TEMA - FAMILIA

Hronicul și cântecul vârstelor, de L. Blaga

Coordonate ale textului:

 Autobiografie/lucrare de tip memorialistic

Sunt reconstituite principalele evenimente ale vieții autorului, mediul în care și-a trăit
copilăria, chipul părinților, imaginea satului.
Memorialistica – gen de scriere care presupune “consemnarea retrospectivă a unor
împrejurări și evenimente” trăite de autor sau la care acesta a fost martor.

 Ficțiune și realitate – L. Blaga relatează evenimente care s-au petrecut în realitate, ca

atare textul aparține realității obiective. Persoanele la care se referă autorul au avut o
existență reală, determinată cronologic. De aceea, le numim “persoane”, nu “personaje”.

 Textul a fost scris între anii 1954-1946 și a fost publicat postum, în anul 1965.

ABORDAREA TEXTULUI:
„Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului. Urmele acelei
tăceri iniţiale le caut însă în zadar în amintire.
Totuși, împlineam aproape patru ani – și încă nu pronunțasem niciun cuvânt. Nici barem
cuvintele de bază ale vieții: mamă, tată.”
1. Explică în ce constă fabuloasa absență a cuvântului a copilului Blaga.
„Casa părintească din Lancrăm, sat situat între orăşelul Sebeş - Alba, şi Cetatea
Bălgradului (Alba Iulia) era clădire veche, destul de masivă în asemănare cu celelalte case
dimprejur. Ne rămase de la moșul Simion Blaga, care fusese pe vremuri, până pe la 1870, preot
în sat. Către uliţă, de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădiniţe împrejmuite cu stâlpi de
zid şi de gard – una de flori, cealaltă, mai mică şi chiar în faţa casei – cu straturi sterpe: aci se
ofilea în permanenţă un pin, de sub care culegeam adesea acele căzute, gălbui, înmănuncheate
la un capăt, ca nişte ţânţari cu cinci lungi picioare. În aceeaşi grădiniţă se înălţa uriaşul castan,
ce copleşea cu coroana lui toată casa. Bănuiam sub scoarţa castanului lăcaşul unui duh legat în
chip misterios de destinul casei şi al familiei castanul avea să se stingă de altfel, mai târziu,
tocmai în anul când murea şi Tata). Trepte de piatră, cizelate de paşi şi netezite ploi, suiau din
curte în casă.”
2. Ce detalii, cu valoare documentară, aflăm despre casa părintească?
 “În casă se urmau în şir patru încăperi, dintre cari una era de „lux“: odaia spre uliţă
(„casa dinainte“ cum îi ziceam), un modest salon,aproape totdeauna sumbru, care se
deschidea rar de tot şi numai musafirilor de la oraş. În acest salon, mobilat într-un fel mic
burghez, domnea totdeauna o răcoarede piatră. Mi-aduc aminte de două dulapuri vechi de
nuc,cu uşi ce luceau în jocuri ca de apă, şi de-o comodă Biedermeier pe care un ceas auriu,
pus sub un clopot desticlă, cânta, când era „tras“, două melodii vieneze cusunete metalice
săltăreţe şi uşurele, ce evocau o epocă.”

3. Descrieți interiorul casei părintești.

“Tata, deşi preot şi un mare iubitor de carte, închinat grijilor spirituale,fusese în tinereţe şi
un priceput, îndemânatec, harnic gospodar. El, cel dintâi, s-a încumetat să aducă în regiune
maşini menite să cruţe puterile omului: o greblă mecanică, cu loc de şezut înalt, de pe care
puteai să cazi uşor ca de pe un cal nărăvaş, o maşină de treierat, o altă maşină – de îmblătit cu
o semistabilă cu aburi şi horn zvelt, care în repaus era culcat pe-o furcă. Locomobilei îi
spuneam „Ghibolu“ (bivolul). În ciuda profesiunii sale duminicale, Tata ţinu să-şi treacă şi
examenul de maşinist, încercare închipuită de el mai mult ca un în demn pentru alţii.”

4. Precizați care sunt preocupările tatălui.

“Mama era o ființă primară. Eine Urmetter, cum îi spuneam eu mai târziu, făcând uz de un
cuvânt nemțesc, ce mi se părea că i-ar cuprinde chipul și prin care o proiectam în arhaic. Fără
multă școală, cu instincte materne și feminine preistorice. Preistorice în sensul deplinătății
vitale, grele, masive. Nu avea Mama cunoștințe folclorice deosebit de bogate, dar ea trăia
aievea într-o lume croită pe măsura celei folclorice. Existență încadrată în zarea magiei. Ea se
simțea cu toată făptura ei vibrând într-o lume străbătută de puteri misterioase, dar nu se
abandona niciodată visării.”

5. Realizați un portret al Mamei, pornind de la informațiile cuprinse în textul-suport.

6. Exprimați-vă opinia în ceea ce privește faptul că Lucian Blaga scrie cu majusculă
cuvintele Tata și Mama.