Curs Elemente de Chirurgie Ipdf PDF

CUPRINS
§ Prima zi în serviciul chirurgical § Inciziile

§ Organizarea serviciului chirurgical § Sutura chirurgicala
§ Asepsia § Drenajul chirurgical
§ Antisepsia § Pansamentul
§ Evaluarea bolnavului chirurgical § Înfasarea (bandajarea)
§ Pregatirea preoperatorie § Sondaje digestive
§ Îngrijirile postoperatorii § Pregatirea colonului
§ Resuscitarea cardio-
cardio-respiratorie § Clisma
§ Hemostaza § Sondajul vezical
§ Transfuzia de sânge § Îngrijirea stomiilor
§ Injectiile § Instrumentarul chirurgical
§ Cateterismul v ascular § Bibliografie
§ Punctiile § Instructiuni de utilizare
ORGANIZARE GENERALA
§ Ambulatorul
§ Stationarul
§ Blocul operator
§ Unitatea de sterilizare
AMBULATORUL
Este parte integranta a fiecarui serviciu, asigurând asistenta medicala fara internarea
bolnavului.
La acest nivel se efectueaza consultatia medicala de specialitate, se stabileste
diagnosticul (inclusiv prin explorari paraclinice), se indica si se aplica (în cazurile simple)
terapia corespunzatoare, iar în cazurile mai dificile se programeaza internarea si chiar
interventia chirurgicala, ulterior acest serviciu preluând si dispensarizarea postoperatorie a
pacientilor.
Ambulatorul trebuie organizat astfel încât sa poata acoperi toate aceste activitati, astfel
trebuind sa cuprinda: sala de consultatii, sala de mici interventii ti o registratura-
registratura-arhiva.
Sala de consultatii trebuie sa fie dotata cu o canapea, o masa ginecologica, o sursa de
lumina, un carucior pentru instrumentar, materiale sanitare si dulapuri pentru acestea.
Sala de operatie din ambulatoriu trebuie sa aiba aceeasi dotare cu cea din blocul operator
(masa de operatie, lampa scialitica, masa de instrumente, aparat de anestezie, aspirator
medical, bisturiu electric) si sa îndeplineasca aceleasi conditii arhitecturale, de încalzire,
iluminare si ventilare ca si aceasta.
Arhiva trebuie sa cuprinda documentele medicale ale fiecarui pacient care a fost
consultat, investigat si testa la nivel de ambulatoriu, pentru o corecta dispensarizare chiar
daca dosarul medical al fiecarui pacient este arhivat de medicul de familie.
Medicii care lucreaza în ambulatoriu ar trebui sa lucreze si în stationar. Ei ar avea un
program în stationar si un altul periodic în ambulatoriu. Astfel ei pot consulta bolnavii,
stabili diagnosticul, programa pentru internare si operatie si dispensariza postoperator.
STATIONARUL
În toate manualele clasice sunt descrise saloanele de bolnavi din punct
de vedere al caracteristicilor arhitectonice si de dotare.
Tinem sa precizam ca, desi aceste date ramân valabile, este de dorit
sa se respecte si alte principii si anume cele legate de confortul si
intimitatea bolnavului. Astfel, sunt de preferat rezervele de 1- 1-2 paturi,
iar în cazul saloanelor mari, boxarea acestora. Rezervele vor avea în
dotare pe lânga pat, noptiera, masa si scaun, instalatii pentru „fluidele
medicale” si alte facilitati (grup sanitar, telefon, radio, televizor).
În aceste conditii nu mai este obligatorie existenta în stationar a salilor
de mese si nici chiar a celor de pansament. Acestea, mai ales salile de
pansamente sunt necesare efectuarii unor manevre interventionale sau
explorari particulare.
Reducerea numarului de paturi în stationarele noastre poate fi
compensata prin folosirea lor rationala si prin rulajul rapid al bolnavilor.
Pentru buna colaborare a celor doua sectoare ale serviciului chirurgical
– ambulatorul si stationarul – acestea trebuie sa aiba acelasi personal
medical superior.
Stationarul trebuie vazut ca un spatiu de cazare (hotelier) de calitate
ridicata, unde bolnavii trebuie sa beneficieze de conditii optime.
BLOCUL OPERATOR
Element particular în serviciul chirurgical, blocul operator trebuie
organizat si dotat pentru a corespunde principiilor asepsiei si antisepsiei,
complexitatii si eficientei activitatilor ce se desfasoara la cest nivel.
Blocul operator presupune o organizare si functionalitate complexe care
sa permita efectuarea interventiilor chirurgicale cele mei diverse si mai
complexe, cu maximum de siguranta si eficacitate. În functie de numarul
salilor de operatii sunt descrise multiple planuri de constructie a blocurilor
operatorii.
Acesta trebuie sa cuprinda încaperi cu destinatie speciala: sali de
operatii, sala de trezire a medicilor, camera de filtru, camera de inductie a
anesteziei si de trezire a bolnavilor, sala de depozitare instrumente si
materiale sterile si a celor folosite; sa aiba instalatii speciale de iluminare,
de ventilare si „fluxuri medicale”; circuite de evacuare a materialelor
sanitare folosite (deseurilor) si mijloace de comunicatie. La nivelul
blocului operator, accesul este limitat si restrictiv pentru a reduce la
minim riscurile de contaminare.
BLOCUL OPERATOR
§ Camera filtru
§ Sala de pregatire medici
§ Sala de operatii
§ Sala de inductie si de trezire
§ Sala de pregatire a instrumentarului
chirurgical
§ Camere depozit
Camera filtru
§ Este prima încapere pe circuitul

personalului medical unde acesta
îmbraca o tinuta speciala, proprie
blocului operator. Poate avea rolul si de
camera de odihna între operatii.
Sala de pregatire medici
§ Este prevazuta cu chiuvete multiple cu

robinete speciale ce permit folosirea fara
atingere manuala. Pentru spalarea
mâinilor se folosesc antiseptice (sapun,
betadina, clorhexidina). Apoi, în aceeasi
sala sau într-
într-o alta, urmeaza îmbracarea
halatului si a manusilor sterile. În situatii
particulare (chirurgie de transplant,
osteo--articulara etc.) se folosesc
osteo
echipamente speciale.
Sala de operatii
§ Conditii arhitectonice: izolare, dimensiuni, suprafata, materiale de constructie, instalatii de iluminare, ventilatie, încalzire
încalzire si de
comunicatii, circuite ale personalului si ale bolnavilor, posibilitati de curatenie si întretinere;
§ Dotare cu mobilier si aparatura: masa de operatie, lampi chirurgicale, aparate de anestezie si monitorizare, mese pentru instrume instrumente,
nte,
aspirator, bisturiu electric, dulapuri/rafturi pentru instrumente, materiale sanitare si anestezice.
§ Sala de operatie nu trebuie sa comunice direct cu exteriorul, sa aiba dimensiuni astfel încât sa permita amplasarea mobilierului
mobilierului,,
aparaturii, precum si a prezentei echipei operatorii, medicilor anestezisti si personalului sanitar aferent.
§ Este contraindicata prezenta altor persoane în sala de operatie. Cei interesati (rezidenti, studenti) pot urmari actul operator
operat or de la un
balcon special sau printr-
printr-un sistem de televiziune cu circuit închis.
§ Materialele de constructie folosite pentru sala de operatie (ca de altfel a întregului bloc operator) trebuie sa permita o cât cât mai
m ai facila si
mai corecta curatire si dezinfectare.
§ Instalatia de iluminare artificiala va suplini lipsa luminii naturale.
§ Încalzirea si ventilatia vor fi realizate prin sisteme de aer conditionat care sa asigure temperaturi de 20-
20-22
22°°C si o umiditate de 40-40-60%
prevenind astfel contaminarea aerului din sala de operatii.
§ Comunicatiile între diferitele compartimente ale blocului operator si cu exteriorul sunt asigurate de telefon, interfon si diver
diverse
se sisteme
de semnalizare.
§ Curatirea si dezinfectarea sali de operatie trebuie realizata zilnic în conformitate cu regulile de asepsie si antisepsie consem
consemnatenate în
documentele blocului operator.
§ Circuitele de acces si evacuare în blocul operator si în sala de operatie sunt diferite pentru bolnavi si personalul medical. El Ele
e trebuie
respectate cu strictete. Astfel, în sala de operatie au acces numai echipa operatorie deja pregatita, personalul salii (una-
(una-doua
asistente si o infirmiera), echipa anestezica.
§ Bolnavul este adus în sala de operatie dupa ce a fost adormit în sala de inductie.
§ Instrumentele chirurgicale, materialele sanitare si cele anestezice sunt pregatite în sala de operatie sau în proximitatea acest ac esteia,
eia, usor
accesibile. Dupa folosire ele vor urma un circuit separat catre unitatea de sterilizare sau catre crematoriu.
§ Din prudenta, materialele sanitare oferite echipei operatorii si cele folosite vor fi contabilizate.
§ Masa de operatie este speciala, multiarticulata, permitând pozitii diverse ale bolnavului în functie de necesitatile actului ope operator.
rator.
Datorita unor accesorii ea faciliteaza gesturile operatorii. Ea trebuie sa permita si efectuarea unor explorari radiologice intraoperatorii.
ntraoperatorii.
§ Masa de instrumente permite pregatirea si etalarea instrumentelor necesare actului operator.
§ Sursa de lumina (lampi scialitice, faruri) de diferite modele trebuie sa asigure o buna lumina în câmpul operator si sa fie usor usor
manevrabila dupa necesitatile actului chirurgical.
§ Aparatul de anestezie si monitoarele vor asigura realizarea anesteziei si urmarirea parametrilor functionali vitali ai pacientul
pacientuluiui pe
timpul anesteziei si pentru gesturi de resuscitare.
§ Pentru gesturile operatorii sunt necesare aparate de aspiratie si bisturiu electric.
§ Salile moderne de operatii asigura, prin instalatii centralizate, atât admisia de oxigen cât si aspiratia.
Sala de inductie si de
trezire
§ Este prima sala pe circuitul bolnavilor, unde
acestora li se efectueaza inductia anestezica
(urmând ca apoi sa fie transportati în sala de
operatii), iar când nu exista sala separata, tot
aici li se asigura trezirea din anestezie. Pentru
acestea sala este dotata cu pat special de
terapie intensiva, aparat de anestezie si „fluxuri
medicale”. În spitalele moderne, pacientul este
preluat de la salon pe patul sau (prevazut cu
roti) si transportat cu acest pat pâna la sala de
inductie.
Sala de pregatire a
instrumentarului chirurgical
§ Este dotata cu chiuvete sau lavoare
pentru curatirea mecanica si chimica a
instrumentarului, cu fierbatoare pentru
acestea, cu mese si rafturi pentru cutiile
cu instrumentar.
Camere depozit
§ Acestea sunt destinate instrumentarului

chirurgical si materialelor sanitare de
rezerva necesare interventiilor
chirurgicale.
UNITATEA DE
STERILIZARE
STERILIZARE
Absolut obligatoriu, chiar si în conditiile actuale când se utilizeaza tot mai mult
instrumentar si materiale sanitare de unica folosinta, aceasta componenta a
serviciului medical poate exista fie ca unitate independenta în cadrul spitalului,
fie ca o componenta a blocului operator.
Ea trebuie sa cuprinda sali de pregatire a materialelor sanitare si a
instrumentarului pentru sterilizare (daca nu sunt în blocul operator); sali cu
aparate de sterilizat (autoclave, etuve, instalatii de producere a vaporilor) si sali
(cu dulapuri si rafturi) pentru depozitarea instrumentelor si materialelor sterile.
Este de dorit ca o astfel de unitate de sterilizare sa aiba o receptie pentru
primirea si eliberarea materialelor sterile, astfel încât accesul în spatiul unitatii
sa fie permis numai persoanelor ce lucreaza la acest nivel.
Caracteristicile constructive (materialele de constructie si mai ales de finisare)
si dotarile trebuie sa fie identice cu cele din blocul operator.
DEFINITIE
DEFINI TIE
§ Un principiu general ce consta în evitarea sistematica a
contaminarii plagilor operatorii si a infectarii secundare a arsurilor
si plagilor
§ Include metode si reguli prin care se previne contaminarea si
infectarea plagilor
§ Aceste reguli si metode se adreseaza tuturor posibililor vectori ai
germenilor microbieni catre plagile operatorii (instrumentar,
material textil, mâini, tinuta vestimentara, seringi, sonde,
medicamente, aerul din sala de operatie etc.)
§ Metode: sterilizarea
sterilizarea,, aseptizarea tesuturilor vii
§ Regulile tin în special de comportamentul personalului care
manipuleaza materialele sterile: chirurgi, asistente medicale din
blocul operator sau sali de pansamente, studenti implicati în actul
terapeutic sau doar privitori.
CLIC CU MAUS-UL PE CUVINTELE SUBLINIATE

STERILIZAREA
DEFINITIE
§ Totalitatea metodelor prin care se

realizeaza distrugerea completa si în
totalitate a particulelor microbiene, atât a
formelor vegetante cât si a celor
sporulate
§ Se poate face prin mijloace fizice si
chimice
STERILIZAREA
MIJLOACE FIZICE
§ CALDURA
§ RADIATII ULTRAVIOLETE
§ RADIATII IONIZANTE
§ ULTRASUNETE
§ FILTRARE
STERILIZAREA
PRIN CALDURA
§ STERILIZAREA PRIN CALDURA

USCATA
§ STERILIZAREA PRIN CALDURA
UMEDA
STERILIZAREA PRIN
CALDURA USCATA
§ FLAMBAREA
§ INCINERAREA
§ ETUVA CU AER CALD
FLAMBAREA
§ Trecerea prin flacara a obiectelor metalice sau

de sticla în vederea sterilizarii
§ Sterilizarea fiolelor înainte de a le aspira
continutul în seringa, eprubete, anse metalice
(microbiologie)
§ Dezavantaj – degradarea rapida a
instrumentelor metalice, în special a celor
taietoare
INCINERAREA
§ Distrugerea completa prin ardere a

deseurilor cu risc biologic
§ Se aplica în crematorii aflate în dotarea
tuturor spitalelor
ETUVA CU AER CALD
§ Dispozitiv
§ Parametri de sterilizare
§ Verificare
§ Indicatii
§ Avantaje
§ Dezavantaje
ETUVA CU AER CALD
DISPOZITIV
§ Sinonim: Poupinel (impropriu)

§ Conceput ca un dulap metalic cu pereti dubli si
izolat termic de exterior
§ Usa este prevazuta cu sisteme de siguranta
care nu permit amorsarea circuitelor electrice
când aceasta este deschisa
§ Componente: sursa de caldura (electrica),
sisteme de siguranta, termometru,
înregistratoare (arata cât timp a fost mentinuta
temperatura de sterilizare), sistem de
uniformizare a temperaturii în incinta
ETUVA CU AER CALD
PARAMETRI DE STERILIZARE
§ 160? C timp de 1h
160?
§ 170 ? C timp de 40’
§ 180 ? C timp de 20’
§ La noi în tara: 180 ?C timp de 30’-
30’-40’
ETUVA CU AER CALD
VERIFICAREA STERILIZARII
§ Teste termice clasice: caramelizarea

celulozei din hârtie sau vata
§ Modern: termocupluri cu înregistrarea
temperaturii
ETUVA CU AER CALD
INDICATII
§ Obiecte din sticla termorezistenta

§ Instrumente metalice (instrumentele
taietoare trebuie sa aiba taisul protejat)
§ Pudre
ETUVA CU AER CALD
AVANTAJE
§ Instrumente uscate la sfârsitul sterilizarii

§ Instrumentele sunt în cutii sau alte
ambalaje închise
§ Nu necesita alte manipulari înainte de
folosire
ETUVA CU AER CALD
DEZAVANTAJE
§ Durata lunga a sterilizarii

§ Timp de racire lung înainte de folosire (circa 1
ora)
§ Nu se poate utiliza pentru materiale textile,
plastice, cauciuc
§ Modifica proprietatile instrumentarului metalic
(decalire) si favorizeaza degradarea rapida a
acestuia (ruginire, rupere)
AMBULATORUL SPITALULUI
“SF. SPIRIDON”
UNITATEA DE PRIMIRE URGENTE A
SPITALULUI “SF. SPIRIDON”
STATIONARUL
CLINICII I CHIRURGIE
SECTIA A.T.I.
BLOCUL OPERATOR
CAMERA FILTRU
SALA DE OPERATIE Aparat de anestezie
Lampa scialitica
Racord fluxuri medicale (vacuum,
oxigen, electricitate)
Electrocauter
Lampa ultraviolete
Aspirator Aspirator
Masa de operatie
SALA DE OPERATIE
ALTE ECHIPAMENTE
Aparat pentru examinare “Turn” pentru chirurgia Masa pentru instrumente
radiologica intraoperatorie
minim-invaziva
STERILIZAREA PRIN
CALDURA UMED
UMEDAA
§ Este metoda cea mai eficienta de sterilizare
§ Prima forma de sterilizare prin caldura umeda
a fost fierberea, dar aceasta nu realizeaza
temperaturi suficient de ridicate pentru a
distruge sporii bacteriilor
§ AUTOCLAVUL = dispozitivul prin care se
realizeaza sterilizarea prin caldura umeda, prin
obtinerea unei temperaturi si presiuni suficient
de ridicate care sa distruga toti agentii patogeni
AUTOCLAVUL
§ Dispozitiv
§ Parametri de sterilizare
§ Verificare
§ Indicatii
§ Avantaje
§ Dezavantaje
AUTOCLAVUL
DISPOZITIV
§ Cu ajutorul unei pompe de vid se evacueaza aerul din autoclav

care este rezistent la presiune si închis etans realizând o izolatie
termica fata de mediul înconjurator
§ Printr
Printr--o pompa de admisie se introduc sub presiune vapori de apa
care se vor ridica la suprafata permitând evacuarea în etape
succesive a aerului care coboara în partea inferioara a
autoclavului
§ Dupa obtinerea vidului, se continua admisia de vapori pâna la
obtinerea parametrilor de sterilizare setati
§ Timpul, presiunea si temperatura sterilizarii sunt variabile func
functie
de tipul autoclavului si a materialelor sterilizate (cantitatea,
calitatea si dimensiunile acestora)
§ La sfârsitul sterilizarii pompa de vid va evacua vaporii de apa din
autoclav, introducâdu-
introducâdu -se un jet de aer rece filtrat, cu rol de uscare
a materialului sterilizat
Carutul pentru introducerea
si scoaterea materialelor din autoclav
Raft pentru depozitarea

Intrarea în sterilizare casoletelor cu materiale medicale
•Pe usa din dreapta se introduc materialele nesterile
•Prin usa din stânga se elibereaza materialele sterile
Înregistrarea pe hârtie
AUTOCLAVUL a datei, orei si a parametrilor
de sterilizare
Butoane de reglaj a temperaturii si presiunii
Autoclavul
Scoaterea materialului din autoclav dupa sterilizare
Depozitarea materialului steril
AUTOCLAVUL
PARAMETRI DE STERILIZARE
§ Valabilitate 24 ore
presiune temperatura
1 atm 120?C
2 atm 136?C
3 atm 144?C
AUTOCLAVUL
VERIFICARE
§ Metode fizice: banda test

§ Teste biologice
§ Metode electrotehnice: înregistrarea pe
termocupluri a variatiei temperaturii pe
toata durata sterilizarii
Teste de verificare a
sterilizarii
AUTOCLAVUL
INDICATII
§ Material textil (câmpuri, masti, halate,

comprese, tampoane, fire de sutura, etc.)
§ Obiecte din sticla termorezistenta
§ Instrumente metalice (instrumentele
taietoare trebuie sa aiba taisul protejat cu
material moale)
§ Medicamente sterile
§ Apa sterila
AUTOCLAVUL
AVANTAJE
§ Permite sterilizarea întregului material

chirurgical
§ Degradarea redusa a materialelor moi moi
sterilizate
§ Timp scazut de sterilizare
§ Materialul rezultat din sterilizare este uscat si
preambalat, deci facil de manipulat
§ Costuri reduse
§ Contine si sursa de vapori
§ Nu necesita conditii speciale de instalare
AUTOCLAVUL
DEZAVANTAJE
§ Defectiuni tehnice
§ Degradarea rapida a instrumentelor
metalice oxidabile
STERILIZAREA CU RADIATII
ULTRAVIOLETE
§ Aceste radiatii actioneaza la nivelul acizilor
nucleici = efect bactericid si bacteriostatic
§ Este necesara spalarea prealabila a
suprafetelor de sterilizat (radiatiile UV au
putere mica de penetrare)
§ Indicatii: sterilizarea aerului din salile de
operatii si pansamente, sterilizarea unor
suprafete de lucru
§ ATENTIE! Sunt nocive pentru om è protectia
tegumentelor si ochilor
STERILIZAREA PRIN RADIATII
IONIZANTE (GAMMA)
§ DISPOZITIV
DISPOZITIV:: container cu material preambalat
pe care se proiecteaza o radiatie de 2,5 pâna
la 5 Mrad (Cesius 137 sau Cobalt 60)
§ VERIFICARE
VERIFICARE:: masurarea nivelului de radiatii
§ INDICATII
INDICATII:: orice material sanitar
§ AVANTAJE
AVANTAJE:: se sterilizeaza cantitati mari de
material preambalat, cost redus în conditii de
functionare continua
§ DEZAVANTAJE
DEZAVANTAJE:: iradierea, formarea de
compusi toxici cu etilenoxidul
§ Utilizata doar în mediul industrial
STERILIZAREA PRIN
ULTRASUNETE
§ Ultrasunetele de mare frecventa în

mediul lichid è fenomen de cavitatie è
ruperea mecanica a membranei celulare
a microorganismelor
§ Indicatii: în special pentru sterilizarea
instrumentarului stomatologic
STERILIZAREA PRIN FILTRARE
§ În bacteriologie pentru sterilizarea

mediilor de cultura
§ Sterilizarea unor medicamente
§ Sterilizarea aerului din salile de operatii
STERILIZAREA
STERILI ZAREA
MIJLOACE CHIMICE
§ STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMALDEHIDA

§ STERILIZAREA CU VAPORI DE ETILENOXID
§ STERILIZAREA PRIN IMERSIE
STERILIZAREA CU
VAPORI DE
FORMALDEHIDA
§ DISPOZITIV:
DISPOZITIV: container special unde se realizeaza o
depresiune de 50 mmHg timp de 10 minute care evacueaza
aerul, urmata de introducerea vaporilor de apa la 90?
90?C ce
distrug bacteriile vegetante. Ciclic, la 90 secunde se
introduc vapori de formol care distrug formele sporulate.
§ PARAMETRI DE STERILIZARE:
STERILIZARE:
§ sterilizarea, 90 minute
§ etapa de spalare a formaldehidei cu vapori de apa
rece,12 minute
§ etapa de uscare, 8 minute.
§ VERIFICARE
VERIFICARE:: teste biologice, fizice
§ INDICATII
INDICATII:: materiale termosensibile (din ce în ce mai rar
utilizate)
STERILIZAREA CU
VAPORI DE ETILENOXID
§ Dispozitiv
§ Verificare
§ Indicatii
§ Avantaje
§ Dezavantaje
STERILIZAREA CU
DISPOZITIV
§ Etilenoxidul necesit
necesitaa depo
depozzitare în recipiente metalice la
presiune mica deoarece fierbe la temperatura de 10,7? 10,7?C
§ Este utilizat în urmatoarele combinatii: 10% etilenoxid +
90% dioxid de carbon sau 12% etilenoxid + 88%
fluorocarbon
§ Containerul este închis ermetic, se introduc vaporii de
etilenoxid sau amestecul de gaze, substantele având un
timp de actiune variabil functie de producator (30 minu minute
pâna la câteva ore). Urmeaza aerisirea camerei în care
se afla sterilizatorul, timp de 15 minute si ulterior
depozitarea materialelor sterilizate într-
într-un container ce
sa permita aerisirea acestora timp de 3- 3-6 ore
§ Etilenoxidul se combina cu acizii nucleici ai bacteriilor
determinând o denaturare a proteinelor printr-printr-un proces
de alchilare ce are ca rezultat distrugerea microbilor
STERILIZAREA CU
VERIFICARE
§ Metode chimice: de viraj, de culoare

