ŢESUTURILE MUSCULARE STRIATE

 Caracterele generale

 Clasificarea tesuturilor musculare

 Tesutul muscular striat scheletal

 Tesutul muscular striat cardiac

 CARACTERE GENERALE:
GENERALE:
 Reprezintă
Reprezintă ţesuturi adaptate funcţ
funcţiei de contractilitate:
 forma celulelor este alungită
alungită( justificând denumirea de fibrăfibră musculară
musculară)
 apariţ
apariţia în citoplasmă
citoplasmă a miofibrilelor.
 În fibrele musculare, membrana celularăcelulară este numită
numită sarcolemă
sarcolemă, iar citoplasma,
sarcoplasmă
sarcoplasmă.
 Ţesuturile musculare sunt bogat inervate. Capacitatea de a da un ră răspuns specific-
contracţ
contracţ ia, la un stimul nervos- excitaţ
excitaţ ia, se datorează
datorează unui tip particular de sinapsă
sinapsă,
numită
numită placă
placă motorie sau joncţ
joncţiune neuro- musculară
musculară.
 Ţesuturile musculare reprezintă
reprezint ă principalul rezervor de aminoacizi din organism.

CLASIFICAREA ŢESUTURILOR MUSCULARE

 Ţesuturi musculare striate

 muş
muşchi striaţ
striaţi scheletali
 muş
muşchi striaţ
striaţi viscerali
 muş
mu ş chiul striat cardiac

 Ţesuturi musculare netede

ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL

 Unitatea morfofuncţ
morfofuncţională
ională este fibra musculară
musculară striată
striată scheletală
scheletală, care reprezintă
reprezintă un
sinciţ
sinciţiu, format prin fuzionarea unor celule numite mioblaste, proces care are loc în
perioada de dezvoltare.
 Fibra musculară
musculară striată
striată scheletală
scheletală are formă
formă cilindrică
cilindrică, cu capetele rotunjite.

 variază între 10- 100 , iar lungimea de la 2-4 cm la 12 cm.

Diametrul fibrelor variază

 În funcţ
funcţie de dimensiuni se disting:
 fibre bitendonale
 fibre unitendonale
 fibre atendonale

Structura histologică
histologică a fibrei musculare striate scheletale

 Fibra musculară
musculară striată
striată scheletală
scheletală prezintă
prezintă:
 membrană
membran celular sarcolemă)
ă celularăă ( sarcolemă
 citoplasmă
citoplasmă( sarcoplasmă
sarcoplasmă)
 nuclei
 Sarcolema este formată
formată din:
 sarcolema propriu-zisă
propriu-zisă
 plasmalemă
plasmalemă
 glicocalix
 membrana bazalăbazală
 lamina bazală
bazală
 lamina reticulară
reticulară
 La nivelul sarcolemei există
există celule satelite.

 Sarcoplasma conţ
conţine:
 proteine necontractile- miogen, mioglobină
mioglobină
 Mioglobina
 Proteină
Proteină de legare a oxigenului
 Sursă
Sursă de oxigen pentru metabolismul muscular

 nucleii

 organite comune- mitocondrii( dispuse perinuclear), lizozomi, Ap. Golgi, reticul

endoplasmic modificat, numit reticul sarcoplasmic şi incluziuni de glicogen, lipide şi
granule cu pigment de uzură
uzură.

 “organite specifice”- miofibrilele.

 Miofibrilele

 formează
formează aparatul contractil.
 se dispun în zona centrală
centrală a sarcoplasmei, sub forma unor fascicule paralele

 în secţ
secţiune longitudinală
longitudinală formează
formează COLOANELE LEYDIG
  în secţ
secţiuni transversale, CÂMPURILE CONHEIM.

 Miofibrilele sunt formate dintr- o alternanţă

alternanţă regulată
regulată de discuri clare,
clare, I şi discuri
întunecate,
întunecate, A.
 Discurile se dispun la acelaş
acelaşi nivel în toate miofibrilele unei fibre, dând un aspect
striat caracteristic.

Muş
Muşchi striat scheletal- coloraţ
coloraţie Hematoxilină
Hematoxilină ferică
ferică Heidenheim
Muş
Muşchi striat scheletal- coloraţ
coloraţie Hematoxilină
Hematoxilină ferică
ferică Heidenheim

 Fiecare disc clar este împă

împărţit în două
două jumă
jumătăţi
ăţi egale prin membrana Z, sau discul Z.
Fiecare disc întunecat este împă
împărţit în două
două jumă
jumătăţi
ăţi egale prin zona H,
H, în centrul că
căreia se
găseş
seşte linia M.

