HORMONI

1. Hormonii sunt:
a) [x] substanţe biologice active
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

2. Activitate biologică posedă:

a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) ) [ ] nivelul total al hormonului

3. Proprietăţile generale ale hormonilor:

a) [x] activitate biologică înaltă
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă

4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:

a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)
b) [x] dezvoltării sexuale
c) [x] funcţiei reproductive
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie

5. Clasificarea hormonilor:
a) [x] proteinopeptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

6. Este corectă afirmaţia:

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:

a) [x] retroinhibiţie negativă
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă

8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:

a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
e) [] colesterolului sanguin

9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:

a) [x] proteoliză limitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [ ] efecte alosterice
e) [x] modificări conformaţionale

10. Receptorii hormonali sunt:

a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x ] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

11. Proprietăţile receptorilor hormonali:

a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
d) [ ] sunt localizati numai în membrană
e) [ ] sunt localizati numai în nucleu

12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:

a) [x] poate fi membrano -intracelular
b) [x] poate fi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofili
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor

13. Mecanismul membrano-intracelular:

a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi

14. Mecanismul membrano-intracelular:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

15. Proteinele "G":

a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul

16. Proteinele Gs şi Gi:

a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului secund

17. Proteinele "Gq":

a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
d) [ ] generează GMPc
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza

18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:

a) [x ] AMP-ciclic
b) [] GTP
c) [ x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x ] inozitoltrifosfatul

19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi
d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A

20. Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
b) [x] se referă la liaze
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze

21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozol
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor

22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):

a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoare
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C

23. AMPc este:

a) [ ] mediator primar
b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [] nucleozid.

24. Fosfodiesteraza:
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC

25. AMPc şi proteinkinazele:

a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonale
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor

26. Proteinkinaza:
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze
d) [ ] se află în nucleul celulei
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active

27. NO-reglator metabolic:

a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele

28. După realizarea efectului hormonal are loc:

a) [x] adenilatciclaza devine inactivă
b) [x] formarea de AMPc încetează;
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează şi este degradat
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă

29. Fosfodiesteraza:
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca 2+, Mg2+, K+, Na+)

30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:

a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă
c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii

31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale

32. Referitor la calmodulină (CM):

a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesterazei
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat
(IP3) :
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca ++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior

35. Fosfolipaza „C" :

a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesageri secundari
b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de proteina Gi
e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+

36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:

a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membranei celulare
d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi biosinteza proteinelor secundar
e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează membranele biologice

37. Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statine
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

38. Hormonii hipotalamusului:

a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi
gonadostatina
b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, acetilcholina, acidul gama
aminobutiric, histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina.

39. Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina.

40. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina
b) [x] melanostatina
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

41. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt proteino-peptidici
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.

42. Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.

43. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţi sunt hormoni tropi
c) [ ] se împart în 2 grupe
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin

44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [] somatotropina
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH.

45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor
b) [] reglează sinteza adrenalinei
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.

46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor androgeni
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului.

47. Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar.

48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:

a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un hormon steroid.

49. Somatotropina, efectele:

a) [x] sunt mediate de somatomedine
b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.

50. Somatotropina:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.

51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
b) [ ] inhibă lipoliza
c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.

52. Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la dezvoltarea acromegaliei
e) [ x] este hormon diabetogen

53. Prolactina:
a) [] este o glicoproteină
b) [ ] este un polipeptid
c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

54. Prolactina:
a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] este o proteină conjugată
c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea prolactinei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale

55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
56. Tireotropina (TSH) este:
a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un steroid.

57. Tireotropina (TSH):

a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH.

58. Gonadotropinele:
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

59. Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele interstiţiale
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele interstiţiale

-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează memoria
e) [ ] este sursă de encefaline

61. Hormonii neurohipofizari:

a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
b.[] sunt reprezentaţi de malanotropină
c. [x] prezintă nonapeptide
d.[] se produc în lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.

62. Vasopresina şi oxitocina:

a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular
b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic

63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular

64. Vasopresina:
a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi
colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
e. [x] exercită acţiune vasopresoare

65. Oxitocina:
a. [ ] este un octapeptid
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare

66. Hormonii tiroidieni:

a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b. [] sursa de sinteză este triptofanul
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide

67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de proteine
c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3

68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:

a. [x] biosinteza tireoglobulinei
b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei

69. Tireoglobulina prezintă:

a. [x] o proteină glicozilată
b. [ ] o proteină simplă
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină
e. [ ] o cromoproteină

70. Tireoglobulina:
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi tirozil
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare

71. Asigurarea cu iod:

a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompa de iod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na +

72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:

a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -dependente
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglobulină

73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :

a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimelor peroxidazice
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H 2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină

74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobulină:

a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endocitoză picăturile sunt internalizate
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina ( DIT)
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale

75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:

a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c. [x] albumine
d. [ ] fibrinogen
e. [ ] hemoglobină

