· 1.

SUCHIANU

D I ·V E R S E
INSEMNARI $1 AMINTIRI

Printr'atâtea griji, necazuri,

dacii n'ar mai fi şi glume
Şi poveşti pe lumea asta, ce
s'ar face biata lume �
(P. Dulfu, Povestea lui Pepelea)

TIP. ZIARULUI "UNIVERSUL", STR. BREZOIANU 23-25

1 933

www.dacoromanica.ro
 Yoftitor mei elevi,
asteizi prieteni.

www.dacoromanica.ro
 Drept introducere
lune 1916, cald peste maSurit; intru la Enescu,
casä pot dejuna, mai la racoare si mai la aer. La
o masa din gradina, vad pe Nicu Filipescu si pe
Pizani; ma duc SA le dau bunaziva, Filipescu ma
opreste la masa.
Cand am ajuns la cafea, deschizandu-se vorba
despre rubrica din Epoca Ardealul vorbeste", Fili-
pescu ma intreaba :
Dece dumneata, care si in Epoca" si in Sap-
tamana politica si literara" ne-ai dat articole ash
de intersante, nu mai scrii niniica, tocmai acuma?
Am sa scriu, coane Nicule, incepand chiar
din luna asta. Am si o tem'a gata, care-mi umbra,
prin cap de vreo sapthimana.: Cum vorbeste Ar-
dealul". Imi plac mai toti scritorii acestei rubrici,
care sunt si ei in pribegie la noi, cum eram si noi
la ei in trecut ; dar mai cudeosebire Octavian
Goga, care irni face impresia ca scrie mai frumos
in Droza dec"at in versuri.
Adevärat, asta-i si impresia mea; dar cand
dai articolul, el tema e frumaasa ?
Peste o santamána.
Peste o Saptalmana inadevar am trimes priete-

www.dacoromanica.ro
4

nului Pizani articolul insotit si de o scrisoare, prim

care fi fagaduiam ca am de gand sal continuu, dar
nu cu data ficsa, ci cand voiu putea. Articolul a
avut mare succes, dupa cum m'a Incredintat chiar
in ziva citirii lui la Epoca" domnul Const. Hiotu.
Luna urmatoare. am intrat in razboiu.
Deatunci si pana acuma timp de saisprezece ani,
n'am mai scris nimica, afara de clouä mid antre-
fileuri in Neamul Romanesc". cand eram la Iasi;
desi toti Cati ma cunosc nu numai ca scriitor di-
dactic dar si ca publicist, imi pun aceiasi intre-
hare ca si Flipescu, dar mai precisa: Dece nu scriu
amintiri"?
A 'fost in Bucuresti, de mult. o boema foarte
nostima. nu saraca si tri.stä ca a lui Murger, ci
vesela si cu oarecare claredemand, eu cu trei slujbe
(doua la stat si una particulara), eram aproape un
nabab; toti insa fail socoteala in cheltueli, Brea-
ski veselei Si usoarci si deaceia foarte de multe ori
impuscam francul.
Voiu povesti dar cum voiu puteh amintiri cu
preferinta din aceastä frumoasa vreme si varsta,
dar nu amintiri sadea, ci amestecate cu tot feluI
de teme din toate domenille si literare si artistice
si stiintifice, a la Remy de Gourmond (se intelege
nu si cu talentul si eruditia lui); iar cand tema
imi va sugera vreo glumä ori vreo aneodota, a-
ceasta va prima ea la Junimea din Iasi, caci seful
nostru a fost Caragiale, Imul dintre cei mai vechi
si putinii junimisti din Muntenia; iar eu, subseful,
citesc Convorbirile literare" decand eram in clasa

www.dacoromanica.ro
 -5
a IV-a, adica dela 1868. 0 Sá mi-se obiecteze poate:
dar de povesti si glume ne arde nou'à acuma?
Da. tocmai acuma e vremea lor, caci:
Printre-atettea griji, necazuri, &di n'ar mai fi fi
[glume,
$i povefti pe lumea asta, ce s'ar face biata lume?
(P. Dulfu, Povestea lui Pepe lea")
Cand am fost noi mai necajiti, decal In timpul
pribegiei din Iasi? i cutoateastea cu cata nerab-
dare nu asteptam Dominica Greerul" lui Ranetti,
care cu spiritul si anecdotele lui ne facei sä uitam
toate necazurile §i. sa radem din toata inima!
La masa din fund dela Gambrinus. uncle ne In-
talneam in toate zilele. Barbu Delavrancea, An-
ghel Dumitrescu, Colonelul Lambru, generalul
Iliescu (pe atunci major), Titu Frumuseanu,
Caragiale ne anunta intr'o seara ca peste cateva
zile are sa apará in volum bucati alese din schitele
lui saptamanale publicate in Universul" si cauta
un titlu. care sa fie ins& o singura vorba 4i fard
niciun acident tipografic. Niciunul din cati eram
atunci la masa n'am putut sa-i dam ce ne cerei
si tot el a gasit cuvantul Momente sub care s'a si
publiaat volumul. Titlul indeplinea ambele con-
ditii si se potrivea 0 cu felul lui .de a scrie; In timp
de sapte zile, el trebuia sa aiba. un moment de in-
spiratie, care sa-i dea tema sau leit-motivul, cum
o numià el; dacd acesta nu se ivii, saptamana
aceia nu dedea nimic, dar cei cincizeci de lei tot
ii lua dela Catavillan, pentruca-i era fried italia-

www.dacoromanica.ro
6

nului sa nu pearda o colaborare a$ a de pretioasa.

Am cautat 1 eu un titlu ca al lui Caragiale ai
am crezut Intai cã Feldefel" e tocmai ceiace cau-
l:am; am renuntat insa la el si 1-am inlocuit cu
sinonimul sau Diverse, fiindca Feldefel a mai fost
intrebuintat i apoi fiindca pelanga 1ntelesul de
Diverse el mai are si pe acela de propaganda revo-
lutionard, dupazum se vede dinteun ordin confi-
dential, pe care marele logofdt Toader Bals, minis-
tru de interne al Moldovei din timpul revolutiei
dela patruzeci 0 opt, 11 trimite lui cuconu Alecu
Forascu (prietenul lui Mos Ion Roata), ispravnic
pe vremea aceia al tinutului Sucevei.
Arhon Vornice.
Vreo cativa ini lard caidtai, fära fried de Dum-
nezeu, netiind seama de parinteasca ingrijire cu
care 1nnaltul guvern ocroteste pe fiecare din lo-
locuitori fie evghenisti, fie din propor, au plecat
prin targuri si sate si cauta prin feldef el a turbura
linistea obstei si a baga in capul celui slab idei
razvratitoare si altele asemenea; Dumneavoasträ,
pe care 1naltul guvern v'a pus in capul tinutului,
yeti bagadeseama ca linistea SA nu fie turburata
si daca yeti simti niscaivA, cevd, cumvA din partea
cuiva sa-mi docladarisiti.
0 PARALELA
C'était en 1883, chez la Princesse Couza a Paris,
dans ce grand entresol de la Revue de l'Arcade,
oü tout était empreint de cette tristesse severe,

www.dacoromanica.ro
 7

qui ne pouvait egayer la joie de vivre de-deux jeu-

nes princes enleves si tragiquethent a l'aMoUr tie
la Princesse Elena.
Alesandri était venu passer quelques semaines
a Paris. Tous les jours son couvert était mis chez
la Princesse.

.-
C'est la que j'ai vu et connu le poete.
Asa se Incepe articolul lui Gion- din L'Indepén-
dance roumaine", scris la moartea liii V. Alec-
sandri.
Cum se gasia Gion la casa Priritesei Elena, mi-a
lamurit-o Barbu Delavrancea, care a facut Drep-
tul la Paris, cand a facut si Gion literele.
A fost meditatorul copiilor lui Cuza, pe care
Printesa cu inima ei cea buna iia iubit i le-a In-
grijit educatia, ca i cum ar fi fost copiii ei.
Asta el n'o spune, dece? pentruca cei care nu-1
cu.nosc, cum Ii cunoa*tem.noi, sa creaza ca el era
un obicinuit al casei, bundoara ca un Alecsandri,
ori Negri, ori frate-sa.0 Turodita Roseti. El e miti-
tau, de care vorbeste Eminescu in Epistola I, care
la moartea unui am Insemnat nu se poate sa nu
apara cu un discurs nu atat landand pe cel mort,
cat lustruindu-se pe sine la umbra numelui celui
mort".
A scris i Caragiale un fel de necrolog Mtitualt
In Nirvana, cateva zile dupa inmormantarea lui
Eminescu. La Inceput el ne spune cum a cunoscut
pe poet :

www.dacoromanica.ro
8

Sunt peste douazeci de ani deatunci.

Leculam inteo casä, uncle trasese in gazda un
actor 1), vara director de teatru in provincie. Sta-
giunea migrarii actorilor se sfarsise, era toamna
si aceste pasari calatoare se intorceau pela cuibu-
rile bor.
Vazandu-ma ca citiam intruna, actorul Imi zise
cu un fel de mandrie:
Iti place sa te ocupi en literatura, am si eu
un baiat in trupa, care citeste mult; este foarte
Invatat, fstie nemteste si are mare talent; face
poezii, ne-a facut cateva cuplete minunate. Eu
cred Ca ti-ar face placere sa-1 cunosti.
i-mi povesti cum gasise intr'un otel din Giur-
giu pe acel baiat care slujea in curte si la grajd
culcat in fan si citind in gura mare pe Schiller.
In ieslele grajdului, la o parte, era un ges.man-
tan, biblioteca baiatului, plin de carti nem-
testi.
Baiatul era foarte bland, detreabd, nu aveh
niciun vitiu. Era strain de departe, zicea el, dar
nu vrea sa spuna de unde. Se vedea bine a fi copil
de oameni, ajuns aci din cine stie ce imprejurdri.
Seara trebuia sa vie la directorul lui, astfel, pu-
team sa-1 fad.
Eram foarte curios sa-1 cunosc. Nu stiu pentruce
imi inchipuiam pe tanarul aventurier ca pe o
fiinta extraordinara, un erou, un viitor om mare.
') Probabil Mihail Pascali, actor talentat; iarna di-
rector de teatru in flucuresti, iar vara in provincie. A
Neat mult timp si la Teatrul National.

www.dacoromanica.ro
 9

In inchipuirea mea vazandu-1 In revolta fata cu

practica vietii comune, gasiam ca dispeetul lui
pentru disciplina sociall e o dovada cumca omul
acesta trebuie sa fie scos dintr'un tipar de lux, nu
din acelea, care se trag exemplarele stereotipe cu
mile de duzini.
Desi ingenere teoria, dela care plecam eu cash'
gandesc astfel, ea adica un om mare trebue in
toate sa fie ca neoamenlii era pripitä, poate chiar
deloc intemeiata, in speta insa s'a adeverit cu
prisos.
Tanazul sosi.
Era o frumusete! 0 figura clasica incadrata de
niste plete mari, negre; o frunte innalta si senina;
niste ochi mari la aceste ferestre ale sufletului
se vedeä ca, cineva este inlauntru; un zâmbet
bland si aclanc, melancolic. Avea aerul unui sfant
tândr, coborit dintr'o veche icoana; un copil pre-
destinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul
Amor chinuri viitoare.
Ma recomand Mihail Eminescu.
Asa 1-am cunoscut eu.

. .
Mai inurma, 1-am intalnit pe Eminescu cu un
Irate al lui, ofiter. Plecau amandoi in strainatate,
el la Viena, celalt la Berlin.
Militarul era frate mai mare; tot laqi de fru-
mos, de bland si de ciudät, o izbitoare asema-
nare in toate.
Acela a mers la Berlin; in cateva luni a speriat

www.dacoromanica.ro
10 -
Academia militard cu talentele-i si a dat un exa-
men, care 1-a facut pe maresalul Moltke sa se inte-
reseze foarte de aproape de soarta lui, hotarit sa-1
ia pe langa dansul. Casa incoroneze succesur,
militarul s'a dus acasà i, faxa sa lase mdcar o
vorbd, s'a impuscat.
Peste mai multd Vreme, and am vorbit cu Emi-
nescu de trista imprejunare a militarului, el mi-a
raspims raland:
Mai bine; acela era mai cuminte ca noi ! -

Peste cativa mil a venit in Bucuresti tata lui

Eminescu. Era un bdtran foarte drdgut, glumet.
si original. racuse o bund afacere i venise sa-i
cumpere fiului haine si oeasornic i sa-i dee din
viata" o sutd de galbeni, partea lui de mostenire
din averea parinteasca.
L-am intrebat atuncea pe Eminescu, dacã mama
lui trdieste. Mama murise, dar dupg aerul poso-
morat cii care mi-a raspuns, am inteles ca de
moartea ei se legau niste amintiri mai crude decal
o moarte normala nu numai dureroasd dar i ne-
placutd.
Am aflat apoi ca o sofa a lui, care-1 iubia foarte,
trala retrasa intr'o mandstire ; biata fatd era pa-
ralizatd din copildrie.
au fost oameni nu derand, oameni deseamh,
carora le-a placut sä facd sau sa lase a se crede
ca nenorocirea lui Eminescu a fost cauzata de
vitiu.
Era in adevar un om dezordonat, dar nicidecmn
vitios. In lumea asta, multimea celor derand crede

www.dacoromanica.ro
 11.3

ea pläcerile material& ale vietii sunt apanajul lor

exclusiv i ca oamenii mari nu au voie s aiba si
ei defecte.
Sà doarma in pace necajitul suflet !
Ferventul budist este acum fericit. el s'a intors
in Nirvana" asa, de fmmos cantata; atat de mult.
dorità, pentru dansul prea tarziu, prea de vreme
pentru noi.
Asa se ispraveste panegiricul fara nume de au-
tor. scris nu de un mdruntel, ci de un mare talent,
care si-a facut si el un loc de cinste in istoria lite-
relor romanesti.

GRAMATICALE

Doud lectii de gramatica pentru cloud feluri de

adulti: adulti fara cunostinte gramaticale i adulti
cu cunostinte de gramaticd, indocti doctique.
Cam depela sfarsitul veacului trecut st% in--
prastiat legenda In lumea negustorilor Ca, daca
vrei sa te inbogatesti cu siguranta i in seurta
vreme, sa deschizi o berarie; si. inadevar maLi toti
au facut avere. ba unil chiar avere mare. afar& de
Caragiale, care par'c'a vrut sä dovedeasca cä vorba
latinului ex sutore medicus. e adevarata si cand
o'ntorci pe dos, caci nici din medic nu te poti face
cismar Si nici din autor dramatic. berar.
Nu stiu eine a fost primul din acesti adulti in-
docti, earuia pe rang& negustorie i-a venit gustul
sa faca si nitica morfologie si a comandat zugra--
vului, care i-a vapsit firma ca in loc de berdrie

www.dacoromanica.ro
12 -
sa scrie pe tabla bererie, fiindca berdrie vine dela
bere. Aceasta nouà teorie de formare de vorbe prin
.derivare s'a intins apoi ca o epidemie, asa ca rar
cand mai vedeai cate o tabla cu berdrie. ci mai
toate cu bererie. Ceva mai mult, teoria s'a tains
si la alte articole, care a dat na4tere la firme ca:
lapterie, fererie, sticlerie, lingerie §i. desigur ci o
sa mai vedem 0 alte specimene identice, dar nu
le-a venit Inca randul.
Cunosteam pe unul din acesti patroni decand
, era baiat de prävalie la beraria al carui stapan a
ajuns mai tarziu.
Asculta, Petrache, Ii spun eu Intr'o zi, sa-mi
faci o placere; sa chemi un zugrav si sa-i spui sa
.stearga al doilea e depe tabla 0 sa puie In locul
lui un ii, pentruca lumea sä citeasca berdrie.
Tot aia-i, domnule profesor.
Nu-i tot aia; ce, dumneata crezi ca berarie
vine dela bere?
A! nu, imi daspunde dansul ironic, vine dela
tuica.
Pregatisem 0 o mica lectie populara de formare
-de vorbe prin derimare; cand am vazut Ina cá ma
ia si paste picior, am renuntat, caci m'am convins
odattt mai mult ea adultii de speta asta n'au leac;
la orke greseald a lor, fie de vorbe, fie de tapte,
ei Iti raspund regulat: Tot aia-i, domnule.
De mult rnai mare insemnatate este gresala pe
care o fac adultii intelectuali, caci aci e vorba de
niste reguli de morfologie, fixate prin manuale
,didactice, cercetate de comisii speciale 0 aprobate

www.dacoromanica.ro
 13

pentru uzul scoalelor si al strainilor, care vor

invete romaneste; l apoi de data asta ea se face .
de persoane cu stiinta de carte.
in toate gramaticele i cele vechi i cele noi gfi-
sim in nrivinta flecsiunii numelui urmatoarea re-.
gula fara nicio exceptie:
Substantive le 0 adjectivele masculine terminate-
in U intreg sau semison, schimbd la plural pe U
in I: bou-boi. erou-eroi. socru-socri, greu-grei, acru-
acri,
- nou noi. Aceastá regula s'a pas,trat decand
se scrie si se tipareste lucrari in lhnba romana,
(nentruca era consacratä de uzul comun al vor-
birii). adica dela inceputul secolului al XVI si
Dana pela sfarsitul secolului trecut. Dela aceasta
data numai iarasi nu stiu cui din scritori i-a venit
fantazia sa faca o reforma neintemeiata pe niciun
document scris, sau pe vreo vorbire dialectald, o
reforma absurda si amume ca adjectivul nou, nu-
mai. schimba si el pe u in i dar pgstreaza pe u dela
singular si in loc de vechiull noi, iara pus in circula-
tie forma neromaneasca noui. i aceasta fantezie a
prins asa de tare, cà aproape nici in jurnaile, nici
in reviste. nici in opere literare sau stiintifice nu
mai gasesti pe noi, ci aproape numai pe noui; qi
ceiace e mai neexplicabil, in aceiasi pagind se uit'a
reforma si intalnim ambele forme: Cu remanierea
mult aFteptatti au intrat in guvern numai trei mi-
nistri NOUI si mai departe : NOII ministri au de-
pus azi jurtimdntul. Cititorul incurcat maiales cel
strain, o sa spuie: se vede di se zice i NOUI NW,,
dar cand se zice una si cand se zice alta?

www.dacoromanica.ro
14

Am Intrebat pe un vechiu gazetar, dece maiales

in jurnale, nu mai vezi aproape decat forma moui;
el mi-a raspuns, probabil casa nu se confunde cu
pronumele personal noi.
Chestia omonimiei a rezolvat-o C. Negruzzi de
.acum o suta de ani. Cand tata-saui i-a luat un
dascal de bucoavna, cash stie si citeasca 0 ro-
maneste, la prima lectie elevul a vrut sa, stie pentru
.ce In alfabetul acesta sunt trei feluri de i numite
ije, i 0 ierd, and numai unul ar fi fost deajuns.
Dascalul i-a dat pentru lamurire exemplul ur-
.mator :

Mama mea e vie,

Ea e tot la vie,
Maine o sa vie.
:si. cu explicatia: aid ai o vorba vie cu trei intele-
..suri deosebite; casa nu le amesteci Intelesul, pe
cel dintai i 11 vei seri cu ije, pe cel de al doilea cu
i si pe cel de al treilea cu /era. Dar elevul, care era
mai invatat 0 mai istet decat dasealul, 1-a maitre-
bat s'i el la randul shu: Cum scrii dumneata: S'a
-intors SARA din piatd, SARA asta mergem la
,denie, findca ai numai un fel de a, un fel de s 0
.un fel de r ?
Nemultumit cu rdspunsul jurnalistului, m'am
adresat 0 la un literat cu renume.
Aceasta, confunda radácina cu terminatia vorbii
caci, ration.). el: Daca la femenin se pastreaza vo-
cala u dela singular, dece sh nu se pastreze si la

www.dacoromanica.ro
 15

masculin? lace, dece: adjectivul nou vine dela lati-

nescul novu, nova; In limba noastril v Intre doul
vocale In vorbele vechi romanesti se schhnbit In u,
ash cá novu, nova s'a transformat In nouu, noud ;
apoi doi u dela masculin s'a contractat In unul
singur in vorbele vechi românesti, emu se vede
din vorbele: bovu, (f. pop.) bouu, bou; ovu, ouu,
ou; novu, nouu, nou. Doi u nu s'a pastrat cleat
In neologismele continuu i asiduu (in limba fran-
cezä si la cestea s'a faeut cantractie continu,
assidu).
In privinta femenMului, acolo e adevirate, de-
zordine, caci pluralul are nu mai putin decht pa-
tru forme: nouele, nauile, naudle i noile; primele
doue, sunt excluse ea negramaticale, cele doul din
urmä sunt forme corecte intrebuintate una In
Moldova si alta in Muntenia Cutoateacestea unit
gramatici sutin cà noi la femenin plural e u.n
solecism, dar n'au dreptate; dumnealor uità cá
adjectivele terminate in scd, cã i gd fac femeni-
nul plural in i ca i masculinele, farä sà comaä
prin aeeasta un solecism : Case pdrinteqti, case
mici, poale lungi, etc., si eu cred Ca si adjectival
noud o sä aibä cu timpul la pluralul femenin
forma noi, in virtutea analogiei.
Dace, cu toate lamurile mele, scriitorii vor per-
severe. In eroarea br, atunci cel putin sh' fie con-
secventi l generalizand reforma, sá scrie pe viitor:
Bouii sint greui la cap. Zeuii antici erau mai rdui
deceit oamenii. Cultul erouilor noui, etc.