 Zona de trecere între discul clar şi cel intunecat se numeş

numeşte joncţ
joncţiune I-A.
I-A.

 Unitatea morfofuncţ
morfofuncţională
ională a fibrei musculare striate scheletale în microscopie optică
optică este
sarcomerul.

 Microscopia electronică
electronică descrie miofibrilele formate din miofilamente.
 Există
Există două
două tipuri:
 miofilamente subţ subţiri(
iri( de actină
actină). Miofilametele subţ
subţiri se inseră
inseră pe discul Z, ocupă
ocupă
discul clar şi pă
pătrund în discul întunecat până
până la limita zonei H.

 miofilamente groase(
groase( de miozină
miozină). Se dispun corespunză
corespunzător discului întunecat.
 În secţ
secţiuni transversale se observă
observă că
că fiecare filament gros este înconjurat de 6 filamente
subţ
subţiri.

Miofibrilele conţ
conţin:
 proteine contractile fundamentale
 actina
 miozina

 proteine contractile reglatoare

 troponina
 tropomiozina

 proteine cu rol structural

 titina- proteină
proteină elastică
elastică, ce asigură
asigură legă
legătura între filamentele groase şi discul
Z;
  actinina- proteină
proteină care asigură
asigură fixarea filamentelor subţ
subţiri la nivelul
discului Z;
 miomezina- asigură
asigură menţ
menţinerea filamentelor groase în poziţ
poziţie;
 proteina C- se presupune că că este o proteină
proteină de legă
legătură
tură pentru miomezină
miomezină.;
  nebulina- proteină
proteină ataş
ataşată
ată discului Z, dispusă
dispusă paralel cu filamentele subţ
subţiri.
Favorizează subţiri de  actinină
Favorizează legarea filamentelor subţ actinină;
 tropomodulina- proteină ă legată
protein legat ă de porţ
por ţiunea liberă
liberă a filamentelor subţ
subţiri. Are
rol în menţ
menţinerea lungimii filamentelor subţ
subţiri.
 desmina- asigură
asigură legarea membranelor Z din miofibrile învecinate, precum şi
legarea discurilor Z periferice de sarcolemă
sarcolemă.

 Distrofina:
 Proteină
Proteină citoscheletală
citoscheletală
 Leagă
Leagă laminina de filamentele subţ
subţiri.
 Legarea se realizează
realizează prin intermediul unor glicoproteine transmembranare
 Absenţ
Absenţa- distrofii musculare

 DISTROFIA MUSCULARĂ
MUSCULARĂ DUCHENNE
 Afecţ
Afecţiune genetică
genetică
 Debut 3-5 ani
 12 ani deficit motor
 Niveluri serice crescute de creatin-kinază
creatin-kinază

 Filamentele groase sunt formate din molecule de miozină

miozină.
 Miozina are formă
formă de bastonaş
bastonaş, cu o extremitate dilatată
dilatată, bilobată
bilobată, care formează
formează
capul moleculei. Cei doi lobi formează
formează punţ
punţile transversale, structuri ce intervin în
mecanismul contracţ
contracţiei musculare. La acest nivel, miozina are două
două locusuri de
legă
legătură
tură, unul pentru ATP şi celă
celălalt pentru actină
actină.
 Filamentul de miozină
miozină

 Filamentele subţ
subţiri conţ
conţin actină
actină, tropomiozină
tropomiozină şi troponină
troponină.
 Actina : actina G( AG), monomerul şi actina F( AF), forma polimerizată
polimerizată.
 AG
 Formă
Formă sferică
sferică
 Lanţ
Lan ţ polipeptidic cu 374 aminoacizi.
 Locus de legă legătură
tură cu miozina.
 AF
 Două
Două lanţ
lanţuri, înfăş
înfăşurate
urate în dublu helix
 Fiecare lanţ lanţ conţ
conţine 340- 380 monomeri de AG.
 Un capăcapăt al filamentului de actină
actină este ancorat în discul Z, iar celă
celălalt
este liber printre filamentele groase.

 Tropomiozina
 Are formă
formă de bastonaş
bastonaş, cu lungime de 40nm
 Este formată
formată din două
două lanţ
lanţuri polipeptidice, înfăş
înfăşurate
urate unul în jurul celuilalt.

