S4 9. REGULILE ?

I ROLUL LOR �N MANAGEMENTUL CLASEI

�
Obiective opera?ionale:
La sf�r?itul acestui capitol, cursan?ii vor fi capabili:
-����������S? (prezinte minim cinci motive��care s?) demonstreze rolul regulilor
�ntr-un management eficient al clasei de elevi;
-����������Pornind de la materialele prezentate, s? desprind? caracteristicle
regulilor eficiente;
-����������S? prezinte rolul profesorului �n aplicarea eficient? a sistemului de
reguli;
�
�
�
Un management eficient al situa?iilor ?colare presupune prezen?a regulilor. �n
acest sens, Kenneth Moore scria: "Elevii au nevoie ?i vor reguli. Ei vor s? ?tie ce
se a?teapt? de la ei ?i de ce. Profesorii care �ncearc? s? evite fixarea unor
reguli ?i a unei structuri vor descoperi adesea c? rezultatul este haosul, mai ales
c�nd se ocup? de copiii mici." (1, p: 271)
Regulile pot fi impuse de c?tre profesor sau pot fi negociate cu elevii; ele pot
func?iona �n favoarea profesorului sau �i pot submina autoritatea, oblig�ndu-l s?
recurg? la acte care ?in de sfera puterii. Ansamblul regulilor dominante dintr-o
clas? caracterizeaz?, �n acela?i timp, ceea ce profesorul consider? ca fiind un
comportament dezirabil, dar ?i corelativul negativ al acestuia, comportamentul
indezirabil.
Cercet?rile de teren demonstreaz? c? un num?r prea mare de reguli atest? o situa?ie
anomic?, exploziv?, uneori generat? tocmai de num?rul exagerat de mare al acestora
(avem �n vedere mai ales regulile cu caracter punitiv): �Fiecare clas? trebuie s?
aib? reguli. Orice clas? are nevoie de c�teva reguli, nici una nu are nevoie de
prea multe; prea multe reguli creeaz? confuzii �n r�ndul elevilor ?i pot deveni
imposibil de impus. C�teva reguli bine definite, care s? convin? at�t elevilor
c�t ?i profesorului, se vor dovedi ideale.� (2, p: 106). Concluziile ar fi urm?
toarele:
- num?rul m?surilor disciplinare trebuie s? fie minim
- un num?r prea mare de reguli produce frecvent efecte contrare celor scontate;
- regulile �n sine nu induc o influen?? definitorie �n clas?; de aceea, �n
administrarea unei situa?ii tensionate, ele trebuie s? intre �n rezonan?? cu al?i
factori ai situa?iei respective.
�Regulile care guverneaz? situa?ia "normal?" dintr-o sal? de clas? trebuie s?
satisfac? urm?toarele criterii:�relevan?a, proprietatea de a fi
semnificative,�pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulile trebuie s? evite
extremele: s? nu fie nici at�t de generale �nc�t s? nu se potriveasc? nici unei
situa?ii reale, dar nici at�t de specifice �nc�t fiecare lec?ie nou? s? reclame
alte reguli. Relevan?a presupune o anumit? ierarhie a regulilor, prezen?a
unei�compatibilit??i��ntre acestea, precum ?i o�relativ? flexibilitate��n
interiorul ierarhiei respective.
Tot pentru o flexibilitate relativ? a regulilor pledeaz? ?i Kasambira: �Seturile
rigide de reguli tind s? �ncurajeze �nc?lcarea acestora; mai mult, este posibil ca
ele s? constr�ng? profesorul s? impun? anumite reguli pe care nu dore?te s? le
impun?. C�teva reguli bine definite sau principii generale de comportament las? loc
profesorului pentru flexibilitate. Totu?i, trebuie s? existe c�teva reguli; acestea
ar trebui s? lase elevilor o libertate relativ?, dar ?i s? le arate �n mod clar
care sunt limitele.� (2, p: 106)
Pentru Kasambira o regul? adecvat? este�univoc?�(nu las? loc la interpret?
ri),�necesar?�(nu este impus? doar pentru a mai exista o regul?) ?i�poate fi impus?
