Sunteți pe pagina 1din 10

TESTE GRILA-DREPT CIVIL

1) Legile intră în vigoare:


a) la data adoptării;
b) la data publicării în Monitorul Oficial;
c) la data promulgării.

2)Ce principii guvernează aplicarea legii în timp?


a) principiul neretroactivităţii;
b) principiul aplicării imediate a legii noi;
c) principiul retroactivităţii;
d) principiul ultraactivităţii

3) Neretroactivitatea legilor este:


a) un principiu constituţional al aplicării legilor în timp;
b) o excepţie de la principiul aplicării imediate a legii noi;
c) o regulă de la care legiuitorul poate deroga prin dispoziţie
expresă.

4) Ultraactivitatea legii este:


a) un principiu constituţional al aplicării legilor în timp;
b) o excepţie de la principiul aplicării imediate a legii noi;
c) o regulă de la care legiuitorul poate deroga prin dispoziţie
expresă.

5) Raportul juridic întemeiat pe contractul de închiriere a unui


imobil dintre o persoană fizică, în calitate de chiriaş şi stat, în
calitate de proprietar este:
a) un raport de drept public, deoarece una dintre părţile raportului
juridic este statul;
b) un raport de drept civil, deoarece se încheie între părţi aflate pe
picior de egalitate juridică;
c) un raport de drept comercial, deoarece se încheie între
comercianţi;
d) un raport de drept fiscal, deoarece priveşte relaţii băneşti de
constituire şi utilizare a fondurilor statului.

6)Codul civil interzice încheierea de contracte de vânzarecumpărare


între soţi. Legislaţia comercială nu prevede nimic cu
privire la contractele de vânzare-cumpărare comercială
încheiate între soţi. Ca urmare, între soţi se pot încheia
contracte de vânzare comercială?
a) Da, deoarece legislaţia comercială nu interzice expres astfel
de contracte, or “tot ceea ce nu este interzis este permis”;

1
b) Nu, deoarece legislaţia comercială se completează cu cea
civilă, iar interdicţia din Codul civil are caracter general;
c) Problema nu poate fi soluţionată, deoarece nu există
reglementare.

7) Între contractul civil de mandat şi contractul comercial de


mandat există următoarea relaţie:
a) ambele contracte sunt supuse normelor de drept civil, ca
drept comun;
b) ambelor contracte le sunt aplicabile, deopotrivă, normele
dreptului civil şi normele de drept comercial;
c) contractul civil de mandat este guvernat de dreptul civil iar
contractul comercial de mandat este guvernat de dreptul
comercial;
d) contractul civil de mandat este guvernat de dreptul civil, iar
contractul comercial de mandat este guvernat de dreptul
comercial şi, în completare, cu unele dispoziţii de drept
civil;
e) contractul comercial de mandat este guvernat de dreptul
comercial, iar contractul civil de mandat este guvernat de
dreptul civil şi, în completare, cu unele dispoziţii de drept
comercial.

8)Au capacitate de exerciţiu restrânsă:


a) persoanele lipsite de capacitate de folosinţă;
b) persoanele lipsite de discernământ, indiferent de vârstă;
c) minorii până la 14 ani;
d) minorii între 14 şi 18 ani.

9) O persoană juridică se caracterizează prin:


a) conţinut;
b) patrimoniu;
c) firmă;
d) scop;
e) organizare.

10) Capacitatea de exerciţiu restrânsă se dobândeşte:


a) la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) la naştere;
c) la împlinirea vârstei de 14 ani;
d) la împlinirea vârstei de 18 ani.

11)Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se aplică:


a) în domeniul persoanelor fizice;
b) în domeniul scopului persoanelor juridice;
c) în domeniul organizării persoanelor juridice.

2
12) Capacitatea de folosinţă ia sfârşit:
a) la data dispariţiei persoanei;
b) la data la care persoana împlineşte 18 ani;
c) la data la care persoana şi-a pierdut discernământul;
d) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti declarative
de moarte.

13) Are deplină capacitate de exerciţiu:


a) o femeie de 16 ani căsătorită;
b) un minor de 13 ani;
c) un minor de 14 ani;
d) o persoană de 19 ani pusă sub interdicţie.

14) Minorul de 16 ani poate încheia singur:


a) acte de conservare;
b) acte de administrare;
c) acte de dispoziţie;
d) contract de muncă;
e) contract de donaţie;
f) testament pentru întreaga sa avere;
g) testament pentru jumătate din averea sa.

15) Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă presupune:


a) restrângerea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice;
b) interzicerea desfăşurării de către persoana juridică a unor
activităţi cu caracter lucrativ;
c) interzicerea încheierii de către persoana juridică a altor acte
juridice decât cele destinate să servească obiectivelor propuse;
d) obligarea persoanei juridice de a avea un patrimoniu.

16) Produc efecte extinctive:


a) divizarea totală a persoanei juridice;
b) divizarea parţială a persoanei juridice;
c) fuziunea a două persoane juridice;
d) absorbţia unei persoane juridice de către alta.

17) Alegeţi afirmaţiile corecte:


a) drepturile reale sunt relative;
b) dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt drepturi reale
principale;
c) drepturile de creanţă sunt drepturi relative;
d) drepturile nepatrimoniale sunt drepturi reale principale;
e) drepturile reale sunt patrimoniale.

3
18) Dreptul de proprietate:
a) este un drept absolut;
b) este un drept real;
c) este un drept personal nepatrimonial;
d) este susceptibil de dezmembrare.

19) Dreptul de proprietate publică:


a) poate fi exercitat numai de către stat;
b) poate fi exercitat numai de către unităţile administrativteritoriale;
c) poate fi exercitat de către orice subiect de drept, dar numai
asupra bunurilor de uz şi interes public.

20) Următoarele categorii de drepturi sunt limitate ca număr:


a) drepturile patrimoniale;
b) drepturile reale;
c) drepturile absolute;
d) drepturile de creanţă.

21) Drepturile de creanţă sunt:


a) drepturi patrimoniale;
b) drepturi nepatrimoniale;
c) drepturile relative;
d) drepturi absolute;
e) drepturi accesorii.

22) Dreptul de ipotecă garantează:


a) un drept real principal;
b) un drept real accesoriu;
c) un drept de creanţă;
d) un drept nepatrimonial.

23) Ca obligaţie corelativă unui drept relativ, obligaţia de “a da”


constă în
a) a înmâna un bun;
b) a transfera un drept real.

24) Obligaţia prestatorului de servicii de a zugrăvi imobilul potrivit


contractului încheiat constituie:
a) o obligaţie de a da;
b) o obligaţie de a face;
c) o obligaţie de rezultat;
d) o obligaţie de mijloace;
e) o obligaţie reală;
f) o obligaţie perfectă;
g) o obligaţie imperfectă.

4
25) În funcţie de sancţiune, obligaţiile se împart în:
a) obligaţii perfecte/ imperfecte;
b) obligaţii pozitive/negative;
c) obligaţii de a da/ a face/ a nu face.

26) Un metru pătrat de stofă reprezintă un bun:


a) fungibil;
b) frugifer;
c) cert;
d) mobil prin destinaţie.

27) Un tablou este un bun:


a) fungibil;
b) cert;
c) neconsumtibil;
d) frugifer;
e) de gen.

28) Îmbogăţirea fără justă cauză este:


a) o infracţiune;
b) un delict civil;
c) un act juridic unilateral;
d) un fapt juridic licit;
e) un contract.

29) Donaţia este:


a) un act juridic unilateral;
b) un act juridic bilateral;
c) un contract unilateral;
d) un contract bilateral.

30) Actele juridice reale sunt:


a) acte juridice autentice;
b) acte juridice care se încheie prin predarea bunului;
c) acte juridice care se execută prin predarea bunului;
d) acte consensuale.

31) Neexecutarea culpabilă a unui contract de furnizare de curent


electric atrage:
a) rezilierea contractului;
b) rezoluţiunea contractului;
c) nulitatea absolută a contractului;
d) nulitatea relativă a contractului.

32) Acţiunea pauliană poate fi introdusă în vederea anulării:


a) unui contract de împrumut fără dobândă;

5
b) unui contract de mandat încheiat cu titlu gratuit;
c) unui contract de mandat încheiat cu titlu oneros;
d) unui contract de donaţie;
e) unui contract de vânzare - cumpărare;
f) unui contract de dar manual.

33) Contractul de depozit este un act juridic:


a) prin natura lui cu titlu oneros;
b) prin esenţa lui cu titlu oneros;
c) prin natura lui cu titlu gratuit;
d) prin esenţa lui cu titlu gratuit.

34) Contractul de mandat este un act juridic:


a) prin natura lui cu titlu oneros;
b) prin esenţa lui cu titlu oneros;
c) prin natura lui cu titlu gratuit;
d) prin esenţa lui cu titlu gratuit.