 Troponina
 Este o unitate proteică
proteică globulară
globulară, dispusă
dispusă la intervale de 40 nm, de-a lungul
actinei F
  Conţ
Conţine trei subunităţ
subunităţi:
i: TT, cu rol în legarea de tropomiozină
tropomiozină, TI, care inhibă
inhibă
interacţ
interacţiunea actină
actină- miozină
miozină, TC, care leagă
leagă ionii de calciu.

Structura filamentului subţ

subţire

 Discul Z
 Este o matrice în care se distinge o linie în zig- zag.
 Reprezină
Reprezină un element citoscheletal.
 Filamentele subţsubţiri, de actină
actină, se ancorează
ancorează în unghiurile zig-zag-ului, prin
intremediul  actininei.
 Are rol în menţ
menţinerea filamentelor subţsubţiri în poziţ
poziţie corectă
corectă, permiţ
permiţând alunecarea lor
în interiorul filamentelor groase, în timpul contracţ
contracţiei.
 Linia M
 Menţ
Menţine filamentele groase în poziţpoziţie corectă
corectă.
 Linia M este formată
formată din filamente orientate transversal.
 Aceste filamente conţconţin miomezină
miomezină.

Sistemele tubulare

 Reticulul sarcoplasmic
 Modificare adaptativă
adaptativă a reticulului endoplasmic
 Format din canalicule dispuse paralel cu miofibrilele, pe care le înconjoară
înconjoară
 La nivelul joncţ
joncţiunii I-A, canaliculele prezintăă
prezint poro porţ
ţ iune dilatată
dilatat , numită
ă numită cisterna
terminală
terminală, la nivelul că
căreia se depozitează
depozitează şi eliberează
eliberează ionii de calciu, necesari
contracţ
contracţiei.
 Sistemul transversal
 Invaginaţ
Invaginaţii ale sarcolemei, situate la nivelul joncţ
joncţiunilor I-A.
 Acest sistem are rol în transmiterea excitaţ
excitaţiei, de la sarcolemă
sarcolemă la aparatul fibrilar.

 La nivelul joncţ
joncţiunilor I-A se formează
formează structuri numite Triade,
Triade, formate din două
două cisterne
terminale şi o invaginaţ
invaginaţie a sarcolemei.

 Clasificarea fibrelor musculare striate se realizează

realizează în funcţ
funcţie de:

 Viteza de contracţ
contracţie
 Activitatea ATP-azică
ATP-azică
 Profilul metabolic
 Activitatea enzimelor
 Raportul miofibrile -sarcoplasmă
-sarcoplasmă
 Fibrele roş
roşii – tipul I

 Sunt fibre mai mici, cu un conţ

conţinut crescut de mioglobină
mioglobină, citocromi şi mitocondrii.

 Miofibrilele sunt în numă

număr redus, în consecinţă
consecinţă contracţ
contracţia este lentă
lentă, iar fibrele
rezistă
rezistă la oboseală
ă. Forţ
ţ a musculară
ă dezvoltată
oboseal For muscular dezvoltat ă , este mai redusă
redus .
ă

 Activitatea ATP- azică

azică este scă
scăzută
zută în aceste fibre.

 Sunt numeroase la nivelul muş

muşchilor din regiunea dorsală
dorsală a corpului, având rol în
menţ
menţinerea posturii.

 Fibrele intermediare–
intermediare– tipul II a

 Au conţ
conţinut crescut de mioglobină
mioglobină şi mitocondrii.
 Dimensiune medie
 Conţ
Conţin cantităţ
cantităţii mari de glicogen- glicoliză
glicoliză anaerobă
anaerobă
 Bine dezvoltate la atleţ
atleţi

 Fibrele intermediare–
intermediare– tipul II b

 Au conţ
conţinut mai scă
scăzut de mioglobină
mioglobină şi mitocondrii (comparativ cu tipul II a)
 Conţ
Conţin cantităţ
cantităţii mari de glicogen
 Miofibrilele sunt numeroase, determinând o contracţ
contracţie rapidă
rapidă. Dezvoltă
Dezvoltă tensiune
musculară
musculară
 Cea mai crescută
crescută activitate a miozin ATP-azei
 Obosesc rapid, deoarece dezvoltă
dezvoltă o tensiune musculară
musculară crescută
crescută, fiind adaptate la o
contracţ
contracţie rapidă
rapidă– se produce acid lactic
 Adaptate pentru
 Contracţ
Contracţie rapidă
rapidă şi sigură
sigură
 Miş
Mişcări fine
 Sunt predominante la nivelul muşmuşchilor extraoculari şi la nivelul muş
muşchilor
degetelor.
 Au o inervaţ
inervaţie mai bogată
bogată.

