STUDIU DE CAZ

1. Date de identificare
Nume şi prenume client: C.L.
Scopul efectuării evaluării:
- identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinţilor
în străinătate asupra rezultatelor şcolare ale copilului;
- stabilirea nevoilor şi aşteptărilor clientului;
- stabilirea unor strategii de intervenţie în scopul sprijinirii elevilor
cu părinţi plecaţi în străinătate.
Locul evaluării: Şcoala generală nr. X, judeţul S.
Evaluator: C.A., sprijinită de consilierul şcolii, G.G.
Informaţii de identificare a clientei:
Nume şi prenume: C.L.
Data şi locul naşterii: 21.04.1994,
Rangul naşterii: I,
B.I.: xxxx,
Starea civilă: necăsătorită,
Studii: elevă în clasa a VIII-a la Şcoala generală nr. X, oraş S.,
Venituri: alocaţia, la care se adaugă veniturile trimise de părinţi,
Starea de sănătate: favorabilă;
Religie: ortodoxă;
Domiciliu : str. B, nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Judeţ S.,
Etnie: română.
o Modalităţi de identificare a clientei de către asistentul social:
Clienta a fost identificată iniţial de consilierul şcolar, ca urmare a prezentării
acesteia la cabinetul de consiliere pe motivul că este abuzată fizic de tatăl său.
o Eventuale contacte anterioare cu alte instituţii
Eleva nu a mai interacţionat cu alte instituţii, în scopul soluţionării
problemei cu care se confruntă.
 o Situaţia prezentă şi motivul selectării clientei de către asistentul social
C.L. prezintă probleme şcolare, de relaţionare cu tatăl (a cărui autoritate nu
o recunoaşte) şi tulburări comportamentale concretizate în consum de alcool, tutun
şi relaţii sexuale sporadice. Eleva îşi manifestă îngrijorarea de a nu fi însărcinată.
Situaţia şcolară nefavorabilă şi comportamentul deviant au constituit motive
ale selectării clientei de către asistentul social.

2. Istoricul clientei şi al familiei:

Soţii C.V. şi C.I. s-au căsătorit în anul 1993, locuind doi ani în comuna D.
Judeţul S., la părinţii lui C.V. din relaţia de căsătorie au rezultat doi copii: C.L. (15
ani) şi C.A. (13 ani).
Lucrurile decurg normal în cadrul familiei C. Până în anul 1995, când C.V.
decide să plece în Germania, fără ştirea soţiei şi copiilor. O bună perioadă de timp
aceştia l-au considerat decedat.
Copiii au rămas în îngrijirea mamei care făcea cu greu faţă
responsabilităţilor, nefiind sprijinită de nimeni din familie.
Agravarea situaţiei financiare o determină pe C.I. să plece în Italia, astfel
încât copiii rămân sub supravegherea unei femei plătite în acest sens.
C.V. se întoarce acasă după patru ani de la plecare iar copiilor le este foarte
greu să-l recunoască şi să-l accepte ca tată. În timpul celor patru ani, C.V. se implică
într-o relaţie extraconjugală din care rezultă un copil.
După plecarea părinţilor C.L. se intră într-un anturaj necorespunzător
devenind fumătoare şi consumatoare de băuturi alcoolice. Tatăl clientei vine acasă
de două ori pe an şi atunci îşi agresează fizic fiica care nu respectă programul impus
de acesta.
Clienta bănuieşte că ar fi însărcinată, iar acesta constituie un alt motiv
pentru care a solicitat sprijinul consilierului şcolar.

3.Prezentarea problemei:
o Încercări precedente de soluţionare a problemei
 Clienta nu a încercat niciodată să-şi îmbunătăţească relaţia cu tatăl, deoarece
nu recunoaşte autoritatea acestuia.
o Maniera de percepţie a problemei de către clientă
C.L. este intrigată de faptul că este abuzată fizic de tatăl său, pe care îl
consideră vinovat de destrămarea familiei. Eleva consideră că absenţa tatălui a
contribuit la deteriorarea relaţiei afective cu acesta. Posibilitatea unei sarcini
generează o stare de tensiune clientei.
o Maniera de percepţie a problemei de către asistentul social
Asistentul social consideră că C.L. se confruntă cu probleme şcolare şi cu
tulburări comportamentale urmare a lipsei supravegherii de către părinţi. Este de
părere că posibilitatea existenţei unei sarcini ar contribui la amplificarea
conflictului tată–fiică.

Informaţii privind activitatea şcolară a clientei:

o Relaţia clientei cu profesorii
C.L. este impertinentă în relaţia cu profesorii care îşi manifestă dezamăgirea
în ceea ce priveşte deprecierea situaţiei şcolare a acesteia. Majoritatea profesorilor
consideră că şcoala reprezintă pentru elevă un loc de distracţie şi o ocazie favorabilă
de etalare a ultimelor noutăţi din modă.
Diriginta elevei a preluat clasa din care face parte aceasta de un an de zile,
nefiind interesată de situaţia familială a elevilor, ci de respectarea normelor şi
regulamentelor şcolare.
Profesorii recunosc potenţialul intelectual al elevei şi explică declinul şcolar
al acesteia prin prisma lipsei de implicare a părinţilor în procesul de educare şi
supravegherea a acesteia.
o Relaţia elevei cu colegii de clasă
Clienta este privită cu admiraţie de către colegi ca urmare a situaţiei
financiare favorabile a acesteia. Eleva nu se implică în activităţile realizate la nivel
de clasă, ci manifestă interes faţă de grupurile constituite din membri cu
comportament deviant.
 C.L. manifestă o influenţă negativă asupra colegilor de clasă, foarte mulţi din
aceştia încercând să-i imite comportamentul.
o Relaţia elevei cu asistentul social
Este o relaţie bazată pe cooperare, asistentul social implicându-se într-o
mare măsură în sprijinirea elevei aflată în situaţie de criză.
o Relaţia clientei cu consilierul şcolar
Clienta frecventează în mod regulat cabinetul de consiliere şcolară, stabilind
cu terapeutul o relaţie foarte apropiată. Pentru ca această legătură să-şi menţină
caracterul strict profesional, consilierul şcolar stabileşte reducerea numărului de
şedinţe.
o Relaţia familie-şcoală
În prezent, nici un membru al familiei nu prezintă interes în ceea ce priveşte
activitatea şcolară a elevei.
o Şcoala – proiecţii de viitor ale elevei
C.L. intenţionează să finalizeze cele opt clase, după care îşi doreşte
continuarea studiilor în Italia.

Relaţia clientei cu persoana care o supraveghează:

Copiii au fost sub supravegherea unei femei plătite cu care nu au reuşit să
relaţioneze. În prezent, o verişoară a mamei se interesează periodic de nevoile
acestora.
Informaţii despre familia clientei:
Nume şi C.L. (clienta) C.V.(tatăl) C.I. (mama) C.A. (frate)
prenume
Data şi locul 21.04.1994 09.06.1968 11.11.1974 16.12.1996
naşterii Oraş S. com.I., Jud..S. Com.A., Jud.S. Oraş S.
Domiciliu Str. B., nr.X Str. B., nr.X Str. B., nr.X Str. B., nr.X
Ocupaţia Elevă, şofer Asistentă Elev,
medicală
Educaţia Clasa a VIII-a Şc. liceu Clasa a V-a
Profesională
Statutul necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorit
marital
Informaţii despre părintele plecat în străinătate:
C.V. a plecat în Germania în anul 1995, iar motivul care l-a determinat a fost
dorinţa de aventură. Este implicat în trafic cu maşini, iar veniturile pe care le
câştigă sunt substanţiale.
Soţia acestuia a plecat în Italia în anul 2000 şi lucrează ca menajeră.
Veniturile pe care le câştigă aceasta lunar se ridică la suma de 700 euro.
Informaţii despre locuinţă:
Clienta locuieşte împreună cu fratele său într-un apartament cu trei camere,
amenajat corespunzător.
Situaţia materială a clientei:
Familie Venituri
C.V. ± 1100 lei
C.I 800 lei
Alocaţia copiilor 84 lei
Total 1984 lei

Harta eco

profesori tatăl

Colegi de
clasă mama.
34
? 41

? 12 15

frate

prieteni
 Consilierul
şcolar Asistentul
social

Legendă :

Femeie relaţie de concubinaj client

Bărbat căsătorie

persoană care se imlică mai mult relaţie solidă

relaţie tranzitorie relaţie tensionată

4. Plan de interventie
Analiza câmpului de forţe
Puncte tari:
- inteligenţă,
- abilităţi de lider,
- sociabilitate,
- spirit de iniţiativă,
- optimism, spirit de grup.
Puncte slabe:
- vârsta critică,
- temperament coleric,
- dorinţă prematură de independenţă,
- instabilitate afectivă,
- nesinceritate,
- personalitate dominantă în relaţie cu persoanele mature dar şi cu
vârstnicii.
Nevoile şi aşteptările clientului:
o de ce anume are nevoie clientul
- suport afectiv-emoţional,
 - sprijin în îndeplinirea atribuţiilor gospodăreşti,
- o persoanăcare să o supraveghezem stabilă în timp,
- sfatul unui medic ginecolog.
o Percepţia clientei asupra problemei
C.L. consideră conflictul cu tatăl ca fiind foarte grav, iremediabil, soluţia de
rezolvare a problemei fiind una radicală: să întrerupă orice relaţie cu tatăl.
Referitor la situaţia şcolară eleva susţine că absenţele sunt cunoscute de
mamă, iar notele proaste le pune pe seama relaţiei deficitare cu tatăl ei.
o Percepţia problemei clientei de către cei din jur
Diriginta o consideră pe C.L. o elevă „problemă” ca urmare a influenţei
negative pe care o manifestă asupra colegilor în calitate de lider informal al clasei.
Colegii o privesc cu admiraţie, ca urmare a statutului material de care se
bucură.

5. Evaluarea
Evaluarea iniţială
Clienta trebuie încurajată în direcţia restabilirii legăturii afective cu tatăl. O
relaţie stabilă cu acesta ar putea contribui la înlăturarea tulburărilor
comportamentale şi la îmbunătăţirea relaţiei şcolare a elevei.
Factori care favorizează rezolvarea problemei clientei:
Eleva nu este susţinută de factori exteriori (şcoală, colegi, prieteni). Şedinţele
de consiliere rămân principala modalitate de restabilire a relaţiei tată–fiică.
Scopul intervenţiei – stimularea potenţialului intelectual şi consolidarea relaţiilor
intrafamiliale.
Obiective:
o informarea clientei cu privire la realitatea perioadei de sarcină,
o sprijinirea elevei de către profesori,
o soluţionarea problemelor afectiv-emoţionale,
o înlăturarea tulburărilor comportamentale,
o valorificarea abilităţilor sociale în etapele viitoare ale proiectului.
1. Informarea clientei cu privire la realitatea perioadei de sarcină
 - asistentul social contactează Organizaţia care are ca obiectiv
sprijinirea mamelor aflate în situaţie de risc,
- asistentul social va face programări periodice ale clientei la
cabinetul ginecologic şi o va însoţi la medic.
2. Sprijinirea elevei de către profesori
- organizarea de către profesori a unor ore de pregătire şcolară
suplimentară în vederea recuperării de către elevă a cunoştinţelor pierdute, ca
urmare a frecvenţei şcolare reduse.
3. Soluţionarea problemelor afectiv-emoţionale
- consilierul şcolar oferă şedinţe de consiliere concretizate în discuţii,
jocuri de rol, conştientizarea adevăratei surse a problemei, identificarea împreună
cu clienta a strategiei optime de intervenţie şi aplicarea acestei strategii.
4. Înlăturarea tulburărilor comportamentale
- consilierul şcolar, în asociere cu profesorii diriginţi şi elevii vor
organiza o campanie de mediatizare a consecinţelor negative ale consumului de
alcool şi drog,
- asistentul social intenţionează să înfiinţeze o linie telefonică destinată
elevilor cu părinţi plecaţi în străinătate. Rolul ei este de consolidare a relaţiei
copil–părinte plecat şi a legăturii familie-şcoală.
5. Valorificarea abilităţilor sociale în etapele viitoare ale proiectului
Întrucât eleva prezintă abilităţi sociale, va fi selectată de către asistentul
social şi pregătită pentru a sprijini în viitor alţi elevi care se confruntă cu situaţii
similare.
Instrumente utilizate de asistentul social în vederea culegerii informaţiilor
referitoare la:
- identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinţilor în străinătate
asupra rezultatelor şcolare ale copilului;
- stabilirea nevoilor şi aşteptărilor clientului;
- stabilirea unor strategii de intervenţie în scopul sprijinirii elevilor cu părinţi
plecaţi în străinătate, sunt: ancheta socială, interviul şi fişa de observaţie
Evaluarea rezultatelor obţinute până în prezent:
 Clienta a fost însoţită de către asistentul social la cabinetul ginecologic, unde
a primit confirmarea sarcinii. În prezent, aceasta participă la şedinţe de consiliere în
vederea luării unei decizii în ceea ce priveşte sarcina.

6. Fişă de observaţie
Numele şi prenumele subiectului observat: C.L.
Vârsta: 15 ani,
Locul observării: Şcoala generală nr. X, judeţul S. – cabinetul de consiliere şcolară,
Durata observaţiei: aproximativ două ore.
I. Deprinderi de comunicare
a. verbală – clienta este comunicativă, foloseşte un limbaj elevat. Îşi exprimă
cu uşurinţă ideile şi nu întâmpină probleme de înţelegere. Este
sigură pe ceea ce spune şi are tendinţa de a exagera lucrurile.
C.L. prezintă calităţile unui bun orator: precizie, claritate,
fermitate.
b. non-verbală – pe parcursul discuţiei eleva a avut un comportament
degajat şi şi-a privit interlocutorul în ochi. Atitudinea ei
inspiră siguranţă şi stimă de sine ridicată. Nu agrează discuţiile
care îl vizează pe tatăl său, lucru observat în gestica feţei şi a
corpului.
II. Grad de adaptabilitate:
Clienta s-a adaptat cu uşurinţă situaţiei, nefiind nevoie de prezenţa
consilierului la discuţie. Întrebată dacă s-a obişnuit cu plecarea părinţilor, eleva a
precizat că a fost constrânsă să se adapteze.
III. Grad de sociabilitate:
Eleva nu se implică în acţiunile socio-culturale ale clasei, ci preferă
grupurile alcătuite din membri cu comportament deviant. C.L. manifestă o
atitudine de superioritate în raport cu colegii de clasă şi exercită o influenţă
negativă asupra acestora.