1.ANESTEZICE LOCALE.

CLASIFICARE
După structura chimică
1.derivaţi ai ac.paraaminobenzoic (esteri) – procaina, tetracaina, benzocaina, clorprocaina.
2.Derivaţi ai acetanilidei – prilocaina, lidocaina, etidocaina, mepivacaina, trimecaina
După potenţă:
1.compuşi cu potenţă mare (activi în concentraţii mici) – tetracaina, cincocaina, bupivacaina,
etidocaina,articaina
2.cu potenţă medie – lidocaina, trimecaina, cocaina, benzocaina
3.cu potenţă mică – procaina, clorprocaina
Dupa toxicitate
1.foarte toxice – cincocaina,tetracaina, bupivacaina
2.tox.medie – lidocaina,trimecaina,etidocaina,mepivacaina,benzocaina,cocaina,prilocaina
3.putin toxice – procaina,clorprocaina,articaina
După durata de acţiune
1.durată lungă – (3 ore şi mai mult) – benzocaina, bupivacaina, etidocaina, cincocaina
2.durată medie – 1-2 ore – lidocaina, mepivacaina, prilocaina
3.durată scurtă (20-60 min) – procaina, cocaina, clorprocaina, tetracaina.
Dupa latenta actiunii
1.cu dezvoltarea rapida a efectului – cocaina, clorprocaina,tetracaina,lidocaina, etidocaina,
cincocaina
2.cu dezvoltarea mai lenta a efectului – procaina,benzocaina,mepivacaina,bupivacaina, prilocaina
Dupa tipul anesteziei
1.Superficiala, de contact – tetracaina,benzocaina,trimecaina, lidocaina, articaina
2.Infiltrativa – procaina, clorprocaina,trimecaina,lidocaina,articaina,mepivacaina,etidocaina
3.De conducere-procaina,clorprocaina,lidocain,articaina,trimecaina,bupivacaiana,etidocaina
4.rahianestezia-lidocaina, mepivacaina,bupivacaina,cincocaina,articaina
5.toate tipurile-lidocaina,articaina
Mecanismul acţiunii anesteziceAnestezicele locale stabilizează membrana fibrelor nervoase,
crescând pragul excitabilităţii şi micşorând procesul de depolarizare, până la împiedicarea
dezvoltării potenţialului de acţiune propagat, cu blocarea impulsului nervos. Acţiunea se datorează
diminuării permeabilităţii membranare la ionii de sodiu. Moleculele de anestezie închid canalele
membranare pentru ionii de sodiu. La aceasta contribuie forma neionizată şi îndeosebi, cea
ionizată. Moleculele neionizate, care posedă liposolubilitate şi difuzează cu uşurinţă prin
membrana, ar comprima canalele de Na+ fie direct, fie ca urmare a modificării macromoleculelor
lipoproteice din componenţa membranei. Moleculele ionizate pătrunse dinspre interiorul canalelor
le-ar închide în porţiunea lor internă, dinspre axoplasmă unde se fixează probabil de receptori
specifici.
FarmacocineticaAnestezicele locale se folosesc sub formă de săruri solubile în apă, de obicei
clorhidrat. Soluţiile care le conţin au o reacţie acidă şi sînt stabile. Ele au cantităţi mici de
molecule liposolubile, neionizate, capabile să difuzeze în ţesuturi pentru a ajunge la locul de
acţiune. Injectarea în ţesuturile inflamate cu un pH scăzut, diminuează cantitatea de molecule
neionizate, micşorând capacitatea de difuzie, respectiv li eficacitatea.
AbsorbţiaAbsorbţia din locul aplicării sau injectării depinde de:
-caracteristicele anestezicului folosit;
-de cantitatea de anestezie şi volumul soluţiei;
-de locul administrării. La cantităţi egale soluţiile mai concentrate realizează niveluri plasmatice
superioare, deci prezintă risc toxic crescut. Cu cât ţesuturile sînt mai bine vascularizate, cu atât
absorbţia este mai bună.
Transportul.În sânge anestezicele locale se lega cu proteinele (amidele mai mult decât esterii).