�(elevii trebuie s? fie convin?i c? regulile se vor aplica, c? �nc?lcarea lor nu va
fi tolerat? ?i c? respectarea lor, �n schimb, va fi recompensat?).
�n acela?i timp, inconsecven?a �n aplicarea regulilor le face ineficiente; elevii
�?i pierd respectul fa?? de reguli ?i nu vor mai accepta impunerea lor. De aceea,
rolul profesorului este de a impune cu stricte?e ?i consecven?? aplicarea
regulilor, pentru c?, �n contrast cu aparen?ele, elevii vor s? ?tie care le sunt
limitele.
Elevii accept? mai u?or regulile�al c?ror sens este transparent. Transparen?a se
ob?ine fie prin negocierea regulii aflate �n discu?ie, subliniindu-i-se astfel
necesitatea, fie prin clarificarea faptului c? este impus? de chiar �ndeplinirea
unei sarcini ?colare anumite (cu alte cuvinte, este impus? de situa?ie). Chiar �n
situa?ia �n care regulile ?in de o instan?? superioar?, oarecum abstract? pentru
elevi (Ministerul Educa?iei Na?ionale, inspectorat ?colar, direc?iunea ?colii) se
impune clarificarea acelor factori care au condus la apari?ia regulii. Sloganul
"regulile nu se discut?" atest? incompeten?? din partea profesorului ?i poate
genera efecte nepl?cute �n controlul situa?iilor ?colare. O formulare pozitiv? a
regulii ofer? o ?int? de atins ?i este preferabil? unei formul?ri negative, care
implic? ceva de evitat Este mai eficient s? spui "lucreaz? �n lini?te" dec�t "s? nu
v? mai aud c? vorbi?i."
D. Hargreaves (3) sugereaz? c? profesorul ar trebui s? negocieze lista sa de reguli
�nc? �n cursul primelor �nt�lniri cu elevii. Acestea pot acoperi mai multe domenii:
intrarea �n clas?, mi?carea �n timpul orei de clas?, modalit??ile de adresare, c�nd
se vorbe?te ?i c�nd se tace �n sala de clas?, cine se ocup? cu distribuirea
materialelor ?i a echipamentelor atunci c�nd este nevoie de acestea etc.
Instituirea unui sistem de reguli necesit? timp, deoarece multe dintre ele devin
limpezi ?i evidente pentru elevi �n urma producerii unor incidente. �n astfel de
situa?ii, profesorul trebuie s? dovedeasc? autoritatea de a impune ?i de a �nt?ri
regula respectiv?. Nu trebuie fixate reguli care nu pot fi impuse sau care nu pot
fi respectate, deoarece aceasta are implica?ii negative at�t �n ceea ce prive?te
autoritatea profesorului, dar ?i, mult mai grav, �n ceea ce prive?te ideea de
ordine ?i de coeren?? (a se avea �n vedere ?i ideile lui Kasambira cu privire la
caracteristicile unor reguli adecvate).
Negocierea regulilor presupune �n mod explicit ?i negocierea unor pedepse pentru
�nc?lcarea lor; nu este recomandabil ca eventualele pedepse pentru nerespectarea
unor reguli s? fie hot?r�te dup? producerea incidentului. �n acela?i timp, Keneth
Moore subliniaz? c? este mult mai eficient? o ierarhizare a pedepselor, �n func?ie
de gravitate ?i de circumstan?e; de pild?: "Prima infrac?iune: numele elevului este
scris pe tabl?. A doua infrac?iune: nu este l?sat s? ias? afar? �n recrea?ie. A
treia infrac?iune: discu?ie cu profesorul dup? ore. A patra infrac?iune: discu?ie
cu directorul. A cincea infrac?iune: chemarea p?rin?ilor la ?coal? pentru discu?
ii." (1 p: 272)
Regulilor formale li se adaug? adesea ceea ce M. Denscombe (4) numea "unele reguli
suplimentare a c?ror natur? este informal?." Ele sunt mai specifice, opereaz? �ntr-
o clas? anume, �n anumite perioade de timp, la anumi?i profesori. De pild?, nota
Denscombe (4), regulile cu privire la cantitatea de zgomot permis? vor depinde de
tipul lec?iei, de profesor, de faza lec?iei, de ziua, ora din zi , de s?pt?m�na ?i
trimestrul �n care se desf??oar? lec?ia. Aceste reguli pot fi modificate,
suspendate sau renegociate �n func?ie de circumstan?e.