www.dacoromanica.ro
16 -
NAPASTA

Intre multele i feluritele functiuni pe care le-a

ocupat Caragiale, a fost intre anii 1881 si 1824 si
aceia de revizor scolar, Intai in judetele Neamtu
si Sueeava l apoi in Arge i \Takeo., cu resedinta
mai mult In Pitesti, casä poata veni mai des in
Bucuresti, unde-si avea familia si piretenii.
Cand venia la Bucuresti, cel dintai prietin pe
care-I cauta, eram eu, fiindca la mine tineà mai
mult cleat la toti i fiincicä era sigur cä pe mine
ma gase.ste la Fialcovschi.
Cafeneaua Fialcovschi a fost unica in Bucuresti.
Pe Lang& ce avea eomun cu celelalte, ea mai era.
un fel de club politic, uncle veniau partizanii
ambelor partide de guvernamant depe atunci §i.
unde discutiunile in timp de criza, sau perioada
electorala se fäceau contraclictoriu. si din aceste
discutd nu WA, cum zice adagiul, totdeauna lu-
mina, ci de multe ori o incordare si mai mare a
antagonismelor. Apoi ea servia i ca local unor
cercuri literare, carora nu l da mana sa alba unul
propriu; unii din membri, ca Bonifaciu Florescur
isi scriau chiar artieolele acolo. Infine, intelec-
tuali independenti, maiales profesori care nu fa-
ceau nici politicà, nici literatura efectivd.
In aceasta cafenek Inteo zi, doi profesori si cu
mine trei, ne intelesesem sä petsecem vacanta de
vara impreund; nu ne puteam Intelege insa, unde
anurne, cand iatà ca apare Caragiale, care desiega
chestia.

www.dacoromanica.ro
 - 17
Aveti fiecare din voi cate cloud sute de lei?
ne Intreaba el, fac sase sute; mai puiu si eu cloud
sute, fac opt; ei, cu suma asta numai eu va promit
sã va tiu o lunä si sã va, fac sa vedeti unul din
cele mai frumoase judete de munte din tara, apoi
orasul Sibiu cu aspect medieval, cum n'avem noi
in taxa' si cu o galerie de tablouri originale din
toate coli1e, lasata danie comunei Sibiu im-
preuna cu un palat, de ultimul vlastar al familiei
l3rukental, cum n'avem noi; iar drumul pana
acolo pe soseaua depe valea Oltului, iarài unic in
-toata tara.
Ceiace ne propunea i ne promitea Caragiale nu
admitea discutie i peste doua zile am plecat la
,Pitesti, uncle n'am stat decal pentru dejun, caci
deacolo aveam trasura gata si gratis gasita de
domnul Revizor, casa ne duch la, Ramnic.
Intre Pitesti i Curtea-de-Arges ne-am oprit la
un sat Tigveni .pe malul Topologului. La drum,
un fel de carciuma-han. Intram inauntru, casa
ne mai racorim; o fata vine sa ne serveasca, o
fata de o frumusete asa de desdvarsita., ca nu ne
puteam lua ochii dela dansa, era cat p'aci sa ne
incurcam acolo, daca nu venia vizitiul sà ne spuie
cä trebuie sá ne grabim, casa ajungem pe lumina*
la Curtea-de-Arges, caci noaptea nu-s tocrnai si-
gure drumurile pe aici.
Cand am ajuns afara mai multi flacai din sat
asteptau, se vede, sà esim noi, casa intre ei. Ca-
ragiale tot sub impresia din carciumd:
MàI, da frumoasa fata axeti voi la carciuma
voastra1 2

www.dacoromanica.ro
1d -
Ei, boierule, pentru fata asta o sa se faca
moarte de om.
Acest scurt dialog e origina Näpastei. El, om de
teatru, a si vazut in vorbele flacaului tema unei
drame dela tara. pi ar fi i inceput insailarea
Noroc Ca tocmai in timpul acesta avea O scri-
soare pierduta" aprakoe gata, nu-i lipsià decat
actul final. In stagiunea din 83 piesa e pusa in
repetitie si se joaca cu un succes ne mai pomenit
pana atunci In teatru: serie de douazeci de repre-
zentatii i ar fi avut si mai multe, caci teatrul
era totdeauna plin, dacd nu ar fi fost intreruptd
de opereta Boccacio".
In anul urmator se prezinta, la premiul de trei
mu de lei cu piesa De ale carnavalului". Premiul
II castiga, piesa se reprezinta dar e fluerata.
Dupa aceasta cddere, se ocupa timp de vreo patru
ani i cu drama, care-1 obseda da atata vreme, i cu
o comedie noua cu tema: Jupein Dwnitrache in ge-
neratia urmeitoare: Doctor In drept dela Paris,
avocat repede celebru, om politic ales deputat in
opozitie, tribun talentat; copiii crescuti cu guver-
nante straine, nici urmä de cherestegiu. Numai
dupa planul surnar ce mi 1-a comunicat, vedeam
deja ce opera ne pregateste, si deaceia am stra.-
ruit cat am putut, casa inceapa mai bine cu co-
media. Casa scape de gura mea, mi-a promis cä
are sä se ocupe in acelas timp cu amandoua; a
inceput Ins& cu drama, iar comedia a ramas In
stare de proiect pana a murit.
La reprezentarea ei, publicul obicinuit cu tipu-

www.dacoromanica.ro
 - 19
rile vii, reale, din teatrul lui de mai inainte, a rg-
mas neldniurit si de genul nou dramatic si de lipsa
de naturaleta i actiunei si a tipurior din ea, care
nu erau dela noi: o femeie, care se marita cu omo-
ritorul primului ei barbat, nu casa faci cu el
casa noud, ci ea sa-1 tortureze timp de noua ani
pana o smulge dela dansul o marturisire dovedita
ca, el e ucigasul; un barbat care suferd acest chin
asteptand inplinirea celor zece ani de prescriptie,
casa se denunte singur justitiei, pentru a scapa
si el de un traiu devenit imposibil, si pentru a
scapa i pe Ion de zece ani de munch', silnica ce
trebuia sa-i mai facã caci fusese condamnat la
douazeci de ani.
Piesa a fast jucata de cei mai buni artIsti. pe
care-i aveaa atunci teatrul nostru : Aristita si Gr.
Manolescu in rolurile Aneal si a lui Dragomir, nici
unul insä n'a fost in stare sd miste publicul; au
fost reci si aceasta atmosferd s'a comunicat si in
said. Notara din rolul lui Ion a fdcut mai mult un
epileptic de cat un nebun. Un nebun poate sta pe
scend. uneori e chiar amuzant prin logica lui ras-
turnata. (Shaksneare in Regele Lear are trei); un
epileptic In.sa niciodatd.
Piesa n'a fost fluerata, der aproape nu s'a mai
jucat i de atunci a parasit el un gen literar, in
care a fost frunta§. A avut o singura satisfactie
in aceasta regretabild imprejurare.
Cam tot in timpul acesta se intemeiase in Paris
un teatru popular pentru lumea muncitoare (nu-
mi aduc aminte numele). Acolo s'a jucat mult

www.dacoromanica.ro
20 -
ti1-np L'Assommoir, dupa romanul cu acelasi nu-
me a lui Zola. Un dramaturg francez André de Lor-
de a utilizat tema dramei dupa povestirea subiec-
tului facuta de un roman, a juoat-o cu numele de
L'Idiot qi localizarea a avut mare succes. Dela-
vrancea, care fäcuse aceastä descoperire, a propus
lui Caragiale sa dea in judecata pe plagiator; Ca-
ragiale in loc de dare in judecata, a cautat sa afle
adresa precisd a lui André de Lorde, casa-i tri-
meata o scrisoare prin care sa-i multumeasca fru-
mos cá gratie lui o piesd, care n'a reusit in Bucu-
resti, a reusit la Paris.

www.dacoromanica.ro
 Ta ra bogatá
MOTO:
latti ordele avane
latd otile dumane
De Gepizi qi de Bulgari
De Lombarzi gi de Avari.
Vin i Hunii, yin l Gotii
Vin potop, potop Cu totii.

Vie!
V. Alexandri Sentinela romdtur.

Dela parasirea Daciei de cdtre Romani, avem

foarte putine date precise de viata celor rämasi a-
casà. Un lucru se stie cu certitudine, cà provincia,
lasatä fa.r6, nicio apdrare, a fost nkvalita, i prä-
data de tot felul de popoare barbare; iar locuitorii
ei s'au retras in munti pandla incetarea invaziilor
si pa.ná la Intemeierea unor statulete mici, care
unite cam prin veacul al treisprezecelea au dat
nastere celor douä tali: Moldova i Tara Rornd-
neasca.. cu limbà, en traditii, moravuri, credinte
religioase, pa.strate din timpul domniei romane.
Când cei din munte au crezut Ca n'au de ce se
mai teme, au scos din sufletul lor proverbul: Apa
trece, pietrele reimetn, proverb, care nu se gaseste

www.dacoromanica.ro
22 -
in nici o alta limba (asa ne spune Hajdau), pro-
verb specific romanesc, care ne arata ca intraaga
nationalitate romaneasca s'a format in Carpati,
coborandu-se mai tarziu la ses; caci apele de mun-
te au cursul repede i nu lasä nisip pe pietre. A-
cest proverb il au $ i Romanii din Macedonia, dar
ei pe langa forma din Dacia, mai au si tma proprie
a lor: Ana treate, ARINA ardmeine; vorba arina,
dela 1atinescu arena, noi chiar am pierdut-o,
inlocuind-o cu slavonescul nisip.
ADOi au inceput a se cobori la vale, caci ei stiiau
din mosi stramosi, ca toata tara lor e bogata, dar
ca sesul cu deosebire e ddruit de Dunmezeu cu
toate bunatatile pamantului i toate din belsug.
Ca e bogata tara asta o spune: Istoria, o spun
sträinii i o spune i omul din popor, cum stie el
s'o spuie.
1. Douà mari imparati au luptat cloud veacuri
casa le ia delaTurci, pentru ca erau si frumoase
bogate; dar i Turcii tineau si mai mult sa nu
le piarda pentru acelea;si motive si pentruca erau
suveranii nostri si obligati grin tratate sä le pas-
treze situatia lor politica. Rezultatul final, cel de
la 1918, a fost ca nu numai nu si-au indeplinit vi-
sul lor bisecular, dar au pierdut i ce furase din
ele in secolii precedenti.
2. Pe timpul domniei lui Leon Voda, Gustav A-
dolf, regele Suediei, trimite in misiune la Con-
stantinopol pe Paulus Strasburg, consilierul secret
al curtii regelui. latä ce impresie i-a facut trimi-
sului calatoria lui prin tara noastra:

www.dacoromanica.ro
 23

Parnant mai imbelsugat decat al Tarii roma-

nesti pot zice cà nu mai este in toata lumea cres-
tind. Pretutindenea pa*uni frurnoase si grase nu-
tresc turme si cirezi de vite in foarte mare mimAr.
In paduri 0 codri, flare si pasari de vanat in nu
mar foarte mare. Lana, in, piei pentru locuitori
sunt cu prisosintd. Mine de aur bogate si neseoa-
bile. Dundrea, Prutul si alte rauri produc peste
in mai mare masurä decat in orke altä tiara din
Europa.
Rasa lor de cai e foarte buna. Albinele produc
mierea de buna voia lor. Vine le de metal in abun-
dental. Ville se lucreaza u.sor. Pdmantul 11 ara cu
un manunchiu de spini (spinarum fasciculo ter-
ram arant.... 1)
3. Cand a venit Printul Carol in Bucuresti a
adus cu el o parte din personalul propriu de ser-
viciu, dar a pastrat si pe unii din aceia care ser-
vise pe Cuza-Voda.
Intre acestia era si unul Nicolae, caruia toti ser-
vitorii palatului ii ziceau domnu Niulae, Tip de ro-
man destept, cinstit, vrednic si curat. Facuse ar-
mata cu termin de sapte ani, cum era pe atunci
si esise cu gradul de sergent. Printul petrecea de
obiceiu vara la Sigmaringen. Odata 1-a luat 0 pe
el, ca incepuse si Printul sa tie la clansul.
Inteo zi, unul din servitorii nemti, care invatase

,) Acestea probabil erau grape, intrebuintate in unele

locuri si pana astazi si pe care alatorul le ia drept plu-
guri. (Aceste impresii sunt scrise in latineste, ele au fost
gasite de Canonicul Timoteiu Cipariu).

www.dacoromanica.ro
24

romaneste, il duce pe Nicolae in grajdul cu vitele

palatului si acolo, dupa ce i-a aratat o vaca curata
din cap pand in copite, tesalatd, spalatd, cu coar-
nele lustruite si cu o panglica rosie la gat casä nu
se deoache, il intreba:
Vezi, Domnule Niculae, cum se tin vacele la
noi ?
Da, váz, asta insa e usor pentru voi, c'aveti
numai o vaca ; boierii nostri Ins& au cu miile, cine
sa stea A, le gateascb, aza ea pe mirese.
ACTUL IV DIN SCRISOAREA PIERDUTA
Caragiale, desi a trait in plina epoca romantica,
in privinta felului sau de a scrie este un adevarat
clasic, care asculta de vorbele lui Boileau: ajutez
quelquefois et souvent effacez, nu pentruca asa a
poruncit marele profesor al clasicismului, ci fiind-
cà regula asta era in el, se nascuse cu dansa. La
Caragiale nicio vorbd de prisos, iar vorba aleasä
casa figureze in opera lui era totdeauna cea pro-
prie, cum era si la Boileau, adica proprietatea de
veci a ideii ce reprezentd. Manuscrisele lui intrec
chiar pe ale lui Flaubert; ele au atatea indreptari,
atatea stersaturi, inlocuiri, ca nici el nu le-ar mai
putea descifra.
and citesti fabulele lui La Fontaine, ai impre-
sit ea autorul nu si-a dat nicio osteneald casä le
scrie ; cutoateastea este stiut astazi cd mai toate
au avut fel de fel de variante pana sa aleaga for-
ma definitiva, cea clasica ce nu admite vorbe de
prisos.

www.dacoromanica.ro
 25

Din o jumatate de vers al clasicului La Fontai-

ne: Une grenouille vit un boef, fabulistul nostru
a fäcut dou'a versuri:
Broasca mica cat un au
Wizu din Idmplare un bou,
vorbele micd, cat un bou, sunt ornamente retori-
ce, care n'au ce cauth in fabula, caci le strica far-
mecul acela de stil, care se chiamd naivitate ar-
tisticd si care e ealitatea fundamentald a genului;
iar vorba din intdmplare e curata umpluturd a la
Sperantd.
Aceastä grijä a lui de a nu fi prolics o are nu nu-
mai asupra vorbelor. De multe ori el suprima
parti intregi, daca ele treneaza, tin actiunea in loc
si nu se grabeste de a ajunge mai repede la demo-
dämant, cum comanda regula clasica, fastinat ad
eventum.
Astfel in Noaptea furtunoa.sa." a tdiat un act
Intreg ; piesa In prima ei forma se ineepea Cu un
foc la depozitul de eherestea a lui jupan Dumitra-
che. Aici Rica Ventureanu ea reporter al gazetei
lui, are ocazie sä vaza pe Zita 0 ca june craiu si
publicist cearca s'o incdnte, cum se spunea odata
la. mahalà, dar jupan Dumitrache veghiaza, etc.
Tot actul acesta e inlocuit cu scena I din actul I,
dialogul dintre jupan Dumitrache si Nae Ipin-
gescu.
Cand Ina, o parte a actiunii nu-i placea, atunci
tot dupà un precpt al lui Boileau: hatez vous len-

www.dacoromanica.ro
26 -
tement (festina lente al lui Horatius), se grabea
incet.
Avea definitiv redactate primele trei acte ale
piesei O scrisoare pierdutV; le citise la Maiores-
cu la o serata a Junithii; catesi trele actele au fost
un aclevärat triumf. Petrache Carp, care nu prea
era darnic hi laude, i-a fdcut cel mai frumos com-
pliment:
Am crezut panà astäzi Ca eu sunt cel mai
mare om din Romania, acum ainsa, vdd ea esti tu.
Nu gasia insa deznodämantul, care sa-i plack
conditie sine qua non pentru dansul. La serata de
la 1Vlaiorescu, unii erau pentru Farfuridi, altii pen-
tru Catavenco.
Inteo Duminica, dupà obiceiui nostru de atun-
cia, Iulian i cu mine ne plimbam. pe Calea Vic-
toriei casa schimbam garda la palat si sä auzim
marsul nou, care se canta atunci; cand iata si Ca-
ragiale insotit de Petrache Misir, facand aceiasi
plimbare ca i noi.
Dupd masa la ora cinci, sä ne intalnim la buen .
retiro, ash numiam noi adaita discreta dela ba-
cania lui Cosman din gura Pasagiului; voiu sa
va cite6sc piesa, care e gata i sá va cer si parerea
voastra asupra actului final, pe care nu 1-am gasit
Inca.
La ora ficsatd, catesi patru eram prezenti.
Dupd citire, ne intreaba pe rand, cine sa fie ales.
Misir era pentru Catavecu, caci ar fi pdcat,
zicea el, ca o asa canalie politica.stra,, sa nu reu-
seasca. Iulian era pentru Farfuridi, pentruca s'a$.

www.dacoromanica.ro
 -2
prost sä nu reuseascd, n'ar fi pacat ? La randul
meu, fiindcã nu era si un al trellea candidat, i-am
raspuns in gluma. : eu sint pentru amandoi.
Caragiale insa, care era un adevdrat om de tea-
tru, a vbut ca asta ar fi o solutie eftind, care ar
gasi-o oricine. Deznoda.mantul unei astfel de ac-
tiuni trebuie sa fie o surpriza, o culminatie, sa
aibd o puanta.
Acestea, se ptreceau pela inceputul lui Septem-
vrie. La sfarsitul lui Octombvrie, intr'o dimineata
innainte de ora sapte ma trezesc cu Caragiale
ca-mi bate la usa si-mi cere sa-i deschid Si sä
aprind lampa.
Am ales pe amandoi, cum ai spus tu in ze-
flemea, dar inter) singura persoana, pe Agamitä
Dandanache, mai prost ca Farfuridi si mai canaaie
decat Catavenco. Asta-i culminatie de teatru, asta-i
deznodamentul de surpriza, dupa, care am umblat
cloud luni si nu-I puteam gasi.
Bravo, nemuritorule, bravo, bine ai fäcut Ca
te-ai grabit incet.
In aceiasi zi 1-a citit lui Maiorescu. Maestrul a
fost asa de pldcut surprins de o astfel de truvada,
cä i-a promis ca premiu literar, sa-i obtie o citire la
Regina, innainte de reprezentare. Audienta i-a fost
acordata chiar pentru a doua zi. Citirea piesei,
ceà mai frumoasd serata literara la palat ; iar la
actul final Regina i-a adresat cele mai calde fell-
citari pentru un deznodamânt asa de ingenios ga-
sit, une vraie brouvaille, vorba Reginei. i i-a pro-
mis cà va asista la prima reprezentatie, caci e si-

www.dacoromanica.ro
28

gura ca jocul actorilor are sa fie la inältirnea o-

perei.
Reprezentarea a fost ceva care nu s'a mai vazut
in Bucuresti. Sala arhiplina dela galerie pana la
parter. Niciodata teatrul nostru n'a mai vazut a-
semenea. suoces. Saiu refuzat bilete. Erau multi
in piciciare. Cei care au asistat la ultimele repetitii,
umpluse Bucurestii cu faima unei comedii unice
pana acuma. Dupg, fiecare act ovatii unanime pen-
tru autor, pe care il scoteau pe scena. Regina, care
a stat pan g. la sfarsit, dedea semnalul aplauzelor.
Maiorescu aga de bine dispus, ca par'ca asista la
reprezentarea unei piese a sale. v
Piesa a avut o serie de doudzeci de reprezentatii
pe rand si ar fi avut si mai multe, caci teatrul era
vecinic plin si incepuse sa vie si lume multà din
provincie, maiales din judetele de munte ; dar a
fost inrerupta ca.tva, timp de opereta Boccacio.
De notat : Obicinuita cabala cu flueraturi, de
data aceasta, parc'a intrat in panAnt.
Ziva de Marti, Noembrie in treisprezece a fost
cea mai frumaasa zi din viata lui. ,

PESIMISM SI OPTIMISM
Cand se intampla cateo nenorocire catastrofald,
cei lard credinta, pe care Durnnezeu a pus-o in noi
tocmai pentru astfel de crize, se deznadajduesc, se
bocesc, cer sfarsitul pamantului, decat sa mai tra-
iasca astfel de vremuri ; ceice cred inteo indrep-
tare, isi aducaminte de vorbele celor care au su-
ferit aceleasi nenorociri alta data : Sli nu dea

www.dacoromanica.ro
 29

dumnezeu omului cat nu poate sti rabde sau: La

orke nenorocire omul sei zicei in gdndul sac:
DOAMNE FERESTE DE MAI RAU.
Fiosofii, pe cei dintai, i-a numit pesimiqti ins--
tinctivi sau irrationali, iar starea lor sufleteasca
pesimism. E un truism poate sa mai spun ed pesi-
mismul n'a produs niciodata nimic, iar optimis-
mul a facut uneori adevarate minuni.
La inceputul veacului trecut, era atata mizerie
in tarile noastre : secetk epidemie, molima, cu-
tremure de pamant invazii de armate straine ca
un anonim in prefata traducerii lui Thornton ex-
clamd deznadajduit : Doamne, fd casd crape pd-
mdntul in cloud Si sit ne inghiVi pe top, caci mg./
nu se mai poate trdi ; acesta-i pesimistuL Tot earn
in timpul acesta se formeazd in Tara romaneasca
un partoid numit national, iar dusmanii in den-
ziune frantuzesc. Se compunea din Scarlat Cam--
Dineand, tilibei, Lagofatul :Baleanui, Nicu Du-
descu, Gr. Ghica, Banu Vacarescu si D. Ghicar
seful partidului.
Din Moldova se primira aderarile lui Catargiu,
Sturza si Beldiman. Ei cer cu totii independenta
tarilor si pentru realiznrea, ei solicitau sprijinul
Frantei, de acelasi neam cu noi. In acest scop tri-
mit la Paris pe Nicu Dudescu, care stia mai bine
frantuzeste, sa vorbeasca cu Napoleon.
Napoleon nu s'a, interesat mai de aproape de noi,
poate ca eram prea mici pentru planurile lui cele
man ; dar de aici tot a rezultat un bine. Daca nu
ne-a ajutat direct, ne-a servit totwi indirect sfa-.