Ele sînt distribuite la început, către ţesuturile cu vascularizaţie bogata-creier, plămân miocard,
ficat, rinichi, apoi sînt treptat redistribuite la ţesutul adipos şi muscular. Trec cu uşurinţa prin
bariera hematoencefalică şi placenta.MetabolizareaCompuşii esterici rapid prin hidroliza de
colinesteraza plasmatică şi esterazele hepatice. Aceasta determina durata scurtă de acţiune şi
toxicitatea mică.Compuşii amidici sînt metabolizaţi lent la nivelul hepatic prin N-dezalchilare
(lidocaina şi analogii ei), apoi hidrolizaţi şi parţial conjugaţi. O mică parte se elimină sub formă
neschimbată. Riscul toxic este mare.
Indicaţiile anestezicele locale. În oftalmologiecheratite, în tratamentul hemoraizilor -se utilizează
sub formă de supozitorii sau unguente. Stomatologie – tratamentul glositelor, pulpitelor,
paradontitelor, cariesului. Asocierea anestezicelor locale cu cele generale în chirurgie, blocade
paranefrale în colici renale, blocade paravertebrale în radiculite. lidocaina se utilizează în
cardiologie pentru suspendarea tahiaritmiilor
Reacţii adverse:Reacţii alergice mai des provocă compuşii esterici. Hipertermie malignă de tip
idiosincrazic pot produce anestezicele amide. Bradicardie şi hipotensiune arterială,cefalee.
Hipertensiunea arteriala
Cocaina,Methemoglobinemie poate provoca prilocaina.Profilaxia. Anamneza minutioasa a
pacientului, proba la substanta anestezica.Tratamentul socului anafilactic-trusa
antisoc(adrenalina,antihistaminice,glucocoticoizi)

2.CLASIFICAREA ANALGEZICELOR.
I.Prep.cu actiune preponderent centrala
A.anal.opioide:morfina,trimeperidina,fentanil,metadona,buprenorfina,pentazocina,sulfentanil
B.anal.neopioide:
-der.paraminofenolului:pracetamol, fenacetina, prep.combinate(citramon, coldrex,panadol,saridon)
-prep.din diverse grupe:clonidina,amitriptilina,ketamina,baclofen,difenhidramina,carbamazepina
C.anal.cu actiune mixta:tramadol
II.Prep.cu actiune preponderent periferica:
A.Der.acudului acetilsalicilic:acid acetilsalicilic,salicilamida,metilsalicilat
B.Der.pirazolonei:metamizol,fenilbutazona,prep.combinate(baralgina,spasmalgon)
C.Der.eteroacrilacetici: ketorolac
D.Diverse grupe:ketorofen, nefopan
E.Antiinflamatoare nestreroidiene:
-neselective:diclofenac,ibuprofen,indometacina,acid niflumic,piroxicam
-selective:nimesulid,celecoxib
Analgezice cu actiune preponderent periferica
Mec.de actiune.prep.neopioide cu efect periferic actioneaza prin mecanism periferic si
central.Avtiunea periferica e datorata faptului ca inhiba ciclooxigenaza cu diminuarea formarii
prostaglandinelor,diminueaza simptomele inflamatiei micsoreaza sensibilizarea nococeptorilor
catre mediatorii:histamina, bradichinina.Componentul central se realizeaza prin inhibarea sintezei
prostaglandinelor in SNCprin blocarea ciclooxigenazei.Influenteaza asupra transmisiei
impulsurilor dureroase pe caile aferente la nivelul coarnelor posterioare ale maduvei
spinarii,formatiunii reticulare, sistem limbic,iar la nivelul talamusului majoreaza pragul perceperii
durerii. La niveluul maduvei diminueaza eliberarea substantei P si suprima hiperanalgezia.
Indicatii:nevralgii,artralgii,mialgii,cefalee,dureri dentare
acute,dismenoree,fracturi,luxatii,entorse,bursite,tendinite, dureri postoperatorii
moderate,migrena,colici intestinale, biliare,renale.infectii virale,microbiene cu febra.
Contraindicatii: ulcer gastroduodenal,afectiuni ale organelor
hematopoietice,leucopenie,dereglarea functiei hepatice si renale,aritmii cardiace,sarcina,alaptatie
Reactii adverse: Dispepsie,hemoragii gastrice,voma,acufene,reactii alergice,tulburari
hematopoietice.
Particularitatile in stomatologie:
Acidul acetilsalicilic:dureri determinate de procese inflamatorii dentare,extractii dentare,dureri la
nivelul ATM
Metamizol:nevralgii,dureri dupa extractii dentare si la ATM
Ketorolac:dupa operatii inreg.OMF,leziuni traumatice ale oaselor,tesuturi moi,artroza

3.ANALGEZICE OPIOIDE.CLASIFICARE.
