Tipuri de modificări produse de operaţiile economice asupra elementelor

patrimoniale

Orice operaţie economică produce o modificare de volum sau de structură în masa

patrimoniului. Operaţiile economice care au loc în viaţa unei unităţi patrimoniale sunt
numeroase şi de o mare diversitate, determinate de caracteristicile şi natura activităţilor şi de
specificul mijloacelor sau surselor ce participă la realizarea lor.
Toate operaţiile economice care produc modificările în masa şi structura
patrimoniului au loc în cadrul egalităţii permanente dintre activul şi pasivul patrimonial,
egalitate care trebuie menţinută obligatoriu.
Analizând caracteristicile operaţiilor economice prin prisma modificărilor determinate
în patrimoniu acestea se pot grupa în patru mari categorii după tipul de modificare produsă în
patrimoniu, astfel:

- modificări de structură:
1.Operaţii economice care determină modificări patrimoniale numai în structura
activelor, în sensul creşterii unui element de activ şi micşorării concomitente şi cu aceeaşi
sumă a altui element de activ;

A+x–x=P

2.Operaţii economice care determină modificări patrimoniale numai în structura

pasivelor, în sensul creşterii unui element de pasiv şi micşorării concomitente şi cu aceeaşi
sumă a altui element de pasiv;

A=P+x–x

- modificări de volum:
3.Operaţii economice care determină modificări patrimoniale în volumul activelor şi
pasivelor, în sensul creşterii unui element de activ concomitent cu creşterea unui element de
pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă, egalitatea patrimonială
menţinându-se;
A+x=P+x

4. Operaţii economice care determină modificări patrimoniale în volumul activelor şi

pasivelor, în sensul micşorării unui element de activ şi concomitent şi cu aceeaşi sumă
micşorarea unui element de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma
respectivă, egalitatea patrimonială menţinându-se.

A–x=P–x
 Pentru exemplificarea celor patru tipuri de modificări prezentate mai sus se porneşte
de la următoarea situaţie iniţială privind patrimoniul unei întreprinderi:

Situaţia iniţială a patrimoniului

Tabel nr. 1
Active patrimoniale Suma
a1. Utilaje 5.000 lei
a2. Materii prime 3.000 lei
a3. Conturi curente la bănci 6.000 lei
a4. Casa 1.000 lei
Total activ 15.000lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 6.000 lei
p2. Rezerve 3.000 lei
p3. Furnizori 4.000 lei
p4. Creditori 2.000 lei
Total pasiv 15.000 lei

Exemplu 1: Se ridică din contul curent de la bancă suma de 2.000 lei care se depune
la casierie. Operaţia economică determină modificări astfel:
-creşte numerarul existent în casieria unităţii patrimoniale cu 2.000 lei adică a
elementului de activ “Casa” care devine 1.000 + 2.000= 3.000 lei;
-se micşorează concomitent şi cu aceeaşi sumă un alt element de activ “Conturi
curente la bănci” care devine 6.000 – 2.000 = 4.000 lei.
După această operaţie economică patrimoniul se prezintă astfel:

Situaţia patrimoniului după operaţia 1

Tabel nr. 2
Active patrimoniale Suma
a1. Utilaje 5.000 lei
a2. Materii prime 3.000 lei
a3. Conturi curente la bănci 4.000 lei
a4. Casa 3.000 lei
Total activ 15.000lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 6.000 lei
p2. Rezerve 3.000 lei
p3. Furnizori 4.000 lei
p4. Creditori 2.000 lei
Total pasiv 15.000 lei

Comparând situaţia patrimoniului după prima operaţie economică cu cea iniţială,

constatăm că s-au produs modificări numai în activul patrimonial, prin creşterea unui element
de activ (casa), concomitent cu scăderea altui element de activ (conturi la bănci), fără a
influenţa pasivul şi menţinându-se egalitatea patrimonială.
Observaţie: în practica contabilă pentru reflectarea operaţiei de ridicare de numerar
de la bancă şi varsarea lui în casiere se utilizeează un element intermediar denumit
viramente interne.

Exemplul 2: Se majorează capitalul social ărin încorporarea a 1.000 lei din rezervele
existente. Operaţia economică determină modificări în mărimea şi structura patrimoniului
astfel:
-creşte un element de pasiv „Capitalul subscris vărsat " , noua valoare fiind de 6.000 +
1.000 = 7.000 lei;
-se micşorează concomitent şi cu aceeaşi sumă un alt element de pasiv “Rezerve” care
devine 3.000 – 1.000 = 2.000 lei.
Situaţia patrimoniului după operaţia 2
Tabel nr. 3
Active patrimoniale Suma
a1. Utilaje 5.000 lei
a2. Materii prime 3.000 lei
a3. Conturi curente la bănci 6.000 lei
a4. Casa 1.000 lei
Total activ 15.000lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 7.000 lei
p2. Rezerve 2.000 lei
p3. Furnizori 4.000 lei
p4. Creditori 2.000 lei
Total pasiv 15.000 lei

Comparând situaţia patroimoniului după această operaţie cu cea iniţială, constatăm că

s-au produs modificări numai în pasivul patrimonial, prin creşterea şi scăderea concomitentă
a douăelemente de pasiv fără a influenţa activul şi menţinându-se egalitatea patrimonială.