Sunteți pe pagina 1din 2

Importanţa alocată riscului operaţional de Acordul Basel II

Băncile din întreaga lume se află în faţa unei mari provocări: adoptarea Acordului
Basel II.
Din Europa până în Asia sau în America de Nord, băncile trebuie să fie pregătite
pentru multiplele provocări şi riscuri financiare la care sunt supuse. Implicând costuri
mari, legate în special de adaptarera sistem informatic, dar şi de adecvarea capitalului
proprii, Basel II trebuie să-şi intre în drepturi şi în România de la 1 ianuarie 2007.
Momentul va marca intrarea sistemului bancar autohton într-o nouă etapă, în care
“accidentele” precum Bancorex nu vor mai putea avea loc, dar preţul ar putea fi
dispariţia băncilor ce nu vor avea forţa financiară de implementare cerinţele Basel II.
Timpul e scurt, costurile sunt mari, dar toată lumea speră în succesul acestei “operaţii
de cord deschis” la nivel mondial.
Având în vedere faptul că cerinţele Acordului de Capital Basel I nu mai corespundeau
noilor tendinţe de evoluţie a pieţei financiare, nici exigenţele menagementului de risc, în
iunie 1999 Comitetul de la Basel (Elveţia) a făcut o propunere de elaborare a unui nou
acord privind adecvarea capitalului (numit Basel II), care să înlocuiască acordul din anul
1988 (Basel I). Acesta avea ca obiect asigurarea convergenţei reglementărilor
prudenţiale cu privire la riscul de credit şi la riscul de piaţă, fără să pună accentul şi pe
stabilitate financiară.
Noul acord de Capital, cum mai este numit şi Basel II, finalizat în iunie 2004, este
structurat pe trei piloni. Pilonul unu se referă la cerinţele minime de capital, făcând
legătura cu Basel I. Cel de-al doilea pilon priveşte supravegherea adecvării capitalului,
întărind rolul autorităţii de supraveghere (Banca Comercială), iar cel de-al treilea pilon
se referă la disciplina de piaţă, modificând cerinţele de raportare către Banca Centrală.
Basel II a fost supus analizei tuturor băncilor, pentru a vedea în ce măsură se poate
adapta specificului fiecăreia. Diversitatea modelelor financiare existente face foarte
dificilă adaptarea principiilor Noului Acord de Capital. În ciuda dorinţei exprimate de
numeroase Bănci Centrale din toată lumea de a implementa cât mai repede Basel II,
problemele apărute între timp pun în pericol succesul acestei ample operaţiuni.
Băncile mari vor putea pune în aplicare acordul Basel II, începând cu 1 ianuarie 2009.
În plus, aceste instituţii vor fi supuse unei perioade de tranziţie de minimum trei ani, în
timpul căreia agenţiile vor aplica limite asupra sumelor cu care capitalul băncilor se va
putea reduce.
Aplicarea Basel II presupune o capacitate sporită a băncilor de a suprinde cu maximă
acurateţe riscul operaţional, acesta fiind o urmare a funcţionării defectuoase sau a
încetării funcţionării sistemelor operaţionale interne, a erorilor angajaţilor, ca şi a
evenimentelor externe (dezastre naturale, atacuri teroriste etc.).
Implementarea măsurilor de management al riscului, prevăzute de Basel II,
presupune la nivelul băncilor o serie de costuri deloc de neglijat. Acestea sunt legate în
special de adaptarea sistemelor informatice, de implementarea noilor standarde de
contabilitate (IFRS), de pregătirea internă a angajaţilor.
Aplicarea acordului Basel II va deveni obligatorie în Uniunea Europeană începând cu 1
ianuarie 2007, iar în perspectiva aderării, şi băncile româneşti vor trebui să respecte
acelaşi termen. România fiind încă o piaţă emergentă, majoritatea băncilor care
activează aici au ales să adopte cea mai puţin costisitoare variantă de implementare a
Basel II, cea standard. Există şi câteva excepţii, reprezentanţe aparţinând unor mari
bănci europene, care au ales să adopte varianta avansată.
Aceste opţiuni ţin cont în primul rând de costuri. Potrivit unori estimări prezentate la
sfârşitul anului trecut de Institutul Bancar Român (IBR), totalul costurilor de
implementare a sistemelor Basel II s-ar putea ridica la 30 de milioane de euro pentru
fiecare bancă în sistem. E o sumă extrem de mare pentru multe dintre băncile care
activează în România care vor fuziona ori vor fi preluate de bănci mai mari, fie vor
dispărea.