Dupa afinitate fata de receptorii opioizi.
1.Agonisti
puternici:morfina,hidromorfona,oximorfona,metadona,fentanil,sufentanil,tilidina,piritramid
2.Agonisti medii si slabi:trimeperidina,codeina,oxicodona,petidina
3.Agonisti partiali u si agonisti-antagonisti k:buprenorfina
4.Agonisti partiali k si antagonisti u:butorfanol,pentazocina,nalbufina,nalorfina
5.Antagonisti:naloxon,naltrexon,nalmefen,diprenorfina
Dupa activitatea analgezica:
1,slab active:trimeperidina,pentazocina,petidina,tilidina
2.active:morfina,metadon,piritramid,nalbufina
3.foarte active:fentanil, sufentanil,butorfanol,buprenorfina
Dupa durat actiunii:
Scurta:fentanil,alfentanil,sufentanil
Medie: morfina,trimeperidina,butorfanol
Lunga:buprenorfina
Mec.de actiune.La nivel celular se poate realiza prin mecanism electric si enzimatic.Prin activarea
receptori miu si delta crste efluxul ionilor de kaliu cu hiperpolarizarea membranei presinaptice cu
blocarea eliberarii neuromediatorilor in spatiul sinaptic si transmisiei excittiei.Activarea
receptorilor kapa inhiba deschiderea canalelor clciu-dependente cu micsoraea influxului acestor
ioni in celula cu diminuarea depolarizarii,eliberarii mediatorilor si transmisiei.La nivel sistemic
influenteaza asupra structurilor nervoase la diferite nivele.I-coarnele posterioare ale maduvei
spinarii, II-talamus,hipotalamus,sistem limbic,formatiune reticulara, III-scoarta cerebrala,unde
blocheaza transmisia interneuronala a impulsurilor algogene a cailor aferente si accentueaza
controlul inhibitor descendent al structurilor centrale.
Efecte:-Utile terapeutic: analgezia,efect anxiolitic-In functie de situatia clinica: greata, voma,
sedare, euforie,deprimarea tusei,deprimrea rspiratorie,constipatie,spasmul sfincterului
Oddi,retentia urinei
-Efecte nedorite:disforie,bronhospasm,toleranta,dependenta medicamentoasa,cresterea tensiunii
intracraniene, hipotensiune arteriala
INDICAȚII:sidrom algic postoperator,neuroleptanalgezie (droperidol + fentanil =
talamonal)Dureri acute în infarct miocardic,colici biliare și renale în asocierea cu
antidepresiv,cancer inoperabil,edem pulmonar,antitusiv
Contraindicatii:hipertensiune intracraniana,traumatisme craniocerebrale,stari convulsive,coma
alcoolica,abdomen acut, pancreatita acuta,diaree infectioasa,hipertrofia
prostatei,hipotiroidism,boala Addison,sarcina,hipersensibilitate.
REACȚII ADVERSE : dependență medicamentoasă psihică și fizică,oprirea respirației,greață,
vomă,bradicardie,constipație, intoxicație, comă
Intoxicatia cu morfina:pierderea cunostintei,inhibarea respiratiei,hipoxie exprimata,acidoza
tisulara,cianoza pielii si mucoaselor, inhibitia centrului vasomotor-hipotensiune arteriala,cresterea
permeabilitatii vasculare,excitarea nervului oculomotor-mioza, stimularea centrului nervului vag-
bradicardie,hipertonie musculara,bronhospasm,convulsii tonico-clonice,dereglarea
termoreglarii.Tratament:spalatura gastrica repetata cu KmnO4 de 0,02%, purgativ salin-sulfat de
magneziu,sulfat de sodiu 30,0; diureza fortata,i/v hidrocarbonat de sodiu 4%,glucoza 5%,clorura
de sodiu 0,9 %; dializa peritoneala, sol.naloxona clorhidrat 0,04%-1,2 mli/v cu repetare peste 10-
15 min.Pt restabilirea functiilor vitale: sol.atropina sulfat 0,1%-1 ml subcutanat, inhalarea O2,
sol.etimizol 1,5%-2,4 ml i/m, inclzirea copului, sol.tiamina 5%-3 ml i/m.