76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:

1. [ ] primar- se supun transaminării

2. b) [x] primar - se supun deioduгării
3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3

77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:

a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulante
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină şi somatostatină
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi tireoliberină
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:

a) [x] traversează liber membrana celulară
b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pe receptorul nuclear
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice
79. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului 
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na +/K+-ATP-ază
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O 2
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv

81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
b)[x] intensificarea metabolismului bazal
c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
e)[ ] mărirea nivelului de TSH

82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a)[x] cretinism
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH

83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH
j) [] tahicardie, exoftalm

84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [] tireotropină

85. Parathormonul:
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului

86. Parathormonul:
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteoliză parţială
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilor
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataza alcalină
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca 2+

88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:

a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3

89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:

a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct
c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.

90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză.

91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:

a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [ x] osteoporoză.

92. Calcitonina este:

a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei

b) [ ] produsă de paratiroide
c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] este un polipeptid

93. Reglarea secreţiei de calcitonină:

a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizat
b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă
c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn

94. Efectele metabolice ale calcitoninei:

a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal şi în celulele osoase
b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):

a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)

b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidroxi-D 3
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune unei hidroxilări şi se transformă în
1,25-dihidroxi-D3
e) [ ] este un hormon hidrosolubil

95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:

a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback

b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a fosfatului.

96. Hormonii pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina

b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv .

97. Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului

b) [] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.

98. Insulina:

a) [] se sintetizează direct în stare activă

b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulină
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.

99. Insulina -reglarea secreţiei:

a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei

b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.

100. Insulina - metabolism:

a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute

b) [x] în principal este inactivată în ficat
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas.
101. Insulina - mecanismul de acţiune:
a) [] este citozolic nuclear
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

102. Insulina:
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteine
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerare
d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatic
e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.

103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):

a) [] activarea glicogenfosforilazei
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite

104. Insulina amplifică:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [] conversia glicerolului la glucoză
c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)

105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:

a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut adipos
b) [x] suprimă gluconeogeneza
c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici

107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat
carboxikinaza)
d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.

108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie.

109. Glucagonul:

a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
e) [ ] este un compus de natură steroidă.

110. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului

111. Glucagonul – reglarea secreţiei:

a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui

b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
e) [ ] insulina activează secreţia lui.

112. Glucagonul - acţiuni:

a) [x] amplifică concentraţia de AMPc

b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+.

113. Glucagonul – acţiuni:

a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza
c) [x] activează gluconeogeneza
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei.

114. Hormonii gastrointestinali:

a) [x] toţi sunt polipeptide

b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt de natură steroidă
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină

115. Hormonii gastrointestinali:

a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastrică

b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare.
116. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina.

117. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina

b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [] hormoni proteinopeptidici

118. Catecolaminele- biosinteză:

k) [x] se sintetizează din tirozină

b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
e)[] la sinteză nu participă vitamina C

119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg 2+, Ca2+ şi cromogranină
b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca 2+
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazei
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina

120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):

a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lor

b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "G s" şi determină creşterea de
AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca 2+.

121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):

a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari
c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din vase
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de contracţie a miocardului.

122. Catecolaminele - efecte :

a) [x] constricţia vaselor periferice

b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
123. Catecolaminele realizează:

a) [ ] constricţia vaselor coronariene

b) [x] dilatarea vaselor coronariene
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.

124. Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.

125. Cortexul suprarenalelor:

a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi

126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):

a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
b) [ ] 20 aminoacizi
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.

127. Corticosteroizii - biosinteză:

a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat de novo
c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine citocromul
P450)
e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.

128. Corticosteroizii - transport:

a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumină (15%)
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.

129. Metabolizarea corticoizilor:

a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore
c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legături de la C 4 şi a grupării cetonice de la
C3
d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu
urina (17-cetosteroizi)
e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.

130. 17-cetosteroizi:
a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor eliminaţi cu urina
b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului androgenilor
c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului glucocorticoizilor
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca
600/mg/24 ore)
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei, boala Addison.

131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:

a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului
b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)
e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.

132. Glucocorticoizii – acţiuni:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului uman
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman .

133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:

a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.

134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:

a) [] activează glicogensintaza în ficat
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.

135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:

a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge

136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos:

a) [] stimulează biosinteza ARNm
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge
e) [x] produc osteoporoză

137. Glucocorticoizii - efecte:

a) [x antiinflamator
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)
d) [ ] hipoglicemiant
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor.

138. Hormonii mineralocorticoizi:

a) [x] sunt C21 steroizi
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizează din colesterol
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.

139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:

a) [x]sistemul renină-angiotensină
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.

140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-angiotensină":

a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatocite
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală,
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)
c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid)
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.

141. Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.

142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [x] organul ţintă este rinichiul

b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sinteza parathormonului
e) [ ] reglează glicemia.