§ Metode biologice
STERILIZAREA CU
INDICATII
§ Materiale plastice
§ Materiale fragile termice: catetere,
endoscoape, cistoscoape, tuburi din
plastic, sonde de aspiratie, sonde
Blakemore, instrumente oftalmologice,
grefoane arteriale
§ Lemn, hârtie
§ Utilizare industriala sau spitaliceasca
STERILIZAREA CU
AVANTAJE
§ Permite sterilizarea si utilizarea unor

instrumente si materiale medicale
termolabile
§ Obiectele sterilizate sunt preambalate
STERILIZAREA CU
DEZAVANTAJE
§ Gazul este iritant pentru ochi si caile

respiratorii producând cefalee, greata,
varsaturi, vertij celor care vin în contact direct
(personal medical, pacient)
§ Necesita o buna aerisire
§ Materialele sterilizate prin radiatii gamma nu
pot fi resterilizate prin vapori de etilenoxid
datorita aparitiei unor produsi toxici
STERILIZAREA PRIN
IMERSIE
§ Utilizata în spitale sau dispensare
§ DISPOZITIV
DISPOZITIV:: instrumentele sunt scufundate pentru un timp minim
în substante ce au proprietatea de a distruge chimic microbii
§ Glutaraldehida 2%: 10- 10-15 minute distruge formele vegetante ale
bacteriilor si sporii acestora dupa 10 ore (bacilii tuberculozei în 20
minute)
§ Acidul peracetic: timp de actiune de minim 10 minute, este
coroziva pentru cupru
§ INDICATII
INDICATII:: instrumente optice, laparoscopice, endoscopice
§ AVANTAJE
AVANTAJE::
§ nu necesita instalatii speciale
§ este rapida
§ DEZAVANTAJE
DEZAVANTAJE::
§ materialul rezultata este ud
§ necesita clatire cu apa sterila, glutaraldehida fiind toxica si
iritanta
Container pentru
sterilizarea prin imersie
ASEPTIZAREA
TESUTURILOR VII
§ MÂINILE CHIRURGULUI
§ PIELEA BOLNAVULUI
ASEPTIZAREA
TESUTURILOR VII
MÂINIILE CHIRURGULUI
MÂIN
§ Se utilizeaza sapunul lichid, solutie de sapun

cu clorhexidina sau iodura de povidon
§ Sapun lichid: spalare 5 minute pâna în
treimea superioara a antebratului, urmatoarele
5 minute pâna la jumatatea antebratului si alte
5 minute doar mâinele chirurgului
§ Sapun cu clorhexidina sau iodura de povidon:
aceleasi etape fiecare durând doar 2- 2-3 minute
§ Imersia mâinilor chirurgului în solutie germicida
timp de câteva minute (unele tari)
§ La final badijonarea mâinilor cu alcool
concentrat sau tinctura de iod
ASEPTIZAREA
TESUTURILOR VII
MÂIN
Burete cu substanta antiseptica
Solutie antiseptica
Clepsidra
Robinete cu
apa sterila
pentru
aseptizarea
mâinilor
chirurgului
ASEPTIZAREA
TESUTURILOR VII
PIELEA BOLNAVULUI
§ Va fi pregatita zona supusa inciziei si larg,

tegumentele din jurul acesteia
§ Solutii: tinctura de iod, iodura de povidone,
clorhexidina
§ Badijonarea de trei ori a câmpului operator,
primele 2 etape fiind urmate de uscare cu
comprese sterile iar la final se asteapta
uscarea tegumentului ce asigura un timp de
actiune suficient
§ Câmpuri transparente autocolante aplicate pe
pielea astfel pregatita, incizia facându-
facându-se prin
câmp, creste siguranta asepsiei
REGULI DE
STERILIZARE
§ REGULI PENTRU STERILIZAREA SALII DE

OPERATIE
§ REGULI DE PREGATIRE A MATERIALELOR
PENTRU STERILIZARE
REGULI PENTRU
STERILIZAREA SALII
DE OPERATIE
§ Prevenirea infectiilor postoperatorii necesita
desfasurarea interventiei chirurgicale într-
într-un
mediu cât mai optim din punct de vedere al
asepsiei
§ În blocul operator trebuie sa existe sali de
operatii septice si aseptice. În general astazi
exista o sala pentru urgente unde de obicei se
efectueaza si interventiile chirurgicale septice
§ Sterilizarea salii de operatie presupune:
pregatirea suprafetelor (masa de operatie, sol,
pereti sau tavan) si pregatirea aerului
STERILIZAREA SALII
DE OPERATIE
PREGATIREA SUPRAFETELOR
§ Spalarea suprafetelor de trei ori cu apa si detergenti

§ Stergerea prafului de pe aparatura (se vor folosi cârpe
cu proprietati antistatice)
§ Închiderea ermetica a salii
§ Formolizare (vapori de formaldehida 4g formol/m²
formol/m²
suprafata) min 7 ore
§ Aerisire cu 2 ore înainte de începerea programului
operator
§ Stergerea prafului
§ Neutralizarea formolului cu solutie de amoniac
§ Materialele necesare operatiilor se vor aduce
dimineata
§ Este obligatorie respectarea circuitelor în blocul
operator
STERILIZAREA SALII
DE OPERATIE
PREGATIREA AERULUI
§ Aerul trebuie sa intre în sala din partea

superioara si sa fie evacuat prin partea
inferioara. Gura de admisie se afla în centrul
salii, deasupra mesei fara a sufla aerul direct
asupra bolnavului. Evacuarea se va efectua
prin partile laterale
§ Aerul circulat prin salile de operatie necesita un
proces special de filtrare atât la intrarea cât si
la iesirea din sala de operatii. Exista aparate
performante care pot obtine chiar aer steril
STERILIZAREA SALII
DE OPERATIE
PREGATIREA AERULUI
§ Se mai utilizeaza lampa cu ultraviolete care va

duce la o sterilizare a suprafetelor cât si a aerului
§ Se utilizeaza în afara programului operator
§ Se aseaza la 150 cm de pereti si la 300 cm una
fata de cealalta, cu fata spre perete
§ Controlul sterilizarii în sala de operatii se face cu
teste bacteriologice (cutii Petri asezate deschis
timp de 30 minute în colturile salii de operatii
dupa care se va urmari ce colonii vor creste, tipul
si numarul acestora raportându-
raportându-se la un standard
national)
PREGATIREA MATERIALULUI
PENTRU STERILIZARE
§ MATERIALUL TEXTIL
§ INSTRUMENTARUL METALIC
§ MANUSI DE CAUCIUC
§ INSTRUMENTAR DIN PLASTIC
§ PERII SI LUFE
PENTRU STERILIZARE
MATERIAL TEXTIL
§ Spalare
§ Calcare
§ Pliere conform
tehnicii standard
§ Asezare în casolete
metalice sau
împachetat individual
în hârtie
§ Autoclavare
PENTRU STERILIZARE
INSTRUMETAR METALIC
§ Spalare cu apa calda

§ Fierbere
§ Solutie de perhidrol diluata ce
precipita materiile organice de
pe suprafata instrumentarului
§ Spalare
§ Stergere
§ Uscare
§ Îmbracarea materialelor
ascutite si taietoare în material
textil
§ Asezarea instrumentarului în
casolete metalice
§ Autoclavare
PENTRU STERILIZARE
MANUSI DE CAUCIUC
§ Spalare minutioasa
§ Uscare
§ Talcare
§ Introducerea în interior a unor manusi din
material textil
§ Autoclavare sau vapori de etilenoxid
PENTRU STERILIZARE
INSTRUMENTE DIN PLASTIC SAU CAUCIUC
§ Spalare cu detergenti
§ Dezinfectant
§ Se ambaleaza în casolete, cosuri de
sârma sau individual
PENTRU STERILIZARE
PERII SI LUFE
§ Folosite de catre chirurg pentru

aseptizarea mâinilor
§ Se curata, ambaleaza individual si
sterilizeaza în cutii metalice
EVALUAREA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL
Desi opera
Desi operatia
tia,, în sine, poate fi
“MINOR
“MINORA”A” pentru echipa operatorie,
pentru bolnav ea este întotdeauna
“MAJORA”
CHIRURGICAL
§ CHIRURGIA DE URGENTA
§ CHIRURGIA ELECTIVA - “LA RECE”
§ CHIRURGIA DE O ZI
EVALUAREA PREOPERATORIE
CHIRURGICAL
CHIRURGIA DE URGENTA
Urgenta chirurgicala
Camera de garda Deces Prosectura
Resuscitare cardiorespiratorie
ATI Resuscitare reusita

Continuare resuscitare
Stationar
Stabilizare
Investigatii Investigatii
Pregatire pentru operatie Pregatire pentru operatie
Sala operatii
CHIRURGICAL
CHIRURGIA ELECTIVA
Afectiune chirurgicala
Investigatii uzuale
Consult chirurgical si anesteziologic
Internare Investigatii suplimentare

Pregatire specifica
Staff Staff
Sala operatii
CHIRURGICAL
CHIRURGIA DE O ZI
§ Motivatia:
§ Financiara: costul ridicat al spitalizarii,
consum de materiale medicale scumpe
§ Personala: dorinta pacientului de fi în mediul
familial si nu în spital, reintegrarea socio-
socio -
profesionala cât mai devreme
§ Medicala: pacienti cu o buna educatie
sanitara
CHIRURGICAL
CHIRURGIA DE O ZI
Bolnav complet investigat
Internare în dimineata operatiei
Pregatire locala
Premedicatie
Sala operatii
Supraveghere postoperatorie externare

Supraveghere la domiciliu
câteva ore
EVALUAREA
PREOPERATORIE
PREOPE RATORIE
§ Orice bolnav internat va avea foaie de observatie care
trebuie completata dupa o examinare clinica completa
§ Sunt necesare explorari paraclinice corespunzatoare fiecarui
caz în parte, evaluarea tuturor afectiunilor asociate,
stabilirea riscului anestezic si alegerea conduitei terapeutice
(momentul operator, tipul de anestezie precum si tipul de
interventie chirurgicala la care va fi supus bolnavul)
§ Ar fi foarte util ca medicul de familie sa aiba un dosar
medical pentru fiecare pacient, dosar la care sa poata avea
acces medicul curant, la internare
EVALUAREA
PREOPERATORIE
FOAIA DE OBSERVATIE
§ Foaia de observatie (FO) este un act medico-

medico-legal care trebuie sa
reflecte o imagine cât mai exact si completa a starii bolnavului la
internare, a evolutiei acestuia pe parcursul internarii, date cât mai
complete care sa conduca spre diagnosticul corect de boala.
Conform evolutiei mentionate în foaia de observatie se vor face si
indicatiile terapeutice, precum si recomandarile la externare
§ FO trebuie sa ofere date exacte legate de identificarea pacientului
§ FO constituie un act medico-
medico-legal care poate sa apere sau sa
acuze medicul în cazul unei confruntari judiciare cu unul dintre
bolnavi
§ Este un document util în cercetarea stiintifica (studii retrospective,
etc.)
§ Probabil ca si în tara noastra se va opta pentru a se face pentru
fiecare pacient un dosar cât mai amanuntit în fiecare dintre
serviciile prin care acesta trece de-
de-a lungul vietii, aceste dosare
având o valoare stiintifica mult mai mare, permitând o evaluare
mai buna a pacientului precum si stabilirea unei terapii corecte
EVALUAREA
PREOPERATORIE
FOAIA DE OBSERVATIE
Componentele foii de observatie:

§ DATE GENERALE
§ DIAGNOSTICUL
§ ANAMNEZA
§ EXAMENUL FIZIC GENERAL
§ EXPLORARI PARACLINICE
§ INTERVENTIA CHIRURGICALA
§ TRATAMENTUL SI EVOLUTIA
§ EPICRIZA
§ FOAIA DE TEMPERATURA
EVALUAREA
PREOPERATORIE
DATE GENERALE
Cuprind:
§ Date de identificare: nume, prenume, sex, data
nasterii, vârsta, adresa, numar de telefon, loc
de munca
§ Locul internarii: spitalul, clinica
§ Perioada internarii: data internarii, data
externarii
§ Alergic la ...
§ Grup sanguin
sanguin si Rh
EVALUAREA
PREOPERATORIE
DIAGNOSTICUL
Diagnosticul are trei etape:
§ Diagnostic la internare
§ Diagnostic la 72 de ore
§ Diagnostic la externare: trebuie sa cuprinda
diagnosticul bolii de baza, stadiul evolutiv, forma
clinica, complicatii
§ Diagnostice secundare: diagnosticele tuturor bolilor
asociate
§ Diagnostic în caz de deces:
a. Cauza directa a decesului
b. Patologia initiala
c. Afectiuni asociate
d. Stari morbide asociate
EVALUAREA
PREOPERATORIE
ANAMNEZA
§ Trebuie efectuata în asa fel încât sa obtinem încrederea pacientului

pentru a ne relata pâna si cele mai mici informatii.
§ Motivele internarii: se vor enumera toate acuzele obiective si subiective
pe care le relateaza bolnavul
§ Antecedentele personale fiziologice: sunt importante în special în cazul
femeilor, furnizând informatii legate de prima menstruatie, data ultimei
menstruatii, numarul de sarcini, numarul nasterilor si a avorturilor
(spontan, terapeutic sau la cerere), starea fetilor la nastere, lactatia
§ Antecedente personale patologice: vor trebui obtinute date de la pacient
legate de orice afectiune de care acesta a suferit anterior (alergii, infectii,
interventii chirurgicale, boli degenerative, neoplazii)
§ Antecedente heredocolaterale:
heredocolaterale: prezinta o importanta deosebita în special
în cazul bolilor cu transmitere sau predispozitie genetica (atopii, neoplazii,
boli metabolice, infectii)
§ Conditii de viata, obiceiuri si munca: locuinta (importanta în cazul unei
familiei în care un membru are o boala transmisibila - tuberculoza),
obiceiuri alimentare (predispozitia spre anumite patologii – obezitate),
fumatul (numarul de tigari pe zi si perioada de când fumeaza), consumul
de alcool (grame alcool 100% exprimate pe zi sau saptamâna), droguri,
anticonceptionale sau locul de munca (mediu toxic, substante alergice,
carcinogene, efort fizic intens)
EVALUAREA
PREOPERATORIE
ISTORIC
Trebuie sa fie cât mai amanuntit, sa indice data debutului

afectiunii, modul de debut (acut, insidios),
simptomatologia prezenta la debut precum si evolutia
simptomatologiei pâna în prezent. De asemenea
trebuie precizat daca în acest interval de timp pacientul
a mai fost examinat de un medic sau daca a efectuat
eventuale investigatii, care sunt rezultatele acestora,
ce tratament a urmat si care sunt modificarile din ultima
perioada de timp ce au determinat internarea.
O anamneza corecta duce la un diagnostic prezumptiv
care va orienta examenul fizic al pacientului si
explorarile paraclinice ulterioare.
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXAMENUL FIZIC GENERAL
§ Necesita o camera de consultatii care sa ofere intimitate

pacientului
§ Se efectueaza cu pacientul în clino-
clino-, ortostatism si în mers
§ Trebuie facut comparativ cu organul sau segmentul
controlateral
§ Cuprinde:
1. Inspectie
2. Palpare
3. Percutie
4. Ascultatie
§ Modalitati de efectuare:
§ PE APARATE SI SISTEME
§ PE SEGMENTE ALE CORPULUI
EXAMENUL LOCAL
EVALUAREA
PREOPERATORIE
PE APARATE SI SISTEME
§ Starea generala
§ Tegumente si mucoase
§ Tesut celular subcutanat
§ Sistemul limfo-
limfo-ganglionar
§ Sistemul muscular
§ Sistemul osteo-
osteo-articular
§ Aparat respirator
§ Aparat cardiovascular
§ Aparatul digestiv si glandele anexe
§ Aparatul genito-
genito-urinar
§ Sistemul nervos, organe de simt si glande endocrine
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXAMENUL FIZIC GENERAL – PE APARATE SI SISTEME
STAREA GENERALA
§ Poate fi: grava, influentata, buna
§ Aspectul bolnavului: pacient speriat, chinuit de durere -
peritonita
§ Atitudinea: paralizii, opistotonus – tetanos, sprijinirea
membrului traumatizat cu cel sanatos
§ Faciesul: hipocratic (palid, cu cearcane, nas ascutit,
barbia proeminenta) - peritonita
§ Mersul: ataxic – leziuni tabetice
§ Starea de nutritie: denutrit, normoponderal, obezitate
(IMC=Gx100/T²²)
(IMC=Gx100/T
§ Starea de constienta: cooperant, orientat
temporospatial, somnolent, obnubilat, coma
EVALUAREA
PREOPERATORIE
TEGUMENTE SI MUCOASE
§ Culoare: cianoza – insuficienta cardiaca
cronica, bronhopenumopatii, palide –
hemoragii, anemie, galbene - icter
§ Cicatrice postoperatorii: plaga normal
cicatrizata, cicatrice cheloida
§ Elasticitate: pliu cutanat abdominal lenes –
deshidratare
§ Mucoase: mucoasa jugala cu aspect prajit –
deshidratare
§ Leziuni: petesii, echimoze – tulburari de
coagulare, escoriatii – agresiune, traumatism
EVALUAREA
PREOPERATORIE
TESUT CELULAR SUBCUTANAT
§ Precizeaza gradul de nutritie

§ Se va masura pliul cutanat pe fata antero-
antero-
laterala a abdomenului si toracelui – normal
cca. 2 cm
EVALUAREA
PREOPERATORIE
SISTEMUL LIMFO-
LIMFO-GANGLIONAR
Sistemul ganglionar superficial
§ Trebuie semnalata prezenta adenopatiilor: localizare,
numar, consistenta, mobilitate, prezenta durerii spontan
sau la palpare, momentul aparitiei si evolutia lor
§ Regiuni examinate: occipitali, retroauriculari,
submandibulari, mentonieri, laterocervicali,
supraclaviculari, axilari, epitrohleeni, inghinali
Sistemul limfatic: edem localizat sau generalizat –
insuficienta cardiaca, insuficienta renala, hipoproteinemie
Sisstemul venos superficial: circulatie venoasa superficiala
Si
periombilicala “cap de meduza” – ciroza hepatica
decompensata vascular
EVALUAREA
PREOPERATORIE
SISTEMUL MUSCULAR
§ Tonusul: hipoton, normoton, hiperton

§ Dezvoltarea musculaturii
§ Efectuarea miscarilor: normokinetic
EVALUAREA
PREOPERATORIE
SISTEMUL OSTEO-
OSTEO-ARTICULAR
§ Deformari osoase: “matanii costale” – rahitism

§ Continuitatea reliefurilor osoase:
discontinuitate însotita de crepitatii – fracturi
§ Mobilitatea articulara activa si pasiva: imobila,
mobilitatea partiala, mobilitate normala,
articulatie hiperlaxa
EVALUAREA
PREOPERATORIE
APARAT RESPIRATOR
§ Conformatia toracelui: normal, sechele de rahitism,
torace emfizematos
§ Amplitudinea miscarilor respiratorii: tiraj, cornaj
§ Dispnee: inspiratorie, expiratorie, mixta
§ Transmiterea vibratiilor vocale: se percepe prin palparea
toracelui în momentul în care pacientul rosteste “33”
§ Percutia: sonoritate normala, submatitate sau matitate –
pleurezie, pneumonie, hipersonoritatea – pneumotorax
§ Ascultatia: raluri crepitante – pneumonie, subcrepitante –
bronhopneumonie, sibilante – astm bronsic, romflante –
tabagism cronic
EVALUAREA
PREOPERATORIE
APARAT CARDIOVASCULAR
§ Anamneza: poate evidentia dispnee de efort, dispnee nocturna,
durere presternala de efort
§ Culoare tegumente, mucoase, extremitati: cianoza în insuficienta
cardiaca cronica
§ Palparea
§ Socului apexian: normal - spatiul V intercostal stâng linia
medioclaviculara
§ Pulsului periferic: artera temporala, artera carotida, artera
radiala, artera femurala, artera poplitee, artera pedioasa
§ Ascultatie: zgomote cardiace, ritm, frecventa centrala
§ Ascultatia carotidei, femuralelor, aortei abdominale, arterei
renale
§ Percutia: matitate cardiaca (rar utilizata azi)
§ Masurarea tensiunii arteriale: clino
clino-- si ortostatism
EVALUAREA
PREOPERATORIE
APARATUL DIGESTIV SI GLANDELE ANEXE

§ Anamneza: apetitul, scadere ponderala, greata, varsaturi, durere,
tranzit intestinal
§ Inspectia: cavitatea bucala, miscarile abdomenului cu respiratia,
prezenta cicatricelor sau a altor leziuni tegumentare (echimo
(echim oze,
hematoame, leziuni de grataj, escoriatii)
§ Palparea
§ Superficiala: hiperestezia cutanata: peritonita
§ Profunda: palparea ficatului si a splinei, tumori, uter
§ Percutia: matitate hepatica, hipersonoritate – ocluzie
§ Ascultatie: absenta zgomotelor hidroaerice – ocluzie, sufluri –
tumori
§ Tuseul rectal - obligatoriu la orice examinare:
examinare: tegumente perianale
(fistula perianala, veruci, hemoroizi externi), tonus sfincter anal
(hipo--, normo-
(hipo normo- hiperton), forma, limitele si consistenta prostatei,
supletea peretelui rectal, prezenta sau absenta materiilor fecale, a
sângelui proaspat sau a melenei sau a altor leziuni tumorale
EVALUAREA
PREOPERATORIE
APARATUL GENITO-
GENITO-URINAR
§ Anamneza: frecventa mictiunilor, simptomatologie asociata
mictiunii (durere, usturime, jet întrerupt), culoare urinei, diureza
(cantitatea de urina pe 24 ore), prezenta nicturiei – adenom de
prostata, incontinenta urinara
§ Inspectia: zonelor lombare (cicatrice postoperatorie, deformari –
tumora renala), conformatia organelor genitale externe
§ Palpare: punctele ureterale, zona lombara
§ Percutie: manevra Giordano pozitiva – durere vie la percutia
lombelor – suferinta acuta
§ Examenul vaginal digital si examenul vaginal cu valve: inspectie,
palpare
EVALUAREA
PREOPERATORIE
SISTEMUL NERVOS, ORGANE DE SIMT SI GLANDE

ENDOCRINE
§ Starea de constienta: cooperant, orientat temporo-
temporo-
spatial, somnolent, obnubilat, coma
§ Reflexe: osteotendinoase, cutanate, pupilar, reactia la
durere
§ Examinarea coloanei vertebrale este importanta în
vederea unei rahianestezii
§ Examinare regiunii cervicale anteriare pentru glanda
tiroida
§ Examinarea sânilor comparativ – este obligatorie
§ Organe de simt: auzul, vazul (miopie, hipermetropie),
echilibrul
EVALUAREA
PREOPERATORIE
PE SEGMENTELE CORPULUI
§ O metoda de examinare a bolnavului mai
cursiva si mai eleganta decât examenului
clasic pe aparate si sisteme
§ Modalitati de realizare
§ Pozitie sezânda
§ Clinostatism
§ Ortostatism
CLIC CU MAUS-UL PE TITLURILE SUBLINIATE
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXAMENUL FIZIC GENERAL – PE SEGMENTE ALE CORPULUI
POZITIE SEZÂNDA
§ Extremitatea cefalica: tegumente, mucoase,
mucoase,
conjunctive,fanere, ganglioni, reflexul
fotomotor, puncte sinusale (frontale si
maxilare), cavitate bucala (mucoasa, dentitie,
proteze, amigdale), glanda tiroida
§ Torace: aparat respirator, ascultatia cordului,
explorarea glandei mamare, adenopatii
(axilare, supraclaviculare), coloana vertebrala
§ Lombe: aparat urogenital, examinarea coloanei
vertebrale lombare
EVALUAREA
PREOPERATORIE
CLINOSTATISM
§ Torace: aparat cardiovascular
§ Abdomen: aparat digestiv, punctele slabe
abdominale, regiunea inghinala
§ Regiunea lombara: palparea lojilor renale,
puncte ureterale
§ Membre: inspectie, mobilitatea pasiva si activa,
reflexe osteo-
osteo-tendinoase, puls si sensibilitate
periferica
§ Tuseu rectal si vaginal
EVALUAREA
PREOPERATORIE
ORTOSTATISM
§ Echilibru
§ Mersul
§ Varice
§ Regiuni herniare
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXAMENUL LOCAL
§ Este foarte important, furnizând date

despre regiunea sau aparatul afectat
§ Cuprinde anamneza, inspectie, palpare,
percutie, ascultatie
§ Trebuie descrise caracteristicele leziunii:
numar, forma, dimensiuni, limite,
suprafata, consistenta, sensibilitate,
mobilitate
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXPLORARI PARACLINICE
§ Pentru bolnavul care necesita interventie

chirurgicala de rutina este de dorit ca
investigatiile paraclinice sa fie facute în
ambulatoriu. Daca acest lucru nu este
posibil atunci ele se vor efectua cât mai
repede de la momentul internarii
§ Explorari de rutina
§ Explorari speciale
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXPLORARI DE RUTINA EXPLORARI PARACLINICE
§ Biologice
§ Hemoleucograma (hemoglobina, hematocrit, trombocite,
leucocite, formula leucocitara)
§ Glicemie, uree, creatinina
§ Probe de coagulare (timpi
(timpi de
de::sângerare, coagulare,
protrombina;; produsi de degradare ai fibrinei)
protrombina
§ Probe hepatice, proteine totale
§ RBW (REACTIA BORDET-
BORDET-WASSWERMANN
WASSWERMANN--pt.sifilis)
pt.sifilis),,
serologie virala pentru HIV (HUMAN IMUNODEFICIENCY
VYRUS) si hepatita (HBs,C,D)
§ Sumar urina (albumina,glucoza,sediment
(albumina,glucoza,sediment--
hematii,leucocite,bacterii),eliminari
hematii,leucocite,bacterii) ,eliminari urinare pe 24h
§ Imagistice si functionale
§ Radiografia pulmonara
§ Radiografia abdominala simpla
§ Ecografia abdominala
§ EKG
EVALUAREA
PREOPERATORIE
EXPLORARI PARACLINICE
EXPLORARI SPECIALE
§ Trebuie sa fie cât mai “tintite” si sa ofere o imagine completa si
clara a fiecarui bolnav
§ Biologice:
§ Ionograma: Na+, K +, Cl -, rezerva alcalina
§ Probe hepatice: sdr. de hepatocitoliza (TGP, TGO, GGT,
fosfataza alcalina, sideremia), sdr. hepatopriv (fibrinogen,
lipide totale, colesterol), electroforeza proteinelor serice,
functia biliara (bilirubina totala, directa si indirecta)
§ Amilazemie, amilazurie
§ Hemoculturi, uroculturi
§ Imagistice si functionale:
§ Ecocardiografia, probe respiratorii, radiografia eso- eso-gastro
gastro--
duodenala cu substanta de contrast, irigografie, fistulografie,
cavitatografie, CT, IRM, scintigrama, endoscopia, punctie
biopsie, laparoscopie diagnostica
INTERVENTIA CHIRURGICALA
Se va nota:
§ Numarul protocolului operator
§ Diagnosticul operator
§ Descrierea operatiei
§ Tipul anesteziei
§ Echipa operatorie
TRATAMENTUL SI EVOLUTIA
§ Se precizeaza zilnic medicamentele administrate, doza

(g/zi), fractionarea dozelor, modul de administrare
(p.o., i.m., p.i.v, etc.)
§ Evolutia trebuie sa cuprinda: temperatura, pulsul,
tensiunea arteriala, starea generala, evolutia
postoperatorie (aspectul pansamentului si a plagii,
drenajul, reluarea tranzitului intestinal, reluarea
alimentatiei), diureza
§ Pentru tratamentul chirurgical se stabileste: indicatia
operatorie, pregatirea preoperatorie, riscul operator si
anestezia, momentul operator, îngrijirile postoperatorii,
dispensarizarea
EPICRIZA
Este un rezumat al întregii foi de observatie si

trebuie sa cuprinda:
§ Motivele internarii
§ Explorarile efectuate si rezultatele acestora
§ Tratamentele efectuate (medicamentoase si
chirurgicale)
§ Evolutia
§ Recomandari la externare
FOAIA DE TEMPERATURA
§ Reprezinta o descriere completa a starii si

evolutiei bolnavului
§ Se vor nota zilnic:
§ Temperatura corpului
§ Pulsul
§ Tensiunea arteriala
§ Diureza
§ Cantitatea de lichide drenate
§ Aspiratia digestiva
§ Medicatia administrata
DEFINITIE
DEFINI TIE
§ Este metoda care foloseste o serie de mijloace

fizice sau chimice pentru distrugerea agentilor
saprofiti si patogeni, pentru a combate infectia
dupa ce aceasta a fost identificata
§ SCOP SI PRINCIPII
§ INDICATII
§ CONTRAINDICATII
§ ANTISEPTICE
SCOP SI PRIN
PRINCIPII
§ Scopul antisepticelor este de a distruge agentii

infectiosi la nivelul plagilor sau a tegumentelor
§ Mod de actiune: dizolva membrana bacteriana
sau modifica macromoleculele de al acest nivel
determinând distrugerea microorganismului
§ Tipuri de antiseptice:
§ Citofilactice: respecta integritatea celulelor
organismului
§ Citotoxice: distrug celulele organismului
SCOP SI PRIN
PRINCIPII
§ ANTISEPTICUL IDEAL:IDEAL:
1. Hidrosolubil
2. Netoxic si neiritant pentru tesutul viu
3. Spectru bacterian larg
4. Actiune bacteriostatica si bactericida
5. Sa fie stabil biochimic
6. Sa nu produca compusi toxici în urma
metabolizarii
7. Efectul bactericid sa nu fie conditionat de
forma de prezentare
8. Efect bactericid si în prezenta lichidelor
organismului
9. Ieftin
INDICATII
§ Aseptizarea pielii din jurul plagilor

§ Aseptizarea plagii cu distrugerea bacteriilor
§ Aseptizarea pielii bolnavului (câmpul operator)
înaintea interventiei chirurgicale
§ Spalarea si aseptizarea mâinilor chirurgului
§ Dezinfectarea instrumentelor
§ Dezinfectarea suprafetelor din blocul operator
§ Dezinfectarea instalatiilor sanitare
CONTRAINDICATII
§ Utilizarea substantelor alcoolizate , iritante sau toxice

în plaga (alcoolul determina denaturarea proteinelor
cu aparitia unui film proteic ce permite dezvoltarea
infectiei prin împiedicarea patrunderii antisepticilor în
plaga)..
plaga)
§ Utilizarea numai a substantelor indicate la nivelul
mucoaselor (nazofaringiana, bucala, oculara),
oculara),întrucât
acestea pot fi absorbite în circulatia sistemica,
sistemica,ducând
la intoxicatii sau soc anafilactic.
anafilactic .
§ Spalaturile vaginale si clismele se vor efectua numai
cu substante recomandate,
recomandate,având risc de iritatii sau
ulceratii..
ulceratii
Antisepsia-
Antisepsia-
CONTRAINDICATII
CONTRAINDIC ATII
§ Nu se vor folosi,
folosi,pentru sterilizarea
instrumentarului,,substante care distrug
instrumentarului
doar formele vegetante ale bacteriilor,
bacteriilor,nu
si sporii bacterieni.
bacterieni.
§ Pacientii cu teren atopic necesita atentie
deosebita în alegerea antisepticului care
se va utiliza (ex.: alergie la iod)
§ Antiseptice
Antisepticelele cu iod nu se folosesc la
nou--nascut si copilul mic (capacitate
nou
mare de absorbtie a iodului).
iodului).
ANTISEPTICE
§ CLASICE
§ MODERNE
ANTISEPTICE
CLASICE
§ Antiseptice cu continut alcoolic

§ Antiseptice care degaja clor
§ Antiseptice care degaja oxigen
§ Compusi ai metalelor grele
§ Permanganatul de potasiu
ANTISEPTICE CU
CONTINUT ALCOOLIC
§ ALCOOL ETILIC 70? 70?:
§ Indicatii: aseptizarea tegumentului;
tegumentului;
§ Avantaje: are putere osmotica, patrunzând în straturile profunde
ale epidermului si în glandele sebacee;
sebacee;
§ Dezavantaje: actiune scazuta,
scazuta,când se aplica pe tegumentele
umede..
umede
§ TINCTURA DE IOD
§ Indicatii: aseptizarea tegumentului;
tegumentului;
§ Are putere
putere de patrundere mai buna decât a alcoolului simplu;
simplu;
§ Compozitie: iod 1g, iodura de potasiu 1g, alcool 90? 90? -100
00g g;
§ Avantaje: indica zona aseptizata prin coloratia galben;
galben;
§ Dezavantaje: toxic,
toxic,daca e mai vechi de 6 zile (prin producerea de
ioditi);
ioditi );iritant
iritant pentru zonele acoperite de par (axila, scrot);
scrot); nu se
aplica în plagi.
plagi.
§ Alte produse: ALCOOLUL IODAT, BENZINA IODATA, ETER
IODAT .
§ ETERUL SULFURIC: aseptizarea seroaselor (peritoneala, articulara)
§ GOMENOLOL: infectii rinofaringiene si urologice.
urologice.
ANTISEPTICE CU
CONTINUT ALCOOLIC
Alcool etilic 70? Produse pe baza de iod

ANTISEPTICE CARE
DEGAJA CLOR
§ Au actiune bactericida prin degajare de clor în
stare nascânda
§ SOLUTIA DAKIN (HIPOCLORITUL DE
SODIU):
§ “Bisturiul chimic” al sfacelurilor si puroiului
§ Se administreaza în irigatii intermitente sau
continue
§ Dizolva si elimina sfacelurile, cheagurile si
puroiul
§ SOLUTIA DE CLORAMINA B 0,2- 0,2-2%
§ Actiune mai puternica decât solutia Dakin
§ Aplicatii locale, lavaj continuu sau
intermitent, bai locale
ANTISEPTICE CARE
DEGAJA CLOR
Tablete de cloramina Solutie de cloramina

ANTISEPTICE CARE
DEGAJA OXIGEN
§ Sunt substante care degaja rapid o cantitate mare de oxigen sau
în timp, o cantitate constanta dar în volum mai mic. mic.
§ Determina formarea peroxidului de hidrogen care duce la
distrugerea microorganismelor.
microorganismelor.
§ OXIGENUL
OXIGENUL::
§ Este antiseptic
a ntiseptic citofilactic, hemostatic;
hemostatic;
§ Topeste si elimina sfacelurile.
sfacelurile.
§ APA OXIGENATA:
OXIGENATA:
§ Este solutie
s olutie citofilactica, hemostatica;
hemostatica;
§ Prin efervescenta,
efervescenta,poate determina eliminarea corpilor straini
din plaga;
plaga;
§ Dezavantaje: lizeaza catgutul, întârzie cicatrizarea plagilor.
plagilor.
§ ACIDUL BORIC:
BORIC:
§ Degajeaza oxigenul treptat;
treptat ;
§ Forma de prezentare:
§ Cristale: indicat in plagi infectate cu pioci
pioc ianic
anic;;
§ Solutie 1-
1 -4% ca antiflogistic în oftalmologie si dermatologie
COMPUSI AI METALELOR GRELE
§ Saruri de mercur:
§ OXICIANURA DE MERCUR-
MERCUR -pentru
lavajul mucoaselor;
mucoaselor;
§ BICLORURA DE MERCUR
(SUBLIMATUL) pentru aseptizarea
tegumentelor;;
tegumentelor
§ NITRATUL DE ARGINT:
aseptizeaza plagile, actiune
cauterizanta asupra plagilor
granulate si epitelizanta asupra
plagilor atone. Solutiile au utilizare
larga în dermatologie;
dermatologie;
§ COLARGOLUL 1%,
PROTARGOLUL 2%. 2%.
PERMANGANAT
DE POTASIU
§ SOLUTIE DE PERMANGANAT DE
POTASIU 2- 2 -4 %o:
-Antiseptic citofilactic;
citofilactic;
-Singurul din grupul colorantilor care a
ramas în uz;
uz;
-Indicatii: spalarea plagilor anfractuoase cu
sfaceluri, cavitatilor si conductelor
(uretra, vezica), bai dezinfectante.
dezinfectante.
ANTISEPTICE
MODERNE
§ Antiseptice pe baza de fenoli si derivati

§ Compusi cuaternari de amoniu
§ Antiseptice cu biguanide
§ Hipocloriti si dicloroisocianurati
§ Ioduri si iodofori
ANTISEPTICE PE BAZA
DE FENOLI SI DERIVATI
§ FENOLUL: nu mai este utilizat fiind coroziv si
iritant pentru caile respiratorii
§ PRINTOLUL: dezinfectant pentru suprafete
§ CLEARSOLUL: detergent pentru curatirea
suprafetelor
§ HEXACLOROFENUL
§ În combinatie cu sapunul este folosit pentru
aseptizarea mâinilor chirurgului;
chirurgului;
§ Dezavantaje: toxic, leziuni cutanate.
cutanate.
COMPUSI QUATERNARI
DE AMONIU
§ Sunt antiseptice
antiseptice citofilactice;
citofilactice;
§ Au actiune detergenta,
detergenta,favorizând prin spuma
pe care o produc,
produc,eliminarea resturilor celulare
si a corpilor straini;
straini;
§ Denumiri :CETAVLO
:CETAVLON N, BROMOCET,
CETAZOLINA, CETRIMIDE BP, SAVLON
§ Indicatii: spalarea plagilor, arsurilor, dezinfectia
suprafetelor (in (in functie de concentratia
solutiilor)..
solutiilor)
ANTISEPTICE CU
BIGUANIDE
§ CLORHEXIDINA:
CLORHEXIDINA:
§ Indicatii: aseptizarea mâinilor chirurgului,
aseptizarea plagilor, dezinfectia în urgenta a
instrumentarului medical termolabil (clorhexidina
10% + alcool 70?70? timp de 10 minute);
minute) ;
§ Avantaje: poate fi diluat la concentratia dorita, nu e
alergenic;;
alergenic
§ Dezavantaje: nu este activ pe bacilii tuberculosi,
spori, si unii virusi, nu se combina cu sapunuri;
sapunuri;
§ Este din
dintre
tre cele mai utilizate antiseptice în chirurgie.
chirurgie.
§ CLORURA DE BENZALCONIU:
BENZALCONIU:
§ Are efect
efect bactericid;
bactericid;
§ Indicatii: spalarea plagilor, a vezicii urinare,
aseptizarea mâinilor chirurgului;
chirurgului;
§ Avantaje: este iritant pentru piele.
piele.
HIPOCLORITI SI
DICLOROISOCIANURATI
§ Sunt antiseptice
antiseptice active pe bacterii (si spori),
spori),
ciuperci si virusi
virusi..
§ Au actiune
actiune rapida.
rapida.
§ Forma de prezentare-
prezentare-solutii concentrate (la
utilizare necesita diluare).
diluare).
§ Indicatii: sterilizarea instrumentarului si
dezinfectia suprafetelor.
suprafetelor.
§ Dezavantaje: are miros neplacut, iritant si este
coroziv pentru instrumentarul metalic.
metalic .
IODURI SI IODOFORI
§ IODOFORMUL (IODURA DE POVIDON)
§ Elibereaza iod activ, distruge ciupercile, bacteriile si
sporii acestora.
acestora.
§ Forma de prezentare: cristale (galbene cu miros
puternic), solutii de concentratii diferite sau în
asociere cu detergenti pentru cresterea efectului de
spalare, spray.
spray.
§ Indicatii: spalarea plagii, pregatirea preoperatorie a
tegumentului bolnavului, lavajul cavitatilor naturale
si al conductelor, mese iodoformate, stomatologie.
stomatologie.
§ Avantaje: nu necesita alcool pentru dizolvare, nu
este iritant pentru piele si mucoase, nu pateaza
tesaturile cu care vine în contact, îndepartându-
îndepartându-se
usor prin spalare.
spalare.
IODURI SI IODOFORI
DEFINITIE
§ Totalitatea gesturilor si a manevrelor prin

care se urmareste aducerea bolnavului în
conditia de a suporta o interventie
chirurgicala
§ SCOP SI PRINCIPII
§ INDICATII
§ CONTRAINDICATII
§ ETAPE
SCOPUL
§ Scopul pregatirii preoperatorii este de a pregati

bolnavul pentru interventia chirurgicala.
chirurgicala.
Pacientul trebuie informat asupra patologiei de care
sufera, posibilei terapii (câteva date referitoare la
interventie), riscurile si beneficiile tratamentului,
eventuale mutilari sau infirmitati, despre posibilele
modificari ale stilului de viata postoperator.
postoperator.
De asemenea, trebuie furnizate informatii referitoare
si la prognosticul imediat si la distanta alal bolii
bolii..
PRINCIPII
§ Pregatirea fizica a pacientului are scopul
de a aduce pacientul într-
într-o conditie fizica
suficient de buna pentru a suporta cât
mai usor interventia chirurgicala.
chirurgicala.
§ Pregatirea trebuie facuta etapa cu etapa,
pacientul fiind intr-
intr-o stare cât mai buna
pentru interventie la momentul operator.
operator.
§ Orice pacient va trebui sa îsi exprime
acordul scris pentru investigatiile si
terapia de care urmeaza sa beneficieze.
beneficieze.
INDICATII operatorii
§ Orice interventie chirurgicala presupune

riscuri, de aceea,
aceea,este necesar ca orice
bolnav ce urmeaza a fi supus unei
interventii chirurgicale,
chirurgicale,sa aiba o pregatire
psihologica si fizica specifica patologiei si
operatiei la care va fi supus.
supus.
CONTRAINDICATII
operatorii
§ Contraindicatiile nu
nu sunt absolute, referindu-
referindu-se în
special la bolnavii care necesita tratament chirurgical în
urgenta.U
urgenta .Unde
nde nu este timpul necesar pentru o
pregatire psihologica sau fizica ideala, acestea se fac
din mers,in
mers,in functie de starea generala a pacientului.
pacientului.
§ În cazul în care pacientul nu este constient, trebuiesc

trebuiesc
purtate discut
discutiiii cu familia,
familia,referitor la starea bolnavului.
bolnavului.
§ Obtinerea acordului scris pentru operatie trebuie

obtinuta si în urgenta de la pacient (sau rudele
acestuia,,în cazul în care bolnavul nu este constient).
acestuia constient).
PREGATIREA
BOLNAVULUI
§ PREGATIREA PSIHOLOGICA
§ PREGATIREA FIZICA
§ MOMENTUL OPERATOR
PREGATIREA
PREOPERATORIE
§ Informarea va
va fi facuta de catre medicul curant
(medicul care va efectua interventia chirurgicala).
chirurgicala).
§ Informarea pacientului trebuie sa fie foarte obiectiva,

informând atât asupra riscurilor cât si a beneficiilor fara
a încerca sa convingem pacientul sa se opereze.
opereze.
§ Decizia de a beneficia de tratament chirurgical îi

apartine în totalitate bolnavului, care va hotarî singur
pentru viata sa.
sa.
§ Pentru a ajuta pacientul în luarea unei decizii

referitoare la gestul chirurgical se recomanda
bolnavului si consultarea unui alt medic , pentru a avea
acces si la un alt punct de vedere.
vedere.
PREGATIREA
PSIHOLOGICA
§ Pregatire psihologica trebuie sa informeze pacientul si
asupra modificarilor care vor surveni în urma operatiei.
§ Astfel pot apare unele mutilari (anus iliac), infirmitati
(amputatie de coapsa) care sa necesite ulterior
protezare, pierderea potentii sexuale tranzitorie sau
definitive sau tulburari metabolice sau psihice
(interventii pe glande endocrine).
endocrine).
§ Un subiect dificil de abordat este prognosticul sever,
situatia variind de la pacient la pacient. Unii bolnavi
insista sa cunoasca datele reale cu privire la evolutie si
prognostic, pe când altii,
altii,nu
nu prezinta interes fata de
acest aspect. Este indicat sa se raspunda conform
dorintei pacientului de a sti mai mult sau mai putin
referitor la patologie de care sufera.
sufera.
PREGATIREA FIZICA
Cuprinde:
§ PREGATIREA GENERALA
§ PREGATIREA SISTEMICA
§ PREGATIREA LOCALA
§ PREVENI
PREVENIRE
REA
A COMPLICATIILOR
POSTOPERATORII
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA GENERALA
§ Echilibrul hidro-
hidro-electrolitic si acido-
acido-bazic
§ Pregatirea nutritionala
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA GENERALA
ECHILIBRUL HIDRO-
HIDRO-ELECTROLITIC SI ACIDO-
ACIDO-BAZIC
§ Echilibrul hidro-
hidro-electrolititc prezinta doua aspecte:
umplerea patului vascular si echilibrul electrolitic.
electrolitic.
§ Umplerea patului vascular se monitorizeaza cu ajutorul
tensiunii arteriale în clino-
clino- si ortostatism, masurarea
diurezei, precum si presiunii venoase centrale.
centrale.
§ In functie
f unctie de aceste constante,
constante,se va calcula bilantul
hidric al organismului (aportul si pierderile) si se va tenta
corectarea dezechilibrului,
dezechilibrului,folosind diverse solutii (ser
fiziologic, solutia Ringer, ser glucoz
glucozat
at 5% sau 10%),
10%),la
la care
se mai pot adauga diferite cloruri (în cazul unei
deshidratari)) sau macromolecule (în cazul hemoragiei).
deshidratari
§ Solutiile utilizate trebuie
trebuie sa fie normotone, cele
hipertone având indicatii limitate (pacienti cu afectari
cerebrale severe).
§ Reumplerea patului vascular se face gradat în perioada
preoperatorie,,având rolul de a preveni caderile tensionale
preoperatorie
sau chiar colapsul vascular si exitus în timpul interventiei
chirurgicale..
chirurgicale
ECHILIBRUL HIDRO-
HIDRO-
ELECTROLITIC SI ACIDO-
ACIDO-
BAZIC
§ Dezechilibrul electrolitic si acido-
acido-bazic necesita
echilibrare conform ionogramei si a pH- pH-ului
sanguin. În cazul în care functia renala este
afectata poate fi utila dializa preoperatorie care
va restabili echilibrul electrolitic si acido-
acido-bazic
bazic..
§ În cazul hemoragiilor cu pierderi foarte mari de

sânge,,este necesar nu numai refacerea
sânge
volumului circulant,
circulant,dar
dar,,totodata si refacerea
cantitatii de hemoglobina,
hemoglobina,care sa asigure un
transport de oxigen adecvat la nivelul
tesuturilor(“pragul chirurgical” la care se poate
interveni în conditii de securitate este de
10gHg/100ml sânge).
sânge).
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA GENERALA
PREGATIREA NUTRITIONALA
§ Reprezinta un aspect important al pregatirii
preoperatorii întrucât un bolnav denutrit nu va putea
cicatriza iar sistemul imun va fi deficitar, neputându-
neputându-se
apara de infectii.
infectii.
§ Este indicat ca,
ca,ori de câte ori este posibil
preoperator,,statusul nutritiv al pacientului sa fie adus
preoperator
într--un stadiu cât mai bun.
într
§ În situatiile de urgenta,
urgenta,când viata pacientului
depinde de interventia chirurgicala, refacerea nutritiva
se va realiza postoperator.
postoperator.
§ Refacerea nutritionala se poate realiza pe doua cai:
calea parenterala si cea enterala
enterala..
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA GENERALA
PREGATIREA NUTRITIONALA – CALEA

PARENTERALA
§ Utilizeaza solutii de glucoza, solutii nutritive
speciale pentru administrarea parenterala.
parenterala.
§ Este indicata în cazurile cu deficit nutritional
minor..
minor
§ Se poate utiliza si la pacientii cu diabet,
diabet,folosind
ca suport energetic glucoza tamponata cu
insulina..
insulina
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA GENERALA
PREGATIREA NUTRITIONALA – CALEA

ENTERALA
§ Se utilizeaza substante hipercalorice
(Fresubin)..
(Fresubin)
§ Se poate utiliza în situatia în care tubul digestiv
este functional, permitând absorbtia si digestia
principiilor alimentare, în caz contrar utilizându-
utilizându-
se calea parenterala.
parenterala.
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA SISTEMICA
Necesita evaluarea si sustinerea tuturor

aparatelor si sistemelor:
§ Aparatul cardiovascular
§ Aparatul respirator
§ Functia renala
§ Functia hepatica
§ Neurologic
PREGATIREA FIZICA
ISTORIC
APARATUL CARDIOVASCULAR >70 ani
IMA în ultimele 6 luni