Dependenta medicamentoasa:
-Psihica:reducerea intereselor sociale,micsorarea capacitatii de muncasi intelectului, dereglari de
somn,dereglarea sensibilitatii cutanate, tahicardie,lipsa poftei de mincare,tinde spre izolare
-Toleranta:diminuarea reactiilor la o anumita doza
-Fizicanarcomania) comportament straniu, nervozitate,iritabilitate,egoism,inchidere in sine
,halucinatii,pierdere in
greutate,xerostomie,transpiratie,palpitatii,tahicardie,hipotonie,tremur,mioza,constipatii
Tratament:doza de opiod se micsoreaza treptat, pt inlaturarea sindromului de abstinenta metadona
5-10 mg de 2-3 ori/zi timp de 3 zile, metode de psihoterapie.
Stomatologie:la utilizare indelungata xerostomie, cheilita,candidoza,leziuni erozive la nivelul
limbii.
4.ANESTEZICE GENERALE.CLASIFICARE
I.Inhalatorii
A.Substante volatile
1.Eteri:eter dietilic
2.Hidrocarburi: halotan,izofluran,enfluran,metoxifluran,sevofluran
B.Substante gazoase:protoxid de azot,ciclopropan
II.Intravenoase
1.Barbiturice:tipental de sodiu,hexobarbital de sodiu,metohexital de sodiu
2.derivatii engenolului:propanidid
3.Remedii de structura steroida:hidroxidion
4.Benzodiazepine:diazepam,lorazepam,midazolam
5.Derivatii fenciclidinei:ketamina
6.derivatii imidazolului:etomidat
7.Derivatii GABA:oxibutirat de sodiu
8.Analgezice opioide:fentanil,trimeperidina,morfina
9.Derivatii diizopropilfenil:propofol
Mecanism de actiune. Anestezicele generale acţionează asupra diferitor verige ale transmiterii
impulsurilor nervoase în SNC: eliberarea endorfinelor şi enkefalinelor;deprimarea proceselor
metabolice (oxidarea, formarea macroergilor);inhibarea eliberării mediatorilor din membrana
presinaptică în fanta sinaptică;micşorarea sensibilităţii structurilor postsinaptice;potenţarea
proceselor GABA – ergice inhibitoare,activarea sistemelor glicinergice inhibitoare
Indicaţiile AG pentru narcoză inhalatorie:bolnavii cardiaci,pentru inducţie anesteziei, când este
contraindicată administrarea i/v,anestezia naşterilor pentru profilaxia hemoragiilor
postpartum,pacienţii cu astm bronşic,în chirurgia abdominală (ciclopropan)
Contraindicaţiile AG inhalatorii:aritmii ectopice,afecţiuni hepatice,hipertensiune intracraniană,
diabet zaharat,maladii pulmonare,insuficienţă hepatică, insuficienţă renală intoxicaţie cu
alcool,febră la copii
Indicatii an.intravenoasa:initierea anesteziei,interventii chirurgicale de scurta durata,an.in timpul
graviditatii,efectuarea unor teste functionale,procedee ortopedice, stari convulsive, la copii
Contraindicatii:insufucienta renala,porfirie,Addison,astm bronsic,bolicardivasculare grave,
miastenie, hipertensiune intracraniana, anemie grava.
Reacţii adverse:hipotensiune arteriala,deprimarea cordului,inhibarea respiratiei,hipersecreţia
bronşială,hipersalivaţia,stop cardiac,convulsii,atonie intestinală,nefrotoxicitate,hipoxie, necroză
hepatică,efect teratogen,methemoglobinemie,edem pulmonar, hiperglicemie,inhibiţia
hematopoezei,anemie megaloblastică
Stomatologie:la pacientii necooperanti,copii,bolnavi excitati psihomotor,epileptici,alergici la
anestezicele locale, infectii acute, interventii ce comporta timpi durerosi ce nu pot fi evitati prin
anestezia locala, inteventii laborioase de chirugie maxilofaciala.

5.SEDATIVELE.CLASIFICARE.
