Abordarea UE față de vecinătatea din Europa de Est este deseori descrisă ca fiind un prim

susținător al democratizării în spațiul fost sovietic. UE foloseşte o mare varietate de

instrumente, de la instrumente coercitive până la instrumente soft, pentru a influența
traiectoriile politice interne ale fostelor state sovietice, strânse geografic între UE și Rusia.
Evaluările democrației din țările în cauză indică faptul că tentația autoritară a fost puternică în
întreaga regiune, dar că democrația a găsit totuși un teren mai favorabil în unele țări decât în
altele.1

Capacitatea UE de a contribui la transformarea democratică a Republicii Moldova din

perspectiva socio-constructivistă pune accent pe învățarea socială, socializare și norme
sociale2, UE fiind o putere soft, se îndreaptă spre activităţi sau procese prin care induce o
schimbare de atitudine sau de comportament, bazându-se pe atragere și cooptare.
Constructivismul se concentrează pe rolul normelor în viața socială, demonstrând că normele
contează într-un mod constitutiv, de formare a intereselor, care nu este captat de argumentele
raționaliste. 3

Mecanismele de condiționalitate se bazează pe recompense, cum ar fi ajutorul sau calitatea

de membru pentru țările țintă, cu condiția ca acestea să respecte normele și regulile
comunității.4 Numai recompensele tangibile au avut un impact efectiv în favoarea schimbării
interne statele estice, iar stimulentele aderării la UE și NATO au fost cele mai eficiente în
promovarea internațională a socializării, contribuind la tranformarea democratică a ţărilor din
Europa Centrală şi de Răsărit. Mecansimele externe sunt necesare pentru transformarea
comportamentului diferitelor forme de autoritate politică internă, de exemplu, persuasiunea
este definită ca „un microproces de socializare ce implică schimbarea minților, a opiniilor și a
atitudinilor despre cauzalitate în absența constrângerii vădit materiale sau mentale”.
Legitimarea politicilor și practicilor interne surprinde efectele acțiunii simbolice externe
asupra înțelegerii societății interne a formelor adecvate de autoritate politică. Atât UE, cât și
Rusia au încercat activ să modeleze concepțiile societății despre autoritatea politică din
vecinătatea estică. UE a proiectat în mod conștient un model liberal democratic de guvernare,
susținând valorile sale politice în comunicarea politică și acțiunea diplomatică. Difuzarea
1
Gergana Noutcheva, ”Whose legitimacy? The EU and Russia in contestfor the eastern neighbourhood”, VOL. 25, NO. 2,
312–330, 23.08.2017, https://d oi.org/10.1080/13510347 .2017.1363186, p.312
2
Jeffrey T. Checkel, ”Why Comply? Social Learning and European Identity Change” în International Organization, Vol. 55,
No. 3 (Summer, 2001), http://www.jstor.org/stable/3078657, p.553
3
Ibidem, p.554
4
Frank Schimmelfennig, ”Strategic Calculation and International Socialization”, Jeffrey T. Checkel, International
Institutions and Socialization in Europe, Cambridge, Cambridge University Press, 2007, pp.34-35
ideilor urmărește răspândirea ideilor în spațiu și timp. Difuzarea ideilor în Ucraina a ajutat
uneori atât perspectivele de democratizare a Ucrainei, cât și a facilitat consolidarea guvernării
autoritare în țară. UE și Rusia au făcut ambele eforturi conștiente pentru a influența traiectoria
internă oferind sprijin material și ideatic, UE pentru ancorarea Ucrainei în clubul occidental al
democrațiilor liberale și Rusia pentru oprirea orientării occidentale a Ucrainei.5 Consecvența
condiționalității UE presupune recompensa progresului democratic (condiționalitatea
pozitivă) sau sancționarea și lipsa acestora (condiționalitatea negativă) în țările vecine, de
exemplu în Ucraina, Georgia, Belarus. În Moldova, UE a încurajat forțele politice pro-
europene să construiască o nouă coaliție guvernamentală după lunga perioadă de criză politică
din 2013. Odata cu scandalul legat de corupție UE a înghețat asistența financiară acordată
Moldovei și a criticat guvernul pentru că nu a implementat reformele necesare. 6 Pe măsură ce
inițiativele de integrare europeană s-au apropiat din ce în ce mai mult de domeniul proiectului
de integrare eurasiatică avansat de Moscova, „vecinătatea comună” post-sovietică a apărut ca
un câmp de competiție intensă între cele două tabere, fiecare susținând idei rivale despre
politica regională. Chiar dacă Moldova a semnat Acordurile de asociere cu Uniunea
Europeană în 2013, sondajele efectuate la acel moment au arătat că cetățenii sunt reticienți cu
privire la integrarea europeană și îndreptați spre Rusia. Uniunea Economică Eurasiatică se
concentrează strict pe domenii de politică tehnică precum vamale, comerț și imigrație și nu
implică direct „politici înalte” ale agendelor de securitate. Moldova ca partener strategic al
UE este profund interconectată cu statele membre ale UEE în domeniile economic, politic,
cultural,7 de aceea Uniunea Europeană urmând logica constructivistă a acțiunii normative ar
trebui să-și întărească relațiile de cooperare cu UEE pentru a-și spori influența asupra statelor
din blocul euroasiatic.