Inervaţ
Inervaţia motorie – placa motorie sau joncţ
joncţiunea neuro- musculară
musculară.
 Placa motorie reprezintă
reprezintă un tip particular de sinapsă
sinapsă, cu urmă
următoarele componente:
 Membrana presinaptică
presinaptică - axolema fibrei nervoase. La locul de contact cu fibra
musculară
musculară, nervul prezintă
prezintă o dilatare numită
numită buton sinaptic( eliberarea acetilcolinei
din veziculele sinaptice).
 Spaţ
Spaţiul sinaptic are dimensiuni reduse, 200- 250 Å.
  Membrana postsinaptică
postsinaptică -sarcolema fibrei musculare, dispusă
dispusă în zona joncţ
joncţiunii sub
formă
formă de falduri( receptori sinaptici).

Mecanismul contracţ
contracţiei musculare

 Stimulul nervos eliberarea acetilcolinei din veziculele sinaptice receptorii sinaptici

depolarizarea membranei.
 Când se atinge un nivel prag potenţ
potenţial de acţ
acţiune, care se propagă
propagă de-a lungul sarcolemei.
 La nivelul triadelor ionilor de calciu şi iniţ
iniţierea contracţ
contracţiei.
 Ionii de calciu TC a troponinei, determinând o modificare de configuraţ
configuraţie, care va permite
interacţ
interacţiunea actină
actină- miozină
miozină, prin eliberarea locusului de legă
legătură
tură cu miozina, de pe AG.

 Contracţ
Contracţia musculară
musculară se desfăş
desfăşoar
oarăă pas cu pas şi constă
constă în alunecarea filamentelor
subţ
subţiri în interiorul celor groase, cu scurtarea până
până la dispariţ
dispariţie a discurilor clare.

 Alteră
Alterări ale contracţ
contracţiei musculare
 Curara- legarea de receptorii pentru acetilcolină
acetilcolină
 anestezii
 Toxina botulinică
botulinică
 Toxina botulinică
botulinică nu permite eliberarea acetilcolinei la nivelul membranei
presinaptice.

 MIASTENIA GRAVIS
 Boală
Boală autoimună
autoimună
 Producerea de atc împotriva receptorilor pentru acetilcolină
acetilcolină
 Scă
Scăderea progresivă
progresivă a contracţ
contracţiei musculare

 Inervaţ
Inervaţia senzitivă
senzitivă este asigurată
asigurată de trei tipuri de receptori senzitivi:

 fusul neuro-muscular

 organul neuro-tendinos Golgi

 terminaţ
terminaţiile nervoase libere.

Muş
Muşchiul ca organ

Muş
Muşchiul ca organ
 ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC

 Ţesutul muscular cardiac şi componenta conjunctivo-vasculară

conjunctivo-vasculară din endomisium formează
formează
peretele contractil al inimii.

 Unitatea morfo-funcţ
morfo-funcţională
ională a ţesutului muscular striat cardiac este fibra musculară
musculară striată
striată
cardiacă
cardiacă.

 Aceasta are formă

formă cilindrică
cilindrică, cu capetele ramificate, prin intermediul că
cărora fibrele vin în
contact.

 Diametrul fibrelor este de 14 , iar lungimea de 50-100 .

Structura histologică
histologică a fibrei musculare striate cardiace
 Fibrele musculare striate cardiace sunt formate din:
 sarcolemă
sarcolemă

 sarcoplasmă
sarcoplasmă

 nucleu.

Sarcolema

 Prezintă
Prezintă structură
structură similară
similară fibrei musculare striate scheletale.
 La extremităţ
extremităţile
ile fibrelor, sarcolema formează
formează benzi groase, omogene, numite discuri
intecalare sau strii scalariforme.
scalariforme.