5p
10p
§ Scorul pentru stabilirea EXAMEN CLINIC
Galop S3 sau distensia venei jugulare 11p
riscului de morbiditate si mortalitateStenoza aortica semnificativa
EKG
3p
cardiaca postoperatorie (tabel). Sistole atriale premature sau ritmuri nesinusale 7p
>5 sistole ventriculare premature / minut 7p
Scorul maxim este 53 puncte. OPERATiiE

OPERAT
Urgenta 4p
Un scor peste 28 de puncte Intraperitoneala sau intratoracica sau aortica 3p
necesita temporizarea interventiei chirurgicale.

chirurgicale.
§ Alti factori de risc: fumatul diabetul zaharat,
hipertensiunea arteriala, hiperlipemiile, angina
pectorala instabila, tulburarile de ritm,
valvulopatiile
ISTORIC
>70 ani 5p
IMA în ultimele 6 luni 10p
EXAMEN CLINIC
Galop S3 sau distensia venei jugulare 11p
Stenoza aortica semnificativa 3p
EKG
Sistole atriale premature sau ritmuri 7p
nesinusale
>5 sistole ventriculare premature / 7p
minut
OPERATiiE
OPERAT
Urgenta 4p
Intraperitoneala sau intratoracica sau 3p
aortica
PREGATIREA FIZICA
APARATUL RESPIRATOR
§ Este utila la pacientii cu afectiuni pulmonare
preexistente, batrâni, obezi, bolnavi ce vor necesita o
imobilizare prelungita
§ Se vor utiliza bronhodilatatoare, antibioterapie tintita
§ Gimnastica respiratorie este indicata în special la
pacientii care urmeaza a suporta o interventie
chirurgicala pe etajul abdominal superior sau torace.
Aceasta presupune respiratii ample, inspir profund
urmat de exuflarea aerului inspirat într-
într-o sticla cu apa
cu ajutorul unui tub de perfuzor, tapotaj cu tuse
eficienta pentru a elimina secretiile
§ Fumatul este interzis cu cel putin o saptamâna
preoperator (fumatorii prezinta o stare de hipoxie
cronica)
PREGATIREA FIZICA
FUNCTIA RENALA
§ O functie renala afectata preoperator presupune o
eliminare renala mai dificila a drogurilor (anestezice,
antibiotice nefrotoxice), necesitând o ajustare a dozelor
utilizate
§ La pacientii care prezinta afectiuni la nivelul cailor urinare
inferioare, în cazul interventiilor chirurgicale laborioase,
din sfera genitala sau patologie rectala este indicata
cateterizarea vezicii urinare pe masa de operatie dupa ce
bolnavul a fost adormit. Acest cateter se va mentine pâna
la reluarea spontana a mictiunilor
PREGATIREA FIZICA
FUNCTIA HEPATICA
§ Tulburari ale functiei hepatice se manifesta prin
tulburari de coagulare a sângelui, tulburari
legate de nutritie care vor determina o
cicatrizare deficitara precum si tulburari de
metabolizare a diferitelor substante cu
eliminare hepatica
§ Este necesara evaluarea excretiei hepatice, a
citolizei hepatice, sinteza proteica, probe de
coagulare, etc.
§ Factori de risc: denutritia, ascita, bilirubina
>3mg%ml, albumina < 3mg%ml
PREGATIREA FIZICA
NEUROLOGIC
§ Este importanta identificarea patologiei
neurologice care ar putea fi agravata de
anestezie
§ Pacientii cu deficit motor important
prezinta risc mai mare de complicatii
postoperatorii
PREGATIREA FIZICA
PREGATIREA LOCALA
§ Pregatirea locala: în dimineata interventiei chirurgicale se

va epila zona unde urmeaza a se inciza tegumentul, urmat
de antiseptizarea larga cu alcool iodat a zonei respective
§ Pregatirea stomacului: în cazul stenozelor duodenale este
indicat lavajul si aspiratia pe sonda nazo-
nazo-gastrica pentru a
goli stomacul de resturi alimentare si secretii
§ Pregatirea colonului: se va face la toti bolnavii care vor fi
supusi unei interventii chirurgicale prin efectuarea a doua
clisme (în seara dinaintea operatiei si una în dimineata
operatiei). Pacientii care vor fi supusi unei operatii la nivelul
colonului necesita o pregatire mai laborioasa care sa
asigure o evacuare completa a tubului digestiv de reziduuri
alimentare. Astfel în ziua dinaintea operatiei pacientul va
avea un regim hidric, se vor administra 4 plicuri de
Fortrans urmate de doua clisme (una seara si cea de a
doua în dimineata operatiei)
PREGATIREA FIZICA
PREVENIRE
PREVENI REA
A COMPLICATIILOR POSTOPERATORII
§ Pregatirea preoperatorie are un rol

extrem de important în prevenirea
complicatiilor postoperatorii
§ Cele mai frecvente complicatii
postoperatorii sunt: infectiile
infectiile,,
trombembolia si insuficienta organica
PREGATIREA FIZICA
PREVENIRE
PREVENI REA
INFECTIILE
§ Determina o evolutie postoperatorie anevoioasa cu
aparitia întârzierii cicatrizarii, prelungirea
convalescentei sau chiar aparitia septicemiei.
§ Acestea pot fi prevenite printr-
printr-o pregatire preoperatorie
corespunzatoare functie de operatia care urmeaza a se
efectua (pregatire pielii, colonului, etc.)
§ Factori de risc: vârsta înaintata, obezitatea, malnutritia,
terenurile neoplazice, diabetul zaharat si complicatiile
sale, tratament corticosteroid sau imunosupresor, alte
infectii, radioterapia, insuficienta adenocorticala
§ Pregatiri necesare: refacerea statusului nutritional,
echilibrarea diabetului (glicemia sub 1,2g%ml), tratarea
infectiilor concomitente, rezolvarea insuficientei
adrenocorticale, profilaxie cu antibiotice, raderea
câmpului operator în dimineata operatiei, etc
PREGATIREA FIZICA
§ Indicatiile antibioprofilaxiei:
§ Chirurgia gâtului si a capului cu deschiderea cailor
aeriene superioare
§ Chirurgia esofagului (exceptie hernia hiatalaa)
§ Chirurgia gastro-
gastro-duodenala în afara hiperaciditatii
necontrolate
§ Chirurgia cailor biliare la pacienti cu colecistita
acuta, peste 70 ani, interventii care presupun
coledocotomie
§ Rezectii intestinale
§ Apendicita acuta gangrenoasa sau cu peritonita
§ Chirurgia ginecologica
§ Operatii de protezare pe diferite organe: cord, sold,
genunchi, valve, vase
PREGATIREA FIZICA
PREVENIRE
PREVENI REA
TROMBEMBOLIA
§ Riscul aparitiei trombemboliilor creste cu:
durata interventiei mai mult de o ora,
obezitatea, hipercoagulabilitate sanguina,
tromboze vasculare în antecedente, interventie
pe pelvis, tratament cu anticonceptionale orale
§ Preventia: fesi elastice la nivelul membrelor
inferioare care asigura o presiune de retur mai
mare, mobilizare precoce postoperator,
profilaxie cu anticoagulante (doza
normocoagulanta)
PREGATIREA FIZICA
PREVENIRE
PREVENI REA
INSUFICIENTA ORGANICA
§ Aparat respirator: pneumonii, bronhopneumonii,
insuficienta respiratorie, sindromul de detresa
respiratorie
§ Aparat cardiac: tulburari de ritm, insuficienta cardiaca,
infarct miocardic
§ Functia hepatica: tulburari de coagulare, insuficienta
hepatica
§ Sistem renal: insuficienta renala acuta
§ Sistem neurologic: coma
§ Evaluarea preoperatorie corecta permite identificarea
factorilor de risc pentru aceste posibile complicatii si
totodata prevenirea aparitiei acestora prin masuri
specifice fiecarui sistem
MOMENTUL
OPERATOR
Stabilirea momentului operator

difera pentru chirurgia electiva si
cea în urgenta
MOMENTUL OPERATOR
CHIRURGIA ELECTIVA
§ Stabilirea momentului operator este foarte importanta

în chirurgia electiva
§ Alegerea acestuia depinde de pacient, chirurg si
anestezist
§ Pacientul trebuie sa fie pregatit având o stare generala
fizica si psihica, suficient de buna pentru a putea
suporta interventia chirurgicala si o evolutie
postoperatorie si recuperare cât mai rapida
§ Din punct de vedere a medicului operator este necesar
ca acesta sa fi parcurs toate etapele pregatii
preoperatorie si sa fi stabilit tehnica operatorie
§ Aceleasi cerinte sunt necesare si pentru medicul
anestezist
MOMENTUL OPERATOR
CHIRURGIA ÎN URGENTA
§ Functie de gravitatea situatiei pregatirea

preoperatorie poate lipsi (hemoragii masive)
sau poate fi efectuata partial în preoperator si
continuata în postoperator (ocluzii intestinale)
§ Astfel putem avea:
§ Urgente imediate
§ Urgente amânate precoce – 24 ore
§ Urgente amânate tardiv – pâna la 7 zile
ÎNGRIJIRILE
POSTOPERATORII
DEFINITIE
SCOP SI PRINCIPII
DEFINITIE
§ Variaza functie de tipul de anestezie: locala, rahianestezie,
generala
§ Perioade postoperatorii:
§ Imediata (postanestezica): bolnavul îsi recapata cunostinta si
functiile vitale sunt stabile
§ Intermediara: dureaza de la completa revenire dupa anestezie
si pâna la externare
§ Tardiva (convalescenta): începe la externare când bolnavul
are functiile vitale stabile si plaga cicatrizata si continua la
domiciliu
§ Îngrijirile postoperatorii implica monitorizarea clinica si paraclinica
a bolnavului
§ Monitorizarea reprezinta observarea, înregistrarea si detectarea
prin observatie clinica sau metode paraclinice starea bolnavului
SCOP SI PRINCIPII
§ Monitorizarea se realizeaza cu scopu
scopull de a
detecta orice modificare a starii bolnavului atât
spre o posibila complicatie cât si spre o
evolutie favorabila, precum si luarea masurilor
necesare, compensatorii sau de sustinere
pentru a rezulta o vindecare cât mai rapida
§ Principiul cel mai important este monitorizarea
atenta si completa a starii bolnavului ce va
permite adoptarea masurilor necesare pentru o
evolutie favorabila
MONITORIZAREA
CLINICA
§ Începe de pe masa de operatii si continua pâna la
externarea bolnavului
§ Se va efectua dupa un anumit orar care va permite o
distributie temporala a parametrilor clinici pe parcursul zilei
§ Parametri urmariti: starea de constiinta, faciesul, limba,
culoarea tegumentelor si a mucoaselor, pliul cutanat,
frecventa si amplitudinea respiratiei, frecventa pulsului
central si periferic, tensiunea arteriala, diureza pe 24 ore,
aspectul plagii operatorii, drenajurile (debit, aspect),
functionarea cateterelor venoase, mobilizarea pacientului,
reluarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale
MONITORIZAREA
PARACLINICA
§ Definitie:reprezinta
Definitie:reprezinta un ansamblu de masuri prin
care se urmareste starea bolnavului
§ Indicatii:
§ Este utila întrucât un bolnav chirurgical
prezinta risc pentru complicatii de gravitate
diferita, care trebuie prevenite
§ O monitorizare speciala necesita pacientii
inconstienti care nu pot descrie eventualele
schimbari care survin în evolutia lor
MONITORIZAREA
PARACLINICA
§ Contraindicatii: orice pacient necesita sa fie
monitorizat, singura contraindicatie fiind
reprezentata de criteriul economic (costuri
foarte mari)
§ Materiale necesare: sunt necesare diferite
dispozitive si aparate care sa permita
masurarea greutatii corporale, a temperaturii,
tensiunii arteriale, frecventa si amplitudinea
respiratiilor, cantitatea de lichide ingerate,
analize sanguine (ionograma, ph- ph-ul sanguin),
electrocardiograma, sfigmograma, etc.
MONITORIZAREA
PARACLINICA
§ Pacientul este asezat în pat într-
într-o pozitie cât mai
apropiata de cea anatomica, fiind necesara
dezbracarea acestuia astfel încât accesul la
orice zona anatomica sa fie cât mai facil
§ Se monteaza toti senzorii si cateterele necesare
§ Monitorizarea standard presupune: masurarea
tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii corpului,
a frecventei respiratorii, diurezei si a starii de
constiinta
§ Monitorizari speciale variaza functie de patologia
bolnavului
MONITORIZAREA
PARACLINICA
STANDARD
TENSIUNEA ARTERIALA
§ Valori normale: sistolica – 90
90--160mmHg, diastolica –
60--90mmHg
60
§ Tehnica: manual cu tensiometru si stetoscop sau cu
ajutorul unui aparat electric
PULSUL
§ Valori normale: 60-
60-80 batai / minut
§ Tehnica: manual prin palpare directa sau cu un senzor
al sfigmometrului; se masoara pentru minim 30
secunde, concomitent cu ascultatia cardiaca
§ Tahicardie = puls > 100 batai / minut
§ Bradicardie = puls < 60 batai / minut
MONITORIZAREA
PARACLINICA
STANDARD
TEMPERATURA CORPULUI
36-37
37?
?C
§ Cea mai fidela este masurarea temperaturii
intrarectala
§ Cea mai utilizata metoda este masurarea temperaturii
în zona axilara
§ FRECVENTA RESPIRATORIE
10-16/minut
§ Tehnica: numarare directa sau senzor nazal
§ Tahipnee = peste 20 respiratii/minut
§ Bradipnee = sub 8 respiratii/minut
MONITORIZAREA
PARACLINICA
STANDARD
§ DIUREZA
§ Debit normal 1ml/kgc
1ml/kgc/h
§ Tehnica: se masoara cantitatea de urina acumulata
într--un colector gradat care este racordat la sonda
într
urinara
§ Oligurie =sub 400 ml/24h
§ Anurie = sub 200ml/24h
§ STAREA DE CONSTIENTA
MONITORIZAREA
PARACLINICA
MONITORIZARI SPECIALE
§ Tulburari cardiocirculatorii: presiunea venoasa

centrala, presiunea medie din artera pulmonara,
presiunea la limita capilarelor pulmonare,
osmolaritatea plasmatica, valorile hemoglobinei si
hematocritului, saturatia sângelui arterial în oxigen
§ Functia respiratorie: culoarea buzelor, agitatie
psihomotorie, capnometrie, cantitatea de oxigen si
dioxid de carbon din sânge, valoarea rezervei alcaline
si a lactatilor serici
§ Functia renala: valoarea ureei si a creatininei serice,
osmolaritatea urinei si a sângelui, clearence-
clearence-ul
creatininei, ionograma
§ Aprecierea functionarii tesuturilor necesita o evaluare a
utilizarii oxigenului la nivelul tesuturilor,
tesuturilor, fiind un proces
ce necesita aparatura complexa
§ Instrumentarul folosit pentru monitorizarea bolnavului trebuie îngrijit în
anumite conditii:
§ Toate materialele utilizate vor fi sterile, de unica folosinta
§ Sonda de intubatie orotraheala va fi aspirata si schimbata periodic
§ Cateterele vasculare vor fi mentinute permeabile prin spalare cu
heparina
§ Sonda de aspiratie digestiva va fi aspirata si spalata periodic si la
nevoi repozitionata sau schimbata
§ Sonda urinara va fi spalata periodic cu solutii antiseptice
§ Pacientului îi trebuie asigurata o igiena locala si generala riguroasa, care
sa previna aparitia complicatii (escare de decubit, etc.)
§ Nutritia pacientului se va face functie de starea bolnavului: parenterala
sau oral
RESUSCITAREA
CARDIO--RESPIRATORIE
CARDIO
DEFINITIE, SCOP, PRINCIPII

INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
ÎNGRIJIRI POSTRESUSCITARE
INCIDENTE, ACCIDENTE, COMPLICATII
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Reprezinta ansamblul masurilor terapeutice care se aplica în urgenta, în
urma stopului cardio-
cardio-respirator, cu scopul de a recupera functiile vitale
§ Diagnosticul de stop cardio-
cardio-respirator trebuie stabilit rapid iar manevrele
de resuscitare trebuie efectuate intr-
intr-un timp foarte scurt de la debutul
stopului cardio-
cardio-respirator dar si efectuate cu viteza pentru a preveni
instalarea leziunilor ireversibile la nivelul organelor (la 6 minute de la
debutul stopului cardio-
cardio-respirator neuronii sufera leziuni, orice manevra
de resuscitare devenind inutila)
§ Manevrele trebuie efectuate corect pentru a fi eficiente
§ Diagnostic
§ Stop cardiac: lipsa batailor cordului, lipsa pulsului periferic, lipsa
pulsului la carotide, tensiunea arteriala prabusita
§ Stop respirator: disparitia miscarilor respiratorii, cianoza periferica,
midriaza, disparitia starii de cunostinta,prabusirea tonusului
sfincterian
§ Formule mnemotehnice: ABCDEFGHI
ABCDEFGHI,, HELP ME
INDICATII
§ Oprirea functiei cardiace sau respiratorii:

§ Fibrilatie ventriculara
§ Asistolie cardiaca
§ Apnee de origine centrala
§ Obstructii ale cailor respiratorii superioare
§ Posttraumatic
CONTRAINDICATII
§ Se contraindica resuscitarea cardio-
cardio -respiratorie
doar în situatia în care aceasta este inutila:
§ Mai mult de 7 minute de la instalarea
stopului cardio-
cardio -respirator (contraindicatie
relativa)
§ Bolnav irecuperabil
§ Moarte biologica (sunt mentinuti în aceasta
stare pentru donare de organe)
§ Insuficienta organica multipla
MATERIALE
NECESARE
§ Masca de oxigen
§ Balon de oxigen
§ Pipa Guedel
§ Laringoscop
§ Canula de intubatie
§ Defibrilator
§ Monitor EKG
§ Flexule pentru cateterizare venoasa
§ Echipament de denudare venoasa
§ Seringi, ace
§ Medicatia pentru urgente
MASTI DE OXIGEN BALON DE OXIGEN (AMBU)
PIPA GUEDEL
LARINGOSCOP CANULA DE INTUBATIE

ORO-TRAHEALA
TEHNICA
§ Pacientul va fi scos de sub actiunea factorilor

nocivi (locul accidentului, etc.)
§ Pacientul va fi asezat în decubit dorsal
§ Reanimatorul sau reanimatorii de preferinta se
vor gasi la acelasi nivel cu pacientul , daca
este un singur salvator acesta va sta la stânga,
daca sunt doi, cel care va face resuscitarea
cardiaca va sta la stânga iar cel care va face
respiratia artificiala va sta la dreapta
TEHNICA
§ Dezobstructia cailor respiratorii superioare
§ Mentinerea libertatii acestora: pipa Guedel, luxarea
anterioara a mandibulei
§ Se penseaza narile pacientului cu degetele mâinii
drepte si se efectueaza doua insuflatii. Ritmul este
de 12 insuflatii pe minut
§ Masajul cardiac extern se face în 1/3 inferioara a
sternului cu mâna dreapta pozitionata peste cea
stânga fara ca de getele mâinii stângi sa atinga
toracele (ceasta pozitio ofera o presiune maxima pe
o suprafata toracica minima). Deprimarea toracelui
se face pe minim 4 cm. Ritmul este de 80-80-90
comprimari pe minut
Nr. reanimatori Nr. insuflatii Nr. compresiuni
1 2 15
2 1 5
MASAJUL CARDIAC EXTERN
Eficacitatea se urmareste prin aparitia
pulsului periferic consecutiv cu compresiunile pe
stern, recolorarea extremitatilor, disparitia midriazei
La nou-nascut si copil mic resuscitarea
se face cu trei degete
Resuscitarea se continua dupa aparitia
pulsului spontan deoarece exista riscul reinstalarii
stopului cardio-respirator datorita hipoxiei
În cazul ineficientei manevrelor de
resuscitare , acestea se vor întrerupe atunci când ele
devin inutile (reaparitia semnelor clinice de hipoxie,
fixitatea midriazei).
MASAJ CARDIAC
INTERN
§ Incizie spatiul IV intercostal stâng
§ Se prinde inima în mâna dreapta cu
ventriculul stâng în palma si se strânge
cu frecventa de 80-
80-90 pe minut
§ Concomitent se realizeaza respiratie
artificiala
DEFIBRILAREA
§ Se începe masajul cardiac extern concomitent
cu respiratia artificiala
§ Daca pacientul nu raspunde la resuscitare se
trece la stimulare activitatii cardiace cu soc
electric produs de defibrilator (150-
(150-400 W/sec)
§ Stimularea electrica poate fi repetata,
concomitent administrându-
administrându-se si medicatie
eficienta conform unor protocoale de
resuscitare (adrenalina, atropina, dopamina,
lidocaina, bicarbonat de sodiu, blocanti de
calciu, antiaritmice, etc.)
ABCDEFGHI
§ A (airways): cai respiratorii permeabile
§ B (breath): respiratie artificala
§ C (circulation): restabilirea functiei circulatorii
§ D (drugs): administrarea de medicamente
§ E (EKG): monitorizarea functiei cardiace prin ECG
§ F (fibrilation): defibrilatorul electric
§ G: stabilirea diagnosticului ce a determinat stopul
cardio--respirator
cardio
§ H: terapie neuropsihica
§ I (intensive care): unitatea de terapie intensiva
HELP ME
(BEJAN)
§ H: hiperextensia capului
§ E: eliberarea cailor respiratorii superioare
(corpi straini, secretii)
§ L: luxarea anterioara a mandibulei
§ P: pensarea nasului, respiratie gura la gura
§ M
Masaj cardiac extern
§ E
ÎNGRIJIRI
POSTRESUSCITARE
§ Bolnavul va fi în continuare sub supraveghere
medicala întrucât exista riscul reinstalarii
stopului cardio-
cardio -respirator sau al aparitiei
complicatiilor
§ Se va administra oxigen
§ Corectarea dezechilibrelor hidro-
hidro-electrolitice si
acido--bazice
acido
§ Nu se va administra glucoza (risc de
hiperglicemie cu deteriorarea functiei
nervoase)
INCIDENTE, ACCIDENTE,
COMPLICATII
§ Functia respiratorie: înghitirea limbii, pierderea aerului
insuflat pe lânga masca sau pe nari, ruperea
parenchimului pulmonar cu aparitia pneumotoraxului
datorita insuflarii unei cantitati de aer prea mare
§ Functia cardiaca:
§ Masajul cardiac extern: fracturi costale, sternale
care pot determina leziuni secundare (leziuni ale
plamânilor, pericardului, ficat)
§ Masajul cardiac intern: ischemie miocardica,
ruperea cordului, dezinsertia vaselor mari
§ Defibrilarea: arsuri tegumentare, fibrilatie
ventriculara
TRANSFUZIA DE SÂNGE

INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
TESTUL DE COMPATIBILITATE DIRECTA
TEHNICA
ÎNGRIJIRI
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: este o metoda prin care se
introduce în sistemul cardiocirculator al
pacientului de sânge, eritrocite sau
plasma
§ Transfuzia are drept scop corectarea
deficitelor sanguine ale pacientului
(volum, eritrocite, factori plasmatici)
§ Principi
Principiuu: este obligatorie
obligatorie compatibilitate
compatibilitatea
a
perfecta între donator si acceptor
INDICATII
§ Pierderi mari de volum sanguin