35) Contractul de donaţie este un act juridic:


a) prin natura lui cu titlu oneros;
b) prin esenţa lui cu titlu oneros;
c) prin natura lui cu titlu gratuit;
d) prin esenţa lui cu titlu gratuit.

36) Contractul de închiriere este un act juridic:


a) prin natura lui cu titlu oneros;
b) prin esenţa lui cu titlu oneros;
c) prin natura lui cu titlu gratuit;
d) prin esenţa lui cu titlu gratuit.

37) Actele juridice declarative:


a) preîntâmpină un viitor litigiu;
b) pun capăt unui litigiu început;
c) transferă un drept real de la un titular la altul;
d) constituie un drept ce nu preexista.

38) Angajamentul juridic: “îţi donez maşina când îţi vei lua carnetul
de conducere” este un act juridic:
a) pur şi simplu;
b) afectat de un termen suspensiv;
c) afectat de un termen extinctiv;
d) afectat de o condiţie suspensivă;
e) afectat de o condiţie rezolutorie;
f) afectat de o sarcină.

39) La încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unei

6
cantităţi de material de confecţii, cumpărătorul se află în eroare,
crezând că este vorba despre stofă, când în realitate este vorba
despre tergal. Ca urmare:
a) actul este nul absolut pentru lipsa consimţământului;
b) actul este nul relativ pentru consimţământ viciat prin eroare;
c) actul este nul absolut pentru consimţământ viciat prin
eroare;
d) contractul urmează să fie reziliat.

40) Dolul este


a) un motiv de rezoluţiune a contractelor;
b) un viciu de consimţământ;
c) o infracţiune;
d) un motiv de anulare a actului.

41) Leziunea, ca viciu de consimţământ, poate interveni:


a) în cazul contractelor bilaterale (sinalagmatice);
b) în cazul actelor încheiate cu titlu oneros;
c) în cazul actelor încheiate cu titlu gratuit.

42) X, unicul fiu al lui Y, vinde lui Z imobilul aflat în proprietatea


lui Y, cu menţiunea că dreptul de proprietate urmează să i se
transfere lui Z la data deschiderii succesiunii (data morţii lui Y).
Acest contract este:
a) valabil;
b) nul relativ pentru vicierea consimţământului lui Z prin dol;
c) nul absolut pentru obiect inexistent;
d) nul absolut pentru că obiectul nu este prezent, ci viitor;
e) nul absolut pentru cauză imorală;
f) nul absolut pentru cauză inexistentă.

43) Între X şi Y se perfectează vânzarea unui cal. Precizaţi care este


soarta contractului dacă:
- calul murise deja la data încheierii contractului, dar nici una
dintre părţi nu avea cunoştinţă despre aceasta;
- calul murise deja la data încheierii contractului, iar vânzătorul
cunoştea această împrejurare;
- calul moare după încheierea contractului;
- calul era bolnav la data încheierii contractului, dar nici una
dintre părţi nu avea cunoştinţă despre aceasta;
- calul era bolnav la data încheierii contractului, iar vânzătorul
cunoştea această împrejurare.

44) X i-a închiriat lui Y o cameră în apartamentul său fără să


precizeze termenul. Precizaţi:
a) Dacă şi după cât timp părţile au dreptul să decidă încetarea

7
contractului;
b) Dacă şi după cât timp Y (chiriaşul) poate înceta unilateral
contractul. Arătaţi dacă mai are obligaţia de plată a chiriei;
c) Dacă şi după cât timp X (locatorul) poate înceta unilateral
contractul. Arătaţi dacă are dreptul de a cere evacuarea
chiriaşului.
Arătaţi care ar fi fost răspunsurile dacă contractul de închiriere s-ar
fi încheiat pe un termen de un an.

45) Singurul moştenitor al lui X este, în raport cu actele juridice


încheiate de X:
a) parte, pentru că preia drepturile şi obligaţiile asumate de X;
b) terţ, pentru că nu a participat la încheierea actelor juridice în
discuţie;
c) având-cauză, prin excepţie de la principiul relativităţii;
d) având-cauză, pentru că este continuatorul lui X în raporturile cu
terţii, iar aceasta nu constituie o excepţie de la principiul
relativităţii.

46) Stipulaţia pentru altul constituie:


a) o excepţie de la principiul obligativităţii efectelor actului
juridic;
b) o excepţie de la principiul irevocabilităţii efectelor actului
juridic;
c) o excepţie reală de la principiul relativităţii efectelor actului
juridic;
d) o excepţie aparentă de la principiul relativităţii efectelor actului
juridic.