I.Barbiturice in doze subhipnotice: barbital,fenobarbital,amobarbital
II.Benzodiazepine:diazepam,fenazepam
III.H1-antihistaminice:prometazina, difenhidramina,cloropiramina
IV.Bromide: natriu bromid,kaliu bromid, calciu bromid
V.Prep.vegetale: din valeriana,paducel,pasifora,talpa-gistei,bujor,Kava-kava
VI.Prep.combinate: valocordin,valocormid,valosedan, valoserdin, beloid, corvalol, novo-pasit,
corvaldin,persen, sanosan, belataminal.
Mecanisme de actiune:
Barbiturice:facilitarea si prelungirea efectelor GABA prin eliberarea si impiedicarea recaptarii
acestuiaPot actiona si postsynaptic,asemanator cu GABA, intrind in competitive la nivelul
receptorilor cu antagonistii acestora.; diminuarea actiunii depolarizante a glutamatului, abolirea
excitatiilor noradrenegice si colinergice.
Benzodiazepine: Benzodiazepinele se fixează cu receptorii benzodiazepinici ce reprezintă nişte
micromolecule separate, care formează un sediu specific de cuplare, numite subunităţile alfa ale
glicoproteinei receptoare a GABA-A receptorilor. În aşa fel benzodiazepinele induc modificări
conformaţionale a moleculei receptoare cuplată cu canalele de cl- prin creşterea afinităţii
subunităţii beta a receptorilor GABA-A faşă de mediatorul său cu deschiderea canalelor de clor,
influxul acestor ioni în celulă şi hiperpolarizarea membranei. În aşa fel, benzodiazepinele nu
acţionează ca substituienţi pentru GABA, dar necesită prezenţa mediatorului pentru a căpăta un
răspuns, deci sunt substanţe GABA-ergice cu acţiune indirectă, deoarece în dificitul
neurotransmiţătorului, ele nu-şi realizează efectele.
Bromurile:Intensificarea proceselor inhibitorii din SNC.
H1-antihistaminice: blocarea H1-receptorilor din SNC.
Indicaţiile:1.stări astenoneurotice, iritabilitate crescută, 2.tulurări de somn, 3.maladii
psihosomatice (distonie neurovegetativă, hipertensiune arterială, eczema, neurodermita, etc.).
Stomatologie:dereglarile controlului nervos, parodontoze,glosalgii,nevralgia nervului trigemen.

6.HIPNOTICE.CLASIFICARE.
Dupa structura chimica:
1.Benzodiazepine:flurazepam, nitrazepam,lometazepam, brotizolam,temazepam,oxazepam,
triazolam
2.Barbiturice:barbital,fenobarbital,amobarbital,butabarbital,ciclobarbital
3.H1-antihistaminice:difenhidramina,doxilamina,prometazina,cloropiramina
4.Derivati GABA si predecesorii serotoninei: fenibut,oxibatul de Na, L-triptofan
5.Derivatii alifatici:
A.aldehide:cloralhidrat
B.ureide aciclice:bromizoval,carbromal
6.Nebenzodiazepine:
A.Derivati imidazopiridinici:zolpidem
B.Der.ciclopirolonei:zopiclona
C.Der.pirazolopiridinei:zaleplona
7.Diverse grupe:
A.Tranchilizante:diazepam, clonazepam,lorazepam, medazepam
B.Sedative:prep.de valeriana
C.Neuroleptice:clorpromazina,droperidol
D.Chinazolone:metacvalona
E.Carbamati:meprobamat,etinamat,novopasit
G.Prep.epifizei:melatonina
H.Antidepresive:amitriptilina,mianserina,fluoxetine
8.Perp.combinate:reladorm,nervoflux

Dupa durata de actiune:

-scurta(10-15 min):brotizolam,triazolam,temasepam,midazolam,oxazepam,zolpidem, zopiclona
Medie(20-40 min):lormetazepam,amobarbital,metiprilona,cloralhidrat,prometazina, butabarbital
-lunga(40-60):flurazepam,diazepam,barbital,fenobarbital
Mecanism de actiune:
Barbiturice:influenţa asupra sistemelor GABA-ergice:se consideră că acţiunea principală a
barbituricelor constă în facilitarea şi prelungirea efectelor GABA. Se presupune că are loc
eliberarea şi împiedicarea recaptării acestuia. Deci, în aşa fel, barbituricele mai mult prelungesc
răspunsurile GABA, decât le intensifică, cu deschiderea canalelor de cl- şi hiperpolarizarea
membranei.preparatele pot acţiona şi postsinaptic, asemănător cu GABA, întrând în competiţie la
nivelul receptorilor cu antagoniştii acestora. diminuarea acţiunii depolarizante a glutamatului şi
altor mediatori excitatori din SNC.;abolirea excitaţiilor noradrenergice şi colinergice (la doze