(hemoragii masive)
§ Cresterea transportului oxigenului
(anemii importante)
§ Deficit de factori ai coagularii (hemofilia)
CONTRAINDICATII
§ Hipertensiune arteriala, decompensarea

cordului drept (supraîncarcarea cordului)
§ Afectiuni pulmonare: pneumonii,
bronhopneumonii (edem pulmonar acut)
§ Tromboflebite, tromboze venoase
(embolii)
MATERIALE
NECESARE
§ Substanta de transfuzat: sânge, plasma, masa
eritrocitara, crioprecipitate (factor VIII, factor XII)
§ Dispozitiv de încalzire a substantei de perfuzat
§ Perfuzorul care este prevazut cu un filtru pentru
eventuale microcheaguri
§ Ac de punctie venoasa
§ Garou
§ Tampon de vata cu alcool 70? 70?
§ Manusi
§ Pansamente adezive
DETERMINAREA
GRUPELOR SANGUINE
§ Pe o lama de sticla se aseaza câte o
picatura de ser anti-
anti-A si ser anti-
anti-B
§ Fiecare dintre acestea se amesteca cu o
picatura din sângele pacientului
§ Se asteapta câteva minute si rezultatele
vor fi interpretate la microscop conform
tabelului Ser O A B AB
anti--A
anti - liza liza liza
anti--B
anti - - - liza
DETERMINAREA GRUPELOR
SANGUINE
DETERMINARE Rh
§ Se foloseste un kit de seruri anti-

anti-D
§ Utilizeaza aceeasi tehnica pe lama
§ Prezenta antigenului D pe hematii
determina grupul Rh+
Ser Rh+ Rh
Rh--
anti--D liza
anti -
TESTUL DE
COMPATIBILITATE
DIRECTA
§ Se pune în contact direct pe o lama de
sticla, o picatura de sânge a pacientului
(primitorul) cu o picatura din sângele
donat
§ Daca nu se produce aglutinare atunci
cele doua tipuri de sânge sunt
compatibile si se poate face transfuzia
TEHNICA
§ Pacientul va fi informat asupra tehnicii, beneficiilor si
dezavantajelor transfuziei si se va obtine acordul
acestuia
§ Pacientul va fi asezat intr-
intr-o pozitie comoda, de preferat
decubit dorsal
§ Se aduce produsul de transfuzat de la punctul de
transfuzii si se va face testul de compatibilitate directa
§ Se prinde o noua linie venoasa pe care se va
administra preparatul
§ Ritmul de administrare este de 50pic./min 15 minute
(pentru a putea observa eventuale reactii adverse),
ulterior 60-
60-80 pic./minut. În urgente o unitate (500 ml)
poate fi administrata în 10 minute.
COMPLICATII
§ Reactie hemolitica precoce: cefalee, febra, frison,
dureri lombare, tahicardie, hipotensiune, manifestari
respiratorii, hematurie
§ Reactie hemolitica târzie: icter neexplicabil, scaderea
hemoglobinei
§ Febra ? frison. La o crestere a temperaturii mai mare
de un grad Celsius se va opri transfuzia
§ Reactie alergica: urticarie, prurit, rash, wheezing, febra,
frison
§ Contaminarea bacteriana a sângelui transfuzat
§ Reactii de tip imun (edem pulmonar, sângerare
excesiva), hipotermie, hiperpotasemie, hipocalcemie,
acidoza, tromboflebite, embolii, transmiterea unor boli
(hepatita tip B, C, HIV, citomegalovirus, sifilis, etc.)
ÎNGRIJIRI
§ Eticheta flaconului va fi lipita în foaia de observatie a
pacientului
§ La 15 minute de la începerea perfuziei se vor
monitoriza semnele vitale (puls, tensiune, frecventa
respiratiilor) precum si prezenta eventualelor reactii
adverse
§ La acest moment daca nu sunt prezente incidente se
va mari ritmul transfuziei
§ Pacientul va fi verificat la fiecare 30 minute
§ La sfârsitul transfuziei se vor verifica din nou semnele
vitale si diureza, acestea fiind notate în foaia de
observatie
§ Cateterul va fi spalat cu ser fiziologic
§ Ambalajele vor fi returnate la punctul de transfuzii
INJECTIILE
AVANTAJELE INJECTIILOR
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA STANDARD
TIPURI DE INJECTII
ÎNGRIJIRI
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: este o metoda cu ajutorul careia
se introduc în organism diferite substante
medicamentoase
§ Scop: terapeutic, diagnostic
§ Principiu: se introduc în organism, cu
ajutorul unor ace cu lumen, principii
active care sunt resorbite în sângele care
traverseaza regiunea
AVANTAJELE
INJECTIILOR
§ Viteza de absorbtie a principiilor active este
bine controlata
§ Evita metabolizarea hepatica
§ Doza administrata nu este influentata de
absorbtia digestiva (tranzit accelerat, etc.)
§ Permite administrarea medicamentelor la
bolnavi necooperanti sau inconstienti
§ Evita tubul digestiv: se pot administra
medicamente care irita sau nu se absorb la
nivelul tubului digestiv
INDICATII
§ Bolnavi grav, pentru un control exact al dozei
§ Bolnavi care necesita o doza de soc printr-
printr-o
absorbtie rapida (calea intravenoasa)
§ Medicamente retard ce nu se pot dispune sub
forma de tablete
§ Bolnavi cu intoleranta digestiva
§ Bolnavi inconstienti
§ Scop diagnostic (urografia intravenoasa)
§ Anestezie locala
CONTRAINDICATII
§ Hemofilia
§ Tratament cu anticoagulante
§ Tetanos
§ Inductia din anestezia generala
MATERIALE NECESARE
§ Substanta activa
§ Ace
§ Seringi Luer
§ Tampon de vata cu o
solutie pentru
aseptizarea
tegumentului
§ Garou
§ Manusi sterile
SOLUTII PERFUZABILE
SOLUTII PERFUZABILE
TIPURI DE INJECTII
§ INJECTII INTRADERMICE
§ INJECTII SUBCUTANATE
§ INJECTII INTRAMUSCULARE
§ INJECTII INTRAVENOASE
§ INJECTII INTRAARTERIALE
TEHNICA STANDARD
§ Pacientul va fi informat asupra manevrei care se va

face, obtinându-
obtinându-se un acord de la acesta
§ Pacientul va fi asezat într-
într-o pozitie confortabila în
functie de tipul de injectie care se va face
§ Se va deschide flaconul sau fiola în care se gaseste
substanta activa, se va steriliza gâtul flaconului prin
flambare în flacara si ulterior continutul va fi aspirat în
seringa
§ Se schimba acul cu care s- s-a aspirat substanta cu un alt
ac steril cu care se va executa injectia
§ Daca este necesar se aplica garoul.
garoul.
TEHNICA STANDARD
§ Se aseptizeaza zona în care se va efectua injectia prin
frecare cu un tampon cu alcool
§ Se descopera acul de capacul protector
§ Se punctioneaza pielea si restul structurilor anatomice
pâna la nivelul planului la care dorim sa ajungem
§ Se aspira usor în seringa pentru a verifica daca ne
aflam în pozitia corecta (vena – rosu închis, artera –
rosu aprins, muschi – fara sânge)
§ Se va injecta substanta activa conform indicatiilor
§ Se va retrage printr-
printr-o miscare ferma acul si seringa
§ Se va masa locul injectiei pentru a efectua hemostaza
§ Deseurile se vor depozita în recipientele specifice
fiecaruia
INJECTIA
INTRADERMICA
§ Aseptizarea tegumentului
§ Acul orientat cu bizoul în sus, introduce în
tegumentul superficial pâna când orificiul acului
va dispare sub tegument
§ Se va injecta substanta din seringa
§ La locul injectarii va apare o deformare a
tegumentului ca o “coaja de portocala”
§ Indicatii: intradermoreactii
§ Zona de injectare: fata anterioara a
antebratului
INJECTIA
INTRADERMICA
INJECTIA
SUBCUTANATA
§ Aseptizarea tegumentului
§ Se creeaza cu mâna stânga, între police si
index un pliu cutanat
§ Acul se va introduce paralel cu tegumentul, în
axul pliului obtinut fara a patrunde în planul
muscular
§ Indicatii: medicamente cu absorbtie lenta
§ Zona de injectare: fata externa a bratului sau
coapsei
INJECTIA
SUBCUTANATA
INJECTIA
INTRAMUSCULARA
§ Aseptizarea zonei
§ Cu acul perpendicular pe tegument, cu o miscare
ferma se punctioneaza pielea si se patrunde cu acul
pâna în planul muscular
§ Se aspira usor în seringa (nu trebuie sa vina sânge)
§ Se injecteaza continutul seringii
§ Cu o miscare rapida se retrage acul si seringa
§ Se maseaza zona
§ Indicatii: majoritatea substantelor medicamentoase
(substantele uleioase se vor administra numai pe cale
intramusculara)
§ Zona de injectare: cadranul supero-
supero-extern al fesei,
muschiul deltoid, muschiul cvadriceps
INJECTIA
INTRAMUSCULARA
Picture 036.avi
INJECTIA
INTRAVENOASA
§ Se aplica garoul ce va determina dilatarea si
evidentierea venei
§ Acul va fi pozitionat în fata venei ce va fi
punctionata, fiind împins în sensul de curgere al
sângelui
§ Se va punctiona vena
§ Se va aspira în seringa sânge venos
§ Se va injecta continutul seringii
§ Se va extrage acul din vena
§ Se va face hemostaza prin compresia venei timp de
câteva minute cu un tampon de vata îmbibat cu
alcool
§ Indicatii: când este utila o absorbtie rapida a
principiilor active, administrarea de solutii perfuzabile
§ Zona de injectare: venele membrului superior (plica
cotului, antebrat, mâna)
INJECTIA
INTRAVENOASA
INJECTII
INTRAARTERIALE
§ Se va repera cu indexul si mediusul mâinii stângi
pulsatiile arterei
§ Cu acul perpendicular pe artera se va punctiona pielea
§ Se va aspira în seringa creându-
creându-se astfel o presiune
mai mica, dupa care se înainteaza cu acul pâna în
seringa va apare sânge rosu
§ Se va injecta continutul
§ Se va extrage ferm acul
§ Se va face compresie câteva minute pe locul injectiei
cu un tampon îmbibat cu alcool
§ Indicatii: anestezie locala, chimioterapie
§ Zona de injectare: artera radiala, artera femurala
PUNCTIA ARTEREI
RADIALE
COMPLICATII
§ Hematomul local
§ Ruperea vasului
§ Necroza tegumentara, vasculara
§ Reactii alergice
§ Noduli subcutanati
§ Embolii
INGRIJIRI
§ În general nu necesita îngrijiri speciale

§ Este necesar un pansament steril la locul
punctiei
§ În cazul injectiilor intravasculare se va
efectua hemostaza prin compresie timp
de câteva minute cu un tampon de vata
îmbibat în alcool
INCIZIILE
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
ÎNGRIJIRI
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta sectionarea tesuturilor cu ajutorul unui
obiect taietor.
taietor.
§ Scop: creeaza acces catre o anumita structura anatomica,
colectie patologica sau pentru explorare.
explorare.
§ Principii:
§ Trebuie respectate conditiile de asepsie si antisepsie;
antisepsie;
§ Cunoasterea anatomiei regiunii;
regiunii;
§ Trebuie efectuata anestezia;
anestezia;
§ Dimensiunile inciziei trebuie sa fie adaptate scopului;
scopului;
§ Orientarea inciziei trebuie sa tina cont de inervatia
locala astfel încât cicatrizarea sa se produca fara
complicatii;;
complicatii
INCIZIILE
§ Directia inciziei trebuie sa urmareasca liniile de forta
de la nivelul pielii, evitând astfel cicatrizarile
defectuase;;
defectuase
§ Incizia se va face cu o singura miscare, trebuie sa
fie regulata si rectilinie;
rectilinie;
§ Incizia se va face plan cu plan, la planurile profunde
incizia fiind mai scurta permitând astfel o buna
închidere a plagii la sfârsitul interventiei;
interventiei;
§ Se vor evidentia structurile importante si se va evita
sectionarea acestora;
acestora;
§ Pentru colectie,
colectie,inciziile trebuie sa fie în punctul
maxim de fluctuenta si adecvate ca lungime
dimensiunilor colectiei.
colectiei.
INDICATII
§ Deschiderea colectiilor purulente;
purulente;
§ Excizia unei formatiuni sau leziuni
tegumentare;;
tegumentare
§ Crearea unui abord pentru un anumit organ
abdominal sau toracic;
toracic ;
§ Retus al unor incizii efectuate gresit;
gresit;
§ Incizii de degajare pentru apropierea marginilor
plagii;;
plagii
§ Deschiderea capsulei pentru a patrunde în
profunzimea viscerului.
viscerului.
CONTRAINDICATII
§ Hemofilia
§ Tetanos
MATERIALE NECESARE
§ Material moale steril

§ Materiale pentru
anestezie
§ Bisturiu
§ Foarfece LAMA DE BISTURIU
§ Ferastrau
§ Cutit
ELECTROCAUTER
TEHNICA
§ Pacientului i se va explica tehnica,

tehnica,obtinându
obtinându--se
acordul scris al acestuia pentru interventia chirurgicala;
chirurgicala;
§ Se va aseza pacientul într-
într-o pozitie comoda care sa
evidentieze cât mai bine regiunea unde urmeaza a se
efectua incizia;
incizia;
§ Pregatirea câmpului operator se va face conform
descrierii din capitolul pregatirea preoperatorie;
preoperatorie;
§ Chirurgul se va aseza la dreapta pacientului (exceptie
interventiile din sfera ginecologica, regiunea pelvina
sau membre stângi) iar ajutorul va sta în fata
operatorului, la stânga pacientului.
pacientului.
INCIZIILE--TEHNICA
INCIZIILE
§ Se va practica anestezia (locala, generala,
rahianestezie, etc.);
etc.);
§ Cu indexul si mediusul mâinii stângi se va tine pielea în
tensiune, pe aceeasi directie dar în sens opus sensului
inciziei;;
inciziei
§ Cu bisturiul,
bisturiul,perpendicular pe piele,
piele,se va începe incizia,
într--o pozitie aproape verticala, ulterior fiind orientat la
într
aproximativ 30?30?;
§ Incizia se va face dintr-
dintr-o singura miscare;
miscare;
§ Spre unghiul inferior al inciziei bisturiul se va aduce din
nou într-
într-o pozitie aproape verticala fata de piele;
piele;
§ Fiecare plan anatomic va fi incizat printr-
printr-o singura
miscare;;
miscare
§ Se va inciza plan cu plan pâna la profunzimea la care
se doreste sa se ajunga.
ajunga.
INCIZIE “ÎN CRUCE” PENTRU UN
FURUNCUL ANTRACOID ÎN
REGIUNEA CEFEI
INCIZIA SCALPULUI PENTRU
EXTIRPAREA UNUI
CHIST SEBACEU
COMPLICATII
§ Hemoragie prin sectionarea unor vase
§ Hematoame
§ Lezarea unui nerv prin interceptarea
traiectului sau
§ Lezarea unor organe interne
§ Infectia plagii
§ Eventratia
§ Evisceratia
ÎNGRIJIRI
§ Pansament zilnic steril

§ Lavaj cu solutii antiseptice
PREGATIREA
PREGA
COLONULUI
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: pregatirea mecanica si biologica a
colonului pentru a se putea fi explorat sau a se
putea interveni chirurgical asupra sa.
sa.
§ Scop: evacuarea materiilor fecale din colon,
scaderea gradului de contaminare a cavitatii
peritoneale în timpul interventiei chirurgicale.
chirurgicale.
§ Principii: este necesara o evacuare cât mai
completa a colonului.
INDICATII
§ Explorari: rectoscopia, colonoscopia,

clisma baritata, ecografia endoluminala a
colonului..
colonului
§ Determinarea motilitatii colonice.
colonice.
§ Interventii chirurgicale pe diverse
segmente ale intestinului gros.
gros.
CONTRAINDICATII
§ Relative: starea influentata a pacientului

care nu permite o pregatire riguroasa.
riguroasa.
§ Absolute: urgente chirurgicale, afectiuni
care prezinta risc de perforatie colonica,
colonica,
MATERIALE
§ Substante purgative
§ Materiale necesare
pentru efectuarea
clismei
TEHNICA
§ Regim alimentar fara reziduuri (lapte, iaurt, brânza,
supa) cu 2 zile înainte de operatie-
operatie-pâna la ora 0 a
zilei operatiei, din acest moment fiind suprimata
administrarea oricarui aliment sau lichid.
lichid.
§ Medicatie
§ Manitol
§ În prima zi pacientul va ingera 250 ml Manitol
cu minim 3 litri de lichide;
lichide;
§ În ziua a doua pacientului i se vor administra
250 ml Manitol p.o. împreuna cu minim 3 litri
de lichide.
§ În seara dinaintea si în dimineata operatiei
se va efectua câte o clisma.
clisma.
§ Ziua a treia – operatia
operatia..
PREGATIREA COLONULUI
Fortrans: la ora 14 în ziua dinaintea

operatiei,, se începe administrarea a câte
operatiei
unui
un ui plic de Fortrans,
Fortrans,dizolvat intr-
intr-un litru de
apa.S
apa .See va bea în aproximativ o ora.
Se vor consuma patru plicuri de
Fortrans.
Fortra ns.
În prezent nu se mai administreaza
preoperator antibiotice (provoaca
dismicrobisme)..
dismicrobisme)
CLISMA
DEFINITIE
SCOP, PRINCIPII
MATERIALE NECESARE
INDICATII
CONTRAINDICATII
TEHNICA
VARIANTE TEHNICE
DEFINITIE
§ Reprezinta o manevra cu ajutorul careia

prin intermediul canalului anal se
introduce la nivelul tubului digestiv
inferior diferite substante care au rol
evacuator, diagnostic sau terapeutic
SCOP, PRINCIPII
§ Evacuare: prin introducerea lichidelor la nivelul
rectului si a colonului.I
colonului.In
n portiunea
portiunea inferioara se
produce o distensie a tractului digestiv ce va
determina o stimulare a peristalticei, în acelasi
timp obtinându-
obtinându-se si o înmuiere a materiilor
fecale ce va permite defecatia.
defecatia.
§ Diagnostic: cu ajutorul clismei se introduc
substante radioopace,
radioopace,ce permit evidentierea
leziunilor la nivelul colonului, motilitatea si
calibrul acestuia.
acestuia .
§ Terapeutic: consta în introducerea diverselor
substante active,
active,în special în situatia în care
alte cai de administrare sunt impracticabile.
impracticabile.
MATERIALE
NECESARE
§ Manusi
§ Canula sterila de unica folosinta
§ Lubrifiant
§ Irigator
§ Substanta ce urmeaza a fi introdusa
§ Bazinet
§ Musama pentru protectie
MATERIALE NECESARE
Irigator cu substanta
ce urmeaza
a fi administrata
Irigator
Canula rectala
MATERIALE NECESARE
Manusi
Lubrifiant
INDICATII
§ Evacuarea colonului la persoane cu constipatie,
batrâni, casectici, etc.
§ Pregatirea preoperatorie a colonului si rectului
§ Clisma înaintea unei operatii cu anestezie generala
(previne
(previ ne pierderea de continut digestiv,în
digestiv,în urma relaxarii
sfincterului anal)
§ Clisma baritata cu scop diagnostic
§ Clisme medicamentaose (în intoleranta digestiva)
§ Clisma hidratanta (se administreaza în ritm lent
picatura cu picatura)
§ Clisme anestezice
CONTRAINDICATII
§ Suspiciune de perforatie colonica.
colonica.
§ Patologie care determina o subtiere a peretelui
intestinal si apare riscul perforatiei (infarct intestinal,
colite, rectocolita ulcerohemoragica).
ulcerohemoragica).
§ Tumora joasa care poate fi lezata prin aceasta
manevra(apare rectoragie).
rectoragie).
§ În cazul clismelor baritate pentru tumori joase poate
apare fenomenul de supapa cu trecerea substantei de
tumora si retentia acesteia cu absorbtia apei si
formarea unor pietre de sulfat de bariu care se
elimina foarte greu.
greu.
§ În incertitudinea diagnostica, clisma baritata poate
determina o schimbare a tabloului clinic care poate
întârzia indicatia terapeutica si agravarea starii
generale..
generale
TEHNICA
§ I se va explica tehnica bolnavului si în special

faptul ca substanta introdusa trebuie mentinuta
în colon minim 15 minute. Pacientul se aseaza
în decubit dorsal sau lateral
§ Se aseaza musamaua sub bazinul pacientului
§ Se îmbraca manusile, se ia canula lubrefiata si
atasata la irigator
§ Se lasa sa se scurga o cantitate de lichid
pentru a elimina aerul de pe tubulatura
CLISMA--tehnica
CLISMA
§ Se introduce canula în anusul pacientului
aproximativ 8 cm fiind orientata cranial si
posterior..
posterior
§ Se introduce lent lichidul din irigator (previne
distensia brusca a ampulei rectale si
declansarea reflexului de defecatie).
defecatie).
§ Se extrage blând canula din anus, urmând
inversul traiectoriei de la introducere.
introducere.
§ Se face toaleta locala perianala.
perianala.
VARIANTE
TEHNICE
§ Clisma înalta: se utilizeaza o canula lunga
flexibila, pozitia initiala fiind decubit lateral
stând iar ulterior, decubit dorsal si decubit
lateral drept.
drept.
§ Clisma medicamentoasa: se efectueaza lent
20--40 picaturi/minut. Se poate utiliza o sonda
20
Nelaton, care este mai subtire si mai scurta.
scurta.
§ Clisma la pacientii cu colostoma sau
incontinenta anala: se introduce o sonda Foley,
dupa care se umfla balonasul si se retrage
pâna ce acesta se opreste la nivelul sfincterului
anal, asigurând astfel o continenta buna.buna.
COMPLICATII
§ Disconfort.
Disconfort.
§ Perforatia rectala: necesita recunoastere
imediata, urmata de tratament chirurgical
reparator în urgenta.
urgenta.
DRENAJUL
CHIRURGICAL
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
ÎNGRIJIRI
§ Definitie: reprezinta evacuarea la exterior a unor
colectii patologice dintr-
dintr-o cavitate.
cavitate.
§ Scop: terapeutic (evacuarea continutului colectii),
urmarirea postoperatorie a evolutiei (p(permite
recunoasterea unei hemoragii, fistule digestive, etc.).
etc.).
§ Principii:
§ Tubul de dren trebuie pozitionat în partea cea mai
decliva a cavitatii;
cavitatii;
§ Dimensiunile (lungime, calibru, material) trebuie
adaptate scopului drenajului si caracteristicilor
cavitatii evacuate;
evacuate;
§ Traiectul de exteriorizare al tubului de dren trebuie
sa fie cât mai scurt posibil si sa evite ansele
intestinale;;
intestinale
§ Tubul de dren se va exterioriza prin contraincizie;
contraincizie;
§ Se va fixa tubul de dren la piele prin sutura;
sutura;
§ Tubul de dren se va racorda la un recipient colector.
colector.
INDICATII
§ Colectii purulente
§ Peritonite
§ Interventii cu timp septic
§ Hemostaze dificile, incomplete
§ Interventii cu decolari laborioase
§ Fistule, solutii de continuitate la nivelul
organelor cavitare
§ Pleurezii purulente
§ Pneumotorax, hemotorax
CONTRAINDICATII
§ Sunt relative
§ Interventii ce impun proteze sau grefoane
care au risc de contaminare septica prin
intermediul tubului de dren
MATERIALE
NECESARE
§ Tuburi de plastic, silicon
§ Lame de dren
§ Tuburi poliorificiale
§ Mese
§ Sisteme colectoare
Tuburi de dren de dimensiuni diferite
Tub Kehr (T-tube)

Tub poliorificial
Dispozitiv Redon
pentru drenaj aspirativ
TEHNICA
§ Informarea pacientului asupra procedurii si
obtinerea acordului scris al acestuia.
acestuia.
§ Tubul de dren se va aseza
aseza în pozitia cea mai
decliva a cavitatii.
cavitatii.
§ Va fi exteriorizat prin peretele cavitatii prin
contraincizie,,daca plaga poate fi suturata per
contraincizie
primam..
primam
§ Tubul de dren va fi fixat prin ligatura cu fir.
fir.
§ Pansament steril.
steril.
§ Tubul de dren va fi racordat la un recipient
colector..
colector
COMPLICATII
§ Pozitionarea incorecta a tubului de dren

§ Înfundarea tubului de dren
§ Infectia
§ Hemoragia
§ Dezadaptarea recipientului pentru
colectare
§ Exteriorizarea tubului de dren
ÎNGRIJIRI
§ Pansament zilnic steril