www.dacoromanica.ro
-30

ruind pe Turci sa goneasca pe Fanarioti, care a-

junsese niste adevärati spioni rusesti. Le-a trebuit
Turcilor sa van, acest ladevar cu tradarea lui Mo-
ruzi, care ne-a costat pierderea Basarabiei, 0 mis-
carea lui Tudor Vladimirescu, casa ne redea dom-
nia pamänteasca. Acest mare castig politic este in-
-ceputul reinvierei noastre nationale. Bun inceput,
extraordinar de bun savirsit in rastimp de o suta
de ani : 1821-1921 ; cei zece boieri mat au fost
fauritorii optimist ai Romaniei de astäzi.
Cine sunt mai multi, pesimistii sau optimistii
se vede din exemplul dela noi. Adam Smidt la
doudzeci de fericiti dá un nefericit.
Filosofii de doctrind sint 0 ei impartiti din Um-
-put foarte vechi in optimisti rationali si pesimisti
rationali, reprezentati la Greci prin cei doi filosofi
marl : Eraclit si. Democrit. Eraclit, dupace a ocupat
cea mai innalta magistratura, vazand nedrepta-
tile oamenilor, s'a dus sä moara in pustiu, varsand
lacrimi de nebuniile si nenorocirile oamenilor. De-
mocrit radea continuu de nebuniile si vanitatea
omului, care se face nenorocit, umbland dupä bu-
nuri, pe care nu poate sa le atinga. Primul a mu-
rit de hidroprizie la varsta de saizeci de ani ; se-
cundul a trait o suta noua ani. Francezii au pe
popularii Jean qui rit et Jean qui pleurt.
Proporta filosofior optimist e Inca 0 mai mare
decat a pesimistilor. Astfel in vechime Socrat, Pla-
ton si chiar Aristotel (in parte) sunt optimist; In
evul mediu Sf. Augustin e un teolog 0 filosof opti-
mist fara pereche ; in timpurile moderne moralistii

www.dacoromanica.ro
 - 31
englezi, Descartes, Leibnitz sunt optimisti. Pesi-
mismul am puteà zice ca n'are decat un singur
reprezentant mare, pe Arthur Schopenhauer.
Societatea Junimea Inca dela lntemeierea ei a
facut observatia foarte justa cal scriitorii nostri
dela 1830 pandla aparitia Convorbirilor literare nu
slau addpat decat aproape exclusiv dela o singura
literaturd, cea francezd. E timpul sl se faca cu-
noscut cititorilor ramani i ce-a produs i alte ci-
vilizatii i inspecial cea germand ; deci Indemn
pentru aceasta noua campanie culturald. Colabo-
ratori s'au ivit multi, intre care ca traducatori
al lui Heine Misu Cernea, un mare avocat i cu o
foarte frumoasa, cultura literara german& si fran-
ceza.
Germania Insa era si tara filosofilor i trebuie
c a publicul nostru sa cunoascd si pe until din ei.
Cu aceasta s'a Insarcinat Maiorescu si a ales pe
Schopenhauer, traducand din operele lui nu cerce-
tarea problemelor metafizice, care cere un public
pregätit pentru ash cevh ; ci Aforismele lui traduse
mai in taate limbile (in 1. franceza au fost traduse
de M. Cantacuzino).
Pentru a vulganiza teorii filosofice eu asi fi ales
pe Leibnitz si asi fi luat din multipia i variata lui
productie Theoclicea, in care optimismul atinge a
pogeul rezumat cu faimosul sau dicton : tout est
pour le mieux dans le meilleur des mandes possi-
bles. Eu 1-asi fi preferat i pentruca dupa vorba
francezului : Les amis de nos amis son nos amis,
el e un vechiu prietin al nostru, fiindca a fost

www.dacoromanica.ro
32 -
prietinul lui Dimitrie Canternir i dupa recoman-
darea lui a fast ales membru al tinerli academii
din Berlin.
Schopenhouer era o curiozitate plind de con-
tradictii, aforisme de felul acestuia:
Orice placere e negativa, pecand durerea e
positiva".
Idealist in. toata puterea cuvantului, el nu ga-
seste alta fericire omeneascà cleat in contempla-
rea artelor frumoase.
Dar cum se impaca ideslismul lui, de tot ce e
arta nu cu ura, ci cu dispretul lui pentru femeie.
Cand Dumnezeu a facut lumea acum 7448 de
ani, a fost de toate, electrician, caci ne-a dat
lumina prin cloud vorbe fiat lux ; inginer hi-
draulic, cad j despartit apa pe uscat ; a in-
fiintat prima grading zoologicg etc., etc. artist Insa
n'a fost decat in ziva a sasea, cand a creiat femeia.
Si de-atunci i pana astazi barbatii s'au ingeniat.
cum s'o imbrace mai frumos, cum s'o gateasca
mai frumos ca s'o faca si mai frumoasä ; iar cancl
un grec, adevarat artist, a produs-o in marmord,
goald, fara nimic pe ea, atunci a scos din creerul
lui capodopera frumosului femeiesc, care se chea-
ma Venus din insula Melos".
Dacd. Scheponhauer ar teal astazi, ar vedea cà
femeia cand e tandra nu mai cauta un amant,
cum spune el, ci o profesie intelectualg, care s'a
faca indepenclenta ; o va gasi practicand toate
profesiile esclusiv barbgteste pe vremea lui : avo-
caturai profesamtul, ingineria, arhitectural, ar-

www.dacoromanica.ro
 - 33.
tele, stiintele, pana i arheologia. Iar pe cele ba-
trane, gland acte de asistenta sociala cu un devo-
tament, de care barbatii shit incapabili, caci n'au
inima lor.
Un doctor, care 1-a cunoscut de-aproape, atri-
buie dispretul lui pentru femeie unui defect fizic ;
iar contradictiile i judecatile lui Relogice suns
mostenite dela bunicul i bunica lui, care au su-
fer,t de perturbari cerebrale.
MAGARUL IN FABULA

Decat sa-ti iese nume rau, mai bine sa-ti iese un

ochiu, asta a patit-o magarul.
Dela Esop pand la Vasile Militaru, de cate-ori un
fabulist a avut nevoie de un dobitoc, care sa Inlo-
cuiasca pe omul prost, a ales pe magar; i cutoate-
astea mägarul e departe de a fi cel mai prost din-
tre dobitoacele domesticite de om. Dovada despre
aceasta ne dä limba de toate zilele care, cand vrea
sã esprime omul prost cu numele unui animal in-
trebuinteazä vorba bou 4 nicioadta vorba mtigar.
Dar e urat i pentru nenorocirea lui seamand cu
calul, cu care e ruda deaproape; dar cum sea-
mana? par'ca, Dumnezeu, cand a fäcut pe cal,
a facut si o caricatura a hu 4 in fizicul $ i in In-
fatisarea si in glasul lui.
In toata faptura calului e o armonie de linii,
care-1 face frumos, majestos, elegant; la magar
nicio proportie estetica, par'ca ar fi desenul unui
cal fäcut de cineva, care nu stie sa deseneze. Pecat

www.dacoromanica.ro
34

calul e de mandru, neastamparat si impetuos, pe-

atat magarul e umilit, rabda.tor si linistit. Neche-
zatul calului e o trambitä eroica de razboiu; sbie-
retul magarului e o serie de disonante alternative
dela ascutit la gray 0 dela gray la ascutit, care se
produce printr'un sbieret mare, lung si foarte ne-
plocut" ( Buf f on) . Pe magar nu-1 scoti din pas,
asta-i mersul lui obieinuit; pentru cal, fuga, goa-
na nebund e idealul lui de miscare.
Dar ceiace a mart si mai mult deosebirea intre
acesti veri primari, a fost mediul lor de viatä. Ca-
lul, trait in oras, s'a bucurat de o ingrijire escep-
tionald ; in timpurile dinurma, aceasta ingrijire a
mers ash de departe, cd din cralul primitiv a facut
aproape un animal nou, calul de rasa pur sang.
Magarul, calul sdracului, a trait-la Ora maltratat,
rau hranit, iar prin incrucisare eu calul, a pro-
dus eatarul, mai mare si mai robust cleat maga-
rul. S'a incereat o altä incrucisare, cu un alt var
al lui, mai frumos chiar decat calul, eu zebra,
dar n'a rewit; la prima incercare zebra nu s'a la-
sat nici moarta sã se deie la uratul; iar cand s'a
recurs la inselaciune, vapsind un magar intocmai
ea un zebru, escrocherla a reusit, dar zebra a fa-
tat tot un zebru. Nu stiu daca s'a facut vre-o in-
cercare si eu magarul salbatic.
Adevarata valoare si a unui om si a unui animal
nu se judeca insa dupä calitatile esterioare, cad
ele foarte adesea ne inseala; ci dupd insusirile in-
terioare, sufletesti.
Se spune de pilda. despre Esop ea era asa de

www.dacoromanica.ro
 - 35
urAt, asa de pocit, ca, puteai sä sperii copiii cu el:
norocul lui a fost cä a cazut sclav la un inVatat,
1a un filosof Xantus, din insula Samos. CAnd sta.-
pAnul a vAzut ce suflet frumos si bine inzestrat lo-
cueste in acest trup de rob, 1-a liberat si a fAcut
din el un prieten. Ace lasi lucru s'a intAmplat si
cu animalele, cAnd invätatii au studiat nu numai
corpul, dar si sufletul lor. latà ce ne spune bund-
card, marele naturalist si scriitor Buffon, despre
m'Agar:
In privinta mancarii se multumeste cu ce-i dã
stäpAnul, dar e foarte delicat in privinta bduturii;
nu vrea s'a, bea decat apa cea mai limpede si din
rAurile care-i sint cunoscute; nu se tävdleste in
noroiu, cum face calul, isi intoarce capul, cas'a nu
vadd noroiul; are mare dragoste pentru progenl-
tura lui. Pliniu ne spune CA dacA cinevà separd
pe puiu de mama lui, ea trece prin foc casd-1 ga.-
seascg. Se ataseazd la stäpan, desi maltratat u-
neori, si-1 cunoaste dintre toti oathenii; cunoaste
si locurile unde obicinueste sA, locuiasca si dru-
murile pe care a umblat. Are vederea pátrunz5.-
toare, mirosul desvoltat. E stisceptibil de eclucatie
si s'au vAzut m'agari bine dresati, dAnd spectacole
din cele mai frumoase si mai uimitoare prin iste-
timea thr".
In privinta dresajului a rämas memorabil ma,
garul dela circul din Amsterdam din timpul riz-
boiului dintre Englezi si Burl din 1892.
La inceput Englezii sunt batuti in toate 11.101-
nirile, pe care le au cu Burii, aci acestia cosi 0-

www.dacoromanica.ro
36

landezii, din care se trag, erau hotariti sä rkioarl

pana la unul, numai sa-si scape tarisoara lor; iar
in batalia dela Ladysmith, Englezii sufera o in-
frangere rusinoasä Med esemplu in istoria lor, caci
sint silii sa se retraga in fuga din fata dusma-
nului. Generalul, easa atenueze dezastm, a anm-
cat vina pe magarii intrebuintati in armta In loc
de cai, care cand au vazut pe Buri cu statura lor
Malta cum nu mai vazusera pana atunci; cu bar-
bile lor lungi si mari, s'au speriat si au luat-o la
fuga si din cauza lor au fugit i luptdtorii.
Aceasta justificare asa de putin serioasa, a su-
gerat dresorului dela circul din Amsterdam im
numar nou de actualitate in care un magar sa-
vant joacä rolul principal:
In mijlocul arenei, im mdgar sta, nemiscat. Vine
un servant sä-1 dea afara, cd arena e facuta pen-
tru cai, nu pentru magari, magarul nu se miscd;
yin mai multi, tipd toti la el, 11 bat, nimic; des-
carca focuri de revolver, tot nimic; insfarsit apare
un clown, dresorul m'agarului.
Nu mai tipatti degeaba, ca numai eu Ii stiu
leacul, i apropiindu-se de el, ii striga tare la ure-
che : Fugi cã vin Burii"... a fugit mancand pa-
mant.
Am citit o multime de colectii de fabule si ro-
manesti i straine, in niciuna n'am vazut o singu-
ra fabula, in care magarul sa joace si el macar
odatä alt rol, decat pe acela de prost. Lucru n'ar
fi greu, Frank Nohain a dovedit-o cu mult spirit.
Are si el in cele vre-a doua sute de fabule, o broa-
sea, dar nu proastd ca a lui La Fontaine, care a

www.dacoromanica.ro
 - 37
crezut cä dacä s'o umfla, o sa ajunga mare cat
un bou.
Broasca lui Frank Nohain, (trebue s'a fie o stu-
denta dela ptiinte), face un proces de revendicare
de glorie tiinificà lui Galvani:
Sans le martyre
De notre grand, mere,
Qui' il avait suspendue a un balcon de fer,
Ce Galvani, que l'on admire,
Ce Galvani, qu'avait-il decouvert ?
Le merite n'en revient ni
A Galvani,
NI a
Volta
UN FRANZ LA POIANA TAPULUI
Ani clearandul am petrecut vara la Pajama Tapu-
lui pentru o multime de motive: era aproape de
Bucuresti, plimbare cu drumul de fer la toate ce-
lelalte statiuni climaterice: Poiana, Busteni, Azu-
ga, Predead, Noua, Brasov, Comarnic, Brea.za, Cam-
pina; statiune de munte ideala, o vale larga ada-
postitä aproape din toate pärtile de munti i dea-
luri, i deaceia nici umezeala dela Sinaia, nici frigul
uneori dela Busteni, nici curentii dela Predeal. Mai
toti vizitatorii se cam plictiseau insa, caci n'aveau
nicio distractie, Mara* de mine, care eram ocupat
toata ziva: dimineata, plimbarea pe jos la Bustern
(20 de minute), unde &seam totdeauna cel putin
doi parteneri, cu care sa fac o preferental; dupa.

www.dacoromanica.ro
38

masa, luam trenul de Sinaia, unde la arsul Cazino

Riegler m'a4epta partida de poker de cincizeci de
bani din trei in trei si orchestra lui Dinicu, sau
muzica militara a geniului. Iar cele cloud mese pe
care mai in toti anii le luam in familia Steriade,
bucataria era sub ingrijirea i conducerea lui
M-me Steriade, careia toti li ziceam maman. Infi-
ne, ca societate, Alexandru Steriade, directorul
Palatului, un observator fin al ridiculelor ome-
nesti; fratele sau, Gogu Steriade, fost redactor
(Intre multe) la Indepenclance Roumaine i prie-
ten intim cu Al. Odobescu, care apropo de orice
eveniment public sau privat avea cateo anecdota
bine sarata si bine spusa. Cat am ras noi in cer-
cul acesta, nu s'a ra's in toata Poiana-Tapului.
Inteo zi, (pecand nu mancam Inca la Steriazii),
ma duc la Sinaia sä poftesc pe Caragiale la un
dejun-pranz. Ii gasesc intr'un umbrar facut in
curte langa cask a cdrui mobilier consta aintr'o
masa mare, pe ea o planseta si pe p1anseta un
plan de casä pe hartie speciald cu tot felul de in-
dicaii scara 11100, detalii 1110, fa-
tada principald, sectia longitudinala, etc., etc.
Asta-i planul vilei, pe care am sa mi-o fac la
Sinaia. D-rul Ureche mi-a promis ca-mi gaseste
el locul.
Da de unde ai mai Invatat i meseria asta?
Tu crezi cà pentru. a face un plan de casä,
trebuie neaparat sa stii geometria descriptiva ?
Sa fii om destept i sa ai i oarecare cultura ge-
nerald, caci pe un om cu a$ a titluri poti sa-1 put

www.dacoromanica.ro
 S9

oriunde si In scurta vreme e deacolo ; pecand o-

mul prost, e prost in toate, dar maiales in specia-
litatea lui; s'apoi nu taà ca sint ginerele lui Gae-
tano Buren, fost arhitect al ministerului de culte;
nu mi-au trebuit decat vre-o dor& lectii practice
si socrul sä fad, din ginere-sdu un Apolodor din
Damasc. Dar ce te aduce la Sinaia?
Am venit sä te poftesc la dejun pentru ziva
de maine.
Ai poftit i pe Mangafacia? (Mangafaoa era
nurnele lui Mitica Iancovici, an tip evtraordinar
de o inteligenta speciald ; un erou de roman pica-
resc, superior lui Gilbas, eaci acela a fost creat
de fantezia lui Lesage, pecand Iancovici a fost o-
pera lui proprie, o figura in Bucurestii de and
data.
Nu e in Sinaia, o sa ai Insa in schimb doi
studenti Janot Steriade, fiul lui Alexandru Ste-
riade (astäzi unul din marii nostri pictori) si
Const. Antonade (actualul ministru al nostru la
Geneva), amandoi marl admiratori ai spiritului
tau.
A doua zi II primim la halta Poiana Tapului un
minut. Sosirea trenului de dimineata era pentru
sezonisti una din marele distractii; toti aproape,
erau pe peron 1 In mod esceptional, In ziva aceea,
era i o colonie de val.& de fetite, sub conducerea
unei pedagoage.
Am rugat pe domnisoara, pe care o cunosteam,
ca la scoborirea lui Caragiale din vagon, sa-i cante
fetele o bucatica de cor.

www.dacoromanica.ro
40

Felul acesta de primire, care nu era in program,

l'a impresionat; domnisoarei i-a multumit, saru-
tandu-i Mana, iar pe mine m'a sarutat pe amAn-
doi obrajii.
La masa s'a mancat cu pofta, s'a baut din bel-
sug pelin de-al lui Bratianu i s'a. ras tot timpul.
Caragiale aveh o serie de schite cornice, cari nu
se pot scrie, fiindcä tot hazul lor consta in into-
nare, care nu se poate da prin vorbe; de felul a-
cestora erau de pildd: Chirchiropolo, fard bilet de
tren, Grecu vtinzeitor de rahat cu diferite cumbe-
nacii, Grecu nervos, cu care juca table la Campu-
lung. Una singurd se poate scrie, dar cam fard
perdea; o sa ma ierte Arghezi, daca sint silit st-i
pastisez, cand se da el La stil monden. Intr'o zi se
Intalneste cu un grec, veche cunostintä.
Adivarat ea dimiata esti mostenitori dela
Mamulos ?
Adevdrat.
Gaza dimiatali tocmai ca a lui Teodosiadis
dela Vraila.
Acest Teodosiadis a muncit o viatai intreaga,
dar fära noroc, de orice se apuca, pierdea; juca
pichet, preferanta, table, ca un profesor sit ba-
teau toate mazetele. Intr'o zi insa s'a spart ur-
suzlucul, i-a venit o mostenire mare, dar si aicia
ghinion. In senm de multumire lui. Dumnezeu
pentru darul ce i-a fäcut, s'a hotkit ca toata
viata lui sa tie cele doua posturi ale saptamanii.
Intr'o Vinere a mancat numai fasole sleita cu
cruce si ridichi, dar a mancat intai ridichi i pe

www.dacoromanica.ro
 - 41
urma fasole. Se Imbolnave4e grecul räu de tot,
fiindca gazele fasolei eseau pestiS si ale ridichii
pejos. A crapat grecu si a murit. Medicul curant
a notat: oaz nou in patologie, hurdacarismos, board
greceasca.
Casa mai tie petrecerea, i Antoniade i Steria-
de, Ii roaga sä spuie ceva inedit din ale lui Rosto-
gan ori Mitica.
Din Rostogan am cloud numere noi, Rosto-
gan in penziune i Rostogan. in raiu; pentru a-
cesta din urma am gasit i o parte din desvoltare;
ajuns in raiu Ii ia la trei parale pe apstoli ca din
cauza Ion s'a prapädit atata crestinismus dejaba
de pomana, fiindcd n'au avut metoadd.
Cat despre Mitica, e greu sa, mai gasesc altele
noi, Ca spiritele lui prea sint geniale.
Atunci Steriade:
Iti dam noi una noua autenticd i cu repli-
ca. Anul trecut, foc la dependintele casei regale,
in care locuirn noi. Foarte repede soseste pompa
dela fabrica de hartie din Busteni. Un neamt cu
o chivara de pompier si cu o haina scurta neagra
de piele, organizeaza stingerea cu oamenii din sat.
Am avut norocul ca in fata easei trecea si un mic
afluent al Prahovei, care curgea dinspre Urlätoare.
Neamtu manevra ca un adevarat pompier sef,
striga la tarani cat Ii lua gura: Si-ti tragi /a pom-
pe, fireati al dracule. Steriade, tocmai cand pom-
pierul nostru lucra mai cu foc, Ii striga din cer-
dacul casei de unde priveam focul:
Nu da, neamtule cu apd, cà stingi focul.

www.dacoromanica.ro
42 -
Esti nubun.
Esti prost, neamtule, ii replic eu, cä nu cu-
nosti pe Mita..
Cu ocazia inaugurdrii berdriei Gambrinus, Ca,
'ragiale a tiparit intr'o mica brosurd, toate spiri-
tele lui Mitica. si le-a impartit la prietenii si cu-
noscutii dn sari Eu n'am putut sa asist la inau-
gurare, flind bolnatv, a$ a ca n'am putut avea un
esemplar din nepretuita brosura; am aflat ins&
prin Nae Ionescu Barba, fost profesor de latina si
romand dela liceul Matei Basarab, care poseda un
esemplar, ca mitichiada dela Poiana Tapului a
uitat s'o utilizeze... Pacat!
GEORGE RANETTI (amintiri)
Dinicu Golescu in memorialul sau de calatorie
ne spline cä in timp de doudzeci si cinci de ani
de cinci ori a trebuit sa fuga din tara de frica in-
vaziilor de banditi de tot felul depeste Dunare,
sau de armate strane $i, de cate ori se intorcea,
in taxa., nu mai gäseä peatra pe peatrd. Asa se es-
plica dece n'avem noi nicio casa macar din secolul
al optsprezecelea. Eu o singura data am pribegit
La 1916, dar ce pribegie? oiu spune-o si mortilor ;
sase zile si cinci nopti de drumdefer dela Bucuresti
la Iasi, de credeam cá n'o sá mai ajung viu la Iasi.
In ultimele zile ma durea tot trupul din cap pa-
nä'n picioare, cã mi-era imposibil &à dorm. Sca-
pasem de aeroplanele nemtilor si era sa mor toc-
mai, cand scapasem de ele.
In prima zi, cand am esit in oras, cel dintai

www.dacoromanica.ro
 - 43
prieten, pe care 1-am intalnit in Piata Unirii a
fost Ranetti. Nu m'a primit cu Intrebarile banale:
cand ai venit, cum ai venit, caci a lost el vreodatb.
banal? ci a intrat deodata, intr'o chestie mult mai
interesanta.
Maestre, vino nitel pana, la mine, stau a-
proape, Strada V. Alesandri, sa-ti dau un aperitiv,
cum n'ai baut de cand esti.
Inteadevar, miia dat dintr'un clondir abi a in-
ceput o spuma de droj die cu atatea buruieni de
leac topite in ea 1 i cu atatea mirodenii de tot fe-
lul de mirosuri i gusturi, cum inadevar nu mai
bausem.
Deatunci ne intah-liam foarte des, dar aproape
numai diminetile, dupace-si ispravia slujba grea
dela cele cloud gazete, Romdnia, unde era prim re-
dactor, avand ca colaboratori pe Barbu Delavran-
cea, Sadoveanu, Goga, Mircea Rädulescu i altii,
Greerul, unde nu avea alt tovaras decat pe Petre
Läcusteanu.
Nu intra", in cadrul unor amintiri sä caracterizez
felul de a scrie al lui Ranetti decat in aeste cateva
randuri: el a stiut sä uneased In chipul cel mai
inteligent, nota serioasä cu gluma veseld, intrebu-
intându-le sau deosebit, sau in acelas subiect
amandoua repede, Ca par'cä le aveà in vArful Um-
bel, cand le spuneà si in vartul condeiului, cand
le scria. Alta' nota a scrisului lui a fost nationali-
smul. Ca nationalist avea scoala lui C. Bacalbasa,
nationalism rational, masurat i cald, cand tre-
bulb., Varã sà cada vreodata in exagerari soviniste.

www.dacoromanica.ro
44 -
Ca umorist a avut doi profesori mari: pe Caragiale
si pe Tonica Bacalbasa.
Tonic& Bacalbasa avec), specialitatea sarjei, a
incarcarii unui motiv comic. Mos Teaca al lui pe
vremuri a fato fartatismo, cum spun Italienii, Ra-
netti ne-a dat si el in Greerul o monstra de sarja.
Profesorul Cuza a facut intr`o zi in Camera ur-
matoarele trei caracterizari terminate in il: Bra-
tionu e abil ; Take Ionescu, subtil ; Iorga, fertil.
Atunci Ranetti Ii cere lui Cuza un interviev spre
a capata caracterizare.a tot in il si a altor fruntasi
politici pe care i-o propune el. Cuza, cunoscandu-1
de multa vreme, ii primeste in pivnita, pe care stia
ea a preferat-o totdeauna saloanelor, uncle cuge-
tul nu simte, inima nu bate", cum zice Vlahutd.
Urmeazd vre-o douazeci de nume, toate terminate
11 il, din care citarn pe cele mai deseama :
Mortun? Bazi/, vie= marcheur grand style;
Misu Cantacuzino ? futi/ ; Ferichide ? arghirofil ;
Duca? copii, dar gentil; Antonescu? infantii; Co-
stinescu ? senil ; Porumbaru ? fosi/ ; ?
Vinti/; Bratasanu? viril; Partidul munch? fragi/;
sunt sincere lacrimele partidului pentru tarani ?
lacrime de crocodil; nationalistul Fagure? Smil;
etc., etc. Iliescu Olt? am auzit silaba din urma cil,
poate codici/. N'am staruit sã ma lamureascä, caci
poate ca-1 obosisem i deaceia am mai baut un chi/
si tiptil, tipti/ aprinsi ca un fiti/, ne-am urcat in
automobi/ g'am plecat la domici/.
Caragiale a fost intre scriitorii umoristi regele
calamburului. Ranetti in aceasta speta de spirit

www.dacoromanica.ro
 - 45
Meeà u.neori adevarate tours de force. In Iasi, intre
refugiati intalneste intr'o zi pe Montt, tipul creat
de Caragiale al ovreiului important, care cunoaste
pe toti oamenii mari ai %aril si-i numeste cu dimi-
nutivele numelor lor de botez: Take, Titu, Ionel,
Petrache, etc. Cum I-a vazut pe Ranetti, 1-a si luat
in primire ca sà-1 piseze cu ce-a vorbit el cu Take,
ori cu Ionel, ori cu Misu. Atunci Ranetti plictisit:
Ce tot te lauzi, mai, cu cunostintele aste ale
tale, nu vezi ca umbli iarna in pardesiu; inteleg
sä se laUde un Mochi Fiser, aare dintr'un mic sam-
sar, a ajuns milionar.
Nu dau ce am eu aici, batand cu dosul mai-
nei fruntea, pe toate milioanele lui; caci ce am eu
aici nu se pierde decat in mormant; pecand ce
are el se poate pierde intr'o singurd zi. De mah6ri
de astia ea Mochi Fiser: Je m'en mokhi et je m'en
fiser.
Casä vedeti cum alterna, in Greerul lui nota ye-
sera cu cea duioasa o sa reproduc dela dansul o a-
necdota ovreiasca si un episod in versuri din tim-
pul evacuarii.
Un ovreiu pe peronul garii se indesa mereu prin
lume cash' se urce in vagon innainte de a se da
voie. Un sergent de oras nu-I l&sa, ovreiul staruie
sà se suie innaintea tuturor; atunci sergentul
pierzand rabelarea :
0 sa stai linistit, ori vrei saii dau o pereche
de palme, sa le pomenesti.
Nu s'a nascut Inca omul, care sa-mi dea mie
o pereche de palme. Da, sa stii dunmeata, ca mie

www.dacoromanica.ro
46 -
cand mi-a dat cineva numai o palma, am s'i fugit
dij a.
Intr'un vagon de evacuare, toti Isi jaleau avutui,
care 1-au lasat in tara ; unul optzeci de vagoane de
grau, altul tot rodul a trei vii, etc., etc., toti aveau
fata plansa, toti se boceau de ce au lasat acasà,
cand o cucoana grasutä,
Care strange& la sanu-i vast doua cateluse,
Cel mai de pret tezaur, pe care '11 salvase,
Cu glas ironic spuse batranului Tanase,
Care tacut si smirna, sezuse in picioare;
Tu mosule, stai bine, nimica nu te doare,
Cand toti se plang, tu singur nu ai nimic, nu-ti
[pasa.
Tu n'ai mosii, nici lanuri, probabil n'ai nici oasa
In tara ce acuma ne-a cotropit dusmanii

Da, c'coana, sarut mana in taxa Munteneasca

Nu am nicio avere, casa mi-o jefuiasca ;
Dar am doi fii, cucoand, pe frontul din Moldova,
Si s'a'mplinit o luna si nu le-am citit slova.
Iasi 1917.

PLIMBARI ISTORICE
Numele domnitorului Mavrogheni era foarte pu-
tin cunoscut chiar pe vremea mea ; mai cunoscut
era al nepotului sau Petrache Mavrogheni, fost
ministru de finante in cabinetu1 dela 1871 al lui
Lascar Catargiu; un om de finante modern, ma-

www.dacoromanica.ro
 47

rind bugetul statului cu impozite noi, ca mono-

polul tutunului, licenta bauturilor spirtoase 0 la
campania opozitiei contra acestor impozite Inchi-
zand orice discutie cu un fel de aforism: nunaai
salbaticii n'au impozite, fiindca n'au ce face cu
dansele, ei neavand de intretinut nici scoli, nici
tribunale, nici armata, nici tot felul de luceari
publice.
Cand ministru Chitu a separat limba romana de
cea latind, pe care n'o face& nimenia (afara Circa
dela Matei-Basarab), facand din ea o catedra
noud, autorii de manuale didactice, in cartile lor
de citire au dat si una din frumoasele si intere-
santele arnintiri ale lui Ion Ghica, Domnia lui
Nicolae Mavrogheni", in care autorul ne face por-
tretul unui monstru, unei feare salbatece, unui
ignorant ajuns pilot al flotei grecesti, dupace fu-
sese pirat ; Inneca In Dunare cateun boier sau cu-
coane, casä le ia averile; trimitea in exil o mul-
time de boieri mari intre care chiar pe Enachita
Vacarescu, pentru care aveh oarecare ipolipsis,
fiindca, era cel mai detreaba, dintre boerii marl.
Mai tot ce spune el despre masurile si grozaviile
lui nu sunt confirmate de cronicarii contimporani
Enachita Vävdrescu si Dionisie Eclesiarhul, nici
de Pitarul Christache, desi cei doi dintai nu-i sunt
totdeauna favorabili.
In secolul trecut incepem sä avem istorici pro-
priu zisi pe Xenopolu si Ureche, amandoi profesori
universthari de istoria Romanilor. Xenopolu ins& il
judeca, aproape numai dupa lucrarea lui Vaca-

www.dacoromanica.ro
48 -
rescu, Ureche in istoria lui ii consacra un vollun,.
in care utilizeaza o multdme de isvoare atat straine
cat si din tara, iar din tard nu crede aproape decat
in afirmärile lui Pitarul Christache, care pove-
steste toate ale lui si cele bune si cele rele cu o
vaditä sinceritate si in versuri populare de opt si-
labe si in cea mai frumoasa limbä roma.neasca.
Cand cele spuse de Ureche sunt spuse si de Pi-
tarul, el le reproduce nu in note ci in corpul na-
ratiunii.
Face de exemplu Ureche portretul lui Mavro-
gheni, dupa dansul urmeaza g eel facut de Pi-
tarul :
Unii ziceau ca-i om bun,
Cei mai multi ca e nebun.
Altdi 11 tineau de prost
Si nimeni nu-i da de rost;
Cand sedeai cu el la sfat
Chiar nebun adevarat.
Vorbind de armata injghebata si organizata de
el, arata immediat si impresia poetului:
Sa te fi dat la o parte
sa vezi regule curate,
Cat erau de dragdlasi
Si nascuti a fi osta0;
Se mirau cine-i vedeä
Si la ei gura eh's*
ca par'ca au fost cätane
Decanci au esit din foale.

www.dacoromanica.ro
 49

0 nota. rea : casd alba bani atat pentru trebuin-

tele lui cat si pentru a le impardliei, Mavrogheni
ii Ina dela boierii cu daredemand, chemandu-i la
palat, daruindu-i cu caftan de boierie mai mare si
apoi prezentandu-le si nota.
Pitarul povesteste patania boierului Desliu,
cand 1-a chemat la palat si i-e. dat caftan de ar-
mas mare cu pafta de aur:
Cum pdti bietul Desliu
De-o pomeni mort si viu
§i-i fuse intru zadar
Mavroghenescul nazar ;
(favoare)
Ca sä fi stiut sarmanul
La ce-o sa-1 scant& caftanul
Mai mai cä s'ar fi lasat
De-acest caftan piparat.

Cand a intrat armata turceascd in Bucuresti,

dupd izbanzile dela Timisoara si Mehadia, lumea
incepe sá se inspaimante cu drept cuvant, cad
Turcii, dupd vechiul lor obiceiu, incep sä se goarte
cu cruzime. Mavroghenii ia repede masuri severe
pentru siguranta in Card ; unde va sin* ostasi fa-
cand vreun fau, fard alta intrebare sa,-1 prinda si
sd-1 omoare; deaceia ii spune Pitarul.
Brava, Mavrogheni, hrava,
Altu ca tine mai sta-va?
Unde s'a mai auzit
i unde s'a pomenit
4

www.dacoromanica.ro
50 -
De-un ghiaur sd se'ngrozeasca
Atata oaste turceascd;
Apoi voevod oare era,
Sam, a vizir semana ;
Care domn a mai stätut
Trei tuiuri sa fi avut
pi eine altul. SI se bata
Cu doi Imparati deodata..

De manilla lui si Pitarul vorbes.te tot cam ca

cei doi cronlcari, nu insd ea Ion Ghica :
Se plimba calare voiniceste
pi la cap legat turceste
pi peunde nu gandeai
Peacolo II intalnial,
Uneori in port turcesc
Alteori ealugaresc.
Un fel de stare de a.sediu :
Avea un tun si. seara, cand se slobozia, nu
era voie sä se mai plimbe nimenea, ed. streangul
11 mance..

pi cum auzia dand tumll,

Nums.i toti apuca drumul.

Porunceste preotior sd tie biserieele deschise

toatä ziva, cash' poata. merge norodul la bisericd
_la orke ord. Negustorii sä tie prdvAliile deschise
noaptea, cd nimeni nu va indrazrii sd fure.

www.dacoromanica.ro
 51

Era un maniac, un excentric, dar chiar ma-

niile lui erau de multe ori spre folosul obstesc.
Pentruce 11 urau boierii si maiales Vacarescu,
care-I si despretuieste, desi credincios Turcior
easi dansul? intai, pentruca era de extractie
proasta, nu era din aristocratia Fanarului, cum
era uzul ; un aventurar ignorant, care nu stia nici
greceste, nici turceste, iar romaneste era incapabil
sa'nvete. Atunci ce limba Oa ? Poate frantuzeste,
pentruca un filosof grec Sardarul Zanetti ii dedicd
o lucrare fisolofica: Refutations du systeme
d'Occelus", scrisa in limba greaca si franceza, si
obiceiul era sä nu se dedice luerari in limbi straine,
deal acelora care le cunosteau. Dar ura cea mare
a boierilor incontra lui, din care cauzl mai toti ti-
neau ori cu Nemtii, ori eu Muscalii, i-o purtau din
pricind ca-i jefuia de bani ; dar dela eine era sa.
ia ? dela sdraci ea Ungherliu, care a reintrodus fa-
caritul, desfiintat de Mavrocordat prin afurisania
Mitropolitului si intarit de Patriarhul din Cons-
tantinopol ? Oamenii eicestia din cauza venali-
tatii turcilor celor mari, cand capatau tronul tre-
buia, dupa cum spune dr. Zaloni, eel mai aspru
critic al fanark4ilor, sa faca trei averi : una cu
care sa traiasca, ei, alta cusä plateascä datoriile
facute pentru capätarea tronului si a treia casa
alba cu ce eurnpara, tronul, dupa ce erau scosi din
dornnie.
Panariotii istia nu sunt greet, ci descendentii
aristocratiei romane, care si ei, cand erau trimisi
ea guvernatori de provincii, trebuia sa faca tot

www.dacoromanica.ro
52 -
trei averi, una pentru dànii, una pentru protec-
torii i aparatorii lor, iar a treia pentru judecatori,
dad., vor fi dati Iri judecata.
Cat despre ura lui loan Ghica, ea se datoreste
poate faptului ca Ghica cel Batran trebuie sa fie
nepotul unuia din cei doi Ghica, exzilati de Ma-
vrogheni, pentrucd-i bänuia de rusofili i aminti-
rea purtarei lui Mavrogheni ca domn trebua sa-i
fi fost comunicata de acesta. E ash de rau si de
nedrept cu dansul, ca nici mort nu-1 iarta. Ma-
vrogheni e omorit la Rusciuk de inimicul sau de
n-ioarte Hasan-pasa. Nevasta lui Mavrogheni face
o plangere la sultan : Cum se poate ca tocmai bar-
batul ei, care a fost singurul donm strain credin-
cios portii panala moarte, tocmai lui sa i-se taie
capul ca unui tradator. Sultanul nu ddduse ase-
menea firman, vizirul din propria lui manie I-a
omorit cu firman fals ; sultanul, cand +a aflt mi-
selia vizirului, a poruncit sä i-se taie capul. loan
Ghica nu spune acest detaliu asd de important, in
schimb afirma, fals ca a mai intarziat, casa mai
stranga odata vacaritul desfiintat de Mavrocordat
si reinfiintat de Ungherliu, care vine domn dupa el.
Poate sag fi urit atata si din motive politice, Ion
Ghica liberal, cazut, gonit din palat in noaptea de
11 Martie 1871 din cauza miscarii antigermane de
/a sala Slatineanu, e inlocuit chiar noaptea cu
Lasoar Catargiu in cabinetul caruia nepotul lui
Nicolae Mavrogheni ocupa locul de ministru de
finante ; e stiut cä unde se yard patima politica
foarte des spurca, locul si foarte rar 11 sfinteste.

www.dacoromanica.ro
 53

COLABORATORII LUI CARAGIALE

Propriu zis niciunul, in mod vag toata lumea, in

mod precis eativa prieteni, care ne intalniam mai
in toate zilele la vreuna din eafenelele dela centru,
mai obicinuit la Fialcovschi, casa privim la par-
tida de table a lui cuconu Alecu Boranescu, pro-
fesorul de matematici dela Sf. Sava, un adevarat
teatru cu bomourile si. pretinsele lui figuri retorice.
Cand se isprdvea petrecerea dela cafenea, ne in-
thlneam, innainte de a merge acasd la vreun res-
taurant la Costandin sau Spiridon, la Purcel sau
la Enache, birturi cu lautari, pe care Caragiale le
numea Gherdapurile Bucurestilor, pentrued nu se
puteh, cand aveai cele mai bune intentii sä te duci
drept lacash, sa nu te opresti la vreunul din ele.
Acolo amestecam noi vinul nu cu ap6., ci cu vor-
be de spirit, cu glume, cu anecdote bine spuse a-
fara de ale aui Petre Missir, care totdeauna uith
tocmai sfarsitul; cu observäri asupra ridiculului o-
menesc, cu imitatii si jargondri in care Garagiale
era neintrecut, se cunostea Ca era neam de ac-
tor, vorbeà ca grecu, ea ovreiu, ca cei de dincolo,
ca Moldovenii, ea Cogalniceanu, ea Dumitru Br6-
tianu, eä ai fi jurat cä sint ei in persoana, a-
tat in modul lor de a gandi, cat si in felul lor de a
vorbi.
Presedintele acestui care literar sui generis era
Caragiale, iar ca membri gazetari, actor!, muzi-
canti, avocati, dar maiales profesori, la care tineä
mai mult decat la oricare alta profesie, caci in so-

www.dacoromanica.ro
b4

cietatea dascalilor, care erau si iubitori de glume

$i-a complectat el cultura generald, casi in. socie-
tatea Junimea, unde miscere utile dulci", era
articol de statut, si a devenit cu timpul cel mai
cult autodidact, din cati am cunoscut.
La aceste Intalniri, care se faceau Intamplator
lard zi precisd si fax% invitare, (Inca' un membru
tot intamplator, ne comunich vreo nostimadd Me-
dita, el o punea de-oparte In memoria lui, cas'o
utilezeze, cand i-o veni vremea. Celui care nu adu-
cea nimic, i se faceau atatea mutre, ca se excludea
singur, de buna voie, fiindca vedea ca nici el nu-i
de noi, nici noi de eL
Niciodata Insa Caragiale nu reproducea cele a-
dunate dela. noi, asa cum le auzise, ci uneori lua
numai o parte, alte ori in intregime, de cele mai
multe ori le amplifica, marindu-le valoarea lite-
rara. Astfel :
Alecu Dumitrescu (zis si Infamu), fost institu-
tor cu patru clase ginmaziale si apoi profesor de
limba franceza dupa o munca far% preget de
sapte alai casa-si ia bacalaureatul si licenta In li-
tere la Lausanne,: era un tip din cele mai nos-
time, violonist diletant in concertele simfonice ale
lui Wahmann, etc.
Intr'o yarà intors din Campuhmg unde-si fa-
cuse vilegiatura, ne povesteste urrnatoarea in-
tamplare :
0 cucoana foarte grasd istorisea la cofetaria din
f4a bulevardului numit odinioard Bulevardul Par-
don fiindca era asa de scurt si stramt, ca. lu-

www.dacoromanica.ro
 55

mea care se plimba pe el la fiecare pas se lovea de

cineva si trebuia sa ceara pardon , cmn la In-
toarcerea dela o excursiune, i-s'a speriat calul si a
trantit-o jos. Norocul meu, zicea ea, a fost ca, cum
sint eu voluptoasd, am cdzut pe moale si m'am a-
les doar cu spaima si a mea si a Diunnealui. Ca-
ragiale la prima ocazie a si p1asat-o, dar culmi-
nand-o dupa maniera lui.
Era pe vremea trenurilor de placere la Sinaia.
0 familia de mici burghezi compusa din o cucoand
tanara dar foarte grasa si patru barbati, dintre
care un June luat In societatea lor, fincica avea re-
putatia cd e plhi1 de haz, a tot ce iese din gura lui
te face sa razi cu lacrhni. Cand lau ajuns In gara
Sinaia, grabitd sa-si gaseasca un loc in padure,
unde sa iee masa cu merindele aduse de-acasa',
cum era obiceiul atunci, cucoana nu stiu cum face,
ea aluneca pe peron; dar din norocire cade pe
moale, In acelasi timp lush', se aude 0 o paraitura
foarte caracteristica... Tanarul gata cu :
Ha, ha, ha, ha !... a plesnit gazimetru coani
Veti ! ,

Inteo noapte se deschide vorba de diferitele case

si gazde, pe care le-am avut in Bucuresti. Eu
mi-am adusaminte de cea pe care am putut s'o
gasesc in Bucuresti in timpul razboiului din 1877,
cand a trebuit sa fug din Giurgiu, uncle eram pro-
fesor de limba, latinA si elena la gimnaziul de a-
colo, prima mea catedrä. 0 camera. curata, cam de-
parte intr'o infundatura din calea Dorobantilor,
(fasta calea Herdsträului), al carei stapan se vede

www.dacoromanica.ro
58

ca tinuse de casa boerului Samurcas, cad In toata

od.4..3Aa era un singur tablou : fotografia boerului
Samurcas mort, iar la capul lui, ca priveghe, pro-
prietarul meu stand in picioare. In restul casei lo-
cuia el, nevasta, o fata mare cam batrana si un
bdiat ajutor de arhivar la ministerul de final*,
Alexandrescu Teodor, fala familiei.
Intr'o zi aniploiatul vine cu un catel, pe care 11
botezase Gorceacof, nume celebru in Bucuresti, In
timpul razboiului, caci era oaspetele nostru cel
mai ilustru dupa imparat. Intreb Inteo zi pe dom-
nisoara Alexandrescu cum II cheama pe cate-
lus, casa-1 dezmerd si eu cã era frumos si se In-
prietenise si cu mine. Ea imi raspunde: Gartacof,
dar tata nu poate sd-i zica Gartacof si-i ziee Min-
pircof.
Acest: rade dracu de porumbe negre, 1-a ampli-
ficat Caragiale in schita D-1 Goe, lash ca aproape
sa nu-1 mai cunosc, matales cá trecuse si timp
mult, decand i-1 spusesem :
Vezi ce bine-i sade (lui Goe), zise mam'amare,
cu costumul de marina?
Mamito, nu ti-am spus cd nu se zice marinel?
Dar cum ?
Marinal.
Ei, ziceti voi cum stiti, eu zic cum rain apu-
cat. Asa se zicea pe vreanea mea, cand a esit moda
asta la copii marinel. ,

Vezi cà sinteti proaste amandouä ? intrerup-

se tana.rul Goe. Nu se zice nici marinel, nici ma-
rinal.

www.dacoromanica.ro
 57

Dar cum, procopsitule ? intreaba tanti Mita

cu un. Zambet simpatic.
Mariner.
Apoi de, n'a invätat toata lumea carte ca
dumneata, zice mami-mare si iar il saruta pe nepo-
tel, si iar ii potriveste palaria de mariner".
Inteo noapte Mita. Iancovici, avocatul (zis si
Mangafatua), ne propune sä mergem la Nita Mari-
nescu In gradind, ea La doi pasi de Fialcovschi, sa
auzim o cantareatä frumoasä adusa din Ploiesti,
Doamna Lina, o contralta eu, note de bas, cum nu
mai auzisem din timpul Teodorinei si sa ne spuie
si una nostimá din jurnalul Dreptul :
La un tribunal din Ardeal un domn Bumbea,
alias Bumbes este divortat de sotia sa prin sen-
tintä definitiva pe motivul ea nu poate sd presteze
fiebitul conjugale.
I-a placut numele Bumbes, cu care Impreuna% cu
Tiberiu, a facut schita institutorului Tiberiu Bum-
bes ; iar motivul divortului 1-am adoptat ea eufe-
mism delicat in locul termenului vechiu de dure-
roasa amintire.
Toate astea se pot numi contributii, imprumu-
turi oil sugestii ; despre o colaborare propriu-
zisd am sa scriu altadatä.
UN COLABORATOR

Cabala nereusita dela prima reprezentatie a

Scrisorii pierdute" n'a dezarmat pe caracuda li-
-terara; ei au facut socoteala ea orice piesä cu cat

www.dacoromanica.ro
58

are o serie mai mare de reprezentatii, cu atat i-se

imputineaza publicul si s'au pus SA astepte sail pe
jumatate goale, cas'o poata fluera, nepedepsiti de
nimenea. Au facut ins& o mica gresala de ealcul.
O scrisoare pierduta" nu era once piesci, ci
cea ma4 originall lucrare dramatic& din toate
punctele de vedere si ca tema, si ca moravuri, si ca
persoane, si ca limbd, si ca tehnica teatrala, si ca
actiune vie repede a la Labiche, autorul lui favo-
rit si asemenea piese nu se pot depretia de incer-
earile proaste ale oarecaror energumeni. Piesa a
avut o serie de douazeci de reprezentatii si ar fi a-
vut si mai multe dacd nu era intrerupta provizoriu
de opereta Bocacio.
Atunci au recurs la o adevarata infamie, au pus
in circulatie o minciuna stupida, ea piesa e facuta
cu colaborarea unui prietin si ea acel prietin asi fi
eu. Legenda aceasta se vede ca trebuie SA fi fost
imprastiata cu oarecare intensitate, caci multi
dintre mmoscuti si chiar dintre prietini ma intre-
bau ce-i cu colaborarea mea; ba unii vrand sá
treacà de cunoscatori specialisti in materie de co-
laborare, precizau si actul facut de mine, anume
actul cu cele doua discursuri, model de galimatias
artistic. La toti le raspundeam printr'un argu-
ment peremtoriu, caci prin el minciuna se desmin-
tea. singura :
Carevasazica eu in materie de literatura
dramatica sunt tot asa de priceput si de destept
ca si Caragiale ; si tot eu sint asa de idiot ea co-
laborez efectiv la piesa cea mai bun& a lui, dar

www.dacoromanica.ro
 59

nu-mi afisez numele ; i ca un idiot ce sint renunt

la toate foloasele i materiale si morale, care ti-le
dã o colaborare".
Cam tarziu, dar insfarsit mai bine mai tarziu
decat niciodata, o imprejurare fericita m'a scapat
de aceasta glorie-ponos.
In anul 1901 Caragiale implinia clouazeci i cinci
de ani de activitate literard. Prietenii i admira-
torii lui au sarbatorit acest sfert de veac printr'un
banchet, la care s'a grdbit sã ia parte o intreaga
intelectualitate atat din Capitalq cat si din pro-
vincie.
La masa de onoare Petrache Grädisteanucare
toatä viata lui a protejat artele si literele cu o li-
beralitate de adevarat boier democrat; iar pentru
särbatoritul a avut o deosebita dragoste, cum a do-
vedit-o, cand a fost directorul Teatrului National,
a prezidat banchetul si a tinut o emotionanta
cuvantare. La dreapta si la stanga lui : Take Io-
nescu, ministru, Barbu Delavrancea, primarul Ca-
pitalei, apoi Ciurcu, Mille, reprezentanti ai presei.
A vorbit Take Ionescu, proclamand pe Caragiale
Moliere al Romaniei. A vorbit C. Mille, observand
cu drept cuvant absenta unui reprezentant al A-
cademiei si mai ales al Jimimii". Dar ce era sä
caute Academia, care i-ia refuzat un premiu de care
Caragiale, dupd socotelele lui intemeiate, era asa
de sigur, cà ii i scontase. Ce era sa caute Ju.nimea
unde Caragiale nu mai colabora la revista ei dela
1895, caci nu-i mai da mana sa scrie gratis.
N'ar fi trebuit insa sa lipseasca doi junirnisti :
Petrache Missir Si Iacob Negruzzi.

www.dacoromanica.ro
60

Nu atat ea membru vechiu al acebith.st cerc lite-

rar, cat ca prietin a trebuit sa-1 mahneasca pe Ca-
ragiale absenta lui Missir, la care nu stiu daca la
vreun altul tinea ash de mult. Cand venia la Iasi,
cel dintai om de care intreba, era Missir. Odata
fund la artistul Cujba si afland dela el cã la ora
aceia era la curs, ii face urmatoarea scrisoare seri-
sa, contra obiceiului sau, dintr'un condeiu fara
nicio stersaturd, ori corectura s'i in opt versuri de
forma populara impecabila :

Misiras
Sint la Ias
Sau la Iesi,
Daca icsi
Dela slujba.
Vin la Cujbd.
Al matale
Caragiale.

Multi poate cunosc aceste versuri, funded ele au

facut inconjurul tarn ; _foarte multi lush nu le
stiu, iar cu ce le stiu ori din lipsa de memorie, ori
din mania ce-au unii de a pune si ceva dela din-
sii, le-au stricat, (astfel de masacre folkloristii le
numesc variante, eu le-asi numi mai curand es-
tropiante). Cine primeste o astfel de scrisoare,
care e o spiritual& glum& amacreantica si fiind
scrisa. si de un Caragiale se pastreaza an famine,
nu poate sa lipseasca, dela sarbatorirea autoru-
lui ei.

www.dacoromanica.ro
 - 61'
Pentru doua motive nu trebuia sa lipseasca
nici Negruzzi; Intai, pentruca era directorul Con--
vorbirilor literare, in care Caragiale §i-a publicat
tot teatrul sau; si al doilea, pentruca Negruzzi
a fost singurul colaborator al lui Caragiale In
opera lui dramatica.
Duph D'ale carnavalului", Caragiale, cam des-
curajat, incearca o revansa eroica ; propune lui
Negruzzi sa. scrie Impreunä o opera bufa cu mu-
zica de Caudela. Se invoesc ca Negruzzi sa scrie -
versurile si Caragiale proza.
Piesa cu tithil Hatmanul Baltag" a fost gata
si jucata in stagiunea din 1884. A avut vreo sapte
reprezentatii, apoi a lost scoasa din repertoriul
teatrului national.
Raceala, cu care a.fost primita opera, Negruzzi
a atribuit-o rautatii publicului bucurestean; n'a
avut Ina, dreptate. Muzica era lucrarea unui corn-
pozitor, care n'a cunoscut genul cu totul nou,
cum nu 1-a cunoscut nu el, ci maestri ca Souppé si
Straus din Viena cea cu veche cultura muzicala.
Libretul : Nici odata nici Caragiale_.nici Negruzzi
n'au lost mai lipsiti de spirit tocmai Inteun gen,
unde se cere mult spirit, nu cat au avut Meilhac
si Halevy, libretistii operei bufe a lui Offenbach,
caci aceqtia au fost neintrecuti in lume. Mai adau-
ga pe langa aceasta si faptul cd piesa a fost ju-
cata Intr'un timp cand teatrul nostru n'avea Inca
elemente pregatite pentru genul acesta, pe cand
trupa franceza a d-nei Keller, care a facut deli-
ciile Bucurestilor un sir Intreg de ani, era de asa

www.dacoromanica.ro
62

valoare, ea nu Ojai ee sä admiri la ea mai mult,

jocul sau cantecul, cdci unul intrecea pe celelalt.
Dupa raspunsul de multumire al sarbatoritului,
se retrag fruntasii mesei ramanand din ei numai
Baatu Delavrancea si C. Mille, profesorii: Dr. Ure-
che, Popa Liseanu, Clinciu si altii. S'a petrecut
paná la ora patru Inteo intimitate mai boemd.
Atuncia am luat si eu euvantul, ea sa Ingrop
pentru totdeauna chestia colaborarii mele. Mi-a-
due aminte c'arn spus cam urmatoarele : Domnul
Tache Ionescu 1-a comparat pe Caragiale cu Mo-
lière, proclarmanduAl Moliere al Romaniei ; eu,
dintr'un punct de vedere foarte important pen-
tru un scriitor dramatic, Il puiu mai presus decat
Moliere. Teatrul acestuia la inceput e o imitare,
o localizare a fanselor italienesti si a teatrului lui
Phut si numai dupd o lunga practica si ea actor
si ca autor apar operele, care i-au facut numele
nemuritor.
Caragiale n'a imprumutat dela nimenea un
rand, afara de cateva imitatii in Hatmanul Bal-
tag din La Belle Helene a lui Offenbach); toata
opera lui atat dramatica cat si satirica e opera lui
proprie, fara niciun fel de haiducii literare, co-
mise de unii din inaintasii lui.
. ALECSANDRI SI GENERATIA NOUA

G. Bengescu, lautorul bibliografiei complete a

operei lui Voltaire, In notitele biografice si amin-
tiri personale asupra lui Alecsandri, fostul lui

www.dacoromanica.ro
 63

se.f la legatia din Paris (1885-1890) si foarte iubit

prieten i colaborator la acele amintiri ne da In-
tre altele si aceastà particularitate a lui sufleteas-
ca, cà n'a avut niciodata vreun sentiment de ura
sau de invidie contra colegilor lui in arta scrisului
si ca el poate sa spuie ca Crebillon :
Aucun fiel n'a jamais empoisané ma plume.
Malta vreme nici n'a putut sä alba asemenea
sentimente, caci tatat activitatea lui din trecut,
cat i cea neasteptag din ultimele doua decenii
1-au &draft deja din viata cu cloud titluri, unul
glorios: cel mai mare poet al neamului; altul fru-
mos: bardul Romdniei, adica poetul care din fapte
istorice, chiar contimporane, creiazd legende ca
Sergentul i Penef Curcanul. Ce impresie misca-
toare pandla lacrimi a produs la inmormantarea
lui, cand nouà curcani i cu sergentul zece au venit
din Vaslui la Mircesti casä scoata pe umerii lor
tampul neinsufletit al cantaretului lor din toate
vremurile ! Cam odata cu intemeierea societatii Ju-
nimea din Iasi si a revistei ei Convorbiri literare,
apar i doi scriitori, un poet si un dramaturg, care
aduc i in poezie i in drama o nota noua. Poetul
e Eminescu, primal poet cult la noi cu un capital
de idei i variat l bogat, cu un capital bogat de
vorbe care sa le exprime i Oa consecinta cu o a-
sociatie de idei noi, care dup.& Remy de Gourmond
e caracteristica scritorului de talent. Celalalt e
Caragiale, nepot a doi actori mari, trait foarte de
tanar in lumea teatrului si a scenei, a avut l prin
mostenire i prin mediu pe langa darul de a sale

www.dacoromanica.ro
64 -
technica teatralk calitate independent& de arta
de a scrie, cum s'a vazut la marele V. Hugo, a
cdrui drama Cromwel, fäcuta de dansul ca proto-
tipul dramei romantice, nu s'a putut juca nici-
odata.
Pe amandoi i-a urit Alecsandri, pe Eminescu pe
furip, pe Caragiale pe fata prin acte i prin fapte.
Se vede ea tot asa a ramas nearnul asta cum 1-a
caracterizat Horatiu acum aproape doul mil de
ani : irritabile genus.
In Convorbirile din 1884, colonelul I. Alecsan-
dri (fratele poetului) scrie din Paris d-lui X, (care
din primele randuri se vede Ca e Maiorescu...) o
scrisoare pima de inconsecinte, de incoherente, de
niaivitäti i pe de and parte cu o pretentie de mi.
ditie cä parc'ai citi pe Anatole France; casa do-
vedeasca (cu retractaxi prudente) un plagiat al
lui Eminescu. Iata rezumatul acelei scrisori:
La inceput vorbeste de o intrunire literara la
Maiorescu, la care Eminescu a recitat de mai multe
ori poezia sa O nunta imparateasca.", publicata
mai tarziu cu titlul Calin". Apoi de publicarea
in volum a poeziilor lui Eminescu, cand iar vor-
beste de Cahn, care citindu-1 din nou, i-a placut
si mai mult; asigura pe Maiorescu ca nu are de
gand sa faca o analiza a intregei opere a lui E-
minescu, ci se va margini a-i semnala Intalnirea
de idei si inrudirea intre cateva randuri din Sa-
tira I si textul unui document caldeian tradus de
d. Oppert si extras din Histoire d'Israel" a d-lui
E. Sedrain, una din scrierile cele mai renurnite a-
supra acelor timpuri :

www.dacoromanica.ro
 - 65
Creation

Jadis ce qui est en haut, ne s'appelait pas ciel

Et ce qui est la terre en bas, n'avait pas de nom.
Un abim infini fu leur generateur,
Un chaos, la mer, fut la mere qui infanta tout cet
[univers".

Iata acum si cateva randuri din Satira I a lui

Eminescu :

La, inceput pecand fiinta nu era, nici nefiintä

Pecand totul era lipsa de viata si vointa,
Cand nu s'ascundee. nimica, desi tot era ascuns.
Cand patruns de sine insusi, odihneà cel n.epätruns
Fu prapastie, genuna, fu noian Intins de apd?"/.

Dupa aceasta apropiere, vine un fel de retrac-

tare. Sub penelul maestru al scumpului nostru
poet, vedem o cosmogonie suprema in versuri in-
comparabile. Astea le zic acelora care vazand pa-
ralela incercata aici ar obiecta cu o zambire ge-
neroasa, pentru mine, Ca Eminescu va fi citit si
el pe Oppert. Si ca cosmogonia lui nu e decal o
dibace potlogarie facuta de un roman asupra unui
caldeean in neputinta de a se apara. Admit ca E-
minescu a citit nu numai pe Oppert dar si pe mai
multi doctori in tecsturi ieroglifice.
Nici noi, nici Eminescu nu vom regretà ca s'a
adapat in isvoarele antichitatii, casd ne dea (Ord
a imith cat de putin un tecst atat de laconic si
5

www.dacoromanica.ro
66 -
obscur) ... Coincidenta ideilor, Infaurirea geniilor
au fost si va fi cat lumea. Un ecsemplu: Moartea
ciobanasului din Miorita a fost plagiatä de Chi.-
teaubrland in insotirea In fata cerului a lui Chac-
tas i Atala.
Dupä o digresie lard niciun interes ori legatura
cu plagiatul lui Eminescu, revine iar la Ca lin
(uita. Satira I), din care reproduce nunta.
Insfarsit e timp sá inchid, scrie Colonelul, a-
ceastd epistold, nu Insa fara a raspunde la o so-
m4iune, pe care o presimt din partea dumitale :
Care e conchiderea ? Conchidere ? trei nu una.
Cea dintdi e cd cauza unor scriitori ca Emines-
cu, vrednici urmdtori ale acelor care au deschis
calea mantuirii, limba romdnd, scumpa noastrd
limbd din cronici si din balade, chiar necultivatd
cum e, poate fi organul ideilor si simtirilor noas-
tre cele mai alese.
Al doilea conchidere e cd eine are Miorita la
casa lui, sd o puie la icoane.
Al treilea qi depe urmd e cd cine o descopert
pdrechea Mioritii sd-i facem o mica rdsplatd na-
tionald.
Aceste trei concluzii pentru a cloyedl un plagiat
al lui Eminescu!!!
sau :
Pe pod pe la Spiridon,
Trece un car cu scoarta.,
Sufletul tau n'are creclinta;
Dacä nu ti-a fost pe plac,
Dece m'ai tadus dela BuzAu.
(Muza dela Bortarece)

www.dacoromanica.ro
 67

Cine e autorul acestei scrisori, caci un colonel,

chiar deacum cincizeci de ani, nu poate fi nici in-
consecvent si nelogic ; 0 nici aisa de savant cum e
cand vorbeste de analizarea volumului lui Emi-
nescu, de asiriologie, de Chateaubriand, de pic-
turd, de plagiate, de Miorita etc.
Cum a putut sa, le publice Convorbirile ? Pana
voiu putea sà luminez aceastá, mistificare, eu be.-
nuesc ca. V. Alecsandri nu a fost strain de ea.
Alecsandri a cunoscut pe Caragiale cu ocazia
traducerii in versuri a piesei lui Parodi: Roma
invinsd. A asistat la reprezentarea ei si a notat
pe traducdtor cu nota de un mester al limbil noa-
stre. Un elogiu ea acesta venit dela eel mai adânc
cunoschtor al intregului graiu romanesc, 1-a incu-
rajat si indemnat si de Manolescu, a inceput sa
traducd Lucretia Borgia". Ascanio Ins& i-a luat
innainte cu alta piesa a lui V. Huga Ruy-Blas".
Cand insa traducatorul s'a prezentat cu o piesä
originald, atunci Alecsandri vazand in el un rival
serios intr'un gen literar in care el se credea fara
rival, a staruit din rasputeri pe langa Ion Ghica,
care ca vechiu prieten nu put& sa-i refuze nimic,
ca se:4 scoata piesa din repertoriu, desi cat de mult
a placut 0 publicului dejos si celui desus, e fap-
tul ca ea s'a jucat la Dacia si in alte sali 0 in
provincie zece ani, Ora sa i-se fi perdut nimic din
valoarea ei dramatica, ea si piesele lui Moliere, cu
care bine 1-a comparat Tache Ionescu. Iar cu nu-
mirea lui ca Director al teatrului national, rein-
troducand-o in repertoriu, a avut 'Yana astazi o

www.dacoromanica.ro
68

suta de reprezentatii minus cele numai cateva,

care au avut loc Innainte de a fi scoasa.
0 dovada scrisa de ura i rautatea lui Alecsan-
dri fata, de Caragiale e urmatoarea scrisoare a lui
catre Iacob Negruzzi.

Iubite Negruzzi,
Cea mai placutd veste ce puteai sa-mi dai pang
acum din tar& este improvizarea operei Beizadea
Epaminonda". Asi dori foarte mult sa o citesc si
sa-ti dau parerea mea asupra ei, desi sunt Incre-
clintat ca trebuie sa fie o pies& nimerita, de vreme
ce te-ai leptidat de colaboratorul Hatmanului
Baltag".
Caragiale sà fie cauza caderei Hatmanului Bal-
tag !
Opereta noud !Ara colaborarea lui Caragiale a
avut numai o reprezentare, caci dupa, a doua, tea-
trul fiind aproape gol, piesa nu s'a mai jucat.
Hatmanul a avut sapte.
0 SCHITA SATIRICA INEDITA DE I. L.
CARAGIALE

Profesorul G. Ibraileanu judecand pe Caragiale

dupa primele lui piese de teatru II da de conserva-
tor; dacd tinem seama Insä de primele gazete, la
care a scris i anume: Alegatorul liber, Vointa na-
tionald si Unirea democratica, trebuie sa-1 punem
printre liberiali. Apoi primele Iui functiuni publice

www.dacoromanica.ro
 - 69
i-au fost date de liberali, cea de revizor scolar
(1831) de V. A. Ureche, care tinea foarte mult la
el si cea de econom la fiabrica de tutun si apoi de
functionar la Directia general& a monopolurior
statului, ia dat-o Directorul Tache Protopopescu,
care-1 iubia si-1 facea haz tot foarte mult.
Cand au venit conservatorii la putere la 1888,
el vechiu junimist i vechiu i insemnat colabo-
rator gratuit la Convorbiri literare (caci asa era
peatunci), a cerut Directia teatrului national din
Bucuresti; Maiorescu, ministru instructiei 1-a re-
fuzat pe motivul ca, n'are temperamentul de a
conduce o societate artistica, un eufemism maio-
rescian, care pe romaneste sun& a0.: tu nebun, ei
nebuni, cum o sa VA puteti intelege ?
Numirea lui ca Director si-a capatat-o singur.
Cand Eduard VII ne-a facut deosebita cinste cash
ne viziteze tara, Regina 1-a poftit sà vaza. si Si-
naia. Aicea intre alte petreceri i-s'a dat printului
si o serata artisticà cu mult gust si pricepere, or-
ganizatà de Caragiale i mi-se pare si de Al. Dal-
vila. Cu aceasta ocazie Regele i-a conferit proprio
moto Coroana Romaniei, iar Regina a exprimat
dorinta de a-1 vedea cat mai curand directorul
teatrului national, The right man in the right
place. Atunci Caragiale a spus Reginii ca asà a
crezut si el i a solicitat acest loc dela Maiorescu,
dar a fost refuzat. Am sa te numesc atunci eu,
caci pe mine nu cred sä m. refuze domnul Maio-
rescu. Asa a fost numit Caragiale director far&
voia boierului si lucrul s'a vazut clar in urma.

www.dacoromanica.ro
70

Stagiunea s'a inceput cu localizarea lui Gusti

Manevrele de taaanng,", piesg jucatg i pusg In
scend cu o ingrijire minutioasa panä la cele mai
mid detalii, du travail achevé, cum zice francezul
si cum nu se mai vgzuse pang atuncia In teatrul
nostru. Toate gazetele au remarcat mai mult sau
mai putin aceastg revolutie afar& de gazeta Juni-
mistd, a cdrui cronicar teatral Sfinx (Racovitä)
abia s'a Indurat sg spuie cevà despre ea. La urma
urmei nici n'a putut sa functioneze acolo mai
mult de un an.
Caragiale, drept vorbind, n'a fost de nici un par-
tid i nici nu puteg sg fie. Ambele partide i In
cabinet, dar mai ales In parlament si Intnmiri
publice aveau o multime de tipuri bune de ex-
ploatat in satira lui pollticL Unul. din regretele
lui Caragiale era cä n'aveg pe candidul burghez
al lui Labiche; a avut Insa pe burghezul pretins
intelctual al lui Henri Monnier, care a creat tipul
lui Joseph Pruthomme, oel cu fraze ca acestea :
Le char de l'état navique sur un volcan, inferioa-
rg lui Trahanache al nostru, care reproduce cu
admiratie vorbele adanci ale fiului sgu : 0 tard
care nu merge innainte, da indardt sau stci pe loc.
Definitia gardei nationale baioneta inteligenta e
facutd de un licentiat in drept din Paris, faimosul
Basile Jepurescu ; etimologia cuvantului pensie
dela panis e a unui doctor in drept din Italia, tri-
bunul N. Flevia ; la o Intrunire electoralä candi-
datul opozitiei, fost colonel, terming discursul sgu
de propaganda cu apostrofa : Si o sg-1 preferiti

www.dacoromanica.ro
 - 71
d-voastra pe domnul, care n'a facut niniic pentru
tara asta, mie, care in rtizboiul din 1877, mi-am
ldsat oasele pe dimpiile Bulgariei ? A scris si la
Timpul si la Constitutionalul, nu pentru ca era
conservator, ci pentru ca, n'a avut atunci alta o-
f erta.
In vara anului 1895 liberalii erau in ajunul ye-
nirii lor la putere. Erau gata sa scoata si un jur-
nal mai slobod la garb, si cautau un publicist bun
pentru asa rubrici. Barbu Delavrancea si Mano-
lache Culoglu, care ma stiau ca cel mai intim prie-
ten al lui Caragiale m'au Insarcinat sa-i fac a-
ceastä propunere si in cazul de a o primi sa spuie
In ce conditii se angajeaza.
Cand i-am comunicat dorinta si alegerea celor
doi vechi prieteni, Caragiale era, dupd 1ncetarea
Moftului", fara nicio ocupatte. Spune-le la a-
mandoi ea ma angajez sa scriu fära plata. Sa-mi ,
dea Insa In schimb local de director la Monitorul
Oficial, pe care I-a ocupat un confrate al meu N.
Orasanu (Nichipercea), strain cu desavarsire de
mestesugul tipografiei, pecand eu sunt In stare sa
ma masor cu toata dinastia lui MU
Local i-s'a promis cu siguranta, dar ei n'au stiut
ca partidul avea deja doi candidati, Costica flies-
cu, fratele celebrului Alexandra Iliescu dela Sla-
tina si N. Vrabiescu, ruda de aproape cu doaanna
V. Misir, nascuta Vrabiescu si lupta era acuma
intre acesti doi, iar despre Caragiale nici pome-
neald. Culoglu pe care guvernul 11 numise deja
prefect de politie, i-a promis un loc echivalent,

www.dacoromanica.ro
72

iar pand atunci un salariu potrivit cu locul ce-1

ocupd el in literatufa romaneasci.
Asa a devenit Caragiale colaborator la al patru-
lea jurnal liberal intitulat Gazeta Paporului"
debutand cu urmdtoarea schita satiric& :
Greimeitici si Meisceirici

Boierii nostri odinioarei, afar& de rare escep-

tiuni, nu se prea dedeau la invätatura. Pentru a-
ceia aveau in genere gramatici, copii mai mult
sau mai putin destepti, esiti din randurile moji-
cimii si procopsiti in carte si condeiu la umbra
mandstirilor grecesti.
Slujba gramäticilor era sa tie socoteala curtii
boieresti, sa scrie zapisele, corespondenta si jelbile
boierului catre divan si la Domnie. Un bun gra-
matic era man.a dreapta a boierului maicuseamd
la cele politicesti.
Afara de gramatic insa orice boier care se res-
pecta, mai avea Inca un alt slujbas intelectual, tot
atat de neaparat unei curti boieresti cu Intinse
relatii sociale. Peatunci pecand nu se pomenia
de viata publica si cand elita sociala si highlife se
numia protipendadd, boierii in loc de Capa si de
Bar aveau sindrofie si chefuri acasa, numai in
islic si in mesi; in loc de Hugo aveau un taraf
de lautari si un mascarici.
Slujba acestuia era sa spuie caraghiozlacuri la
chef, sa pacaleasca pe musafiri si chiar pe stapa-
nu-sau si sa spuie pe greceste cucoanelor ceiace
damele aud azi pe frantuzeste la Hugo.

www.dacoromanica.ro
 73

Dar inafarg de aceastg indatorire artisticg mas-

ciricii, recrutati mai totdeauna dintre robi, pe Ian-
gd ca mai faceau boierilor si. servicii intime la
imprejurdri sentimentale, aveau si o sarcing poli-
tico-sociala.
Cand boierul avea necaz pe cineva, cand era
mahmur din cine stie ce pricing, cand era scarbit
panain suflet cd 1-a scos Vodal dela ipolipsis, a-
tuncia punea pe mascariciu la poarta curtii sä
pandeascd pe rival, sau pe prieteni, ori pe simpa-
ticii aceluia sa le dea cu huideo, sä le arunce mur-
därii ori A:1 injure nästrusnic.
Boierul sedea cu ciubucul in pridvor si striga:
Ha, ha, ha, ha, injura-1 ma, injurd-1 bine ma! S'a
dus acea epocg patriarhald, epoca de aux si de lapte
dulce ; kastazi avem epoca de hartie si cerneald.
Boierii deatunci, erau naivi, cei de astgzi sunt
adânci, acestia sunt eilibii si subtiri.
S'au dus gramaticii cu call/n*6h in brau si cu
pang de gasca la ureche, astgzi ies din randurile
poporului tineri culti si independenti, proletari in-
telectuali cu carte si condeiu si maiales cu prin-
cipii.
Acestia nu mai scriu falbi la divan si la dom-
nie, dumnealor fac articole politice in privinta
prerogativelor coroanei si asupra evcnimentelor
dela 3 Octombrie, data fatald pentru bazele regi-
mului parlamentar.
Se intelege ca precum jalba scrisg de grdmatic
o iscalia odinioara, cu pecetea dela inei, boierul
de bung credintä, lumea schimbandu-si numai

www.dacoromanica.ro
74 -
forma; tot asa 0 astazi profesiunile de credinta
politica, le scrie cu Inde lung& fidelitate proletarul
intelectual, iar boierul le subscrie cu robusta con-
vingere.
Si pentru oasa se pastreze cu scumpatate bunul
obiceiu strabun, de.0 nu mai au boierii pe vechii
0 incultii mdscarici, care sa polemizeze din partea
curtii; avem slava Domnului, o presa a elitei so-
ciale destul de spirituala si de convenabila.
Combateti-ii, baieti, combäteti-i sarcastic de
tot".

CARAGIALE LA UNIVERSUL"

Dupa o regula, pastrata cu sfintenie 0 de libe-

rali i de boieri, cand partidul din opozitie verdà
la putere, partizanii vechi, cu ani de serviciu, cu
sacrificii corporale certificate prin acte medicale,
cei care cu un cuvant obicinuit mancasera painea
neagra a opozitiei, erau imediat capatuiti: Ma-
nolache Culoglu, prefect de politie; Barbu Dela-
vrancea deputat 0 etc.; N. Vrabiescu la Monito-
rul Ofical §i aizoi avocat al statului, iar in locul
lui nici cu ocazia asta Caragiale n'a fost satisfa-
cut, caci locul lui (.9.1 fost dat maiorului Bra'tianu,
un martir al pronunciamentului of it erilor de ca-
valerie, cu thata staruinta 0 bunavointa calor doi
prieteni; iar bietul Caragiale, facand bonne mine
a mauvais jeu, ni-se tanguia cu vorbele lui Mil lo
din Paraponisitul: Tooti! toti afar& deced mine.
Gazeta si-a schimbat 0 forma 0 tonul 0 per-

www.dacoromanica.ro
 75

sonalul si chiar titlul Gazeta" saded, atat pentru

casd arate cd publicatia actuald e alta, cat si casa
scape de o glumä cam triviald a foilor de opozitie,
care de cdeori o cità in vreun articol de polemic&
sau de informatie, mai totdeauna (din gresald de
tipar), omiteau litera r din vorba poporului. Ca-
ragiale, natural, n'aved ce sa. mai caute la aceasta
gazetd, cad la urma urmei el merith sd fie numit
la alegere nu la vechime, ori pentru acte de indis-
ciplina militard.
Atunci a incereat un gen nou, novela psiholo-
gia, realistä cu temd si desnodamant dramatic, cu
Ric lia de Page, dar n'a stäruit mult; caci cu toata
valoarea incontestabild a operei, a vdzut insd si de
data aceasta cä publicul astepta dela el gluma si
rasul, satira find si blajinä a lui Horatiu, insfarsit
nota lui personald.
Am sd aid fac o surpriza, ne spune el intr'o
zi, care sunt sigur cd are sà placd la toatä lumea.
Vad cd Universul" de vreo doi ani si-a rn5rit for-
matul si la partea literard si artistica' vad colabo-
rand scriitori cu wed Ca: V. A. Urechie, Cosbuc,
Sperantd, H. Leca, R. D. Roseti, Cohen Linaru,
Gorun si cei vechi; am sd-i propun amicului Caz-
zavilan sa-mi dea si mie o zi pe säptdmand, Cad
la gazetele de partid m'am jurat sa, nu mai scriu
Cate zile oiu aved.
Aid a publicat Caragiale cele mai frumoase mo-
dele de satird find si de schite usoare cu fond hu-
moristic.
In satird, el nu se indigneazd ca un critic sever

www.dacoromanica.ro
76 -
de moravuri rele, cum face Juvenal. (Facit indig-
natio versus. Juv., Sat. I); satira lui are forma
fabulei, el ne povesteste o intamplare, care-ti pare
banall, fail insemnatate, insä ca si fabula ea are
ceiace se numeste morala, Invatatura, pe care n'o
spune, ci o sugereaza cititorului, cum face de alt-
fel si fabula propriu zisa cateodatä.
Guvernantii nostri, cand perdeau rabdarea de a
veni la putere, organizau, te miri pentru ce mo-
tive, o miscare de strada, la care, casa fie mai in-
teresanta si mai simpatica, cereau si concursul
foatre pretios al studentimei.
Cel insarcinat cu aceasta delicata misiune se
adresa la acela dintre studenti, care avea, mai
multä trecere pelangd camarazii fie prin talentul,
fie prin indrazneala lui, la acela cu un cuvant in
care studentii in focul lor tineresc vedeau un vii-
tor tribun al poporului.
Ce se petrecea, la aceste miscdri atunci si mai
tarziu, ni le spune Caragiale printr'o naratiune
simplä, subtila si plind de adevar de ordine morala.
intitulata Ternpora. 0 mirare studenteasca al a-
ril sef si martir e Coriolan Drligtinescu, baiat inte-
ligent, curagios, elocvent, patriot de care ascultä
t.oti colegii.
In capul lor pleaca din Cismigiu la statuia lui
Mihai Viteazul, dar sunt opriti de politie; stu-
dentii schingiuiti, zdrobiti, macelariti. Banditii re-
gimului au avut ordin sa traga in carne vie si au
tras, sangele generoasei tinerimi a rosit marmora
pe care se /idled statuia celui mai mare erou". Se-

www.dacoromanica.ro
 77

ful lor iubit a fost arestat si dat pe mana calailor

dela politie.
A trecut multa vreme deattmci, n'am mai 'au-
zit de numele acestui erou, cand iarasi miscare
studenteascd, iazasi sangele tinerimii studentesti
curgAnd siroaie pe stradele Bucurestilor etc., etc.
Si cine e inspectorul politienesc, canalia ordi-
nara, rniselul lard /wine, salbaticul zbir si calau,
antropofagul, e Coriolan Draganescu". Ce artiv
tic se intaarce el in incheiere la leitmotivul initial,
intocmai ca o sonata clasica, (idealul lui in arta
de a scrie).
Toate asprimele autoritatii superioare departe de
a pune pe studenti pe calea cea bung, mai rau i-a
inclarjit. Mora la fabulei lui Caragiale spusa. spi-
ritual si cu duhul blandetii nu mai fiti coadá
de topor, cat sunteti la scoalA, vedeti-va de curte;
politica yeti face, cand v'o veni vremea si VA va
da mana" a fost ascultatd, inteleasa si gustatd.
Dar schitele humoristice ? Cine a citit Tele-
gramele" si n'a ras cu lacrirni ? Maiorescu, se
spune ca a stucliat cum sa citeasca aceastä. bu-
(Data, case'. nu se piarda. nimic din spiritul ei tele-
grafic. S'o rezumezi, vorbind acuma de ea, nu se
poate, caci toate partile ei sunt dejA niste pres-
curtdri. Afacerea Artiur Gudurau ajunge la par-
chet, din telegrama In cinci cuvinte : Procuror
plecat mâneistire maid chef, ai putea face o no-
veld intreaga, de moravuri manastiresti A la ma-
niere de Damian Stanoiu.
Leonida Condeiescu primarul Mizilului, al cdrui

www.dacoromanica.ro
78

vis era ca acceleratul sä se opriasca si la Mizil ma-

oar un minut, cand a citit doleantele, pe care Ca-
ragiale i-le pune in spinare: noi Facultate n'a-
vem, nal Episcopie n'avem, noi Reghnentul 32 n'a-
vem, noi liceu n'avem; s'a cum .suparat deocam-
data, caci el stia ca n'a cerut astfel de lucruri, can
a citit insä: Noi pod pe Dunke n'avem" i-a cazut
gazeta din mana si a izbucnit intr'un ras, de s'a
cutremuraI casa. Omul, in ziva. in care a ras cu
pofta de o gluma bund e desigur mai bine dispus
de cat de obiceiu, mai bun i dovada, chiar In
ziva aceia Leonida i-a trimis sase butelii de yin
vechiu, un curcan Ingrasat pentru sfintele sar-
batori si o scrisoare de multumire cd 1-a fdcut ne-
muritor caci, scrie el: cat o tral tara asta, ce-ai
scris dumneata asa de frumos, o sä se citeasca cat
lumea i pämântul i cu chipul acesta viitorii mei
concetdteni o S afle ca in orasul Mizil a trait
candva un oarecare Leonida Condeiescu, a cdrui
una din dorinti, cand era primarul orasului, a fost
ca Acceleratul sa se opreasca si la Mizil macar un
minut". Deci la Caragiale i glumele au un mic
fond moral.
criticii, nu toti, i academicienii mai toti si In
aceste productii literare unde cele mai multe din
ele i ca forma si ca, fond, ca i In opera lui dra-
matica, n'au vdzut cleat lumea i viata pe care o
zugrdveste autoral: tipuri de inculti, faLi, stri-
cati, obraznici, studenti politicieni Inainte de vre-
me, inbogatitd cu mijloace neperhUse etc. etc. ca
si cand vitiile i naravurile rele, fiindca autorul Ie

www.dacoromanica.ro
 79

ia din aceasta lume mijlocie, n'ar fi nista scaderi

pur omenesti, pe care le gasesti In toate clasele so-
dale, ci numai a acelei clase in care traie,ste lu-
mea, pe care o alege autorul.
AMINTIRI VECHI
Conu Nicolae Cretulescu, primal doctor In me-
diciná roman, fost prim ministru al lui Cuza, fost
ministru al tarn la Petresburg i socrul ministru-
lui nostru la Roma, Al. Lahovari, cand povestea
ceva din viata lui, numara anii din trecut cu top-
tanu.
Inteun an, a fdcut i el vilegiatura la Sinaia,
casa fie mai aproape de ginere-sau, care mai in
toti anii petrecea vara la Poiana-Tapului in vila
regelui. Dupa protocolul riguros al Regelui s'a in-
scris la palat g tot dupa protocol a fost invitat
la masa in una din zilele urmatoare. Dupd masa
Regele incepU conversatia cu intrebarea:
Dumneata ai mai fost la Sinaia?
Da, Majestate.
Regele foarte mirat, cum s'a putut ea un Cre-
tulescu sá vie la Sinaia i sa nu se inscrie la pa-
lat, II intrebd:
Cand?
Acum saizeci de ani, Majestate, era bajenie
si fugisem cu familia la Brasov; pe vremea aia aici
nu era decat mandstirea si cateva salase de tigani,
robi mandstiresti.
Tot asa data au si unele din aminirile mele.
Acum saizeci de ani, adeca la 1872 am intrat in

www.dacoromanica.ro
80

facultatea de litere cu intentia foarte frumoasa ca

dupd luarea licentii sa ma due la Paris cu bursa
statului si acolo sa fac si literele si dreptul ea
profesorul meu de fliosofie C. Raceanu, care s'a
intors din Paris cu doua licente.
Eram la litere in anul acela doi bacalaureati s'i
un absolvent de seminar central.
Ad credeam eu ca o sa ajung un mare filosof,
un latinist, un elinist si un istoric de forta. Cand
colo ce sd vad, Zalomit unicul profesor si de filo-
sofie si de istoria filosofiei preda un curs de filo-
sofie dupd un manual francez de Charma, pe care
11 facusem deja in liceu cu Raceanu (in anul ur-
mator la Istoria filosofiei am avut, ce e dreptul,
un cu totul alt Zalomit). La greceste, Francudi
ne-a vorbit ceva, despre discursul lui Demostene
Asupra Coroanei si. pentru lectia viitoare ne-a cerut
sa, stim sa, traducem din el un capiol. La limba
Latina, un mare latinist, care era si decanul fa-
cultatii, dupa o scurta privire asupra literaturii
latine ca discurs de deschidere de an scolar, ne-a
recomandatqa cumparam un De officiis de Cice-
rone si sa pregatim din el un capitol; culmea a
fost cand si Cernatescu, traducatorul Compendiu-
lui de istorie universald a lui Duruy, tecst pe care-1
facusem dela in cursul superior de liceu, ne de-
biteazä pe dinafarä cateva pagini din numita is-
tote. Singurii profesori, care ne-au facut impresia
de adevarati profesori universitari au fost V. A.
Urechie de Istoria si de Literatura romand si
Ulysse de Marscillac de limba si literatura franceza.

www.dacoromanica.ro
 - 81
Acesta era tot corpul profesoral al Facultatii de
litere si filosofie de atunci, una si nedespärtita Inca
multa vreme.
Studentii pe vremea aceia n'aveau nevoie nici de
cantine nici de caminuri, caci multumita unei pa-
rintesti prevederi, la concursul pentru postul de
copist nu se admiteau cleat bacalaureatl, a..sa ea
mai toti (nu eram multi) aveam 110 lei lean, In
buget, iar in Man'a cu retinerea de 10% pentru pen-
sie, primeam 99 de lei. Pentru strictul necesar
ne ajungeh numai jumatate din suma asta, cgci
mancarea costa doudzeci de lei pe luna pentru
patru feluri douä la dejun, dou6 la pranz; odaia
cu doll& paturi, cu incalzit si luminat treizeci de
lei, iar spalatoreasa macsimum zece lei. Vi s'ar pa-
reh poate ca astea emt preturi de ale cronioarului
Dionisie Eclesiarhul din secolul al XVIII si cutoate-
astea erau studenti, care traiau si mai ieftin, Cad
birtul lui d-nu Petrache din ulicioara dela bise-
rica Sf. Nicolae qelari, nu era un birt de clasa I,
dar era un birt bun si curat, la care de multe ori
dejuna. si Costinescu dela Romanul" a cdrui re-
dactie era aproape de birt. Locuia mai toti In ma-
halalele Antim, S-ti Apostoli si Biserica Alba din
Postávari, fiindoa erau aproape de Universitate
si mai ieftine. Asta a fost numit de noi Cartierul
Latin cu Balu Fanzelaru a lui Costicd Berlescu,
profesor de dant.
Cu restul lefii petreceam serile sau la gradina
Strobl (uncle acuma e banca Chrisoveloni) avand
si lautari, banda lui Padureanu Surdul, cel mai
6

www.dacoromanica.ro
82

talentat dintre Padureni, un adevarat concertist

in vioara; sau la Gagel, (unde acuma e cochetul
bazar cu numele Galeria Blanduziei din Strada
Doamnei), uncle concert& mici orchestra a lui
Vist, care nu ne erta o seara fara Nunta Tara-
neasca ori Poetul si Pastorul si, dupd aplause ne-
sfarsite, traditionala mane& turceasca. Consuma-
tia noa.strä, cate o bere mica a 25 de bani sau un
caputiner 30 de bani si restul glume si ras panalla
ora 12, cand pleca muzica.
lama, cand se inchideau gradinile, petreceam
noptile uneori la teatru, la opera sau la opereta
lui M-me Keller (deobiceiu la galerie), dar maiales
la cateneaua cu restaurant a renumitei gradini
Hosea, din care astäzi n'a mai ramas cleat o casd
noua cu un etaj, iar pe restul ei s'a clädit facul-
tatea de litere si de stiinte si s'a prelungit str.
Ed. Quinet pan'a in bulevardul I. C. Brätianu.
Era un tip acest cehoslovac, al carui nume ade-
varat era Hrstca, dar bucurestenii neputand sa
pronunte o vorba cu cinci consoane si o singura
vocala, i-au romanizat numele si el a primit bucu-
ros aceasta naturalizare. Aid ca si la Stavri, con-
curentul sau, cant& o mica orchestra compusd
dintr'un piano si o vioara; maestrul Medec tinea
la grupul nostru, findca mai toti eraan melomani
si deaceia de multe ori ne canta in seara urmätoa-
re bucati cerute de noi.
Caragiale pe timpul acesta nu lacea parte din
cercul nostru, caci nici noi nu stiam de el, nici
el de noi ca suntem elemente de vesela societate.

www.dacoromanica.ro
 83

Ca nume, nu 1-am cunoscut cleat cu ooazia raiz-

boiului din 77, cand el se face Indata celebru ca
redactor si director al gazetei umoristice Clapo-
nul". Vera Ina, din cand In cand pentru noi un
gazetar nou, absolvent al Facultatii de drept, I.
Bibicescu, dela Romanul", casa ne dea vest noi
depe campul de luptd; i cateodata i eful sdu,
C. A. Rosetti, care pe patronul Rasca nu-1 trata
numai ca birtas care-i servia oea mai Ingrijitä
masa, ci i ca prieten 0 partizan, cum trate, el de
altfel pe toti negustorii.
El ne-a povestit intr'o sear5, pentru ce 11 soco-
teste pe Rosetti mai presus decat un om.
La Incercarea de rästurnare a lui Cuza dela
5 August, Intre cei banuiti a fi fost partasi la
complot era $ i C. A. Rosetti. Rosetti, Inca liber,
venise sa-si ia biftecul obicinuit. Afara plouà cu
tunete i trasnete. Deoclatä ma trezesc cu politia
procurorul, care aflasera Ca e aci.
In numele legii, esti arestat.
Ma supui legii, lasati-ma numai s5,-mi is-
prayesc masa.
Cand s'a sculat, casä se supuie legii, deodata
un trasnet urmat de un tunet späimantator a cu-
tremurat toata sala si a spart o multime de gea-
mmi. Atunci eu am cazut in genun.chI i ridicand
mainile in sus, atata am putut sä spui: Jesus Ma-
ria, clas ist ein Christus".
Tot in cafeneaua Rasca, pecand noi ascultam
Intr`o seard un potpouri din Don Giovani a lui
Mozart, intra Bibicescu cu vestea neasteptata, :

www.dacoromanica.ro
84 -
Osman-pasa cu patruzeci de mii de turci
a capitulat si si-a predat sabia in mainile Dom-
nitorului nostru. Haideti, baieti, sa mergem Ia
Cotroceni sã felicitdm pe Doamna.
Am plecat toat5, cafeneaua cu Rasca cu tot ;
ne-am oprit la politie, casd ne dea singura fan-
fara care mai era in Bucuresti, muzica gardei
nationale dirijata de popularul capelmaistru
Cratosvil.
Cu muzica in frunte si cu Bibicescu, cand am
ajuns la Cotroceni, manifestatia in drum panà
aicolo a crescut atata, cá nu-i mai vedeai coada.
La discursul inimosului nostru sef si la uralele
nesfarsite ale multimii, Doamna ne multumia
cu surasul ei cel plin de farmec si distinctie. Du-
p6, ce a mai vorbit i Ardeleanu, coaforul pa-
latului in numele comertului ne-am intors in
oras tot cu muzica si urale i ne-am incurcat la
Rasca cu jocuri si cantece panä spre ziud.
AMINTIRI SOCIALISTE

Acum... cincizeci de ani gazetele din Bucuresti,

nu toate, anuntau un eveniment politico-literar
sensational.
Un grup de intelectuali tineri din Iasi au for-
mat un cerc menit sa imprastie in public idei noi
pe terenul literar, stiintific si politic si, ca organ
de imprastiere a acestor idei o revistà lunara
Contimporanar cu colaboratorii: I. Nadejde
pentru partea stiintificd, G. Nadejde, pentru pla-

www.dacoromanica.ro
 85

giatele autorior diclactici, Sofia Nadejde pentru

feminism, C. Mille si A. C. Cuza pentru nuvele
si poezii, Th. Speranta, pentru anecdote, etc.
Tendinta, cam timid insinuatä, era socialista, asta
era toata noutatea incercarii.
Impresia n'a fost aceia, pe care o asteptam de
la niste scriitori, care aveau pretentia sa clued
misc.area noastra literara si stiinitifica mai de-
parte decat revistele vechi; tendinta mai a tutu-
ror scriitorilor era de a pregati. vulgarizarea in
publicul romanesc a socialismului, care nu ap5,-
ruse la noi sub nici o forma, dasi el In norclul si
occidentul Europei avea aproape un secal de
vechime i o intreaga literatura de lnsemnata
valoare.
Asteptam i paxerea i impresia Convorbirilor
literare si iata dece :
Cand a aparut in Bucuresti Revista contimpo-
rand, Maiorescu, criticul Convorbirilor, Isi ia
sarcina de a analiza primul numar trimis Con-
vorbirilor. Cu aceasta ocazie a scris dansul fai-
mosul articol-studiu : Betia de cuvinte", care a
facut epoca in istoria criticii noastre literare.
Aproape toate articolele pe cari le analizeaza le
dovedeste ca suferia de mania vorbelor multe
goale, care nu spun nimic ; autorii toti se Im-
bath' de enumerari fara sfarsit, de sinonime, de
nume proprii menite sä sperie pe cititori prin eru-
ditia i citirea vasta a autorului. Mergea ate-
odata chiar pan g. la sieand. Un avocat cu vaza.
Marianu, autorul unei piese de teatru, care s'a

www.dacoromanica.ro
86

jucat la National, in articolul sau: Un ceai la

doamna cutare" vorbind de o uverturg, care s'a
antat la acea seratd, greseste numele autorului;
lucrul e a$ a de usor, cand athtia clasici au .tratat
aceleasi spete muzicale ; criticul il temeazd si pe
el betiv de cuvinte.
Am asteptat inzadar si o criticd a vreunui
numk din Contimporanul, nici chiar cand a
fost provocat. Astfel Maiorescu publicase in Con-
vorbiri un articol, prin care vol.à sh probeze in-
ferioritatea femeii intre altele prin diferenta de
greutate a crerului celor doul sexe. Doamna So-
fia Nddejde cu argumente stiintif ice experimen-
tale, dovedeste ca diferirita de greutate a cree-
rului nu e un criteriu absolut si sunt atatea ca-
zuri de oamani superiori cu creeri mai usori de
cat multi inferiori. In privinta aceasta trebue sä
se tind socoteala si de greutatea corpului. Ele-
fantul are 1m creer de dougori mai mare decat cel
mai mare creer omenesc. Sfarseste articolul spe-
rand un raspuns ; nimic. Aceiasi tkere a Con-
vorbirilor si când I. NAdejde dovedeste plagiatul
piesei Agachi Flutur" a lui Alecsandri dupd
L'avare en gants jaunes" al lui Labiche.
7?

Aceastd tdcere a Convorbirilor, faptul ca noi

cei din Bucuresti eram mai toti antisocialsti,
ne-a ardtat calea ce trebue sa. urmärim : Afara.
Contimporanul; sg, ramanem tot la Convorbiri,
caci tot ea e cea mai bund revistá din Ord.
La aceastä hothrire a noasträ a contribuit s'i
imprejurarea cã mai toate articolele din primul

www.dacoromanica.ro
 87

numar al revistei, care trebuia sa fie un numar

select, lasau mult de dorit. Nuvela hi C. Mille :
Zoe" era, de o murdarie morala, de un realism
desgustator, care intrecea chiar nataralismul lui
L'Assommoir al lui Zola. Critica cartilor de scoala
a lui Nanian c toatä o eroare de tipar, curn ar zi-
ce Hajdeu, cad ele nu sunt nici plagiate, nici
greseli le stiint, ci pur i simplu o traducere
gresita a unui ignorant specific, care nu stie cel
putin limba 2utorului didactic din care traduce.
Anecdota lunga i cu versuri lungi a lui Speran-
ta, criticul trebuia s'o compare cu aceiasi anec-
dota populara., unde e numai un surd, dar e
scurta i clara. i tii numai cleat ca acolo e vor-
ba de un surd, care aude sunetele, dar le aude
prost :

Buna ziva, nea Istrate

Trece un card de rale, frate.
Nea Istrate, tu esti surd,
Uite acu trect un card.
Revista din Iasi a sugerat la cativa iubitori
de lucruri noi din Bucuresti sa, faca o politica, so-
cialista declaratd, nu cu articole cu tendinte so-
cialiste ci cu articole de doctrina, socialista, cu
un cuvant un partid socialist.
Partidul scoate o gazeta. cotidiana, cu numele
Drepturile Omului" i cu articole semnate C.
Bacalbasa, I. Nadejde, Sofia Ndcleje, C. Mille, C.
A. Filiti, Emil Frunzescu, Paul Scorteanu i altii.

www.dacoromanica.ro
88

Gazeta promite cà va aparà taranimea, poporul

rob si mizerabil sub cativa stdpani opulenti si In-
raiti, etc. Se intemeiazd i un cerc Cercul stu-
diilor sociale" dela Sala Franzelaru.
Toatä presa a täbdrIt cu toatä puterea asupra
nebunilor si neexperimentatilor dela Sala Fran-
zelaru. Fraze goale si lipsite de inteles, insulte
grosolane, calomnii putrezite, o serie nesfarsitd
de vorbe de mult cunoscute, patrie, proprietate,
patrie, prosperitate, aimilie, religie, etc. etc.
Noi, antisocia1itii, cunosteam pe multi din
reclactorii gazetei, dar mai de aproape pe Bacal-
base, Mille, Radovici i Frunzascu, dar nu cu-
nosteam litagatma i docitrina partidului decat
din articolele gazetelor adverse, si nici nu tineam
s5, le cunoastem; aveam noi alte lecturi mult mai
placute.
Deaceia ori decateori se deschideh intre noi
vorba de socialism, noi pimeam totdeauna ches-
tia pe terenul zeflemelii, cdci acolo nu se mai ce-
reA fond stiintific, ci spirit si ei, lafarg de Ba-
calbasa, nu prea aveau.
Gazeta n'a durat nici anul intreg 1885.
A reapärut !nth' dup5, rascoalele rurale la 1
Februarie 1889 sub conducerea lui C. Mille ca
organ al democratiei nationale" i cu titlul
Drepturile omului, seria a doua, si sub forma a-
ceasta tot de scurtä duratä.
Partidul cu timpul s'a risipit, cei mai multi
s'au dus la liberal!, putini la conservator! si in-
sfarsit si cativa dintre cei mai buni au ramas

www.dacoromanica.ro
 - 89
sub steagul dela Sala Fnanzelaru, in nadejdea
reinvierii partidului sub alta firma si conducere.
Si cutoateaciestea, incercarea socialismului
nostru merita o primire mai putin ostila, dar
lumea numai la auzul vorbii socialist era apuca-
fa de groaza, cad ii venia numai decat in minte
teroarea dela 1793 si Comuna dela 1871 din Paris.
Doi factori indispensabii le-au lipsit tinerilor
nostri revolutionari. In tarile industriale, capita-
lele si ora4ele lor marl sunt inconiurate de mii de
fabrici cu sutimi de mii de uvrieri. Cu masa asta
de partizani, sefii socialisti au putut face miscari
de strada, greve, sa, albä succese electorale ; Bu-
curestii nostri pe vremea aceia nu stiu dacà a-
veau la periferii mai mult de zece fabrici si ace-
lea de mica insemnatate. Apoi si. mai ales le lip-
sea nervus rerum gerendarum.
Erau in partid tineri devotati ideii pentru care
luptau aproape pana la prostie ; un poet, daca
n'ar fi avut nevasta profesoara, ar fi murit de
doame ; un prozator dintre cei mai talentati era
student s'i copist la un minister; rninistrul sau
afland ca scrie lei Drepturile Omului", i-a cerut
sa aleaga intre copistarie si gazetdrie ; el a ales
saracia.
Cu acesta, Caragiale intr'o seara la Cafe U-
nion juca bliiard ; la un moment dat bila parte-
nerului find in mijlocul biliardului, oats`o poata
lovi cu tacul, a trebuit, sprijinindu-se pe burta,
sä ridice amandoua picioarele in sus; atunci am
vazut amancloi ceva alb mai jos de spate. Dupd

www.dacoromanica.ro
90 -
ce tau isprdvit partida, ne-am pus la vorbd. Ca-
ragiale, care acuma era in perspectiva unei mo-
steniri grase, incepe sd-1 piseze cu vecinicul can-
tec al antisocialistior :
Carevasdzica idealul vostru este ca toatá lu-
mea sa se bucure, cat s'o putea, deopotrivd de
toate bunurile pdmântului, nu vezi tu ce ingrati-
tudine din partea lumii : tu muncesti aproape
gratis Ca toti oamenii sd fie bine si toti oamenii
nu se cotizeazd sa-ti ia o pereche de pantaloni.
Poetul s'a fdcut liberal si a ajuns prefect de
judet. Gazetarul tedeste si astdzi, are cel putin
zece randuri de haine in garderobä si cevà bani
albi pentru zile negre. Se vede ca. a gasit Inte-
meiatä observatia lui Caragiale, sau o fi citit
undeva maxima lui Montaigne:
Faux de la vertu,
Par trop n'en faut ;
L'excès en tout
C'est un defaut.
OM SUCIT

Aci bun sd-1 pui la rand, aci mai rdu detht un

chine de stand ; aci scrie Facia de pasti, aci Te-
legrame ; vecinic In sinteza contrarielor, unde
insa contrastele lui se vedeau mai pronuntat,
mai izbitor era in modul cum intrebuinta el ba-
nii : foarte sgarcit si foarte risipitor.
S'a certat cu cei mai buni prieteni ai lui, cu

www.dacoromanica.ro
 91

Misir, cu Mirescu, cu Infamu, fiinda s'a impru-

mutat dela ei cu bani si nu si-a platit datorii de
felul acestora decat cu mare greutate, desi avea
cu ce plan ; dar era ceie ce se chiama rau de
plata. Mirescu, care 1-a imprumutat cu o suma
serioasà, cand s'a insurat, nu si-a putut scoate
banii cleat cu proms.
El tot el pede altä parte multa vreme in fie-
care Sambdtd, in strada Lascar Catargiu, da se-
rate cu toate bunätätile dela casa speciala Trip-
covici si cu vinuri dela Iordache din Covaci. El
numia aceste masa praznicele Mamuloaiei §iii
facea o lama ca dintre toti mostenitorii nurnai el
ingrijea, de sufletul raposatei. La aceste praznice
se manca si se bea, dar maiales se petrecea, de
aceia cine venea, odata, nu mai facea nicio ab-
sentd. i praznicele acestea costau mult, cad
erau foarte ingrijite si. amfitrionul avea darul de
a le prelungi cat mai mult spre ziva.
Cu mine cearta a fost mult mai serioasà, nu
ne-am vorbit mai bine de un an, noi care nu
trecea o zi in care sa nu ne intalnim undeva si
sa nu ne vorbim si, si cearta cu mine a fost tot
pentru parale si tot din cauza avaritiei lui.
Li-s'a contestat in tribunal dreptul lor la mos-
tenirea Momuloaiei. Prima contestare a fost un
proces de sicana, prin inventarea unei mosteni-
toare de paie, fiicd naturala a raposatei. Incer-
carea n'a reusit, caci Disescu care tinea foarte
mult la Caragiale 0-1 chema des la masa, cand
voia sa manance mai cu poftd; Disescu, doctor

www.dacoromanica.ro
92

In drept din Paris, i-a sustinut cauza nu numai

ca avocat dar i ca prieten cu atata stiinta, in-
teligenta i constiinta cã la prima Mfatisare au
castigat procesul si au fost pusi in posesie.
Al doilea proces insa a fost serios, chiar foarte
serios, Un baron ungur din Sibiu a gasit mos-
tenitari in linie dreaptd, pecan.d cei din Bucu-
resti erau colaterali.
El a venit in Bucuresti sa deschidä actiune de
uzurpare de mostenire. Intamplarea a fäcut ca
baronul sä traga in Bucuresti la o unguruioacä
care tineà casa cu camere mobilate dela biserica
Cretulescu unde locuiam si eu. Gazda mi 1-a re-
comandat din primele zile; vorbià romaneste ca
un roman.
Procesul a inceput, dar nu se mai ispraveau a-
manarile. Necäjit de nu stiu a catea amanare, a
inceput sa mi-se plangd de sicanele justitiei noa-
stre. Eu, instruit de Disescu, i-am dat urmatorul
sfat practic:
Procesul dumitale e dintre acelea care se
judeca Cale treizeci de ani, pentruca tribunalele
noastre fac uz de toate finetele de procedurd
pentru ca o avere de atatea milioane sä ramaie
mai bine in tara decat sä tread, la Sibiu. Dea-
ceia eu te sfatuesc pentru binele dumitale sa
sfarsesti mai bine printr`o transactie; n`o s ai
cele cinci sau sase milioane, o sã ai numai cate-
va sute de mii dar pe acelea o sa le ai acum nu
dupa treizeci de ani. Avocatul lui 1-a sfatuit tot
ca si mine, caci i lui Ii convenia sa, se sfarseasca

www.dacoromanica.ro
 93

mai repale ea sa-si inca.seze remunerarul acuma,

nu dupa dou'dzeci ori treizeci de ani. Lui Cara-
giale, findca prin el s'a obtinut aceastä intelege-
re i s'au dat 100.000 de lei prin act din partea
baronului dar pe numele meu I cu intelegerea
tacita, intre noi, easd-i impartim pe din cloud.
M'am trezit fara stirea mea cu o avere de
50.000 de lei si am inceput sa, ma, laud la toti nu
cu 50.000, si cu o suta de mii. Nu stiu cine i-a co-
municat aceastd lauda a mea fara vreun gand
rau, ca a fost in stare sä m basmiasca pe mine
de prieten fals i cu intentii necinstite.
Ma gaseste seara pe Ca lea Victoriei si-mi cere
de urgenta sa intram undeva, pentruca in actul
pe care el il avea In pastrare sä declar printr`o
nota semnatä de mine ca din suma am primit
dep., cincizeci de mii, pentruca, Vara suparare,
zicea, el, dar eu am banuiala ca vrei sl-ti insu-
sesti toata. suma.
Ma crezi capabil pe mine de asa necinste?
atunci declar prin nota ca, am prirnit suma In-
treaigã dela tine, dar cincizeci de mi de lei, nu.
Asta nu primese eu, replica el.
Cum vrei.
Ard actul, daca-i ash.
Arde-1.
pi le-a ars la becul de gaz din mijlocul bacdniei
lui Coltescu, uncle a avut loc cearta.
A fost cu mine in imprejurarea asta, mojic,
rau crescut, avand eu toata dreptatea.
Nu ne-am mai vorbit multä vreme, cand ce

www.dacoromanica.ro
94 -
coincidenta! Maiorescu 1-a numit insfarsit di-
rector la teatru in aceias luna in care pe mine
m'a scos din dascalie dupd o vechime de paispre-
zece ani de suprmire; fiindca n'aveam licenta, in
urma unei dispozitii luate de el ca in Bucuresti
cel putin sä nu se mai numeascd suplinitori de-
al licentiati.
Intr'o zi intamplator ne-am gäsit luand dejunul
la acelai restaurant, la Constantin, eu singur la
o masa, el cu Alecu Dumitrescu. Alecu i-a spus se
vede nenorocirea, caci m'am trezit cu un baiat tri-
mis de Caragiale A. ma pofteasca sd iau masa cu
el.
Atuncia el, lard nici una din formalitatile ba-
nale ale impacarilor, ex abrupto, cum se zice in re-
torica:
Bine mai, nu sade rau, nu-i absurd, nu-i ri-
dicol chiar ca noi cunoscuti de toti Bucurestii ca
doi prietini aproape nedespartiti, s'a ajungem sa
nu ne mai vorbim, sà nu ne mai salutam, sa nu
mai avem nici un fel de raporturi sociale ? Dela
cea mai grosaland mojicie la cea mai frumoasa
miscare prietineasca.
Am auzit ce ti-a facut trocaru (acuma era la
edema cu Maiorescu, 11 numise IAA. voia lui). Vrei
sa fii. secretarul meu onorific, caci pe cel cu lean:
1-a ocupat deja un boier cu dare de mand, Sander
Brdiloiu? Am sa te fac sa castigi mai usor si mai
pläcut cei trei sute de lei dela sward. Zis si facut,
mi-a dat sa traduc Avarul lui Moliere pentru Ha-
giescu. and i-tam citit traducera, nu i-a venit ea'

www.dacoromanica.ro
 - 95
creadä ca, Moliere se poate traduce ash de roma-
neste. Avarul, care se joach astdzi la teatru natio-
nal, e traducerea mea cu mici modificari fäcute de
Al. Davila, cand era director. Am primit pentru os-
teneala doua sute cincizeci de lei (cincizeci de lei
actul).
In primele luni ale directoratului shu, Caragiale
s'a servit aproape numai de elemente tinere, wand
sä fach o experientA, care a dat gres, aceia de a
scaph de tiranaia i mofturile societarilor, bdtrani-
bor.
Rezultatul a fost aproape dezastros, cáci supa-
rase actori, de care nu se puteh lipsi, supdrase i pe
IuHan care-i daduse atatea creatii si care acuma
nici nu voià sh mai de pe la teatru, Casä-1 impace,
ma insarcineazh, pe mine sh fac o localizare duph
o piesa a lui Labiche. Le mysantrope et L'Auverg-
nat, in care L'Auvergnat era inlocuit cu un bulgar
pentru Iu lian anume. Piesa (un act) e cu tezd si
anume Ca nu trebuie sa spunem totdeauna ade-
vhrul, deaceia am intitulat-c Adevdr dar cu ma-
surd. Cand am citit-o lui Caragiale, i-a placut ash
de mult, cà mi-a facut o lauda cam exagerata, cá
pentru prima oarä vede o lacilzare mai cu haz de
cat originalul, desi originalul era de Labiche.
Piesa a placut, gratie i lui Iulian, care a creat
un bulgar zarzavagiu desavarsit. S'a juciat i la
Majestic, s'a jucat mult in provincie cu Montau-
reanu, cu Pe la; Davila, desi contra localizarilor a
vrut s'o joace cu Brezeanu, dar n'a mai gasit ma-
nuscrisul, cum nu s'a mai gasit nici manuscrisul

www.dacoromanica.ro
96

traducerii in versuri a dramei Rama invinsd de

Paraudi, facuta de Caragiale.
Subiectul localizarii e acesta: Un mizantrop e
revoltat ca toata lumea spune minciuni, toata lu-
mea 11 inseala si cautd un om, care sa, spuie nu-
mai adevarul; tipul cautat 11 gäseste in Ivanciu,
bulgarul cu zarzavat; acesta ii spune atatea adeva-
ruri, care nu se spun, ca pana la urma nu stie cum
O. se cortoroseascd de el.
Dintre scenele cu succes mi-aduc aminte de aceia
in care Ivanciu face curte fetei din casä Maria.
(Se aude din curte un cantec oltenesc fluerat).
MARIA. Ista-i olteanul meu cu poame, 11 auzi ce
frumos fluerd?
IVANCIU Da si eu stiu sa cant, mai frumos de
cat el din gura si cu vorbele.
(dupa mai multe stäruinte ale Mariei, Ivanciu,
se hotaraste sa cante cantecul Peitranii :
Sd vezi na Pätranata nostrd,
Cand esä na p000rta, ;
Cum se strange lume tota
Si sä face roota,
Aaltä fata mai frumosa
Ca ea nu gasadasti
Nici /la tarata sfrantuzasti
Nici na Bucureeesti.
(Cantat pe aria: Sarba socrilor)
MARIA. Frumoasd-i Pdtranata voastra!
IVANCIU. Ei, da tu esti mai frumosa.
MARIA. Nu te cred.
IVAN. Eu nu spui minciuni niciodata, taie popa
limbo..

www.dacoromanica.ro
 97

MARIA. (baga mana in buzunar si o scoate In-

chisä). Daca ghicesti ce am in /nand te cred.
IVAN. Dracu sim eu sã gacesc asa.
MARIA. E ceva care vinzi tu.
IVAN. Ei; asari lesne : U varza.
MARIA. Prost e saracu, da-i sade bine.

ALTA DECEPTIE

Caragiale era cateodata, unul din tipurile acelea,

care par'ca da cu bobii casä supere tocmai pe
omul, dela care mai tarziu avea sa-i Gear& un
sprijin din cele maxi.
La 89, Toni Bacalbasa candida pe lista conser-
vatoare ea prim redactor al gazetei Timpul, mi-se
pare, in orice caz a unei gazete a guvernului; lui
Caragiale, aceasta situatie politica a fostului sau
cirac dela Moftul roman i-a sugerat pofta de a in-
cerch si el sa. urce Dealul Mitropoliei, cad spu-
nea el :
Dacd calfa mea e candidat guvernamental,
apoi eu patronul lui dece asi ramanea mai prejos.
Facea, insd un silogism cu premise trucate, caci
Toni candida, ca gazetar conservator, care n'a
scris niciodata la vreo gazeta liberald, cum a facut
Caragiale.
A crezut insd cã dacd va avea sprijinul lui Fili-
pescu a canal putere cantaria foarte mult in ches-
tii electorale, lucrul n'ar mai fi ash de greu; de-
aceia el roaga pe prietenul sail Delavrancea casä
7

www.dacoromanica.ro
98

intervie cat o putea thai calduros pelitnga Fili-

pescu in favoarea lui.
Filipescu tinea foarte mult la Barbu, intre al-
tele si pentruca gratie pledoariei lui celebre in
afacerea duelului mortal al lui Lahovari, a scapat
fard nicio pedeapsd; dar hatarul acesta nu putea
sa i-1 facà si iata pentru ce : Cu doi ani innainte,
Caragiale i-a fäcut cloud supardri a$ de mari, ca
dacã n'ar fi fost Caragiale, autorul lui de predi-
lectie, i-ar fi dat, cum era firea lui, palme fard
multd vorbd.
Cu putin timp innaintea duelului, G. A. Laho-
vari se hotdraste sa scoatá o gazetà politica si li-
terard absolut obiectiva, linie de conduita, pe care
o adoptase deja in L'Indépendancé roumaine. Con-
ducerea ei o propune lui Anghel Dumitrescu. An-
ghel a gasit cä asemenea gazetä ne trebue pentru
indreptarea moravurilor noastre in materie de po-
lemica politica; dar nu poate primi propunerea
pentruca era prea ocupat si-1 cam obosise gazeta
lui Dimitrie Bratianu, al carei director fusese; dar
Ii recomandä pe Gheorghe Panu pentru partea
politica i pe Caragiale pentru cea literard. Se
vede ca propunerea a reusit, cad. Caragiale, care
pana atuncia scrisese i la Epoca si la Epoca lite-
rara, a anuntat cd se retrage dela amandoua.
Alta mai grava. La moartea lui Lahovari, nu
numai cá s'a inscris in registru de condoleante,
dar a scris i cateva randuri al caror cuprins, dupa.
cat mi-aducminte era o miscatoare condoleanta
pentru Lahovari i o grava ofensa pentru Filipescu.

www.dacoromanica.ro
 99

Cat a tinut doliul Independentii" Claymoor ale

sale Echos mondains le-a schimbat in Echos de
deuil, in care trecea numele i condoleantele de tot
felul ale acelora, care se inscriau in registre. Am
citit toate aceste ecouri, n'am gasit insä nu numai
cugetarea dar nici chiar numele lui Caragiale; se
vede c. Filipescu i Delavrancea au stiut de exis-
tenta lor si au intervenit pelangd Claymoor, care
tinea foarte mult la Filipescu, casa nu le mai re-
produca i sä le bage in finalul etc., etc.
Cu ocazia banchetului dela 1901, Oaragiale in
cuvantarea lui a multumit tuturor admiratorilor
lui i celor prezenti si celor absenti ca i-au dat lui,
báiat sarac, necunoscut, venit cu patru clase gim-
naziale din Ploesti, mai mult deck ii era permis sä
viseze; o singurd dorinta i-a mai ramas, aceia de
a fi in parlament, caci a1i camarazi mult mai ti-
neri deck el si cu mult mai mic bagaj literar i-a
luat innainte. Tache Ionescu i-a permis tot spri-
jinul sa'u.
Cateva zile dupa aceasta, yin liberalii. La alege-
rile lor cad chiar fruntasii Tache Ionescu si Can-
tacuzino; putea sa. mai fie vorba de un Caragiale?
In timpul celor patru ani de guvernare liberala,
partidul conservator se rupe definitiv in cloud ra-
muri: Partidul vechiu conservator sub sefia lui
Cantacuzino i partidul neoconservator format din
junimisti si din multi conservatori de seama ca :
C. C. Arlon, Delavrancea, Misu Cantacuzino, Flo-
rescu, I. Gradisteanu sub sefia lui P. P. Carp.
Caragiale avea acuma toate ansele sa reuseas-

www.dacoromanica.ro
100 -
ci, caci in timpul acestui guvern, Take Ionescu
avea cea mai mare trecere, era ministru aproape la
toate departamentele; nu 1-a agreat insá cu nici-
un pret Cantacuzino, caci Caragiale Ii batuse joc
printr'o schita a lui si de boierii vechi si de boierii
noi i apoi nici nu era inscris in partid.
La retragerea acestui guvern din cauza revoltei
täranilor din 1907, cele cloud partide conservatoa-
re se unesc, cu escluderea lui Take Ionescu. Atunci,
el lanseazd faimoasa proclamatie, prin care face
cunoscut crearea partidului conservator-democrat,
nou pentru politicianii nostri, ecsistent Insá de
mult in Anglia ca indispensabil pentru evolutia
conservatismului.
Proclamatia a avut un mare rasunet; se castiga
cadrele, se inscriu boieri ca Ghiculesti, Cantacu-
zeni, Balaceni; intelectuali ca Xenopol, Cara-
giale, D. Alecsandrescu, dr. Istrati, etc. La toate
alegreile partiale, takistii bat ambele partide.
La 1911 retthgandu-se liberalii, Regele chiamd
pe vechii conservatori la guvern, pe Carp, desi
dupd popularitatea, pe care si-o crease conservato-
rii-democrati, ar fi trebuit sa-i cheme pe acestia;
dar regele se vede cä ii considera, pe Take Ionescu
tot ca pe un Catilina.
Nici de rândul acesta nu s'a putut vorbi de Ca-
ragiale, de data asta insä nu din cauza sefului, ci
fiinded se schimbase armele de luptd; alegerile de-
veniserd grele chiar pentru guvern, cari din cauza
inamovibilitatii aproape generale, el nu mai dis-
punea decat de foarte putine locuri de promis;

www.dacoromanica.ro
 - 101
pierduse chiar si pe faimosii bätäusi ai lui Dobre
zidarul si ai lu Popa Tache, caci si pietrarii de
sub Dealul Spirei si mitocanii din Dealul Spirii isi
imblanziserä cu tmpul firea si credeau cd nu e de
demnitatea lor ca pentru cinci lei pe zi si bauturd
sä bath, oameni, pe care nici nu-i cunosteau, nici
nu le facuse vreun rau. Alegerle la 1911 s'au fa,-
cut pe bani si bani multi, englezeste, caci ministru
de interne, care a condus toata campania electo-
rala, era singurul nostru parlamentar englez, sin-
gurul lord roman, Marghiloman; iar seful partidu-
lui tradusese in tinerete pe Macbeth din englezeste.
Caragiale nici de randul acesta nu si-a pierdut
buna lui dispozitie.
Nu stiu, zicea el, dacd asi fi indräznit sä tin
vr'un discurs, caci asta e un dar, in intreruperi
insa nici dracu nu m'ar fi intrecut, caci am darul
replicii spirituale, asta am dovedit-o prin toata o-
pera mea teatrald; si decateori o intrerupere bund
n'a omorit un discurs intreg ? Francezii au avut
un asemenea specialist, care a ramas celebru. In-
teo sedinta a Camerii, un deputat Abraham, ves-
tit pentru discursurile lui chilometrice, a tinut
odata Camera in loc aproape trei ore si cand lu-
mea credea ca a ispravit, atunci el ammta, un nou
punct de vedere al chestiei. Camera era supraobo-
sita, abià tinandu-se sä nu adoarma, cazutd ca in-
tr'un fel de toropeald, cand deodata se auzira vor-
bele mantuitoare ale faimosului intrerupator :
Abraham, Abraham, achevez le sacrificie ! Un
ras unanim, caci si Abraham a luat parte la el, a
incheiat sedinta.

www.dacoromanica.ro
102 -
Insfasit la alegerile cateliste din 1912, Take
Ionescu era sa-i indeplineasca desigur promisiu-
nea dela banchet ; dar Caragiale in timpul acesta
nu mai era in taxa ; plecase in... Nirvana.
INSEMNARI DIDACTICE pI LITERARE

Aveam deja dupd Regulamentul organic o buna

injghebare de scoala publica, dar insuficienta. In
Iasi, pelanga invatamantul primar, introdus si in
provincie, functiona i un liceu complet, iar pen-
tru invatämantul superior, Academia Mihaileand,
intemiatä la 1840 si unde a predat intre altii
Ion Ghica matematicile i economia politica. In
Bucuresti, aveam un liceu complet, dupd tipul li-
ceului frnacez, dar mai redus, la care s'a mai a-
daugat mai tarziu i doi ani de studii superioare
cam ca College de France si deaceia liceul S-ta
Sava s'a numit pandla 1864 Colegiul S-ta Sava.
Cu personalul acestor cloud clase, numite hu-
manioare si cu elemente noi, s'a fundat Univer-
sitatea din Bucuresti prevazuta de legea din 1864,
compusä din trei facultati : 1) Facultatea de i
tere i filosofie cu sase profesori, 2) Pacultatea
de stiinte fizico-chimice, naturale i maternatici
cu noua. profesori i 3) Facultatea de drept cu
noud profesori. Cursul la fiecare din aceste trei fa-
cultati era de trei ani. Aceiasi organizatie si nu-
mire s'a dat si Academiei din Iasi.
Pentru a marl populatia acestor doua scoli su-
perioare, s'au mai creiat cloud licee in Moldova si

www.dacoromanica.ro
 103

douà in Muntenia si s'au infiintat mai multe gim-

nazii in capitalele de judete mai populate.
Legea invdtamântului din 1864 cu multg chib-
zuladd intocmitä a tinut socotealä si de mijloacel-
financiare, de care clispunea tara atuncra, dar mai
cu osebire de posibilitatea de a avea un corp di-
dactic cu pregatire mai mult sau mai putin spe-
ciald cat mai repede si care deocamdatà lipsia cu
totul.
Pentru ocuparea unei catedre de ginmaziu se
cerea numai bacalaureatul si pentru obtinerea
titlnlui de profesor provizoriu un concurs de toate
materiile dela bacalaureat ; se mai agordà numi-
tul titlu si acelora care dupd doi ani de proponi-
mente ca suplinitori vor fi dovedit ca sunt apti
de a intra in inv'atamântul secundar si fdrà con-
curs. Pentru cursul superior se cerea licentà si
concurs special, dar aveau leaf& aproape indoità.
Cu toate aceste inlesniri acute din cauza lip-
sei de eandidati, scoalele noi infiintate aveau un
personal foarte slab, uneori chiar ridicol si elevii
faceau din ora lor orà de petrecere.
Cine avea numai patru clase gimnaziale pre-
f era sd intre la telegraf, ori in scoala militard, ori
in scoala de conducdtori (inceputul coalei poli-
tehnice de ast52i); cad aci pelangd inamovibili-
tate aveau si inaintare. i scoala primard chiar
suferea de lipsä de personal, cad cine avea o swa-
n, primarà chiar necompletà, se Mcea subprefect,
cad subprefectul avand pe atunci si atributii de
judedtor de pace, dad era om practic, in doi trei

www.dacoromanica.ro
104 -
ani Ikea avere i nu-i mai trebuia lui slujba, mai
toti se apucau de agricultura.
Cei cu patru clase primare complete intrau in
tribunal ca copisti i aid, daca aveau aptitudini
judecatoresti, innaintau pand la presedintie, ba
trecau i la Curtea de apel, iar doi din ei Si lion
si Predescu au ajuns chiar la Casatie. Inteleptul
Zalomit nu ecsagera, cand cu mahnire zugravea
scoala noastra de atunci cu vorbele Toti cal care
n'au niciun fel de pregatire ori chemare pentru
scoalä yin la ministerul scoalelor Si cer locuri in
invdtamant, i noi le dam, fiindca nu yin altii.
Noroc insà Ca bdietii, mai toti invalau i lard
profesori. Era destul ca printre ei sa fie doi trei,
care n'aveau nevoie de explicatia profesorului, pen-
truca ceilalti sã invete dela ei materiile, care a-
veau nevoie de ajutorul unui preparator. Elevii
buni enau elevii manualelor care li-se punea in
man& ; asà se explica cum cu profesorii far& pre-
gätire tocmal la matematici i tocmai la cursul
superior am putut sa avem trei doctori In mate-
matici dela Universitatea din Paris : Haret, Gogu
si David Emanuel.
Ceiace mai contribuià ca elevil de atunci sã fie
habotnici pentru carte, era si indemnul, sfatul ai
grija parintilor ca copiii lor sa munceasca din ras-
puteri casa ispraveasca scoala, daca vor s'ajunga
minstri, caci era raspandita aceasta legenda in
toate clasele sociale, si ea n'a fost desmintita, caci
am avut ministri copii de negustori ca C. Nacu
si C. Stoicescu, iar pe cel mai genial esit din a-

www.dacoromanica.ro
 105

ceasta clasa Take Ionescu, chiar prim-ministru ;

am avut ministri chiar din democratie pe Ghe-
dem Teodorescu si pe Barbu Delavrancea ; in
sfarsit dupa razboiu si un taxan, pe fostul inv.&
tätor Mihalache toti ascultand pe frumosul sfat
al lui Carlyle : Orice democratic trebuie sd aspire
sei ajungei aristocratic.
Cu dragostea dinceince mai mare a elevior
de a ajunge nu numai decat ministri, ci pentru a
imbratisa diferite si frumoase cariere, in care pen-
tru a putea patrunde se cereau studii superioare
speciale, am putut sa avem cu timpul o elita de
intelectuali si sa. scapam de rusinea de a aveh
practicanti pana, si in corpul didactic, caci cam
practicanti erau cei introdusi in invatámant pe
baza proponimentelor.
Profesorii secundari din ambele capitale au fost
recrutati, foarte multi dintre ei, din elita scoalei;
aceasta se explica si prin faptul ca ei din dragoste
colegiala pregatiau pe camarazii lor mai slabi la
obiectele grele sau la acelea la care profesorul
respectiv era inferior elevului de elitä. Acesti b.&
ieti alesi fdceau däscalie decand erau in scoald
si la esirea din liceu par'ca in mod firesc isi con-
tinuau meseria.
Alt merit al acestor profesoir nascuti profesori
a fost si acela Ca ei avand facilitatea de a invata
obiectele cele mai grele lard multã osteneald, a-
proape numai dintr'o simplä citire, aveau mai
mult timp disponibil pentru citire particulara.
Toti citeau, caci au apucat epoca traducerii ro-

www.dacoromanica.ro
106

manelor edtate de marea librarie a lui Gheorghe

Ioanide din strada Lipscani si a lui Christache
Ioanin. Cei mai multi au famas toata viata la a-
ceasta lectura usoara si placuta ; cei mai seriosi
au inceput foarte de timpurii sa citeasea 0 re-
viste literare ori stiintifice, lucrari istorice, de fi-
lologie, de stiinte, de critica. Panu dela Iasi ne
spune in memoriile lui ca el e primul roman care
a citit pe H. Taine decand era in cursul superior
de liceu. Asa a fost in Bucuresti Anghel Dumi-
trescu, profesor de istorie la liceul S-ta Sava si Di-
rector al liceului S-tu Gheorghe, dar cu o citire
mult mai vasta si mai variata.
L-am cunoscut de-aproape si Caragiale 0 eu,
fiindca Anghel cu toata, cultura lui cu fond se-
rios, dar era si mare iubitor de gluma, de ras si
de spirit si mare muzical aproape ea noi si de aceia,
cand ne intalneam in biroul lui biblioteca, con-
versatia ori discutia lui cu noi trecea prin toate
tonurile dela cel mai gray 'And chiar la burlesc
si dela praznicele Mamuloaiei nu lipsea niciodata.
Ce nu invatase, ce nu citise si ce nu retinuse o-
mul acesta cu o preciziune uimitoare si cu impre-
sia justa si deaceia, cand mergeam la biroul lui,
dintr'un subiect de nimic printr'o asociatie de idei
bogata face& cea ma variata si interesanta co-
zerie.
Odata fiind la el In birou, casa-mi iau leafa,
vine Caragiale cu o gazeta in mana si ne citeste
din ea un articol intitulat : Miscarea noastrei lite-
rarq, artistica si stiintifica din ultimul deceniu

www.dacoromanica.ro
 10'7

al secolului al noudsprezecelea. Articolul incepea

a.sa. :
Secolul al noudsprezecelea, secol feird sot,
Impari numero gaudent musae
Urmeazd vreo cloud coloane cu fraze incoheren-
te, cu vorbe fail niciun sens, in care se vorbeste
sub aceasta forma despre orice Mara de subiec-
tul anuntat.
Cine stie, ne intreaba el, al cui stil imitez
eu prin acest pastis ?
Prime le cloud randuri parch' citesti pe Gion,
raspunde Anghel, restul e discursul lui Farfuridi,
adeca un autoplagiat slab si nedrept, fiindca Gion
n'a scris niciodata ca Farfuridi al tau din Scrisoa-
rea perdutd. Ce ai si tu si Barbu cu Gion, nu ye-
deti la el decat cusururi ; cd e afectat si cand scrie
si cand vorbeste, ca. el de pilda in locul esclama-
tiilor noastre romanesti: Dumnezeule: Maica ta,
Hristoase are pe : Mizericordie diving. ! pe care a
intrebuintat-o asa de des. cä nu se mai poate dez-
bath de ea, a devenit un tic. Dar Gion are si ca-
lithti, pe care voi nu le vedeti, nu le cunoasteti ;
e un excelent profesor de limba francezd, cum n'am
avut multi ca el pana acuma si scrie si vorbeste
cea mai frumoasa limba frantuzeascd; ca e un e-
minent profesor de romaneste si ca istoric ne-a
dat o opera Istoria Bucurestior", care multa, vre-
me are sä fie unica in felul ei. Ca putea sa fie
mai bogat documentata, sa fi consultat de pilda
pentru Radu-Voda si Mihai-Voda documentele ce-
lor pentru patriarhii, caci Grecii, cand au plecat

www.dacoromanica.ro
108

din Bucuresti le-au luat cu dânii, fiindca ei nici

pang, astazi n'au perdut nadejdea sä reintre In a-
verie secularizate. Dar pentru intreaga lucrare
aà de ingrijitä Primaria i-a .dat numai 10.000 de
lei. i secu de Teleor, tot ca si voi, mai deunazi a
venit sa-mi citeasca o epigramd facutd lui Gion :
Cdldtor, apreste-te din cale, Aid zace Gion i ope-
rele sale, 0 a crezut ca o sa-mi faca placere, eu
insa i-am taiat pofta, cum nu s'astepa.
Gion a scris si multe lucruri usoare, care nu
conteazd in literatura, dar a scris i o opera stiin-
tifica cu formã literard, care se va citi i dupg
moartea lui ; pecand tu ai scris lucuri de mica
valoare, care au sa moara odata cu tine, ash ca,
epigrama ta Iti poate servi si tie ca epitaf cu o mica
vananta :
Ccildtor, opreste-te din cale,
Aici zace Teleor si fleacurile sale.
De-atunci nu ma mai saluta, si bine face.
Cate nu ne-ar mai fi spus el cu ocazia pastisu-
lui, dar a venit Petrache i 1-a poftit la masa..

BF AI/IT

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
2 't %.! n
witf,
st. .
t iv 4.44- 4-- 4 c
4.0k AFW- ,