anestezice) cu micşorarea eliberării mediatorilor.;modificarea proprietăţilor membranelor în afara
sinapselor ce pot contribui la efectul deprimant central. La nivel celular: barbituricele inhibă
oxidarea glucozei şi piruvatului, decuplează fosforilarea de procesul de oxidare Benzodiazepine:
se fixează cu receptorii benzodiazepinici ce reprezintă nişte micromolecule separate, care
formează un sediu specific de cuplare, numite subunităţile alfa ale glicoproteinei receptoare a
GABA-A receptorilor. În aşa fel benzodiazepinele induc modificări conformaţionale a moleculei
receptoare cuplată cu canalele de cl- prin creşterea afinităţii subunităţii beta a receptorilor GABA-
A faşă de mediatorul său cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni în celulă şi
hiperpolarizarea membranei. În aşa fel, benzodiazepinele nu acţionează ca substituienţi pentru
GABA, dar necesită prezenţa mediatorului pentru a căpăta un răspuns, deci sunt substanţe GABA-
ergice cu acţiune indirectă, deoarece în dificitul neurotransmiţătorului, ele nu-şi realizează
efecteleBenzodiazepinele facilitează transmisia GABA-ergică la nivelul scoarţei cerebrale,
hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanţei nigra, scorţei cerebeloase şi măduvei
spinării.
Predecesorii GABA şi serotoninei :are loc interacţiunea acestui mediator cu subunităţile beta ale
receptorului GABA-A cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni în celulă şi cu
hiperpoloarizarea membrane
Derivaţii alifatici:În ficat, ţesuturi şi eritrocite sub influenţa alcooldehidrogenazei cloralhidratul se
transformă în metabolitul activ tricloretanol ce şi exercită acţiune sedativă şi hipnotică, posibil,
prin intermediul sistemelor GABA-ergice.
Indicatii:tratamentul insomniilor,atenuarea sindromului psihovegetativ în stările spastice ale tubul
digestiv, hipertensiune arterială, spasme coronariene, astm bronşic, graţă vomă,stările de agitaţie
psihotropie în intoxicaţii sau supradozarea excitantelor SNC, simpatomimeticelor ,tratamentul
epilepsiei,tratamentul convulsiilor simptomatice,ca coleretic în colecistite cu stază,ictere
congenitale cronice (cu majorarea bilirubinei neconjugate),icterul neonatal (utilizat la mamă şi
nou-născut).
Stomatologie: in afectiunile mucoasei legate de tulburari functionale, in asociere cu analgezicele
neopioide in dureri de dinti,periodontite, in premedicatie.

7.BENZODIAZEPINE:CLASIFICARE:
Dupa durata de actiune:
–De durată scurtă (1,5 – 5 ore):triazolam,midazolam,tofisopam,ketaxolam,estazolam
-Durată medie (10 – 30 ore):nitrazepam,lorazepam,oxazepam,alprazolam,flunitrazepam
-De durată lungă (30 – 90 ore):diazepam,medazepam,flurazepam,clordiazepoxid
Mecanism de actiune: Benzodiazepinele se fixează cu receptorii benzodiazepinici ce reprezintă
nişte micromolecule separate, care formează un sediu specific de cuplare, numite subunităţile alfa
ale glicoproteinei receptoare a GABA-A receptorilor. În aşa fel benzodiazepinele induc modificări
conformaţionale a moleculei receptoare cuplată cu canalele de cl- prin creşterea afinităţii
subunităţii beta a receptorilor GABA-A faşă de mediatorul său cu deschiderea canalelor de clor,
influxul acestor ioni în celulă şi hiperpolarizarea membranei. În aşa fel, benzodiazepinele nu
acţionează ca substituienţi pentru GABA, dar necesită prezenţa mediatorului pentru a căpăta un
răspuns, deci sunt substanţe GABA-ergice cu acţiune indirectă, deoarece în dificitul
neurotransmiţătorului, ele nu-şi realizează efectele. Se presupune că în componenţa complexului
receptori GABA + receptori benzodiazepinici se include o polipeptidă GABA-modulină, care
poate modula interacţiunea între aceştea.Benzodiazepinele facilitează transmisia GABA-ergică la
nivelul scoarţei cerebrale, hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanţei nigra, scorţei
cerebeloase şi măduvei spinării.
Influenta asupra somnului: dau impresia unui somn profund şi revigorant;micşorează latenţa
instalării somnului;cresc timpul total al somnului (mai ales când acesta este micşorat);majorează
pragul de trezire şi diminuează numărul de treziri nocturne;reduce durata stadiului 1, iar cele ca
tranchilizante – o prelungesc.cresc durata stadiului 2 toate benzodiazepinele;somnul cu unde lente
stadiului 3 şi mai ales 4 este micşorat; cantitatea şi ritmul secreţiilor homorale din timpul somnului
– hormon de creştere, prolactină, hormon luteinizant – nu sunt modificate;oprirea tratamentului
după administrarea în fiecare seară câteva săptămâni, determină un rebound al somnului rapid şi al
celui cu unde lente, dar fenomenul variază pentru diferite benzodiazepine.
Indicatii: tratamentul insomniilor.în tratamentul bolilor somatice sindrom premenstrual, colopatii
etc. (datorită efectului sedativ şi tranchilizant).tratamentul epilepsiei şi convulsiilor simptomatice
(tetanos, eclampsie, la alcoolici etc).premedicaţie (pregătirea preoperatorie şi preanestezică,
îngrijirea postoperatorie).neuroze.inducerea, menţinerea sau completarea anesteziei
generale.delirium tremens, abstinenţa, stări confuzionale la alcoolici.
Reactii adverse: efect postacţiune – e cu mul mai puţin pronunţat ca la barbiturice.fenomenul
rebound – e cu mult mai slab ca la barbiturice.dependenţa medicamentoasă – riscul e cu mult mai
mic (mai frecventă toleranţa şi dependenţa psihică, sindromul de abstinenţă e rar şi minor).mai
frecvente: slăbiciune, ataxie, cefalee, tulburări de vedere, vertij, greaţă, vomă, diaree, modificări
ale gustului.mai rar: creşterea în greutate, diminuarea libidoului şi tulburări menstruale.stări
paradoxale la bătrâni (excitaţie, iritabilitare etc.)
Stomatologie: premedicatie
8.TRANCHILIZANTE(ANXIOLITICE).CLASIFICARE.
Dupa grupa:
1.der.benzodiazepinici: diazepam,fenazepam,clordiazepoxid, oxazepam, nitrazepam ,lorazepam,
temazepam,alprazolam,estazolam
2.agonistii receptorilor serotoninici:buspirona,gepirona,ipsapirona,tiospirona
3.diversa structura: hidroxizina,benactizina, meprobamat,opipramol,trimetazina, fenibut, clonidina,
propranolol,piracetam,proroxan
Dupa durata actiunii:
-scurtă durată - T0,5 – 3-10 ore:oxazepam,tofizopam,triazolam,clotiazepam
-durată medie T0,5 – 10-40 ore:alprazolam.bromazepam,lorazepam
-durată lungă T0,5 – 30-90 ore:diazepam,medazepam,clordiazepoxid,clobazam,clorazepam
Mecanismul de acţiune:sistemul adrenergic,serotoninergic dar mai mult-facilitează transmisia
sinaptică GABA-ergică la nivelul scoarţei cerebrale, hipocampului, hipotalamusului, substanţei
nigra, scoarţei cerebeloas şi măduvei spinării. Inhibiţia GABA-ergică este potenţată, cu micşorarea
consecutivă a frecvenţei de descărcare a neuronilor postsinaptici corespunzători.-Acţiunea se
exercită asupra receptorilor benzodiazepinici, cuplaţi cu receptorii membranari de tip GABA A,
având drept urmare creşterea frecvenţei deschiderii canalelor pentru clor (care reprezintă porţiunea
efectoare a receptorilor) şi hiperpolarizare. Benzodiazepinele se fixează pe un sediu de legare
specific, localizat pe suprafaţa subunităţilor  ale glicoproteinei receptoare, spre deosebire de
GABA, care se fixează pe un sediu de legare localizat pe suprafaţa subunităţilor .
Benzodiazepinele se comportă agonist faţă de aceste sedii.