§ Urmarirea debitului si a aspectului drenajului
§ Lavajul cavitatilor cu solutii antiseptice
§ Refacerea vidului în cazul drenajelor aspirative
§ Golirea recipientelor colectoare
§ Dezobstruarea tubului de dren utilizând solutii
antiseptice
APLICARE DE IODOFORM
ÎNTR--O PLAGA SUPURATA
ÎNTR
ÎNGRIJIREA
STOMIILOR
MATERIALE NECESARE
TEHNICA STANDARD
TIPURI DE STOMII
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Stoma = deschiderea la exterior a unui
organ cavitar.
cavitar.
§ Stomiile permit alimentarea sau
evacuarea unor organe cavitare.
cavitare.
§ Scop: îngrijirea stomiilor permite
permite o
functionare corecta a acestora.
acestora.
§ Principii: se va testa toleranta pacientului
la produsele necesare îngrijirii stomiilor.
stomiilor.
TIPURI DE STOMII
§ GASTROSTOMIA
§ JEJUNOSTOMIA
§ ILEOSTOMIA
§ COLOSTOMIA
§ URETEROSTOMIA CUTANATA
MATERIALE
NECESARE
§ Pungi colectoare autocolante
§ Disc de plastic (vor acoperi colostoma
permitând acumularea produselor de
colectat în interior)
§ Gel de lipit
§ Sonde, canule
§ Material textil steril
TEHNICA STANDARD
§ Se vor spala tegumentele din jurul stomiei cu
apa calda, de preferat fara sapun.
sapun.
§ Se va usca tegumentul.
tegumentul.
§ Se va lipi punga colectoare autocolanta, care
în prealabil a fost decupata,
decupata,conform
dimensiunilor stomiei.
stomiei.
§ În cazul în care punga va fi golita,
golita,este indicata
ca aceasta sa fie spalata cu o seringa de 50 ml
cu apa calda.
calda.
GASTROSTOMIA
§ Indicatii: obstacol digestiv înalt ce împiedica

alimentatia normala (neoplasm faringian,
esofagian, etc.).
etc.).
§ Pansament zilnic pâna la cicatrizarea plagii.
plagii.
§ Asigurarea permeabilitatii sondei prin utilizarea
preparatelor speciale.
speciale.
§ Între utilizari,
utilizari,lumenul sondei va fi închis cu un
dop din plastic.
plastic .
SONDE PENTRU
GASTROSTOMIE
GASTROSTOMI E
SONDE PEZZER (preambalate si sterilizate)
SONDA FOLEY
(de fapt este o sonda urinara ce poate fi folosita la nevoie
si pentru gastrostomie)
JEJUNOSTO
JEJUNOST OMIA
§ Indicatii: tumora gastrica nerezecabila,

conservarea stomacului pentru un timp
operator ulterior.
ulterior.
§ Sunt mai usor de întretinut,
întretinut,întrucât
întrucât,,
pentru efectuarea lor,lor,se utilizeaza o
sonda prin care se vor administra
alimentele..
alimentele
COLOSTOMIA
§ Va fi deschisa la 2 zile
postoperator,,iar firele de sutura se
postoperator
vor suprima la 7 zile postoperator.
postoperator.
§ Tranzitul se va relua în
urmatoarele 2 zile postoperator.
postoperator.
§ Îngrijirea colostomiei se va face
zilnic..
zilnic
§ La început,
început,pacientul nu simte când
are scaun,
scaun,dar
dar,,ulterio
ulterior,
r,are
are loc un
proces de sfincterizare,
sfincterizare,care va
permite un control perfect al
eliminarii scaunului.
scaunului.
§ Pacientii purtatori de colostoma au
nevoie de psihoterapie pentru a
beneficia de o reintegrarea socio-
socio -
profesionala cât mai rapida.
rapida.
Pungi de colostomie
DETASAREA PUNGII
CE TREBUIE ÎNLOCUITA
CURATAREA COLOSTOMIEI
PREGATIREA NOII PUNGI
DE COLOSTOMIE
CALIBRAREA SI FIXAREA PUNGII
DE COLOSTOMIE
ILEOSTOMIA
§ Scop: evacuator.
evacuator.
§ Indicatii: terminala (dupa proctocolectomia de
diverse indicatii, dupa rezectii de colon drept
cu contraindicatie de ileotransverso-
ileotransverso-
anastomoza în primul timp) sau laterala (ocluzii
neglijate prin obstructii colice drepte sau
ileale)..
ileale)
§ Îngrijirea presupune principii similare cu cele
ale colostomiei, dar se impune supravegherea
cu atentie a pierderilor digestive si o buna
sustinere volemica, hidro-
hidro-electrolitica si acido-
acido-
bazica)
ASEPTIZAREA
TESUTURILOR VII
MÂIN
DRENAJ PERITONEAL DUPA
DUPA
COLECISTECTOMIA CLASICA
PANSAMENTUL

INDICATII
CONTRAINDICATII
SALA DE PANSAMENTE
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
TIPURI DE PANSAMENT
DEFINIT
DEFINI TIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: pansarea reprezinta manevra medicala prin
care se aseptizeaza sau antiseptizeaza o plaga.
plaga.
§ Scop: pansamentul protejeaza si favorizeaza
cicatrizarea plagii.
plagii.
§ Principii
Principiile
le pansarii:
§ Sa fie o manevra sterila;
sterila;
§ Pansamentul -sa fie absorbant;
absorbant;
§ -sa asigure o protectie fata de mediul
înconjurator, fiind o bariera împotriva contaminarii
plagii;;
plagii
§ -sa nu adere la plaga.
plaga.
§ Sa nu produca dureri.
dureri.
INDICAT
INDICATII
§ Plagile chirurgicale
§ Plagile accidentale
§ Arsurile
§ Ulcer varicos de gamba
CONTRAINDICATII
§ Plagile faciale sunt,

sunt,de obicei,lasate
obicei,lasate
nepansate..
nepansate
SALA DE PANSAMENTE
Dulap pentru Carut pentru

depozitarea materiale
materiale
MATERIALE
NECESARE
§ Material moale steril: comprese, tampoane,
vata, mese, pernute.
pernute.
§ Solutii antiseptice.
antiseptice.
§ Instrumentar chirurgical steril: pense Koc
Kocher,
pense Pean, pense anatomice, foarfece,
chiureta, bisturiu, stilet butonat, sonda
canelata, ace de sutura, fire de sutura, tuburi
de dren.
dren.
§ Material pentru fixarea pansamentului: benzi
adezive, fese, plase, solutii adezive.
adezive.
MATERIALE NECESARE
Truse sterile pentru pansament Trusa si pansamente sterile

preambalate
Casoleta cu Casoleta cu
material moale steril instrumentar chirurgical steril
MATERIALE NECESARE
Solutii antiseptice
Manusi sterile
Vata sau nesterile
Unguent
TEHNICA
§ I se va explica pacientului manevra ce

urmeaza a se efectua, pacientul fiind asezat
într--o pozitie comoda,
într comoda,care sa ofere un câmp de
lucru cât mai bun.
bun.
§ Spalarea pe mâini a personalului medical care
va contribui la efectuarea pansamentului.
pansamentului.
§ Curatirea si aseptizarea tegumentului adiacent
plagii cu tinctura de iod.
iod.
§ Aseptizarea, examinarea si tratarea plagii.
plagii.
Pansamentul
§ Se acopera
acopera pla
plaga cu material moale steril functie de
caracteristicele plagii.
plagii.
§ Fixarea pansamentului se face cu benzi adezive si
fasa..
fasa
§ Se va nota în foaia de observatie la rubrica “evoluti
evolutie”
e”
aspectul plagii si a drenaje
drenajelor.
lor.
§ Plagile secretante necesita un pansament absorbant
cu pernute sau strat de vata mai gros.
gros.
§ Plagile cu fenomene congestive locale necesita
pansamente umede cu cloramina sau alcool, apoi
acoperite cu pernute absorbante.
absorbante.
§ Plagile supurate necesita drenaj si spalarea cu
antiseptice.
TIPURI DE
PANSAMENT
§ PANSAMENTUL USCAT
§ PANSAMENTUL UMED
§ PANSAMENTUL COMPRESIV
§ PANSAMENTUL OCLUZIV
§ PANSAMENTUL GRAS
§ PANSAMENTUL PLAGILOR
SUPURATE
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL USCAT
§ Indicatii: plagi curate,

nesecretante
§ Cel mai frecvent
pansament
§ Este format din
comprese de tifon,
pernute, vata
PERNUTA DE TIFON CU O FATA
IMPERMEABILA (FATA BLEU)
MATERIALE PREAMBALATE SI STERILIZATE
PENTRU PANSAMENTUL USCAT
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL USCAT
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL UMED
§ Indicatii: plagi inflamate,

nesecretante
§ Are efect antiflogistic
§ Se folosesc pe perioade
scurte datorita faptului
ca sunt iritante
§ Este format din
comprese umezite cu
solutii antiseptice, care
se vor acoperi cu
pansament uscat
§ Termenul utilizat pentru
acest tip de pansament
este “prisnit”
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL COMPRESIV
§ Indicatii: leziuni sângerânde, cavitati reziduale

§ Are rol hemostatic si de aplatizare a cavitatilor
reziduale
§ Este format din mese, bucati mari de tifon si
vata
§ Necesita o fixare ferma care sa mentina
compresia pe zona respectiva dar fara a afecta
circulatia locala
§ Se va mentine maxim 7 zile
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL OCLUZIV
§ Indicatii: leziuni osoase cu

plagi (fracturi deschise etc.)
§ Este format din fasa gipsata
care se va modela, luând Fasa gipsata
forma zonei afectate
§ Pentru a avea acces la plaga
se efectueaza o “fereastra” în
fasa gipsata
Fasa din material moale

pentru protectia tegumentului
de sub fasa gipsata
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL GRAS
§ Indicatii: arsuri, tegumentele adiacente

orificiilor fistuloase.
fistuloase.
§ Este format din comprese de tifon
îmbibate cu vaselina sau lanolina sau pot
fi direct conditionate de catre
producatorul industrial.
industrial.
§ Are efect antalgic si antiflogistic.
antiflogistic.
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL PLAGILOR SUPURATE
§ Badijonarea cu solutie alcoolica a

tegumentelor adiacente
§ Lavajul plagii cu solutii antiseptice, de
obicei în secventa: apa oxigenata è
Dakin (cloramina) è uscare è betadina
sau echivalenti ai acesteia è antiseptice
sub forma de pulbere (optional) è mesaj
TIPURI DE PANSAMENT
PANSAMENTUL PLAGILOR SUPURATE
INCIZIE ABDOMINALA
XIFO--OMBILICALA
XIFO
CATETERISMUL
VASCULAR
CATETERUL IDEAL
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA STANDARD
ÎNGRIJIRI
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta tehnica cu ajutorul careia
se introduc în lumenul vascular diferite catetere
(cateterele sunt sonde subtiri din material
plastic)..
plastic)
§ Scop: terapeutic (se introduc substante
medicamentoase), diagnostic, abord pentru
diferite organe (cord, membre, etc.).
etc.).
§ Principii: este o manevra sterila care trebuie sa
serveasca scopului propus.
propus.
CATETERUL IDEAL
§ Sa fie suplu
§ Sa nu fie iritant
§ Sa nu determine agregarea plachetara atât pe
exterior cât si pe interiorul acestuia
§ Sa fie suficient de lung si cu calibrul adaptat
scopului propus
§ Sa fie radioopac
§ Unele catetere au mai multe lumene
INDICATII
§ Echilibrare hidroelectrolitica
§ În urgenta pentru administrarea unor
medicamente cu actiune rapida
§ Nutritiei parenterala
§ Determinarea presiunii venoase centrale,
pulmonare, intracavitare cardiace
§ Radiologia interventionala
§ Scop diagnostic
CONTRAINDICATII
§ Hemofilia
§ Tetanos
MATERIALE
NECESARE
§ Seringa cu ac
§ Xilina
§ Comprese sterile
§ Manusi sterile
§ Portac si ac cu fir
§ Trusa ce cuprinde:
seringa, ac gros, fir
ghid, cateter, suport
pentru fixare TRUSA PENTRU INSTALAREA CATETERULUI
VENOS CENTRAL
TEHNICA STANDARD
§ Pacientul va fi informat asupra manevrei la
care va fi supus, obtinându-
obtinându-se acordul acestuia
§ Se aseaza pacientul într-
într-o pozitie comoda
§ Se va aseptiza zona în care urmeaza a se
efectua punctia
§ Se vor îmbraca manusile sterile
§ Se va face anestezie locala
§ Se va punctiona vena conform tehnicii descrise
la capitolul punctii
§ Se va aspira în seringa 5- 5-6 ml sânge
§ Se va detasa seringa si cu pacientul în apnee
voluntara se va introduce firul ghid prin lumenul
acului
Cateterismul vascular
§ Se va scoate acul
§ Pe firul ghid se va introduce cateterul,
retragând firul ghid pâna ce acesta va ajunge
la capatul distal al cateterului
§ Se vor introduce atât firul ghid cât si cateterul
pâna se va ajunge la pozitia dorita, ulterior
retragându--se firul ghid
retragându
§ Se va aspira în seringa pentru a verifica pozitia
§ Se va cupla la o perfuzie cu ser normoton sau
heparinat
§ Se va fixa cateterul cu fire la piele
§ Pansament
CATETERIZAREA
ARTEREI RADIALE
TEHNICA SELDINGER
PENTRU CATETERIZAREA
VENEI JUGULARE INTERNE
CATETER VENOS
JUGULAR FIXAT
COMPLICATII
§ La instalare: înrularea cateterului,
perforatii ale vasului cateterizat, punctia
arterei, pneumotoraxul, chilotoraxul,
embolia gazoasa, hemomediastinul,
aritmii
§ La utilizare: infectia, flebita
§ La suprimare: ruperea cateterului
ÎNGRIJIRI
§ Necesita mentinerea permeabilitatii cateterului

care se realizeaza prin mentinerea unui flux
continuu sau spalarea cateterului cu ser
heparinat dupa întreruperea perfuziei
§ Orice manevra ce se va efectua trebuie sa fie
sterila
§ Perfuzorul se va schimba la maxim 24 ore
SONDAJE
DIGESTIVE
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
TIPURI DE SONDAJE DIGESTIVE
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta manevra medicala prin care la
nivelul tubului digestiv proximal se introduc diverse
sonde în scopuri variate
§ Scop: recoltarea secretiilor digestive (gastrica,
duodenala, biliara, pancreatica), determinari
biochimice cantitative si calitative (pH-
(pH-metrie, citologie,
microbiologie), manometrie digestiva, evacuarea
continutului digestiv, spalarea cavitatilor (spalatura
gastrica), alimentatie enterala
§ Principii:
§ Trebuie respectate principiile de asepsie si
antisepsie
§ Se va utiliza o sonda adecvata scopului propus
INDICATII
§ Evaluarea hipo-
hipo- sau hiperaciditatii
gastrice
§ Determinarea ph-
ph-ului secretiilor digestive
§ Manometrie digestiva
§ Staza gastrica – evacuare, spalatura
gastrica
§ Pregatirea preoperatorie a stomacului
CONTRAINDICATII
§ Sondajele digestive sunt înlocuite treptat

de tehnicele moderne
§ Traumatisme, malformatii, obstacole care
sa nu permita trecerea sondei
MATERIALE NECESARE
§ Sonde digestive Einhorn

§ Sonde cu repere
radioopace
§ Seringi
§ Eprubete
§ Medicamente pentru
stimulare
§ Solutii antidot
§ Recipiente colectoare
§ Manusi
TEHNICA
§ Se va informa pacientul asupra manevrei
manevrei,, fiind
necesara cooperarea acestuia pentru a realiza
sondajul digestiv.
digestiv.
§ Pacientul va fi asezat în sezut, decubit lateral sau
dorsal..
dorsal
§ Se va introduce sonda prin nas pâna în faringe, apoi i
se va cere pacientului,
pacientului,respirând normal,
normal,sa faca miscari
de deglutitie, moment în care sonda va fi împinsa blând
pâna în esofag si stomac. Eventual se poate face o
anestezie locala a mucoasei faringiene.
faringiene.
§ Daca se doreste sa se ajunga pâna în duoden,
pacientul va fi asezat în decubit lateral drept timp de
30--60 minute, sonda progresând spontan în duoden.
30 duoden.
COMPLICATII
§ Disconfort pentru pacient (agitatie, tuse, voma)
§ Exteriorizarea sondei pe gura
§ Patrunderea sondei în caile aeriene superioare
§ Sindrom de aspiratie traheo-
traheo-bronsica
§ Sângerari
§ Perforatia esofagului sau a stomacului
§ Înfundarea sondei cu resturi alimentare
§ Leziuni de decubit ale mucoasei digestive
SONDAJE DIGESTIVE
Tipuri de sondaje digestive

§ SPALATURA GASTRICA
§ ASPIRATIA DIGESTIVA
§ ALIMENTATIA ENTERALA PE SONDA
DIGESTIVA
SPALATURA GASTRICA
§ DEFINITIE, SCOP, PRINCIPII

§ INDICATII
§ CONTRAINDICATII
§ MATERIALE NECESARE
§ TEHNICA
§ INCIDENTE, ACCIDENTE, COMPLICATII
SPALATURA GASTRICA
DEFINITIE, SCOP PRINCIPII
§ Definitie: manevra prin care se realizeaza

o golire si curatire a stomacului curatire
§ Scop: evacuarea unor substante toxice,
pregatire preoperatorie
§ Principii: în cazul spalaturilor pentru
intoxicatii trebuie utilizat antidotul specific
SPALATURA GASTRICA
INDICATII
§ Ingestii accidentale sau voluntare de

substante corozive, medicamente, toxice
§ Pregatirea pentru endoscopii, explorari
radio--imagistice, preoperatorie
radio
§ Hemoragii digestive superioare: lavaj cu
ser rece
SPALATURA GASTRICA
CONTRAINDICATII
§ Ingestia de substante caustice

§ Varice esofagiene
SPALATURA GASTRICA
MATERIALE NECESARE
§ Manusi
§ Sonda Faucher (foto)
§ Pâlnie
§ Lichid de spalatura,
antidot
§ Medicamente
§ Recipient pentru
colectarea continutului
digestiv evacuat
SPALATURA GASTRICA
TEHNICA
§ Se va informa pacientul asupra manevrei, fiind necesara
cooperarea acestuia pentru a realiza spalatura gastrica.
gastrica.
§ Pacientul va fi asezat în sezut sau decubit lateral drept.
drept.
§ Sonda Faucher va fi introdusa pe gura, la nivelul faringelui,
faringelui,
cerându--se pacientului sa înghita.
cerându înghita.
§ Sonda va progresa lent pâna în stomac, reperul de 45- 45-60 cm
§ Se adapteaza pâlnia la sonda.
sonda.
§ Cu pâlnia în dreptul toracelui,
toracelui,se va turna lichidul de
spalatura, ridicând usor pâna la nivelul capului.
capului.
§ Ulterior se va coborî pâlnia sub nivelul abdomenului,
evacuând continutul gastric.
gastric.
§ Se va repeta operatiunea pâna ce lichidul evacuat este curat
§ Se va extrage cu blândete sonda pensata pentru a
împiedica evacuarea continutului acesteia în arborele
respirator..
respirator
SPALATURA GASTRICA
§ Disconfort pentru pacient (agitatie, tuse,

voma)
§ Patrunderea sondei în caile aeriene
superioare
traheo-bronsica
§ Sângerari
§ Complicatii septice mediastinale
ASPIRATIA DIGESTIVA

§ INDICATII
§ TEHNICA
ASPIRATIA DIGESTIVA
§ Definitie: reprezinta manevra prin care se

evacueaza continutul digestiv în exces.
exces.
§ Scop: evacuarea continutului gastric,
duodenal sau jejunal în exces cu scopul
de a evita staza digestiva.
digestiva.
§ Principii: trebuie respectate principiile
asepsiei si antisepsiei;
antisepsiei;trebuie asigurata o
corecta echilibrare hidro-
hidro-electrolitica
electrolitica..
ASPIRATIA DIGESTIVA
INDICATII
§ Dilatatia acuta de stomac

§ Stenoze digestive înalte
§ Ocluzii intestinale
§ Pancreatita acuta
§ Perforatii digestive
§ Postoperator pâna la reluarea tranzitului intestinal
pentru gaze
§ Ileus dinamic
§ Tratament conservator (metoda Taylor pentru ulcerul
perforat)
§ Pregatire preoperatorie
ASPIRATIA DIGESTIVA
MATERIALE NECESARE
§ Manusi
§ Sonde cu repere radioopace
§ Recipiente colectoare gradate
ASPIRATIA DIGESTIVA
TEHNICA
§ Se va informa pacientul asupra manevrei, fiind

necesara cooperarea acestuia pentru a realiza
sondajul digestiv.
digestiv.
§ Pacientul va fi asezat în sezut sau decubit lateral drept.
drept.
§ Sonda va fi introdusa pe gura, la nivelul faringelui
cerându--se pacientului sa înghita.
cerându înghita.
§ Sonda va progresa lent pâna în stomac, reperul de 45- 45-
60 cm.
cm.
§ În cazul aspiratiei postoperatorii, sonda se va pozitiona
în timpul operatiei totdeauna în amonte de sutura
digestiva..
digestiva
§ În cazul patologiei biliare sonda poate fi plasata
endoscopic la nivelul ductelor respective.
respective.
§ În foaia de observatie se va nota zilnic volumul si
aspectul continutului digestiv aspirat.
aspirat.
ASPIRATIA GASTRICA

traheo-bronsica
§ Sângerari
§ Înfundarea sondei cu resturi alimentare
§ Leziuni de decubit ale mucoasei digestive
ALIMENTATIA ENTERALA
PE SONDA DIGESTIVA

§ INDICATII
§ CONTRAINDICATII
§ TEHNICA
PE SONDA DIGESTIVA
§ Definitie: introducerea alimentelor special

preparate prin intermediul sondelor la nivelul
tubului digestiv proximal.
proximal.
§ Scop: asigurarea aportului de principii nutritive
necesare bolnavului.
bolnavului.
§ Principii: este necesar sa se asigure o nutritie
echilibrata, care sa asigure o alimentatie si
digestie cât mai apropiata de cea fiziologica.
fiziologica.
PE SONDA DIGESTIVA
INDICATII
§ Pacienti care nu se pot alimenta spontan.

spontan.
PE SONDA DIGESTIVA
CONTRAINDICATII
§ Obstacole digestive înalte

§ Varsaturi incoercibile
§ Fistule digestive
§ Boli inflamatorii digestive
PE SONDA DIGESTIVA
MATERIALE NECESARE
§ Manusi
§ Sonde radioopace cu lumen unic sau multiplu
§ Recipiente
§ Tubulatura de racord
§ Pompe de administrare
§ Preparate nutritive ce urmeaza a fi
administrate functie de carentele nutritive
specifice fiecarui pacient
SOLUTII NUTRITIVE PENTRU
ADMINISTRAREA PE SONDA DIGESTIVA
PE SONDA DIGESTIVA
TEHNICA
§ Se va informa pacientul asupra manoperei, fiind necesara

cooperarea acestuia pentru a realiza sondajul digestiv.
digestiv.
§ Pacientul va fi asezat în sezut sau decubit dorsal tip Fowler
§ Sonda va fi introdusa pe gura, la nivelul faringelui cerându-
cerându-
se pacientului sa înghita.
înghita.
§ Sonda va progresa lent pâna în stomac, reperul de 45- 45-60
cm. Pozitionarea sondei se va face radiologic, endoscopic
sau intraoperator (totdeauna în aval de anastomoza).
anastomoza).
§ Sonda se va conecta prin sistemul de racord la punga cu
substante nutritive.
nutritive.
§ Administrarea se poate face “în bolus” sau continuu, ritmul
fiind stabilit functie de toleranta digestiva a pacientului.
pacientului.
§ Este necesar un aport caloric de 3000 cal/zi.
cal/zi.
PE SONDA DIGESTIVA

traheo-bronsica
§ Sângerari
§ Dispepsii
§ Reflux, regurgitatii, greata
DRENAJUL PERITONEAL
ASEPTIZAREA
TESUTURILOR VII
PIELEA BOLNAVULUI
HEMOSTAZA

INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta manevrele prin care
se opreste o hemoragie.
hemoragie.
§ Scop: oprirea scurgerii sângelui din patul
vascular..
vascular
§ Principii: hemostaza se poate realiza
spontan (mecanismele fiziologice ale
organismului) sau chirurgical prin
mijloace fizice si chimice.
chimice.
INDICATII
§ Orice hemoragie care nu se opreste prin

hemostaza spontana
CONTRAINDICATII
§ Situatiile patologice în care

tratamentul chirurgical se poate
temporiza în speranta unei hemostaze
spontane (ex. hemoragiile digestive
superioare,,care
superioare care,,sub tratament
conservator,,se pot opri spontan)
conservator
MATERIALE
NECESARE
§ Hemostaza provizorie: garou, material
moale pentru compresie pe vasele
lezate..
lezate
§ Hemostaza definitiva: instrumentarul
comun pentru o interventie chirurgicala,
pense hemostatice, ace atraumatice
pentru refacerea continuitatii vasului.
vasului.
§ În situatii de tulburari ale mecanismului
de hemostaza sunt necesare derivatele
de sânge (vezi cap. transfuzii), substante
hemostatice, etc.
TEHNICA
HEMOSTAZA PROVIZORIE
HEMOSTAZA DEFINITIVA
TEHNICA
§ Definitie: reprezinta metodele prin care se

realizeaza o oprire temporara a hemoragiei
§ Scop: evita pierderile de sânge pâna la
momentul când se poate realiza hemostaza
definitiva
§ Hemostaza provizorie este reprezentata de
compresia vasculara care se face prin:
§ GAROU
§ COMPRESIE PUTERNICA
§ Daca nu exista un garou acesta poate fi improvizat
folosindu--se un cordon, o curea, o esarfa
folosindu
§ Indicatii: membre.
§ Prin aplicarea sa determina colabarea peretilor vasculari si
oprirea sângerarii
§ Este foarte important a se atasa un bilet pe care sa fie
notata dat si ora exacta a aplicarii garoului. Daca
transportul dureaza mai mult timp, la fiecare 15-
15-30 minute
se va desface garoul pentru câteva secunde pentru ca
fluxul sanguin sa se refaca la nivelul membrului afectat.
afectat.
§ În cazul unei sângerari în jet cu sânge de culoare rosie,
originea hemoragiei este arteriala si garoul se va aplica
proximal fata de leziune, catre baza membrului respectiv
§ În cazul unei sângerari în jet continuu cu sânge de culoare
rosu închis, originea hemoragiei este venoasa si garoul se
va aplica distal fata de leziune, catre extremitatea
membrului respectiv.
respectiv.
TEHNICA
COMPRESIE PUTERNICA
§ Indicatii: cap, gât, torace, abdomen
§ Se poate realiza prin compresia puternica a vasului
lezat pe un plan osos sau prin pansament compresiv
§ Pansamentul compresiv se realizeaza cu ajutorul
compreselor sterile, pansamentul fiind suficient de mare
pentru a realiza colabarea vasului lezat. Peste
compresele sterile se poate adauga un ghemotoc de
comprese pliate sau sul de fasa, urmat de o înfasare
strânsa a zonei prin ture circulare de fasa, având rol
hemostatic
TEHNICA
§ Definitie: reprezinta manevrele chirurgicale prin

care se obtine hemostaza definitiva la nivelul
vasului sanguin
§ În timpul operatiei se poate realiza
§ HEMOSTAZA TEMPORARA:
TEMPORARA: permite o
amânare a hemostazei definitive într-
într-un
moment prielnic
§ HEMOSTAZA DEFINITIVA
TEHNICA
HEMOSTAZA TEMPORARA
§ Forcipresura
§ Tourniquet--ul
Tourniquet
§ Laturi
§ Sonde cu balonas: Foley, Fogarthy
§ Pansament compresiv
§ Tamponament
TEHNICA
HEMOSTAZA TEMPORARA - FORCIPRESURA
§ Definitie: prinderea capatului vasului lezat între

bratele unei pense hemostatice.
hemostatice.
§ Indicatii: vase de calibru mic.
mic .
§ Poate determina hemostaza definitiva prin
hemostaza spontana la nivelul vasului
respectiv sau poate necesita ulterior o tehnica
de hemostaza definitiva.
definitiva.
TEHNICA
HEMOSTAZA TEMPORARA – TOURNIQUET
TOURNIQUET--UL
§ Definitie: un fir de ata sau un lat va fi trecut în

jurul vasului;
vasului;ulterior ambele capete ale firului
sunt trecut
trecutee printr
printr--un tub de plastic,
plastic ,care
care,,prin
strângere,,va determina efect compresiv asupra
strângere
vasului..
vasului
§ Avantaje: nu lezeaza vasul, usor de aplicat, la
suprimare permite reluarea circulatiei la nivelul
vasului respectiv.
respectiv.
TEHNICA
HEMOSTAZA TEMPORARA - LATURILE
§ Definitie: un lat din bumbac se va trece în jurul

vasului, imprimându-
imprimându-se o pozitie de ridicare cu
tractiune sau fixare cu pensa, oprind
hemoragia temporar.
temporar.
§ Indicatii: chirurgia vasculara în reconstructia
vaselor lezate.
lezate.
TEHNICA
HEMOSTAZA TEMPORARA – SONDE CU BALONAS
§ Definitie: prin capatul lezat al vasului se

introduce sonda cu balonas, care prin umflare
determina obstructia lumenului cu oprirea
temporara a hemoragiei.
hemoragiei.
§ Indicatii: chirurgia vasculara.
vasculara.
§ Avantaje: este o tehnica atraumatica.
atraumatica.
TEHNICA
HEMOSTAZA TEMPORARA – TAMPONAREA,
PANSAMENTUL COMPRESIV
§ Definitie: compresia asupra vasului cu o

compresa, un timp suficient de mare pentru a
permite realizarea hemostazei spontane
§ Indicatii: vase de calibru foarte mic, sângerari
difuze
TEHNICA
§ Ligatura
§ Electrocoagulare
§ Embolizare
§ Capitonaj
§ Sutura în masa
§ Substante hemostatice
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA - LIGATURA
§ Definitie: aplicarea prin înnodare a unui fir la nivelul vasului care

va determina hemostaza
§ Materiale necesare: fire resorbabile sau neresorbabile, clipuri
metalice, inele elastice
§ Tehnica: se va aplica pe vasul lezat o pensa hemostatica,
adaptata ca marime si lungime calibrului vasului si profunzimii la
care este acesta situat, vârful pensei depasind marginea vasului
cu 1-
1 -2 mm. Pensa se va aplica doar pe vas fara a prinde alte
structuri din apropierea acestuia. Se va trece firul în jurul pensei si
a vasului, cu ajutorul unei pense apoi se va înnoda firul fiind
necesare cel putin trei noduri (strânge, fixeaza, asigura). Dupa
primul nod operatorul va desface pensa, moment în care ajutorul
va strânge perfect nodul. Dupa verificarea hemostazei se va taia
firul la 3-
3-4 mm de nod
§ Daca este necesar se pot aplica mai multe ligaturi pe acelasi vas
la distanta de câtiva milimetri una de cealalta sau se va aplica o
ligatura sprijinita
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA - LIGATURA
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA - ELECTROCOAGULARE
§ Definitie: reprezinta
metoda prin care cu
ajutorul curentului
electric se produce
hemostaza
§ Principii: schimbarea
raportului intensitate-
intensitate-
tensiune determina
aparitia unor curenti care
ard celulele la zona de
contact cu bisturiul
electric favorizând
oprirea sângerarilor la
nivelul vaselor mici
TEHNICA
TEHNICA
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA - EMBOLIZAREA
§ Definitie: reprezinta introducerea de

substante coagulante la nivelul vasului
lezat
§ Indicatii: endoscopia interventionala
§ Substante coagulante: alcool absolut,
polidocanol, adrenalina
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA - CAPITONAJUL
§ Definitie: reprezinta o metoda de

realizare a hemostazei prin sutura,
aducând fata în fata, în contact strâns
suprafete “crude”. Astfel se creeaza o
cavitate de presiune mare care va
determina hemostaza
§ Indicatii: hemostaza la nivelul patului
vezicular dupa colecistectomie
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA – SUTURA ÎN MASA
§ Definitie: trecerea unor fire de sutura în

“x”, ocolind vasul lezat, prin strângerea
firului obtinându-
obtinându-se presiune la nivelul
vasului ce va duce la oprirea hemoragiei
§ Indicatii: hemoragii difuze în care nu se
poate identifica vasul lezat sau acesta
este foarte mic si friabil, alte tehnici de
hemostaza nefiind posibile
TEHNICA
HEMOSTAZA DEFINITIVA – SUBSTANTE ORGANICE
§ Definitie: obtinerea hemostazei

prin aplicarea de substante
organice la nivelul suprafetei
unde se doreste oprirea
sângerarii
§ Aceste produse au în compozitia
lor anumite substante (fibrina,
cleiuri organice) care stimuleaza
si favorizeaza hemostaza la
nivelul contactului cu tesuturile
§ Produse: pulbere de fibrina,
Gelaspon, Tisucol, TachoComb
INCIDENTE,
ACCIDENTE,
COMPLICATII
§ Incidente, accidente:
§ Deraparea ligaturii de pe vas
§ Smulgerea vasului în timpul înnodarii
§ Strivirea vasului între bratele pensii când
dimensiunile acesteia nu sunt adaptate
calibrului vasului
§ Hematom local
§ Complicatii: necroza, hemoragii masive, soc
hipovolemic
PUNCTIILE

INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA STANDARD
TIPURI DE PUNCTII
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta manevra prin care cu
ajutorul unui ac sau trocar se patrunde
intr--un organ, cavitate sau tesut
intr
§ Scop: evacuator, terapeutic, diagnostic,
bioptic
§ Principii: traiectul punctiei trebuie sa fie
cel mai scurt posibil, manevra trebuie sa
fie aseptica
INDICATII
§ Pneumotorax
§ Paracenteza
§ Pneumoperitoneu
§ Pseudochist de pancreas
§ Abcese
§ Biopsie
§ Punctia Seldinger
CONTRAINDICATII
§ Hemofilia
§ Tetanos
MATERIALE NECESARE
§ Alcool iodat, material

moale steril, manusi
sterile
§ Seringa cu ac, xilina
§ Ac de punctie, trocar si
seringa
§ Racorduri si recipiente
pentru colectare
§ Lichide pentru lavaj
TEHNICA STANDARD
§ Pregatirea psihica a pacientului cu obtinerea acordului informat al
acestuia
§ Se va alege o pozitie comoda, fiind îndepartata îmbracamintea din
zona respectiva
§ Se vor îmbraca manusile sterile
§ Se va aseptiza zona ce urmeaza a fi punctionata
§ Se va efectua anestezie locala
§ Cu acul atasat la seringa se va punctiona în zona reperata clinic
sau imagistic
§ Se va aspira continutul colectiei si se va depozita în recipiente
speciale conform analizelor care urmeaza a se efectua
§ În cazul punctiei terapeutice se va injecta substanta dorita
§ Cu o miscare ferma se va retrage acul
§ Se va masa zona cu un tampon cu alcool
§ Pansament steril
§ Repaus 30 minute
TIPURI DE PUNCTII
PUNCTIA TORACICA (TORACOCENTEZA)

PUNCTIA PERICARDICA
PUNCTIA ABDOMINALA (PARACENTEZA)
PUNCTIA SUPRAPUBIANA
PUNCTIA LOMBARA
PUNCTIA STERNALA
PUNCTIA--BIOPSIE
PUNCTIA
PUNCTIA TORACICA
(TORACOCENTEZA)
§ Scop: evacuator, terapeutic, bioptic
§ Pozitia bolnavului: aplecat înainte, calare pe un scaun cu fata catre spatarul
acestuia sau semisezut în cazul unui pacient greu de mobilizat
§ Locul punctiei:
§ Spatiul III i.c. linia axilara posterioara pentru evacuarea pneumotoraxului
§ Spatiul VI i.c. linia axilara posterioara pentru evacuarea lichidului
§ În plina matitate la percutie
§ Aseptizarea regiunii, se îmbraca manusile sterile
§ Se va administra o fiola Mialgin cu 15 minute înaintea efectuarii punctiei
§ Anestezie locala
§ Acul sau trocarul se va pozitiona perpendicular pe tegument, razant la
marginea superioara a coastei inferioare
§ Se penetreaza pielea si ulterior toate straturile peretelui toracic pâna ce se
simte o usoara rezistenta la nivelul acului, moment în care s- s-a traversat pleura
§ Se va mai înainta un centimetru dupa care se va începe evacuarea colectiei
§ Se va extrage acul cu o miscare ferma, pansament steril
§ Incidente, accidente, complicatii: accese de tuse, pneumotoraxul, socul
pleural, edem pulmonar acut, ruperea acului de punctie
PUNCTIA TORACICA
(TORACOCENTEZA)
PUNCTIA
PERICARDICA
§ Scop: evacuator
§ Pozitia bolnavului si locul punctiei
§ Sezut: spatiul V i.c. la 6 cm de marginea stânga a sternului
§ Decubit dorsal: vârful apendicelui xifoidian
§ Se va administra Morfina
§ Anestezie locala
§ Se va patrunde cu acul atasat la seringa perpendicular pe
tegument
§ Sub usoara aspiratie se înainteaza cu acul pâna în seringa va
patrunde lichid (semn ca am patruns în cavitatea pericardica)
§ Se va extrage cantitatea de lichid dorita
§ Cu o miscare ferma se va extrage acul si se va masa zona
§ Pansament steril
§ Repaus la pat al pacientului
§ Incidente, accidente, complicatii: hemoragie, agitatie, tulburari de
ritm
PUNCTIA ABDOMINALA
(PARACENTEZA)
§ Scop: evacuator (în ascita se vor evacua maxim 5 litri la o sedinta),
diagnostic
§ Pozitia bolnavului: decubit dorsal
§ Locul punctiei: la jumatatea distantei între ombilic si spina iliaca antero-
antero-
superioara stânga, la 2 cm subombilical
§ Anestezie locala
§ Se patrunde cu acul perpendicular pe piele, trecând prin toate straturile
peretelui abdominal (se vor întâlni doua rezistente – aponevroza si fascia
transversalis)
§ Se va aspira lichidul peritoneal si va fi depozitat în recipientele indicate sau
acul va fi cuplat la un sistem de drenaj extern
§ Lavajul peritoneal: la acul de punctie cu ajutorul unui perfuzor se va adapta
un flacon de ser fiziologic care va fi ridicat la cel putin un metru deasupra
patului. Dupa golirea flaconului acesta va fi coborât sub nivelul patului fapt ce
va permite scurgerea lichidului din cavitatea peritoneala în flacon
§ Cu o miscare ferma se va extrage acul de punctie, pansament steril
§ Repaus la pat al bolnavului
§ Incidente, accidente, complicatii: punctia unei anse intestinale, hemoragii
digestive sau colaps vascular în caz de decompresie brusca a abdomenului
PUNCTIA ABDOMINALA
(PARACENTEZA)
Locul punctiei abdominale
Ac Veress
PUNCTIA
SUPRAPUBIANA
§ Scop: evacuator, recoltare de urina pentru urocultura
§ Locul punctiei: suprapubian
§ Se patrunde cu acul atasat la seringa perpendicular pe piele, sub
usoara aspiratie pâna când în seringa apare urina
§ Se va evacua cantitatea de urina dorita
§ Se va spala vezica cu solutii anitseptice, care va fi ulterior
evacuata
§ Cu o miscare ferma se va extrage acul
§ Pansament steril
§ Incidente, accidente, complicatii: hemoragia din peretele vezical,
infectia
PUNCTIA LOMBARA
§ Scop: diagnostic, terapeutic
§ Pozitia bolnavului:
§ Decubit lateral, ghemuit
§ În sezut, coloana fiind curbata anterior, cu mâinile asezate pe umerii
opusi
§ Locul punctiei: L2, sub nivelul vertebrei
§ Aseptizarea regiunii
§ Se va repera apofiza spinoasa a vertebrei lombare, cu policele stâng
§ Se va patrunde cu acul perpendicular pe piele la rasul apofizei spinoase
pâna se percepe senzatia de învingere a unei rezistente crescute si
intrarea în gol
§ Se va scoate mandrenul acului
§ Se vor lasa sa se scurga 2-
2 -3 picaturi de LCR
§ Se recolteaza 2-2-3 ml LCR sau se injecteaza substanta dorita cu ajutorul
unei seringi sterile
§ Cu o miscare ferma se extrage acul
§ Se maseaza zona cu o compresa cu alcool
§ Pansament steril
§ Repaus la pat al pacientului pe parcursul întregii zile
§ Incidente, accidente, complicatii:cefaleea, hemoragia, infectia
PUNCTIA LOMBARA
PUNCTIA STERNALA
§ Scop: diagnostic
§ Se administreaza Mialgin sau Morfina
§ Locul punctiei: sternul
§ Se va face anestezie locala
§ Cu trocarul Malarme, pozitionat perpendicular pe stern se
înainteaza pâna apare senzatia de patrundere în gol
§ Se va scoate mandrenul si cu o seringa sterila se vor aspira 4 ml
maduva hematogena
§ Se va extrage trocarul
§ Aseptizarea zonei cu alcool
§ Pansament steril
§ Incidente, accidente, complicatii: infectia, fractura de stern
PUNCTIA BIOPSIE
§ Scop: diagnostic
§ Pozitia bolnavului: se va alege cea mai comoda
pozitie pentru bolnav, functie de localizarea
formatiunii sau organului care va fi punctionat
§ Locul punctiei: variaza functie de localizare
(adenopatii, ficat, tumori)
§ Aseptizarea regiunii, se îmbraca manusile
sterile
§ Se va efectua tehnica de punctie descrisa
anterior
§ Produsul recoltat va fi asezat în recipiente si
trimis cât mai repede la laboratorul
histopatologic
§ Incidente, accidente, complicatii: hemoragia,
Ac de biopsie
infectia
PUNCTIA--BIOPSIE
PUNCTIA
TUMORA MAMARA
SUTURA
CHIRURGICALA
INDICATII
CONTRAINDICATII
MATERIALE NECESARE
TEHNICA
ÎNGRIJIRI
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta apropierea si solidarizarea marginilor unei
plagi (piele, organ, tub digestiv, etc.) prin coasere cu ac si fir
§ Scop: refacerea continuitatii anatomice a structurii respective, sau
a doua structuri diferite atunci când interventia chirurgicala o
impune
§ Principii:
§ Este o manevra sterila
§ Hemostaza locala trebuie sa fie perfecta
§ Marginile ce urmeaza a fi suturate trebuie sa aiba o
vascularizatie adecvata
§ Se va începe sutura cu lanul cel mai profund spre suprafata
§ Pentru organele cavitare sutura trebuie sa fie etansa si sa nu
fie stenozant. Pentru a respecta acest principiu daca este
necesar se pot efectua mai multe planuri de sutura
§ Nodurile suturii trebuie sa fie dozat strânse pentru a nu
determine ischemie sau prea largi, neetanse
§ O sutura poate fi primara sau secundara
INDICATII
§ Refacerea continuitatii structurilor incizate sau

rupte
§ Fixarea unor structuri mobile la altele mobile
sau fixe
§ Fixarea unor proteze (proteze, grefoane, etc.)
§ Fixarea tuburilor de dren, sondelor
CONTRAINDICATII
§ Plagi infectate
§ Plagi vechi cu risc septic mare
§ Colectii purulente incizate
§ Sutura viscerelor în peritonite
§ Structuri insuficient vascularizate
MATERIALE
NECESARE
§ Manusi sterile
§ Material moale steril
§ Solutii antiseptice
§ Ace de sutura
§ Fire de sutura
§ Agrafe metalice
§ Portac
§ Pensa anatomica cu sau fara dinti
§ Foarfece
MATERIALE NECESARE
MATERIALE NECESARE
MATERIALE NECESARE
ACE
§ De unica folosinta (atraumatice) sau

resterilizabile (totdeauna traumatice, sint
din ce în ce mai rar folosite)
§ Drepte sau curbe
§ Ace triunghiulare (piele, aponevroza),
ovalare sau rotunde (intestin,
organe,etc.)
MATERIALE NECESARE
FIRE DE SUTURA
§ Naturale (in, bumbac, matase, catgut)

sau sintetice (nylon, dacron)
§ Resorbabile (resorbtie între 14 zile si 6
luni) sau neresorbaile
§ Sunt de grosimi variate functie de
structura ce urmeaza a fie suturata
§ Trebuie sa fie flexibile
§ Trebuie sa fie rezistente
TEHNICA
§ Informarea pacientului asupra procedurii si
obtinerea acordului scris al acestuia
§ Pregatirea preoperatorie a locului de sutura
(epilare, aseptizare, evacuarea si curatirea
viscerelor cavitare)
§ Pregatirea structurilor ce urmeaza a fi suturate:
identificarea si reperarea elementelor
anatomice, hemostaza perfecta, vascularizatie
adecvata, îndepartarea grasimii de la nivelul
suturii
TEHNICA
§ SUTURA ÎN PUNCTE SEPARATE

§ SUTURA SURJET
§ SUTURA CU AGRAFE METALICE
TEHNICA
SUTURA ÎN PUNCTE SEPARATE
§ PUNCTE CLASICE
§ PUNCTE ÎN U
§ PUNCTE BLAIR-
BLAIR-DONATTI
TEHNICA
PUNCTE CLASICE
§ Se va trece cu acul la aproximativ 1 cm

distanta de marginea plagii patrunzând
prin toate planurile profunde pâna la
aproximativ 1,2 cm de lina de incizie
§ Acelasi traiect va fi facut si pe buza
opusa a plagii
§ Nodul nu va cadea pe plaga ci pe unul
din locurile de intrare sau iesire a acului
TEHNICA
PUNCTE CLASICE
SUTURA PERITONEO-
PERITONEO-APONEVROTICA
TEHNICA
PUNCTE CLASICE
SUTURA CUTANATA
TEHNICA
PUNCTE ÎN U DUPA LEXER
Se respecta aceleasi indicatii ca la

punctele clasice dar se va face un retur
cu acul întepând la 0,5 cm de locul de
iesire al acului
§ Nodul se va face pe partea plagii unde s-
s-
a început sutura, la final vor apare doua
fire paralele unite printr-
printr-un nod
TEHNICA
PUNCTE BLAIR-
BLAIR-DONATTI
Se va efectua un punct clasic care va

continua cu o întoarcere în U la 3 mm de
plaga, acul traversând doar epidermul
§ Nodul se va face pe partea plagii unde s-
s-
a început sutura
§ Asigura o afrontare foarte buna
TEHNICA
PUNCTE BLAIR-
BLAIR-DONATTI
TEHNICA
SUTURA SURJET
§ Se va începe sutura cu un punct clasic dupa

care se va trece acul ca la sutura cu puncte
separate diferenta constând în faptul ca nu se
mai face nod dupa fiecare trecere a acului, firul
fiind tinut în tensiune pâna la sfârsitul suturii
când se va înnoda
§ Poate determina asimetrii ale plagii
§ Tipuri de sutura surjet: întrerupt, Blair
Blair-Dona
Donatt tti,i,
intradermic
TEHNICA
SUTURA CU AGRAFE METALICE
§ Puncte separate
§ Sutura mecanica a
viscerelor cavitare
(este rapida, etansa,
realizeaza o
afrontare buna)
COMPLICATII
§ Ruperea firelor de sutura
§ Desfacerea plagii prin sectionarea structurilor
suturate
§ Seroame
§ Hematoame, hemoragie
§ Infectie
§ Eventratii
§ Evisceratii
§ Granuloame de fir
§ Cicatrice vicioasa
ÎNGRIJIRI
§ Pansament zilnic primele doua zile, ulterior

functie de necesitati
§ Firele vor fi suprimate la 4-4-14 zile de la sutura,
functie de factorii locali (vascularizatie, etc.) si
generali (casexie, neoplazie, etc.) - pielea
capului si a gâtului 4 zile, torace abdomen 7- 7-10
zile, membre 12 zile
§ Agrafele vor fi suprimate la 4 zile postoperator
ÎNFASAREA
(BANDAJAREA)

MATERIALE NECESARE
TEHNICA
DEFINITIE, SCOP,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta metoda prin care se acopera sau se
fixeaza pansamentul cu ajutorul fesilor din tifon sau fesi
elastice
§ Scop: fixarea pansamentului
§ Principii:
§ Sa nu provoace dureri, sa nu fie prea strânsa nici prea
larga
§ Sa acopere bine regiunea, protejând si izolând plaga
§ Sa realizeze o buna fixare a pansamentului
§ Sa permita mobilizarea segmentului înfasat
§ Fasa se deruleaza de la stânga la dreapta
§ Fixarea înfasarii se face la distanta de plaga pentru a
nu provoca durere
§ La nivelul membrelor înfasarea se va face dinspre
distal spre proximal
MATERIALE
NECESARE
§ Fasa de tifon de lungimi si latimi variabile
§ Fasa elastica
§ Banda adeziva pentru fixare
§ Plase
§ Agrafe
MATERIALE NECESARE
Tipuri de fesi Fasa elastica si agrafa de fixare
Fasa gipsata
MATERIALE NECESARE
MATERIALE DE FIXARE
Banda adeziva Galifix Plase elastice
Agrafa pentru fixare