47) Între X şi Y s-a încheiat un contract de locaţiune. În acesta


părţile au inserat o clauză în care se prevede că “dacă Y
(chiriaş) nu plăteşte chiria două luni la rând, X (proprietar) are
drepul de a revoca unilateral actul încheiat”. Arătaţi dacă, în
cazul dat, formularea “revocare unilaterală” este corectă. Dacă
nu, precizaţi care ar fi fost formularea corectă din punct de
vedere juridic. Arătaţi dacă suntem în prezenţa:
a) unui caz de aplicare a principiului obligativităţii;
b) unui caz de aplicare a excepţiei de la principiul obligativităţii;
c) unui caz de aplicare a principiului irevocabilităţii;
d) unui caz de aplicare a excepţiei de la principiul irevocabilităţii.

48) Dacă locatarul refuză să-şi execute obligaţia de plată a chiriei,


contractul de locaţiune:
a) se anulează;
b) expiră;
c) este supus rezoluţiunii;

8
d) este supus rezilierii.

49) Confirmarea unui act juridic anulabil:


a) este un act juridic unilateral
b) este un contract;
c) poate fi revocată;
d) nu poate fi revocată;
e) poate proveni de la oricare dintre părţi;
f) poate proveni numai de la partea ale cărei interese au fost lezate
prin încheierea actului anulabil;
g) poate proveni de la orice terţ interesat;
h) poate proveni numai de la partea care şi-a îndeplinit obligaţiile
contractuale.

50) X împrumută de la Y suma de 5.000.000 lei. Pentru garantarea


împrumutului, Y constituie un drept de gaj asupra unui inel
aflat în proprietatea lui X. Arătaţi:
a) nulitatea contractului de împrumut are vreun efect asupra
valabilităţii contractului de gaj;
b) nulitatea contractului de gaj are vreun efect asupra valabilităţii
contractului de împrumut;
c) care este principiul efectelor nulităţii care se aplică.

51) Actul de renunţare la beneficiul prescripţiei:


a) are caracter unilateral;
b) are caracter bilateral;
c) poate proveni de la creditor;
d) poate proveni de la debitor;
e) poate proveni de la un terţ;
f) poate fi tacit, constând în executarea de bunăvoie a obligaţiei de
către debitor, deşi prescripţia s-a împlinit;
g) poate fi tacit, constând în introducerea acţiunii de către creditor,
deşi prescripţia s-a împlinit.

52) Instituţia prescripţiei extinctive este reglementată de către


legiuitor:
a) în beneficiul debitorului;
b) în beneficiul creditorului;
c) în beneficiul terţilor.

53) Repunerea în termen:


a) operează de drept;
b) operează numai dacă termenul de prescripţie nu s-a împlinit;
c) operează în temeiul hotărârii instanţei.

54) Cererea de repunere în termen poate fi introdusă:

9
a) de către debitor;
b) de către creditor;
c) de către orice persoană interesată.

55) Recunoaşterea datoriei de către debitor:


a) suspendă cursul prescripţiei extinctive;
b) întrerupe cursul prescripţiei extinctive;
c) anulează cursul prescripţiei extinctive.

56) Cauzele de forţă majoră:


a) suspendă cursul prescripţiei extinctive;
b) întrerup cursul prescripţiei extinctive;
c) anulează cursul prescripţiei extinctive.

57) Legea enumeră expres:


a) cazurile de suspendare a prescripţiei extinctive;
b) cazurile de întrerupere a prescripţiei extinctive;
c) cazurile de repunere în termen.

58) După împlinirea termenului de prescripţie extinctivă:


a) obligaţia nu se mai poate îndeplini;
b) dreptul nu mai poate fi valorificat în instanţă de către debitor;
c) executarea obligaţiei se consideră plată nedatorată;
d) debitorul poate cere restituirea plăţii efectuate;
e) plata făcută de bunăvoie de către debitor este valabilă.

59) Efectul întreruperii prescripţiei extinctive constă în:


a) înlăturarea definitivă a posibilităţii invocării
prescripţiei;
b) curgerea unui nou termen de prescripţie, după încetarea cauzei
de întrerupere;
c) suspendarea prescripţiei;
d) continuarea prescripţiei întrerupte, după încetarea cauzei de
întrerupere.

10

S-ar putea să vă placă și