143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.

144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+, Cl-
b) [x] măresc reabsorbţia de Na +, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
e) [ ] creşte eliminarea sodiului.

145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:

a) [ ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.

146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:

a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
b) [ x] obezitate centripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.

147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:

a) [ ] sindromul Conn
b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.

148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:

a) [x ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.

149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:

a) [] obezitate
b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:

a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei
d) [ ] edeme şi hipotensiune
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.

151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului suprarenalelor
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor

152. Hormonii sexuali :

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] sunt de natură steroidă
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele
e) [ ] utilizează receptorii membranari

153. Hormonii sexuali sunt :

a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x ] progesterona

154. Sinteza hormonilor sexuali:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] se sintetizează din colesterolul
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii.

155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:

a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

156. Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică

157. Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi
b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă

158. Catabolismul androgenilor:

a) [x] are loc primordial în ficat
b) [ ] are loc numai în rinichi
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară

159. Androgenii – efecte metabolice:

a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [] provoacă hiperglicemie

160. Androgenii – efecte fiziologice:

a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) [] inhibă spermatogeneza

161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):

a) [ ] se produc numai în ovare

b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat, piele
c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentară
d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoare specifice
e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi

162. Hormonii estrogeni - catabolism:

a) [x] se petrece în ficat
b) [] se petrece doar în rinichi
c) [] se petrece în intestin
d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi
urină

163. Efectele metabolice ale estrogenilor:

a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor

164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:

a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;
e) [] glucokinaza.

SANGE

1. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [x] termoreglatoare
e) [ ] anabolica

2. Funcţiile sângelui:

a) [x] protectoare
b) [x] reglatoare
c) [ ] catabolică
d) [ ] energetică
e) [x ] excretoare

3. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

4. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea

5. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

6. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [x] bazofilele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

7. Azotul rezidual include azotul din:

a) [x] uree
b) [ ] fibrinogen
c) [ ] corpi cetonici
d) [x] acid uric
e) [x] amoniac

8. Azotul rezidual include azotul din:

a) [x] creatină
b) [ ] albumine
c) [x] creatinină
d) [x] aminoacizi
e) [ ] globuline

9. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate

b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

12. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+

b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

13. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismului
c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni

14. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+

b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism
d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului suprarenal

15. Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal

b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

16. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite

b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism

b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

18. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina

19. Fierul:

a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina

b) [x] în enterocite se formează feritina
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului
d) [x] transferina transportă Fe+++
e) [ ] transferina transportă Fe++

20. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică

b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [x] participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)

b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul

22. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice

b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

23. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor

b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] sunt proteine conjugate
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

24. Albuminele plasmatice:

a) [x] transportă acizi graşi

b) [ ] formează lipoproteine
c) [x] transportă bilirubina
d) [ ] transportă glucoza
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi)

25. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular

b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui

26. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple

b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:

a) [x] antitripsina
b) [x] fetoproteina
c) [ ] haptoglobina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [ ] transferina

28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [x] haptoglobina
c) [x] ceruloplasmina
d) [ ] transferina
e) [x] macroglobulina

29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] transferina
e) [ ] macroglobulina

30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

31. Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare

b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

32. Hipoproteinemia:

a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice

b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare

b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic (7,4):

a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4

b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20

40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi fosfat:

a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]

b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază slab
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]

41. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

42. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

43. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

44. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic

b) [x] atelectază pulmonară
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

45. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară

b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman

b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină

48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII – proconvertina

b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A

b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII – proconvertina

b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman

53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII – proconvertina

b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului

b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

55. Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

56. Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activă

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina

57. Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

58. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil

59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

62. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina

64. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [x] proteina C

65. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

66. Heparina:

a) [x] este glicozaminoglican

b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic

67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei

70. Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza)
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4, LDH5.

75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)

b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4

76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] creatinfosfokinaza MB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] fosfataza alcalină
d) [ ] fosfataza acidă
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza

77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:

a) [x] glicinamidino transferaza

b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [x] glutaminaza
e) [ ] glutamat dehidrogenaza

78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:

a) [x] creatinfosfokinaza BB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] creatinfosfokinaza MB
d) [x] monoaminoxidaza (MAO)
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza

79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:

a) [x] fosfataza alcalină termolabilă

b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza

81. Kininele sângelui:

a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine

b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi
e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală, permeabilitatea vasculară

82. Kininele sângelui:

a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina

b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikinina
c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
e) [x] micşorează tensiunea arterială

83. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [x] excretoare
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide

b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltă
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)

b) [ ] formarea LDL (-lipoproteinelor)
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine

214. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O 2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O 2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O 2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

217. Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)

b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmă

b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

219. Carbhemoglobina:

a) [ ] este hemoglobina legată cu CO

b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

221. Formele patologice ale hemoglobinei:

a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)

b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen

222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

224. Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi

b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

225. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie