EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU

LOCUL DE MUNCĂ ”ŞOFER”

4.1. Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop executarea transportului de materiale,

echipamente, aparate şi persoane în trafic naţional.
Ocupatia de şofer profesionist presupune o activitate complexă, retribuită în
raport de foarte mulţi factori cum sunt: capacitatea autovehiculului, tipul şi
categoria transporturilor, calitatea şi eficienţa transportului, gradul de securitate
realizat pentru autovehicul, persoane şi mărfuri în procesul de transport, gradul
de optimizare al procesului de transport, profesionalismul în activitate,
respectarea reglementărilor privind securitatea rutieră, securitatea şi sănătatea
în muncă şi situaţii de urgenţă, protecţia mediului înconjurător etc.
Toate aceste elemente se regăsesc în principal într-o serie de competenţe ce se
referă la:

 Obţinerea şi întocmirea documentelor;

 Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă;

 Efectuarea transporturilor de probe/pasageri;

 Încheierea cursei;

 Predarea autovehiculului şi a documentelor;

 Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în

parcurs).

În general şoferul profesionist, de la plecare şi până la terminarea cursei, este

şi managerul şi executantul sarcinii de transport, preocupările de bază axându-se
46
 pe securitatea rutieră şi a mediului, îndeplinirea activităţii conform planificării,
asigurarea documentelor necesare şi solutionarea tuturor situaţiilor ivite în timpul
executării cursei.

4.2. Elementele componente ale sistemului de muncă

a. Mijloace de producţie

- autoturism(e) categoria B;

- trusă de scule tip auto;

- carburanţi (benzină, motorină);

- lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori);

- antigel;

- freon (în instalaţiile de climatizare);

- lichid de frână;

- electrolit baterii accumulator;

- lichid pentru curăţat parbrize;

- piese de schimb: becuri, roată de rezervă;

- triunghiuri reflectorizante;

- pene de calare;

- probe.

b. Sarcina de muncă

Personalul are următoarele atribuţii şi obligaţii pe care le execută:

1. Stabilirea necesarului de piese de schimb, combustibili şi lubrifianţi

1.1. Tipurile de piese de schimb sunt identificate şi stabilite la recomandarea

producătorului auto prin reprezentanţele sale şi unităţile service specializate, precum şi
în funcţie de rata de defect constatată pe parcursul funcţionării autovehiculului;
1.2. Piesele de schimb sunt corect identificate după codul acestora, în conformitate cu
cartea tehnică a autovehicolului;

47
1.3. Cantitatea de lubrifiant necesară se stabileşte în urma verificării sondelor (joje) şi
în funcţie de consumul specific al autovehiculului.

2. Asigurarea aprovizionării cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifianţi

2.1. Lubrifianţii aprovizionaţi vor fi numai cei recomandaţi de producătorul auto sau
echivalenţi;
2.2. Aprovizionarea cu carburanţi şi lubrifianţi se face numai în rezervoarele destinate
prin construcţie acestui scop pe autovehicul;
2.3. Necesarul de piese de schimb este procurat rapid, conform procedurii, astfel încât
lipsa acestora să nu afecteze buna funcţionare a autovehiculului pe traseu.

3. Identificarea nevoilor de instruire (perfecţionarea pregătirii profesionale)

3.1. Autoevaluarea nivelului de pregătire se face permanent prin raportare la cerinţele

tehnice şi reglementările privind circulaţia pe drumurile publice;
3.2. Necesarul de pregătire este evaluat corect prin compararea nivelului de cunoştinţe
propriu cu evoluţia şi cerinţele din domeniu.

4. Identificare surselor de autoinstruire

4.1. Publicaţiile de specialitate sunt identificate şi studiate periodic, în urma selectării

atente a subiectelor de interes;
4.2. Autoinstruirea (acumularea de cunoştinţe) se face eficient, astfel încât să se
asigure satisfacerea necesarului de instruire identificat;
4.3. Autoinstuirea se face permanent, utilizând toate mijloacele accesibile (ziar, carte,
reviste, radio, TV);
4.4. Autoinstruirea asigură cunoştinţele cerute de ritmul schimbării maşinilor din dotare
sau a schimbării legislaţiei.

5. Planificarea activităţii

5.1. Primirea programului de transport zilnic;

5.2. Obiectivele şi termenele impuse sunt analizate în corelare cu autovehiculele şi

dotările disponibile.

48
6. Stabilirea traseelor şi timpilor de transport

6.1.Programul de transport este întocmit pe etape şi pe trasee corespunzătoare cu

sarcina pe osie şi gabaritul autovehiculului.
7. Aplicarea normele de circulaţie pe drumurile publice

7.1. Legislaţia este însuşită corect prin participarea la toate instructajele;

7.2.Elementele de rulare, frânare, iluminat şi păstrarea vizibilităţii sunt întreţinute corect

şi permanent pentru evitarea evenimentelor rutiere;
7.3. Legislaţia rutieră este respectată cu stricteţe pentru a nu fi implicat în evenimente
rutiere;
7.4. Conducerea preventivă este însuşită şi aplicată pentru a fi evitate evenimentele
rutiere;
7.5. Autovehiculul este exploatat/condus în condiţii de siguranţă maximă.

8. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi de situaţii de urgenţă

8.1. Participă la toate instructajele şi îşi însuşeşte corect normele si recomandările

privind securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţiile de urgenţă;
8.2. Autovehiculul şi amenajările/dotările speciale care îl deservesc sunt exploatate în
condiţii de siguranţă, respectând întocmai regulamentele/cărţile de exploatare şi
instrucţiunile de securitate specific;
8.3. Sculele şi dispozitivele folosite în cazul reparaţiilor (penelor) în traseu, sunt folosite
cu atenţie conform recomandărilor, pentru evitarea accidentărilor;
8.4. Materialele şi mijloacele de intervenţie privind stingerea incendiilor sunt păstrate
conform reglementărilor şi folosite corespunzător în cazul apariţiei unui incendiu.

9. Sesizarea pericolelor şi aplicarea procedurilor de urgenţă

9.1. Sursele de pericol sunt identificate, analizate cu atenţie şi eliminate;

9.2. Sursele de pericol ce nu pot fi eliminate sunt raportate cu promptitudine

persoanelor abilitate, procedându-se de urgenţă la evacuarea şi protejarea călătorilor
şi/sau la descărcarea mărfurilor,probelor;
9.3. Accidentele sunt semnalate şi raportate cu promptitudine prin contactarea tuturor
persoanelor abilitate;

49
9.4. Măsurile de prim ajutor sunt aplicate rapid şi adecvat tipului de accident produs;

9.5. Măsurile de urgenţă şi evacuare sunt aplicate corect şi cu luciditate, respectand

procedurile specifice.
10. Pregătirea autovehiculului în vederea efectuării transportului

10.1. Starea tehnică a autovehiculului este verificată cu atenţie pentru siguranţa

circulaţiei;
10.2. Execută şi/sau supraveghează spălarea interioară şi exterioară a autovehicolului;

10.3. Totalitatea actelor necesare plecării în cursă, precum şi corectitudinea întocmirii

acestora, este verificată cu atenţie;
10.4. Înainte de plecare se asigură de închiderea fermă a tuturor uşilor şi a spaţiilor
de bagaje.

11. Executarea transportului

11.1. Execută transportul pe rutele şi traseele indicate în program, eliminând

întreruperile sau întârzierile nejustificate;
11.2. Viteza de circulaţie este adaptată la restricţiile impuse de traseu şi de condiţiile
atmosferice;
11.3. Mărfurile sunt încărcate şi poziţionate în autovehicul respectându-se normele
privind sarcina pe osie (axa), gabaritul şi stabilitatea în timpul mersului;
11.4. Mărfurile, probele/lazile frigorifice sunt fixate şi/sau ancorate cu dispozitivele
speciale din dotare, pentru creşterea siguranţei în timpul deplasării;
11.5. Autovehiculul este oprit cu atenţie la destinatie;

11.6. Autovehiculul este curăţat imediat în urma descărcării, în vederea efectuării unei
alte curse.

12. Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în

parcurs)
12.1. Defectul apărut este localizat pe cât posibil cu rapiditate după indicaţiile
aparatelor de bord, semnalele acustice, optice sau comportamentul specific al
autovehiculului;
12.2. Lucrările de reparaţii minore sunt realizate conform instrucţiunilor din cartea
tehnică auto;
50
12.3. Demontarea/montarea pieselor pe parcursul reparaţiei, se execută în ordinea şi
cu recomandările existente în cartea tehnică auto;
12.4. Problemele tehnice apărute în timpul transportului, sunt descrise amănunţit
într-un raport, cu propuneri de remediere şi predat în timp util conducerii societătii;
12.5. În funcţie de necesităţi, autovehiculul este deplasat la sediul firmei sau direct la
unitatea service specializată, prin forţe proprii sau prin tractare / transportare pe
platformă de către furnizorii de servicii specializaţi;
12.6. Corectitudinea executării lucrărilor de reparaţii, este verificată la recepţia
autovehicolului prin verificarea atingerii valorilor nominale sau admisibile a parametrilor
în funcţionarea autovehicolului.

13. Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă

13.1. Verifică şi asigură condiţiile tehnice pentru siguranţa circulaţiei (sistem de rulare,
frânare, iluminare, semnalizare etc.);
13.2. Verifică atent dotările speciale necesare transportului de marfă (sisteme de
ancorare şi fixare, sisteme frigorifice, sisteme de închidere, etc.);
13.3. Verifică şi asigură existenţa dotărilor speciale (pentru PSI şi antiderapaj), a
sculelor şi dispozitivelor necesare intervenţiilor minore în parcurs.

14. Asigurarea întreţinerii zilnice a autovehicolului

14.1. Se ocupă de spălarea exterioară şi interioară a autovehicolului

14.2. Verifică nivelul de combustibil şi ulei;

14.3. Verifică şi asigură graficul realizării reviziilor tehnice curente ce se execută

conform normelor.

15. Asigurarea documentelor necesare în procesul de transport

15.1. Identifică tipurile de documente necesare transportului (permis de conducere,

certificat de inmatriculare, foaie de parcurs, dovada inspecţiei tehnice periodice,
autorizări speciale etc.) funcţie de procesul de transport, tipul autovehicolului, de
dotările necesare şi de activitatea de transport ce se execută;
15.2. Se preocupă de asigurarea securităţii documentelor, pe timpul desfăşurării
cursei.

51
 c. Mediul de muncă

Lucrătorii desfăşoară activitatea în incinta societăţii şi pe drumurile publice, în

cabina autovehicolului şi la nevoie în aer liber. Condiţiile climaterice configurează un
mediu de muncă ce se caracterizează prin:

- Existenţa curenţilor de aer;

- Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece şi în cele de tranziţie;
- Temperatură ridicată a aerului în unele perioade de vară;
- Condiţii de ploaie, viscol, îngheţ, ceaţă etc.;
- Variaţii de presiune atmosferică şi umiditate în funcţie de temperatura mediului
ambiant.

4.3. Factorii de risc identificaţi

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:

 organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole

vestimentare (mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje,
curele ori prin arbori sau acţionări;

 lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile

conducătorului auto (accident rutier);

 autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în

timpul deplasării;

 deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a

lanţurilor antiderapante;

 prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de

ridicare şi imobilizare necorespunzător);

52
 deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna
de parcare, maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi.

 umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;

 explozia anvelopelor;

 scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;;

 proiectare de corpuri sau particule – (ex. particule de parbriz rezultate ca urmare

a spargerii acestuia);

 tăiere, înţepare, lovire membre superioare la contactul cu suprafeţe periculoase,

în special la operaţii de mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);

 vibraţii (provocate de funcţionarea motorului, neregularităţile căii de rulare şi

nefuncţionarea sistemului de amortizare).

b. Factori de risc termic:

 temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
minore (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);

 temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în

anotimpul rece (scule, dispozitive etc.);

 incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate,

izolaţii cu defecte, siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare.

c. Factori de risc electric:

 electrocutare prin atingere directă sau indirectă – la deteriorarea accidentală a
izolaţiilor unor cabluri electrice, pentru lucrul cu unelte portabile având acţionare
electrică (la reparaţii).

d. Factori de risc chimic:

53
  substanţe toxice – antigel, lichid de frână;

 substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori (arsură chimică);

 substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori).

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

a. Factori de risc fizic:
 temperatura aerului scazută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi
reparaţii, sau în cazul blocajului rutier datorat viscolului;

 temperatură ridicată vara;

 presiune ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

 umiditate ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

 strălucire: lucrul cu vizualizarea unor suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă

iluminate de soare;

 curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;

 nivel de iluminare scăzut – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul

de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către ceilalţi participanţi la
trafic;

 zgomot (cauzat de funcţionarea mijloacelor de transport);

 calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci,

căderi de pietre, seisme.

b. Factori de risc chimic:

 prezenţa în aer a gazelor de eşapament rezultat în urma funcţionării motoarelor
cu ardere internă;

 prezenţa pulberilor în suspensie în aer antrenate de curenţi de aer.

54
 c. Factori de risc biologici:
 muşcături periculoase (câini comunitari);

 contaminare cu virusuri, bacterii, ciuperci în urma contactelor cu diferite

persoane (sau orice altă sursă din mediul înconjurător).

C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. Suprasolicitare fizică:

 efort static- poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;

c. Suprasolicitare psihică

 solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt -

intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în
condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare);

 apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare.

D. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:

 diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau

altor activităţi (acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.);

 circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un

stadiu avansat de oboseală;

 executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia

pe drumurile publice;

55
 neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma
mijlocului de transport;

 neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile

meteorologice;

 depăşirea numărului maxim de persoane admis, sau a sarcinii maxime admise;

 coborârea rampelor, pe drum alunecos, într-o treaptă de viteză superioară a celei

de urcare (neutilizarea frânei de motor);

 căderea la acelasi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea

pedestră sau coborârea din autovehicul;

b. Omisiuni:
 neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia
electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în
cursă;

 neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri

reflectorizante, centuri de siguranţă etc;

 lipsa de previziune şi anticipare a evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a

riscurilor clasificate;

 neluarea unor măsuri, în limita competenţelor, în vederea prevenirii sau opririi

oricărei acţiuni care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor
persoane.

56
 NUMĂR PERSOANE EXPUSE:

LOCUL DE MUNCĂ: 4.4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE DURATA EXPUNERII: 8 h

”ŞOFER” MUNCĂ

ECHIPA DE EVALUARE:

CONSE- CLASA
COMPONENTA CINŢA CLASA DE
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE NIVEL
SISTEMULUI DE MAXIMĂ PROBA-
IDENTIFICAŢI FACTORILOR DE RISC PREVI- GRAVI DE RISC
MUNCĂ BILITATE
ZIBILĂ -TATE
(descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6

1 .Organe de maşini în mişcare – prindere,

antrenare mână sau articole vestimentare
ITM 3-45 2 2 2
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile
zile
prin cuplaje, curele ori prin arbori sau acţionări;
MIJLOACE DE
FACTORI DE
PRODUCŢIE RISC MECANIC 2.Lovire de către mijloacele de transport (auto
sau CF), independent de acţiunile conducătorului
DECES 7 4 6
auto (accident rutier);

3.Autoblocarea funcţionării mecanismului de

direcţie sau a sistemului de frânare în timpul DECES 7 1 3
deplasării;
4.Deraparea autovehiculului datorată neutilizării
anvelopelor de iarnă sau a lanţurilor DECES 7 1 3
antiderapante;

5. Prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul

verificării, reparării (sistem de ridicare şi ITM 3-45
2 1 1
imobilizare necorespunzator); zile
57
6.Deplasarea necontrolată a autovehiculului
staţionat care nu are acţionată frâna de parcare,
ITM 3-45 2 1 1
maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi
 Nivelul de risc global al locului de muncă este:

47

r  R i i
0  (7  7)  1  (6  6)  1  (5  5)  3  (4  4)  16  (3  3)  13  (2  2)  13  (11) 318
N rg  i 1
   2,89
55
0  7  1 6  1 5  3  4  16  3  13  2  13 1 110
r i 1
i

58
 Nivelurile partiale de risc

0
1
2
3
4
5
6
7
F1
F2
F3
F4
F5
F6
F7
F8
F9
F10
F11
F12
F13
F14
F15
F16
F17
F18
F19
F20
F21
F22
F23
F24

59
F25
F26

Factori de risc
F27
F28
F29
Nivel global de risc: 2,89
Locul de muncă: ’’ŞOFER’’

F30
F31
F32
F33
F34
F35
NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

F36
F37
F38
F39
F40
F41
F42
F43
F44
F45
F46
F47
 LEGENDÃ

F1- organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole

vestimentare (mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje,
curele ori prin arbori sau acţionări;

F2- lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile
conducătorului auto (accident rutier);

F3- autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în

timpul deplasării;

F4- deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a

lanţurilor antiderapante;

F5- prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de
ridicare şi imobilizare necorespunzator);

F6- deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna

de parcare, maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi;
F7- umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;

F8- explozia anvelopelor;

F9- scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;

F10- proiectare de corpuri sau particule – (ex. particule de parbriz rezultate ca urmare
a spargerii acestuia);

F11- tăiere, înţepare, lovire membre superioare la contactul cu suprafeţe periculoase,

în special la operaţii de mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);

F12- vibraţii (provocate de funcţionarea motorului, neregularităţile căii de rulare şi

nefuncţionarea sistemului de amortizare);

66
F13- temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
minore (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);

F14- temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în

anotimpul rece (scule, dispozitive etc.);

F15- incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate,

izolaţii cu defecte, siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare;

F16- electrocutare prin atingere directă sau indirectă – la deteriorarea accidentală a

izolaţiilor unor cabluri electrice, pentru lucrul cu unelte portabile având acţionare
electrică (la reparaţii);

F17- substanţe toxice – antigel, lichid de frână;

F18- substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori (arsură chimică);

F19- substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori);

F20- temperatura aerului scazută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi
reparaţii, sau în cazul blocajului rutier datorat viscolului;

F21- temperatură ridicată vara;

F22- presiune ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

F23- umiditate ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

F24- strălucire: lucrul cu vizualizarea unor suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă

iluminate de soare;

F25- curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;

F26- nivel de iluminare scăzut – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul

de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către ceilalţi participanţi la
trafic;

F27- zgomot (cauzat de funcţionarea mijloacelor de transport);

67
F28- calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci,
căderi de pietre, seisme;

F29- prezenţa în aer a gazelor de eşapament rezultat în urma funcţionării motoarelor

cu ardere internă;

F30- prezenţa pulberilor în suspensie în aer antrenate de curenţi de aer;

F31- muşcături periculoase (câini comunitari);

F32- contaminare cu virusuri, bacterii, ciuperci în urma contactelor cu diferite

persoane (sau orice altă sursă din mediul înconjurător);

F33- efort static- poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;

F34- solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt -
intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în
condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare);

F35- apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare;

F36- diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau

altor activităţi (acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.);

F37- circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un
stadiu avansat de oboseală;

F38- executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia

pe drumurile publice;

F39- neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma

mijlocului de transport;

F40- neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile

meteorologice;

F41- depăşirea numărului maxim de persoane admis, sau a sarcinii maxime admise;

68
F42- coborârea rampelor, pe drum alunecos, într-o treaptă de viteză superioară a celei
de urcare (neutilizarea frânei de motor);

F43- căderea la acelasi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea

pedestră sau coborârea din autovehicul;

F44- neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia

electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în
cursă;

F45- neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri

reflectorizante, centuri de siguranţă etc.;

F46- lipsa de previziune şi anticipare a evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a

riscurilor clasificate;

F47- neluarea unor măsuri, în limita competenţelor, în vederea prevenirii sau opririi
oricărei acţiuni care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor
persoane.

69
 4.5. Fişa de măsuri propuse

Locul de muncǎ: ’’ŞOFER’’

LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURI PROPUSE

Nr. Respon- Termen
DE Verificat
crt FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii) sabilitate limita
RISC

0 1 2 3 4 5 6

1. F2. Lovire de către mijloacele de 6 Măsuri tehnice:

transport (auto sau CF), independent - modernizarea parcului auto:autoturisme angajator periodic
de acţiunile conducătorului auto dotate cu sisteme de protecţie activă
(accident rutier) (ABS, ESP- electronic stability program)
şi pasivă (airbag, centuri pretensionate)

Măsuri organizatorice:
- instruirea lucrătorilor privind:
 necesitatea adoptării soluţiilor conducător periodic
eficiente şi sigure pentru loc de muncă
prevenirea accidentelor de
circulaţie
- supravegherea şi examinarea medicală medic periodic
a lucrătorilor medicina
6
muncii

70
0 1 2 3 4 5

2. Măsuri orgnizatorice:
F38. Executarea  de manevre 5
nepermise de legislaţia care - selectarea riguroasă a personalului angajator permanent
reglementează circulaţia pe drumurile d.p.d.v. al aptitudinilor profesionale la
publice angajare
- instruirea lucrătorilor privind importanţa: periodic
conducător
 cunoaşterii legislaţiei care
loc de muncă
reglementează circulaţia pe
drumurile publice
 adoptarea unui stil de conducere
preventivă
 adaptarea modului de deplasare
la condiţiile de drum, trafic şi
vizibilitate
periodic
- pregătirea lucrătorilor privind acordarea medic
primului ajutor medicina
muncii

3.
F34. Solicitare permanentă a atenţiei 4 Măsuri organizatorice:
în timpul deplasării, decizii dificile în - verificarea conducătorilor auto: privind conducător periodic
măsura în care şi-au format deprinderile loc de muncă
timp scurt - intervenţii pe baza
reflexelor dobândite (efort mai practice şi teoretice de manevrare a
accentuat în cazul deplasării în condiţii autovehiculului
atmosferice grele - ceaţă, ploaie, - aplicarea regulilor generale de conduită lucrători permanent
ninsoare) preventivă în special în următoarele
condiţii: în curbe, pe drum ud sau
alunecos, pe timp de ploaie, ninsoare,
ceaţă, vânt, noaptea, în tuneluri, în trafic
aglomerat
- supravegherea şi examinarea medicală medic periodic
a lucrătorilor medicina
muncii

71
0 1 2 3 4 5 6

4. F40. Neadaptarea vitezei la condiţiile 4 Măsuri tehnice:

de trafic, starea carosabilului şi periodic
condiţiile meteorologice - dotarea autoturismelor cu pneuri angajator
specifice anotimpurilor

Măsuri organizatorice:
conducător
- instruirea lucrătorilor privind: loc de muncă
periodic
 adaptarea modului de deplasare
la condiţiile de drum, trafic şi
vizibilitate;
 influenţa factorilor de natură
umană: atenţia, prevederea,
judecata şi timpul de reacţie;
 influenţa factorilor naturali:
aderenţa şi condiţiile de
vizibilitate, gradul de încărcare a
autovehiculului şi eficacitatea
sistemului de frânare, calitatea
carosabilului (asfalt,piatră cubică)
şi frecvenţa abaterilor de la
rectilinitate şi planeitate;
 anticiparea situaţiilor ce pot
deveni periculoase

5. F44. Neefectuarea verificărilor 4 Măsuri organizatorice:

autovehiculului (mecanismul de - instruirea lucratorilor privind importanta conducător periodic
direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de respectarii neconditionate a loc de muncă
frânare, presiunea în anvelope etc.) instructiunilor tehnice prevazute de
înainte de plecarea în cursă constructor

72
PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ’’ŞOFER’’

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,89

40.43

25.53

Factori de risc proprii mijloacelor de productie 40,43%

Factori de risc proprii mediului de munca 27,66%

6.38
Factori de risc proprii sarcinii de munca 6,38%

27.66 Factori de risc proprii executantului 25,53%

73
74
4.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă ’’ŞOFER’’ este egal

cu 2,89, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc

acceptabil.

Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de
47 factori de risc identificaţi numai 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
1 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare, 1 în categoria factorilor de risc
mare iar ceilalţi 3 în categoria factorilor de risc mediu.

Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

 F2: Lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de

acţiunile conducătorului auto (accident rutier) – nivel de risc parţial 6

 F38: Executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează

circulaţia pe drumurile publice – nivel de risc parţial 5

 F34: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp

scurt - intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul
deplasării în condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare) – nivel de
risc parţial 4

 F40: Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile

meteorologice – nivel de risc parţial 4

 F44. Neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie,

instalaţia electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de
plecarea în cursă – nivel de risc parţial 4

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în

domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri
propuse” – planul de prevenire şi protecţie.

74
 În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează:

 40,43%, factori de risc proprii mijloacelor de producţie

 27,66%, factori de risc proprii mediului de muncă

 6,38%, factori de risc proprii sarcinii de muncă

 25,53%, factori de risc proprii executantului

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 35,42% dintre factorii de risc

identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

75