TUMORI MALIGNE :

MACROSCOPIE:

-masă tisulară fără limite distincte

-caracter invaziv local

-Posibil: tumori maligne distinct delimitate macroscopic dar fără capsulă

-arii de necroză În masa tumorală:

-dimensiuni mari - ritm rapid de creştere.

-Culoarea şi consistenţa depind de tipul histopatologic

MICROSCOPIE:

criteriile citologice de malignitate:

– Anomalii de formă şi dimensiune

– Anomalii nucleare

– Anomalii citoplasmatice

– Anomaliile membranei celulare

Aranjamentul celulelor tumorale este diferit faţă de cel normal:

– modificări arhitecturale

TUMORI BENIGNE:

MACROSCOPIE:

–polip - tumoră benignă dezvoltată din epitelii de suprafaţă (piele, mucoase) – vegetante cu bază de
implantare largă.

ataşate la suprafaţă prin intermediul unui pedicul prin care pătrund vasele de sânge

–Nodul - tumoră benignă dezvoltată în diferite ţesuturi şi organe - aspect de nodul sferic, compact, cu
limite distincte sau capsulă

–Chist - unele tumori profunde

-in general dimensiuni mici.

- număr: de regulă unice dar pot fi şi multiple, dezvoltate simultan sau în succesiune.
MICROSCOPIE :

- Ţesutul tumoral, atât cel benign cât şi cel malign, este alcătuit din două componente:

– parenchimul tumoral (alcătuit din celulele tumorale)

– stroma tumorală (alcătuită din ţesut conjunctiv cu vasele de sânge).

- Tumorile benigne reproduc structura ţesutului de origine - epiteliu pluristratificat, epiteliu glandular,
ţesut muscular, ţesut adipos, cartilaj hialin etc.

- Celulele tumorale benigne

– sunt diferenţiate

– au caractere citologice similare celulelor normale .

– păstrează funcţie celulelor normale.

– Mitozele rare şi tipice.

Stroma tumorală este alcătuită din ţesut conjunctiv, vase de sânge şi trunchiuri nervoase.

Carcinomul de limbă

cea mai frecventă tumoră malignă intraorală

macroscopic :

– ulceraţie cu margini indurate, elevate, cu infiltrarea ţesuturilor profunde; forma

macroscopică cea mai frecventă

– tumora exofitică –tumoră vegetantă pe suprafaţa limbii

– tumora endofitică – nodul situat sub o mucoasă aparent normală;

– leucoplazie – fie este carcinoame scuamocelulare deja constituite, fie vor deveni, în timp,
carcinoame scuamocelulare

– eritroplazie - majoritatea sunt carcinoame scuamocelulare in situ sau carcinoame

scuamocelulare invazive

Pulpita acuta hiperemica

- prima fază a pulpitei acute

- Poate fi reversibilă

Microscopic:

hiperemie şi edem pulpar

aseptică .
Pulpita acuta seroasa

- prezenţa unui exsudat seros şi / sau fibrinos.

- perturbarea circulaţiei sangvine prin vasodilataţie şi ↑ presiunii în camera pulpară

- extensie la nivel radicular - leziuni ale fibrelor nervoase).

- NU este reversibilă.

Pulpita acuta gangrenoasa

apare:

–consecutiv unei pulpite acute hiperemice sau seroase

–inflamaţie purulentă de la început

Microscopic:

- exsudat purulent înconjurat de un ţesut de granulaţie format din fibre colagene, fibroblaste,
neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage şi numeroase capilare sangvine– abces pulpar

- dacă procesul include şi pulpa radiculară - asociază importante leziuni degenerative ale fibrelor
nervoase– flegmonul pulpar

Pulpita cronica deschisa

- apare în urma unei pulpite acute în care a fost deschisă camera pulpară

- două forme histopatologice:

forma ulceroasă:

- ţesut de granulaţie cu bogat infiltrat inflamator

- in suprafaţă - strat de fibrină cu depozite necrotice

- la bază - leziuni celulare degenerative.

forma hiperplastică

- proemină în cavitatea carioasă

- ţesut de granulaţie bogat vascularizat

Pulpita cronica inchisa

- rară

- două forme histopatologice:

pulpita cronică închisă propriu-zisă

– ţesut de granulaţie cu microabcese

– proces vechi: calcificări sferice sau lineare

Parodontita apicală acută hiperemică

- prima fază a oricărui proces inflamator parodontic acut

-Histopatologic - hiperemie şi moderat aflux leucocitar

Parodontita apicala acuta seroasa

-Histopatologic

dilataţie şi hiperemie capilară

edem

hipertrofie endotelială

discret infiltrat inflamator

Parodontita apicală acută purulentă:

este consecinţa de obicei a gangrenei pulpare cu una sau mai multe tulpini bacteriene virulente.

Este cea mai dureroasă afecţiune dentară;

Aspectul histopatologic este similar oricărui alt abces

faza osoasă: exsudat purulent este localizat periapical.

faza subperiostală: constă în difuzia exsudatului purulent.

aza submucoasă (parulis): acumularea exsudatului purulent în submucoasă.