I

Notă: Acest modul are o durată de aproximativ o oră pentru studiu

Modulul 1: Introducere

Bună ziua!

Vă aflaţi pe platforma de e-learning, care Vă oferă cursul la distanță cu

genericul „Cum se protejează drepturile de proprietate intelectuală în Republica
Moldova”.

Obiectivul principal al cursului îl constituie prezentarea modalităţilor prin

care poate fi dobândit și protejat un drept de proprietate asupra invenţiilor,
mărcilor, desenelor şi modelelor industriale pe teritoriul Republicii Moldova.
În această parte introductivă, vom prezenta noțiuni generale, menite să
contribuie efectiv la explicarea conceptelor ce vor fi prezentate de-a lungul
cursului, expunând unele chestiuni principiale, cum ar fi:
- Relaţia dintre proprietatea intelectuală şi proprietatea industrială;
- Importanţa şi necesitatea unei abordări riguroase a problematicii proprietăţii
industriale.

Proprietatea intelectuală!
De câte ori aţi auzit pe cineva spunând: „Eu primul am vorbit despre
chestiunea aceasta!” sau ”Eu primul am făcut lucrul acesta!”
Anume cu astfel de exclamații se și deschide poarta spre un domeniu atât de
vast şi vechi de când lumea!
În realitate, toată creaţia umană, rezultată din activitatea intelectuală în diverse
domenii și încadrată într-un sistem juridic adecvat, formează imensul domeniu al
proprietăţii intelectuale.
În pofida vechimii sale, proprietatea intelectuală abia de curând, în 1967, a
obținut o delimitare a drepturilor pe care le conţine prin art.2 (viii) din Convenţia de
instituire a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI).
Acest tratat internaţional enumeră ca părți componente ale proprietății
intelectuale:
- Operele literare, artistice şi ştiinţifice;
- Prestaţiile artiştilor interpreţi, fonograme şi transmisiuni radio şi tv;
- Invenţiile din toate domeniile activităţii umane;
- Descoperirile ştiinţifice;

1
I
- Desenele şi modelele industriale sau designul industrial, cum se mai numeşte
el astăzi;
- Mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de servicii, denumirile şi
indicaţiile geografice;
- Protecţia împotriva concurenţei neloiale;
Aici se alătură și alte drepturi ce decurg din activitatea intelectuală în
domeniul industrial, ştiinţific, literar şi artistic.
Unele categorii sunt prezentate diferit de prevederile unui tratat fundamental
pentru domeniul de referință. Este vorba despre Convenţia de la Paris pentru
Protecţia Proprietăţii Industriale din anul 1883. În primul articol al tratatului se
precizează:„Protecţia proprietăţii industriale are ca obiect brevetele de invenţie,
modelele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mărcile de fabrică sau de
comerţ, mărcile de serviciu, denumirea comercială şi indicaţiile de provenienţă sau
denumirile de origine, precum şi împiedicarea concurenţei neloiale”. Tot în art.1,
Convenţia de la Paris mai stabileşte: „Într-o accepţiune mai largă, proprietatea
industrială se extinde şi se aplică nu numai în industrie şi în comerţ, ci şi în
domeniul industriei agricole şi extractive, şi oricăror produse fabricate sau naturale
ca, de exemplu: vinuri, boabe, frunze de tutun, fructe, animale, minerale, ape
minerale, bere, flori, făinuri.”
După cum ați remarcat, descoperirile ştiinţifice sunt cuprinse în lista
drepturilor de proprietate intelectuală, dar sunt excluse de la protecţie atât ca
drepturi de proprietate industrială, cât şi ca drepturi de autor. Ca rezultat,
Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale a iniţiat negocieri pentru elaborarea
unui tratat privind înregistrarea internaţională a descoperirilor ştiinţifice, tratat care
a fost adoptat la Geneva, cu ocazia Conferinţei Diplomatice din 1978.
În acest tratat, descoperirea ştiinţifică este determinată ca fiind identificarea de
fenomene, proprietăţi sau legi ale universului material, nedescoperite până în
prezent şi care pot fi verificate.
Din păcate sau din fericire, Tratatul privind înregistrarea internaţională a
descoperirilor ştiinţifice așa și nu a intrat în vigoare, din cauza numărului
insuficient de state care au aderat la acesta.
Astfel, putem spune că proprietatea intelectuală cuprinde două mari categorii
de drepturi:
- drepturile de proprietate industrială; şi
- dreptul de autor şi drepturile conexe acestuia.
Evident, proporţia dintre aceste categorii de drepturi este relativă.
Deja au fost enumerate, ca aparţinând proprietăţii industriale, invenţiile,
mărcile, desenele şi modelele industriale, de aceea considerăm oportun să explicăm

2
I
aceste noţiuni.
Astfel, invenția este „o soluţie a unei probleme tehnice executate prin mijloace
tehnice” din toate domeniile tehnologice.
Marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la
individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau
juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.
Desenul sau modelul industrial (DMI) reprezintă aspectul exterior al unui
produs sau al unei părţi a lui, rezultat în special din caracteristicile liniilor,
contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale
ornamentaţiei produsului în sine; desenul este aspectul produsului în două
dimensiuni, iar modelul este aspectul produsului în trei dimensiuni.
Din moment ce am punctat aceste noțiuni esențiale, ne vom concentra asupra
drepturilor de proprietate industrială, rezultate din înregistrarea invențiilor,
mărcilor, DMI. Drepturile de proprietate industrială se obţin prin înregistrare și
acest lucru este foarte important, deoarece constituie obiectul cursului nostru.
Din moment ce drepturile se obţin prin înregistrare, este evident să apară și
„principiul priorităţii de înregistrare” care, într-o interpretare liberă, înseamnă
„principiul primului venit”. Aplicarea acestui principiu în conformitate cu
prevederile legale, conduce la înregistrarea drepturilor în ordinea depunerii
cererilor. Există opinii potrivit cărora prioritatea derogă de la acest principiu, dar nu
este aşa. Prioritatea recunoscută este importantă pentru examinarea drepturilor
anterioare, atunci când este cazul.
Pentru înregistrarea drepturilor, cererile se depun la administraţiile naţionale
de profil, de exemplu, la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a
Republicii Moldova (AGEPI) sau la administraţiile internaţionale sau regionale de
profil.
Durata protecţiei este limitată. În cazul brevetelor de invenție este vorba de 20
de ani, iar pentru unele dintre acestea durata poate fi prelungită cu maxim 5 ani
prin certificatul complementar de protecţie. Pentru DMI durata protecţiei este de 5
ani, cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 5 ani până la o durată maximă de
25 de ani. În cazul mărcilor, durata protecţiei este nelimitată, durata iniţială de
protecţie de 10 ani putând fi prelungită cu perioade succesive de 10 ani, la
latitudinea titularului mărcii.
Este important să menționăm faptul că înregistrarea drepturilor de proprietate
industrială, menţinerea în vigoare, precum şi apărarea acestor drepturi, implică
unele costuri, mai mici sau mai mari. Aceste costuri, eficiența lor, ţin de elemente
ale strategiei de dezvoltare, de planificare ale unei firme, în condiţiile în care
drepturile de proprietate industrială au anumite caracteristici.

3
I
Principala caracteristica a drepturilor de proprietate industrială o reprezintă
exclusivitatea.
În cazul invenţiei brevetate, legislaţia prevede un drept exclusiv de exploatare,
care se traduce prin dreptul titularului de a interzice terţilor să întreprindă acţiuni şi
activităţi referitoare la invenția brevetată, fără acordul său.
Și în cazul mărcilor legea acordă un drept exclusiv asupra mărcii înregistrate,
ceea ce înseamnă că titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în
activitatea lor comercială, fără consimțământul său, un semn identic sau similar cu
marca pentru produse identice sau similare cu cele pentru care marca este
înregistrată, similaritatea implicând apariţia riscului de confuzie pentru consumator,
risc ce include şi riscul de asociere între semn şi marcă.
La fel, în cazul DMI legea prevede un drept exclusiv de utilizare, respectiv
dreptul de interzicere a utilizării de către terţi fără acordul titularului dreptului.
Este important să menționăm caracterul absolut al drepturilor de proprietate
industrială, faptul că acestea sunt recunoscute erga omnes.
Am constatat deja caracterul temporar al drepturilor de proprietate industrială
prin faptul că majoritatea au o durată limitată.
Referitor la caracterul teritorial al drepturilor de proprietate industrială ˗ acesta
este expresia legăturii directe dintre dreptul de proprietate industrială înregistrat,
legea în baza căreia acest drept a fost înregistrat şi teritoriul pe care legea respectivă
este în vigoare, respectiv, produce efecte.
Am conturat o imagine a ceea ce înseamnă drepturile de proprietate
industrială. Pe lângă caracteristicile drepturilor de proprietate industrială prezentate,
mai sunt și alte atribute ale acestora, care aşteaptă să fie puse în valoare de către
management.
Rămâne să evidențiem încă un moment principial ˗ protecţia proprietăţii
industriale nu este obligatorie. Drepturile de proprietate industrială pot fi obţinute
doar la cerere, iar cererea trebuie să vina din cunoaşterea avantajelor şi
oportunităţilor pe care le oferă sistemul protecţiei proprietăţii industriale tuturor
celor care apelează la el.

Tocmai de aceea ne aflăm acum faţă-n faţă!