Așadar, socio-constructivismul explică capacitatea UE de a contribui la transformarea

democratică a R.Moldova datorită mecanismelor prin care, ca rezultat al interacțiunilor
învățare, socializare, comportamentul R.Moldova s-a schimbat, acest lucru poate fi remarcat
și în sondajele recente, unde aspirațiile cetățenilor sunt îndreptate spre integrarea europeană,
iar noul președinte ales confirmă dorința de a realiza idealul european.

5
Gergana Noutcheva, ”Whose legitimacy? The EU and Russia in contestfor the eastern neighbourhood”, VOL. 25, NO. 2,
312–330, 23.08.2017, https://d oi.org/10.1080/13510347 .2017.1363186, p. 314
6
Tanja A. Börzel, &Lebanidze, Bidzina “The transformative power of Europe” beyondenlargement: the EU’s performance in
promotingdemocracy in its neighbourhood”, VOL. 33, NO. 1, 17–3, 08 Feb 2017, https://doi.org/10.1080/ 21599 16
5.2017.1280473
7
Kazushige Kobayashi, ” The normative limits of functional cooperation: the case of the European Union and Eurasian
Economic Union”, VOL. 35, NO. 2, 143–158, 03 May 2019, https://doi.org/10.1080/21599 165 .2019.1612370, p.143
Bibliografie

1. Börzel, Tanja A. &Lebanidze, Bidzina “The transformative power of Europe”

beyondenlargement: the EU’s performance in promotingdemocracy in its neighbourhood”,
VOL. 33, NO. 1, 17–3, 08 Feb 2017, https://doi.org/10.1080/ 21599 16 5.2017.1280473.

2. Checkel, Jeffrey T.,”Why Comply? Social Learning and European Identity Change” în
International Organization, Vol. 55, No. 3 (Summer, 2001),
http://www.jstor.org/stable/3078657.

3. Kobayashi, Kazushige, ”The normative limits of functional cooperation: the case of the
European Union and Eurasian Economic Union”, VOL. 35, NO. 2, 143–158, 03 May 2019,
https://doi.org/10.1080/21599 165 .2019.1612370.

4. Noutcheva, Gergana,”Whose legitimacy? The EU and Russia in contestfor the eastern

neighbourhood”, VOL. 25, NO. 2, 312–330, 23.08.2017, https://d oi.org/10.1080/13510347
.2017.1363186.

5. Schimmelfennig, Frank, ”Strategic Calculation and International Socialization”, Jeffrey T.

Checkel, International Institutions and Socialization in Europe, Cambridge, Cambridge
University Press, 2007.