TEHNICA
§ Înfasatul se va începe cu 1-
1-3 ture circulare pentru
fixare
§ Fasa va fi derulata cu mâna dreapta si fixata de mâna
stânga
§ Se va continua înfasarea conform regiunii respective
§ Înfasarea se va încheia cu 1-
1-2 ture circulare
§ Înfasarea fixeaza cu benzi adezive sau ace de
siguranta la distanta de plaga
§ Bandajul se va suprima prin taiere cu foarfecele într-
într-o
zona din afara plagii
TEHNICA
TEHNICI GENERALE
ÎNFASAREA ÎN FUNCTIE DE REGIUNI TOPOGRAFICE
TEHNICI GENERALE
ÎNFASAREA CIRCULARA
ÎNFASAREA ÎN SPIRALA
ÎNFASAREA ÎN EVANTAI
ÎNFASAREA ÎN SPIC
ÎNFASAREA ÎN “8”
ÎNFASAREA RECURENTA
TEHNICA
§ Indicatii: gât, brat, pumn

§ Se vor aplica ture de fasa circulare una
peste cealalta
§ Avantaje: usor de realizat
§ Dezavantaje: se rasuceste, se strânge
devenind incomod
TEHNICA
ÎNFASAREA ÎN SPIRALA
§ Indicatii: membre, torace

§ Se începe cu 1- 1 -2 ture circulare de fixare
ulterior ture circulare oblice suprapuse
partial si se încheie cu 1-1-2 ture circulare
§ Avantaje: acopera suprafete mari
§ Dezavantaje: partea distala a fiecarui tur
este larga
TEHNICA
ÎNFASAREA ÎN EVANTAI
§ Indicatii: cot, genunchi

§ Se începe cu 1- 1 -2 ture circulare apoi se vor
efectua ture în spirala pâna la interlini
interlin iul
articular unde se vor efectua 1- 1-2 ture circulare
urmate de ture în spirala cât este necesar,
încheindu--se cu 1-
încheindu 1-2 ture circulare
§ Avantaje: fixeaza pansamentul la nivelul
articulatie
TEHNICA
ÎNFASAREA ÎN SPIC
§ Indicatii: umar, sold

§ Se va începe cu 1- 1-2 ture circulare la
nivelul toracelui sau abdomenului, la
nivelul articulatiei se vor trece ture în “8”
partial suprapuse, încheindu-
încheindu-se cu 1-1-2
ture circulare
§ Avantaje: fixeaza bine pansamentul
TEHNICA
§ Indicatii: mâna, glezna

§ Se va începe cu 1-1-2 ture circulare distal
de articulatie, urmeaza ture în “8” partial
suprapuse si se va încheia proximal cu
1-2 ture circulare
TEHNICA
ÎNFASAREA RECURENTA
§ Indicatii: cap, bonturi de amputatie

§ Se realizeaza cu doua fese
§ Cu o fasa se vor trece 1-1-2 ture circulare fronto-
fronto-
occipitale, cu cealalta fasa trecându-
trecându-se din
anterior spre posterior si invers (fasa
rasfrânta), fiecare trecere fiind fixata cu prima
fasa printr-
printr-o tura circulara pâna la acoperirea
întregii suprafete. Se va încheia cu fixarea prin
1-2 ture circulare
ÎNFASAREA
FUNCTIE DE REGIUNI
TOPOGRAFICE
§ LA NIVELUL CAPULUI
§ LA NIVELUL GÂTULUI
§ LA NIVELUL TORACELUI
§ LA NIVELUL ABDOMENULUI
§ LA NIVELUL PERINEULUI
§ LA NIVELUL MEMBRELOR
TEHNICA
LA NIVELUL CAPULUI
Tipuri de pansamente
§ CAPELINA
§ MONOCLUL, BINOCLUL
§ PRASTIA NAZALA SI MENTONIERA
TEHNICA
LA NIVELUL CAPULUI-
CAPULUI-CAPELINA
§ Cu o fasa se vor trece 1-1 -2 ture circulare

fronto--occipitale, cu cealalta fasa
fronto
trecându--se din anterior spre posterior si
trecându
invers (fasa rasfrânta), fiecare trecere
fiind fixata cu prima fasa printr-
printr-o tura
circulara pâna la acoperirea întregii
suprafete. Se va încheia cu fixarea prin
1-2 ture circulare
TEHNICA
CAPELINA
CAP ELINA
TEHNICA
LA NIVELUL CAPULUI-
CAPULUI-MONOCLUL, BINOCLUL
§ Indicatii: oftalmologie
§ Cu o fasa se vor trece 1- 1-
2 ture circulare fronto-
fronto-
occipitale, apoi ture
oblice temporo-
temporo-
subauriculare uni sau
bilaterale, fixate de 1-
1-2
MONOCLUL BINOCLUL
ture circulare. Înfasarea
se va încheia cu 1- 1-2 ture
circulare
TEHNICA
LA NIVELUL CAPULUI-
CAPULUI-PRASTIA NAZALA SI MENTONIERA
(CAPASTRUL)
§ O fasa de aproximativ 80
cm lungime se va
despica la ambele
capete lasând la mijloc o
portiune de 6-
6-8 cm
nedespicati. Capetele se PRASTIA
trec încrucisate câte

doua deasupra si sub
ureche , înnodându-
înnodându-se la
ceafa si pe calota
CAPASTRUL
TEHNICA
LA NIVELUL GÂTULUI
§ SPICA ANTERIOARA A
GÂTULUI
§ SPICA POSTERIOARA
A GÂTULUI
§ Sunt pansamente
complexe
§ Utilizeaza tehnica
înfasarii în “8” si
înfasarea circulara
SPICA POSTERIOARA A GÂTULUI
TEHNICA
LA NIVELUL TORACELUI
Tipuri de pansament:
§ BANDAJUL VELPEAU
§ SPICA SÂNULUI
TEHNICA
BANDAJUL VELPEAU
§ Indicatii: leziuni ortopedice ale umarului,

humerusului
§ Se vor trece ture circulare toracice,
alternând cu ture oblice ce fixeaza
membrul superior de torace precum si
ture verticale peste umar si sub antebrat,
mâna fiind libera
TEHNICA
SPICA SÂNULUI
§ Indicatii: mastectomii
§ Se vor trece 2-2-3 ture
circulare pe torace
pe sub sânul normal,
apoi ture oblice peste
umar, alternând cu
ture circulare
toracice
TEHNICA
SPICA SÂNULUI
TEHNICA
LA NIVELUL ABDOMENULUI
§ Este dificil de realizat si nu este

functional
§ Se prefera alte tipuri de fixare a
pansamentului, benzi adezive în special
§ Un tip de înfasare este “pletosul”
TEHNICA
ÎNFASAREA ABDOMENULUI-
ABDOMENULUI -PLETOSUL
TEHNICA
LA NIVELUL PERINEULUI
§ Bandajarea în forma
de “T”
§ Se va efectua cu doua
fesi, una mergând
circular abdominal, iar
cealalta antero-
antero-
posterior acoperind
organele genitale,
fixata de ture circulare
abdominale
TEHNICA
LA NIVELUL MEMBRELOR
§ ÎNFASAREA TIP SPICA: umar, sold, degete

§ ÎNFASAREA ÎN EVANTAI: cot, genunchi
§ ÎNFASAREA ÎN “8”: mâna, glezna
§ ÎNFASAREA CIRCULARA: brat, pumn
TEHNICA
SPICA UMAR, SOLD
TEHNICA
SPICA INDEX
TEHNICA
EVANTAI COT, GENUNCHI
TEHNICA
§ MÂNA
§ GLEZNA
TEHNICA
ÎNFASAREA ÎN “8”-
“8”- MÂNA
TEHNICA
ÎNFASAREA ÎN “8”-
“8”-GLEZNA
TEHNICA
TEHNICA
BONT DE AMPUTATIE COAPSA
Ciorap elastic
Fixarea pansamentului
cu ajutorul unei plase elastice
SONDAJUL VEZICAL
VEZICAL
§ DEFINITIE, PRINCIPII
§ SCOP
§ INDICATII
§ CONTRAINDICATII
§ TEHNICA
§ ÎNGRIJIRI
DEFINITIE,
PRINCIPII
§ Definitie: reprezinta o metoda prin care
se realizeaza o comunicare între mediul
exterior si vezica urinara
§ Principiu: este o metoda aseptica
SCOP
§ Evacuare:
§ Monitorizare: pacienti dezechilibrati hidro-
hidro-
electrolitic, în perioada imediat
postoperatorie (evaluarea pierderilor)
§ Terapeutic: retentia acuta de urina (urgenta)
§ Explorare: se introduce o substanta radioopaca
ce va permite obtinerea unor informatii legate
de forma vezicii urinare, contur, dimensiuni
§ Terapeutic: antibiotice (infectii urinare),
chimioterapic (neoplazii)
INDICATII
§ Retentie acuta de urina

§ Stenoze prostatice (are scop evacuator si
concomitent realizeaza o dilatatie a
uretrei)
§ Stenoze uretrala
§ Administrarea substantelor radioopace
§ Administrare de medicamente
(antibiotice, chimioterapice)
CONTRAINDICATII
§ Strictura uretrala majora când prin

introducerea sondei se pot crea “cai
false” sau ruptura uretrala
MATERIALE NECESARE
§ Musama
§ Manusi sterile
§ Solutie sterila pentru aseptizare
§ Sonda Nelaton (femei), Thyeman (barbati) Foley (cu balonas),
Pezzer
§ Gel pentru lubrefiere
§ Punga colectoare
§ Tavita renala, bazinet
TEHNICA
§ Se aseaza musamaua sub pacient , împreuna cu un bazinet sau
tavita renala
§ Pacient în decubit dorsal, coapsele flectate pe gambe si genunchii
departati
§ Se îmbraca manusile. Mâna stânga se va folosi pentru toaleta
locala (gland penian pentru barbati, regiunea vulvara pentru
femeii) iar mâna dreapta se va folosi pentru manipularea sondei
urinare fiind mentinuta manusa sterila
§ Dupa toaleta cu mâna stânga se decaloteaza glandul sau se
departeaza labiile vulvare, ulterior facându-
facându-se un lavaj abundent
cu solutii antiseptice
§ Medicul va tine de vârful sondei în timp ce capatul distal va fi
atasat la punga colectoare de catre asistenta
§ Se va turna lubrifiant pe vârful sondei si în meatul urinar penian
§ TEHNICA LA BARBAT
§ TEHNICA LA FEMEIE
TEHNICA LA BARBAT
§ Se prinde penisul de gland
§ Se orienteaza penisul catre zenit
§ Se introduce blând sonda urinara
§ Când vârful ajunge la prostata, penisul se va orienta
caudal, paralele cu planul patului
§ Se continua introducerea sondei pâna se ajunge în
vezica urinara (pe sonda urinara apare urina)
§ Se umfla balonasul cu ser
ser fiziologic
§ Se retrage sonda pâna se opreste (orificiul vezical al
uretrei)
§ Toaleta locala
TEHNICA LA BARBAT
TEHNICA LA FEMEIE
§ Se introduce vârful sondei în meatul urinar
§ Se introduce sonda cu miscare lenta
progresiva
§ Se introduce sonda urinara aproximativ 10-
10-15
cm (uretra feminina este scurta si dreapta)
§ Se umfla balonasul cu ser fiziologic
§ Se retrage sonda pâna se opreste (orificiul
vezical al uretrei)
§ Toaleta locala
TEHNICA LA FEMEIE
COMPLICATII
§ “Calea falsa” reprezinta cea mai frecventa complicatii care poate
merge pâna la ruptura de uretra. Necesita directionarea urgenta
catre serviciul de urologie
§ Umflarea balonasului în uretra produce dilatatia uretrei care se
poate însoti de hemoragie sau rupturi. Pentru a evita acest
accident se va introduce complet sonda urinara dupa care se va
umfla balonasul
§ Hemoragia “ex vacuo” apare ca urmare a golirii bruste a vezicii
urinare ce determina ruperea vaselor sanguine din mucoasa
vezicala. Daca este necesar sa se evacueze o cantitate mare de
urina, atunci aceasta se va face gradat, evacuând cantitati mici de
urina alternând cu pensarea sondei urinare pentru câteva minute
§ Infectia urinara
§ Înfundarea sondei cu cheaguri, flocoane, precipitate necesita
spalare cu solutii antiseptice si dezobstruare
ÎNGRIJIRI
§ Scop: trebuie mentinuta sterilitatea vezicii

urinare si a urinei eliminate
§ Schimbarea la 7 zile a sondei urinare în
conditii de asepsie
§ Schimbarea sau golirea pungii colectoare
în conditii aseptice
§ Igiena locala
INSTRUMENTARUL
CHIRURGICAL
TIPURI DE
INSTRUMENTE
§ INSTRUMENTE DE SECTIONARE A TESUTURILOR
§ INSTRUMENTE DE EXPLORARE
§ INSTRUMENTE DE APUCAT SI MANEVRAT
TESUTURILE
§ INSTRUMENTE DE HEMOSTAZA
§ INSTRUMENTE DE ÎNDEPARATAT PLANURILE
§ INSTRUMENTE DE SUTURA
§ INSTRUMENTE DE FIXAT CÂMPURILE
§ INSTRUMENTE PENTRU LAPAROSCOPIE
INSTRUMENTE DE
SECTIONARE A
TESUTURILOR
§ Bisturiul cu lama detasabila, de unica folosinta
§ Bisturiul electric
§ Bisturiul cu ultrasunete
§ Bisturiul cu laser
§ Foarfece curb sau drept
§ Cutit de amputatie
§ Osteotoame
§ Dalta
§ Ferastrau tip lama, Gigli, electrice, pneumatice
INSTRUMENTE DE
SECTIONARE A
TESUTURILOR
Bisturiu electric
Mâner Foarfeci
de bisturiu
Lame de bisturiu
INSTRUMENTE DE
SECTIONARE A
TESUTURILOR
Fierastrau
Costotom
Dalta
Ciupitor de os
INSTRUMENTE DE
SECTIONARE A
TESUTURILOR
Cutit pentru amputatie
Ferastrau Gigli
INSTRUMENTE DE
EXPLORARE
Stilet Explorator Histerometru

Sonda canelata
butonat cu oliva
INSTRUMENTE DE
APUCAT SI MANEVRAT
TESUTURILE
§ Pensa antomica cu sau fara dinti
§ Pense chirurgicale
§ Pensa în “inima”
§ Pensa Babckok
§ Pensa “în dinti de soarece” – Chaput
§ Pense coprostatice drepte si curbe
§ Pense anastomotice – Line
Line--Thomas
§ Pense “în L”
INSTRUMENTE
DE APUCAT
SI MANEVRAT TESUTURILE
Pense anatomice Pense anatomice

cu dinti (pense chirurgicale) fara dinti
INSTRUMENTE
DE APUCAT
Pensa în “inima” Pensa Babckok

INSTRUMENTE
DE APUCAT
Pense coprostatice
Pensa în “L”
INSTRUMENTE DE
HEMOSTAZA
§ Pense Pé
P éan curbe si drepte
§ Pense Kocher curbe si drepte
§ Pense Mosquito
§ Pense Halsted
§ Pense Guyon
§ Pense Satinski
§ Pense tip “buldog” - Dieffenbach
INSTRUMENTE DE
HEMOSTAZA
Pense Kocher
Pensa Satinski
Pense Péan
INSTRUMENTE DE
HEMOSTAZA
Pense tip “buldog” - Dieffenbach

INSTRUMENTE DE
ÎNDEPARTAT
PLANURILE
§ Departatoare Farabeuf
§ Valve
§ Departatoare autostatice: Gosset,
Dartigues, Finochetto, Collin
§ Dilatatoare anale
§ Specul vaginal
INSTRUMENTE DE
ÎNDEPARTAT
PLANURILE
Departator Finochetto
Departatoare Farabeuf
Departator
Volkman
Valve
INSTRUMENTE DE
ÎNDEPARTAT
PLANURILE
Departator Gosset
Departator Dartigues
INSTRUMENTE DE
ÎNDEPARTAT
PLANURILE
Specul vaginal
Dilatator anal
INSTRUMENTE DE
SUTURA
§ Ace tip Hagedorn rotunde si
triunghiulare, drepte sau curbe
§ Ace atraumatice
§ Agrafe metalice
§ Portac Mathieu
§ Portac Hegar
§ Staplere reîncarcabile sau de unica
folosinta
INSTRUMENTE DE
SUTURA
Portac Portac Hegar

Mathieu
Pensa de sutura mecanica
INSTRUMENTE DE
SUTURA
Ace cu vârf triunghiular

Ace cu vârf rotund Ac Reverdin
INSTRUMENTE DE
SUTURA
Agrafe metalice
Benzi adezive de fixare

INSTRUMENTE DE FIXAT
CÂMPURILE (raci)
INSTRUMENTE PENTRU
LAPAROSCOPIE
Pense
Trocar
BIBLIOGRAFIE
1. Acalovschi I.:
I. : Manopere si tehnici de terapie intensiva.
intensiva. Ed. Dacia, Cluj-
Cluj-Napoca, 1989
2. Angelescu N.: Elemente de propedeutica chirurgicala.
chirurgicala. Ed. Medicala, Bucuresti, 1981
3. Angelescu M.: Pregatirea preoperatorie a bolnavului chirurgical. În Patologie chirurgicala sub red. N. Angelescu. Ed. Medicala,
Bucuresti, 2001, 421-
421-428
4. Bancu E.V.: Semiologie chirurgicala. În Tratat de patologie chirurgicala vol. I sub red. E. Proca. Ed. Medicala, Bucuresti, 1989
5. Bancu S.: Riscul operator. În Patologie chirurgicala sub red. N. Angelescu. Ed. Medicala, Bucuresti, 2001, 419- 419-420
6. Bercea O.: Bolnavul chirurgical cu tara respiratorie. În Tratat de patologie chirurgicala vol. II sub red. E. Proca. Ed. Medicala,
Bucuresti, 1998
7. Bevan P.G., Donovan I.A.: Hand book of general surgery.surgery. Blackwell Scientific Publications, Oxford, 1992
8. Burcos T.: Asepsia si antisepsia. În Patologie chirurgicala sub red. N. Angelescu. Ed. Medicala, Bucuresti, 2001, 461- 461-474
9. Caloghera C.: Chirurgia de urgenta.
urgenta. Ed. Antib, Timisoara, 1993
10. Cardan E.: Bolnavul chirurgical cu tara digestiva, metabolica si endocrina. În Tratat de patologie chirurgicala vol. II sub red. E.
Proca. Ed. Medicala, Bucuresti, 1998
11. Costea I.: Elemente de mica chirurgie.
chirurgie. Ed. Apollonia, Iasi, 1999
12. Dragomirescu C.: Manual de chirurgie pentru studentii facultatilor de stomatologie.
stomatologie. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998
13. Detrie P.: Petite chirurgie. Soins. Conduite a tenir et investigations,
investigations , 4-
4-ème edition, Masson, Paris, 1991
14. Dolinescu C.: Îndreptar de activitati practice în clinica chirurgicala.
chirurgicala. Litografia IMF Iasi, 1982
15. Dunn CD, Ranglison N.: Chirurgie
Chirurgie--diagnostic si tratament. Ghid de îngrijire a bolnavului chirurgical.
chirurgical. Ed. Medicala, Bucuresti,
1995
16. Georgescu S.O., Lazescu D.: Primii pasi în chirurgie.
chirurgie. Ed. Kolos, Iasi, 2003
17. Mandache F.: Propedeutica si semiologie clinica chirurgicala. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
18. Mircea N., Leoveanu A.: Tehnici de anestezie si analgezie spinala.spinala. Ed. Academiei, Bucuresti, 1989
19. Mircea N.: Monitorizarea în chirurgie si terapie intensiva. În Patologie chirurgicala sub red. N. Angelescu. Ed. Medicala,
327-348
20. Mircea N.: Anestezia. În Patologie chirurgicala sub red. N. Angelescu. Ed. Medicala, Bucuresti, 2001, 371- 371-418
21. Mozes C.: Tehnica îngrijirii bolnavului.
bolnavului. Ed. Medicala, Bucuresti, 1978
22. Onisei O.: Bolnavul chirurgical-
chirurgical-elemente de diagnostic chirurgical.
chirurgical. Ed. Helicon, Timisoara, 1997
23. Tefler ABM: General patient management. Brit Ind Bull 1988;44(2): 235- 235-246
24. Ticmeanu F.: Îngrijiri postoperatorii generale si specifice. În Patologie chirurgicala sub red. N. Angelescu. Ed. Medicala,
429-444
25. Turai L.: Mica chirurgie fiziopatologica.
fiziopatologica. Ed. Medicala, Bucuresti, 1970
26. Way W.L.: Current surgical diagnosis and treatment.
treatment . Printice-
Printice-Hall International Inc, 1988

Curs Elemente de Chirurgie Ipdf PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Elemente de Chirurgie Ipdf PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

§ Prima zi în serviciul chirurgical § Inciziile

§ Este prima încapere pe circuitul

§ Este prevazuta cu chiuvete multiple cu

§ Acestea sunt destinate instrumentarului

CLIC CU MAUS-UL PE CUVINTELE SUBLINIATE

§ Totalitatea metodelor prin care se

§ STERILIZAREA PRIN CALDURA

§ Trecerea prin flacara a obiectelor metalice sau

§ Distrugerea completa prin ardere a

§ Sinonim: Poupinel (impropriu)

§ Teste termice clasice: caramelizarea

§ Obiecte din sticla termorezistenta

§ Instrumente uscate la sfârsitul sterilizarii

§ Durata lunga a sterilizarii

§ Cu ajutorul unei pompe de vid se evacueaza aerul din autoclav

Raft pentru depozitarea

§ Metode fizice: banda test

§ Material textil (câmpuri, masti, halate,

§ Permite sterilizarea întregului material

§ Ultrasunetele de mare frecventa în

§ În bacteriologie pentru sterilizarea

§ STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMALDEHIDA

§ Metode chimice: de viraj, de culoare

§ Permite sterilizarea si utilizarea unor

§ Gazul este iritant pentru ochi si caile

§ Se utilizeaza sapunul lichid, solutie de sapun

Burete cu substanta antiseptica

§ Va fi pregatita zona supusa inciziei si larg,

§ REGULI PENTRU STERILIZAREA SALII DE

§ Spalarea suprafetelor de trei ori cu apa si detergenti

§ Aerul trebuie sa intre în sala din partea

§ Se mai utilizeaza lampa cu ultraviolete care va

§ Spalare cu apa calda

§ Folosite de catre chirurg pentru

Camera de garda Deces Prosectura

ATI Resuscitare reusita

Consult chirurgical si anesteziologic

Internare Investigatii suplimentare

Internare în dimineata operatiei

Supraveghere postoperatorie externare

§ Foaia de observatie (FO) este un act medico-

Componentele foii de observatie:

Diagnosticul are trei etape:

§ Trebuie efectuata în asa fel încât sa obtinem încrederea pacientului

Trebuie sa fie cât mai amanuntit, sa indice data debutului

§ Necesita o camera de consultatii care sa ofere intimitate

TESUT CELULAR SUBCUTANAT

§ Precizeaza gradul de nutritie

§ Tonusul: hipoton, normoton, hiperton

§ Deformari osoase: “matanii costale” – rahitism

APARATUL DIGESTIV SI GLANDELE ANEXE

SISTEMUL NERVOS, ORGANE DE SIMT SI GLANDE

§ Este foarte important, furnizând date

§ Pentru bolnavul care necesita interventie

§ Se precizeaza zilnic medicamentele administrate, doza

Este un rezumat al întregii foi de observatie si

§ Reprezinta o descriere completa a starii si

§ Este metoda care foloseste o serie de mijloace

§ Scopul antisepticelor este de a distruge agentii

§ Aseptizarea pielii din jurul plagilor

§ Utilizarea substantelor alcoolizate , iritante sau toxice