�n rezumat, un bun management al clasei implic? stabilirea de reguli clare acolo
unde este nevoie, evitarea celor inutile, eliminarea- pe c�t posibil- a celor
punitive, revizuirea lor periodic?, schimbarea sau eliminarea lor c�nd este cazul.
S? mai amintim c?, pe l�ng? scopul lor pragmatic, imediat de a face controlabil? o
situa?ie ?colar? dat?, negocierea ?i asumarea regulilor vizeaz? o finalitate pe
termen lung: formarea unor mentalit??i ?i atitudini democratice �n raport cu
norma ?i cu exigen?ele acesteia.
�
Teme de reflec?ie:
1.������Alc?tui?i un inventar al caracteristicilor regulilor eficiente.
2.������Prezenta?i c�teva dintre gre?elile pe care le poate face un profesor �n
aplicarea sistemului de reguli la clas?.
3.������Alc?tui?i o list? cu cel pu?in trei lucr?ri (g?site �n bibliotec?) din
literatura rom�neasc? sau str?in? de specialitate care trateaz? problema
regulilor ?i rolul lor �n managementul clasei.
�
�ntreb?ri:
1.������Care este importan?a instituirii regulilor �ntr-un colectiv?
2.������Care sunt condi?iile ce trebuie �ndeplinite de reguli? Ce criterii trebuie
s? �ndeplineasc? regulile care guverneaz? o situa?ie �normal?� la clas??
3.������Cum pot fi eficient aplicate regulile �n sala de clas?? Care este rolul
profesorului �n aceast? situa?ie?
�
�
�ntreb?ri gril?:
�
1.������Un num?r mare de reguli este semnul unei situa?ii:
a)�������n care profesorul de?ine controlul;
b)������anomice, explozive;
c)������ce va duce �ntotdeauna la producerea efectelor scontate.
�
2.������Criteriile care trebuie �ndeplinite de regulile care guverneaz? situa?ia
�normal?� dintr-o sal? de clas? sunt:
a)������relevan?a, compatibilitatea ?i pozitivitatea;
b)������relevan?a, proprietatea de a fi semnificative ?i pozitivitatea;
c)������relevan?a, proprietatea de a fi semnificative ?i compatibilitatea.
�
3.������Pentru o mai mare eficien?? a func?ion?rii setului de reguli �n sala de
clas?, Kasambira recomand?:
a)������rigiditatea regulilor;
b)������flexibilitatea regulilor;
c)������flexibilitate �n interiorul ierarhiei regulilor.
�
�
4.������Pentru Kasambira, o regul? adecvat? este:
a)������univoc? ?i necesar?;
b)������necesar?;
c)������univoc?, necesar? ?i poate fi impus?.
�
5.�������n sala de clas?, sunt mai eficiente regulile:
a)������explicate elevilor de c?tre profesor;
b)������impuse elevilor de c?tre profesor;
c)������impuse elevilor de c?tre o instan?? superioar?.
�
6.������Negocierea regulilor:
a)������nu presupune ?i negocierea pedapselor;
b)������presupune negocierea pedepselor;
c)������presupune negocierea pedepselor dup? �nc?lcarea regulilor.
�
Bibliografie:
1.������Moore, K.,�Classroom Teaching Skills, New York, Mc. Graw-Hill, Inc., 1992.
2.������Kasambira, K.P.,�Lesson Planning and Class Management, Essex, Longman Group
Limited, 1973.
3.������Hargreaves, D.,�Interpersonal Relations in Education, London, Routledge
and����������������Kegan Paul, 1972.
4.������Denscombe, M.,�Classroom Control: A Sociological Perspective, London,
George Allen and Unwin, 1985.