 Discurile intercalare sunt asocieri de joncţ

joncţiuni intercelulare.
 Nu toată
toată suprafaţ
suprafaţa discului conţ
conţine joncţ
joncţiuni.
 În raport cu axul lung al fibrei, discurile intercalare prezintă
prezintă două
două porţ
porţiuni:
 transversală
transversală, cu rol de solidarizare a fibrelor musculare striate cardiace:
cardiace:
 fascia adherens, cu rol de ancorare pentru filamentele de actină
actină ale
sarcomerelor terminale
  macula adherens, care previne disocierea celulelor cardiace în timpul
contracţ
contracţiei.

 longitudinală
longitudinală, ră
răspunză
spunzătoare de conducerea intercelulară
intercelulară.( joncţ
joncţiuni de
comunicare de tip gap. Aceste joncţ
joncţiuni permit comunicarea ionică
ionică între
celule, transformând miocardul intr-un sinciţ
sinciţiu funcţ
funcţional)
ional)

Discurile intercalare- ME

 Sarcoplasma conţ
conţine:
 organite citoplasmatice comune:
 mitocondrii,
 Ap. Golgi,
 reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului sarcoplasmic. În fibrele
cardiace există
există structuri numite diade, formate dintr-o cisternă
cisternă terminală
terminală şi un
sistem transversal.
 Organitele comune se dispun în jurul nucleului într-o zonăzonă numită
numită fusul
sarcoplasmic axial.
axial.
 incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide;
 nucleul,
nucleul, alungit, cu capete rotunjite, eucrom.
 “organite specifice”, miofibrilele.

 Miofibrilele se dispun sub formă

formă de fascicule longitudinale, adesea fiind ramificate şi
anastomozate.

 Sunt formate din sarcomere.

 Microscopia electronică
electronică descrie miofibrilele formate din miofilamente de actină
actină şi miozină
miozină.

 Contracţ
Contracţia musculară
musculară se desfăş
desfăşoar
oarăă similar cu contracţ
contracţia fibrei musculare striate scheletale.

 O particularitate a miocitelor atriale o constituie prezenţ

prezenţa unor granule situate în
sarcoplasma perinucleară
perinucleară.
 Aceste granule conţ
conţin doi hormoni polipeptidici: factorul natriuretic
atrial( FNA) factorul natriuretic cerebral( FNC)

 Ambii hormoni au acţacţiune diuretică

diuretică şi inhibă
inhibă secreţ
secreţia de renină
renină în rinichi, precum şi
secreţ
secreţia aldosteronului în glanda suprarenală
suprarenală . Hormonii au şi acţ
acţiune de relaxare a
musculaturii netede vasculare.

Ţesutul nodal sau sistemul excitoconductor

 Asigură
Asigură contracţ
contracţia autonomă
autonomă şi ritmică
ritmică a inimii.
 Realizează
Realizează legă
legătura anatomică
anatomică şi funcţ
funcţională
ională între atrii şi ventricule.
 Conţ
Conţine fibre musculare numite şi celule conducă
conducătoare cardiace sau fibre Purkinje.
Purkinje.
Citoplasma acestor fibre conţ
conţine cantităţ
cantităţii mari de glicogen.
 Aceste celule sunt grupate în noduli, reţ
reţele sau fascicule( nodulii sino-atrial şi atrio-
ventricular, fasciculul Hiss, reţ
reţeaua Purkinje).
 În coloraţ
coloraţia hematoxilină
hematoxilină-eozină
-eozină, aceste celule sunt mai mari decît fibrele cardiace
obiş
obişnuite şi se colorează
colorează palid eozinofil.

 INFARCTUL MIOCARDIC-
MIOCARDIC- întreruperea circulaţ
circulaţiei sanguine în miocard- ateroscleroza
a coronare.

 Simptomatologia
 Localizare
 Intindere
 Durată
Durată- peste 20 min- modificari ireversibile

 Repararea
 Capacitate redusă
redusă
 Ţesut conjunctiv

Sinteza cursului

 Ţesuturi musculare striate

 De tip scheletal
 Sarcolema – celule satelite
 Sarcoplasma
 Miofibrile - Proteine contractile fundamentale, reglatoare,
structurale
 Nuclei
 Ţesuturi musculare striat scheletal şi ţesutul conj – muschiul ca organ
 De tip cardiac
 Sarcolema- discuri intercalare
 Sarcoplasma
 Miofibrile - Proteine contractile fundamentale, reglatoare,
structurale
 Nucleu
 Secretia FNA şi FNC
 Sistemul excitoconductor

Muş
Muşchi striat scheletal- hematoxilină
hematoxilină ferică
ferică Heidenheim
Muş
Muşchi striat scheletal- HE
Muş
Muşchi striat scheletal- HE
Muş
Muşchi striat scheletal- HE
Muş
Muşchi cardiac- hematoxilină
hematoxilină ferică
ferică Heidenheim
Muş
Muşchi cardiac- albastru de toluidină
toluidină
Muş
Muşchi cardiac- HE
Muş
Muşchi cardiac- HE
Muş
Muşchi cardiac- HE