Indicaţii:tratamentul insomniilor;pentru combaterea pavorului nocturn şi a
somnabulismului;efectul tranchilizant este util în:afecţiuni neuropsihice însoţite de
anxietate;afecţiuni medicale cu o componenţă psihosomatică sau psihovegetativă importantă –
cardiopatia ischemică, boala ulceroasă, colopatii, astm bronşic, sindrom premenstrual etc.;
pregătirea preanestezică şi preoperatorie, precum şi pentru îngrijirea postoperatorie;la alcoolici în
combaterea unor manifestări psihotoxice acute – delirium tremens, stări confuzionale şi onirice,
sindromul de abstinenţă al alcoolicilor poate fi atenuat;stări convulsive;unele forme de
epilepsie;inducerea, menţinerea sau completarea anesteziei generale;stări de neuroză la
frecventarea instituţiilor medicale, îndeosebi la copii;pregătirea pacienţilor, mai frecvent a copiilor,
către diferite manipulaţii curative şi diagnostice; tratamentul eczemei, neurodermitelor.
Contraindicaţii:miastenia gravă;la şoferi, dispeceri, la cei ce mânuiesc maşini de precizie sau
periculoase din punct de vedere a securităţii;la bătrâni sunt preferinţe doze mici;la cei cu
insuficienţă hepatică şi respiratorie severă ;la persoanele cu stare de dependenţă medicamentoasă
în antecedente;evitarea asocierii cu băuturile alcoolice şi alte deprimante ale SNC;I trimestru al
gravidităţii;doze mari înaintea-naşterii ;în timpul lactaţiei
Reacţiile adverse :încetinire psihomotorie, întârzierea reflexelor, apatie, somnolenţă;depresie;
amnezie anterogradă ;diminuarea performanţelor psihomotorii, slăbiciune, ataxie, cefalee, vertij,
dereglări de vedere;greaţă, vomă, discomfort în epigastriu, modificări ale gustului, diaree,
creşterea apetitului şi a masei corporale;diminuarea libido-ului şi dereglări menstruale;
toleranţă;fenomen rebound şi postacţiune;dependenţă medicamentoasă;efecte parodoxale –
anxietate, iritabilitate, agitaţie motorie, stări confuzionale, convulsii (mai frecvente la bătrâni).
Stomatologie: pregatirea preanestezica, preoperatorie, postoperator.

9.NEUROLEPTICE(ANTIPSIHOTICE):CLASIFICARE:
Dupa structura:
A.Tipice (deregl.sist extrapiramidal)
1.Derivatii fenotiazinei [clorpromazina(aminazina),triftazina,fluorfenazina]
2.Derivatii tioxantinei [clorprotixen]
3. Derivatii butirofenonei [haloperidol,droperidol]
4.Der.difenilbutilpiperidinei:pimozid,penfluridol, fluspirilen
B.Atipice
1.Benzamide [sulpirid]
2.Dibenzazepine: [clozapina]
3.Indoli:oxipertina, molindona, carbidina
4.Alcaloizi: rezerpina
5.Diverse grupe:risperidon
Dupa utilizarea farmacoterapeutica:
1.Sedative(efect sedativ intens, antipsihotic moderat, fen.vegetative marcate): clorpromazina,
levomepromazina, clozapina
2.Medii(efect sedativ si antipsihotic moderat): tioridzina,propazina, tiaprid
3.Polivalente(efect antipsihotic marcat,actiune sedativa si dereglari extrapiramidale important)
Haloperidol,droperidol,flufenazina, penfluridol
4.Dezinhibitorii(efectantipsihotic moderat,actiune sedativa slaba,fenom.extrapiramidal marcat
Perfenazina,pipotiazina, sulpirid)
5.Antiproductive:clorpromazina,flufenazina,pipotiazina,haloperidol,penfluridol
Mecanism de actiune:Ele posedă capacitata de a influenţa asupra diferitor sisteme de mediatori,
manifestând următoarele acţiuni.-adrenoblocantă;M-colinoblocantă;H1-histaminolitică (H1-
antihistaminică);Dopaminoblocantă;serotoninolitică.De obicei, acţiunile blocante sunt centrale şi
periferice, dar predomină cele centrale. Blochează atât receptorii postsinaptici, cât şi cei
presinaptici (care reglează procesul de eliberare a mediatorilor după principiul feed back invers).
Deci, la administrarea neurolepticelor receptorii postsinaptici sunt blocaţi, iar în fanta sinaptică
poate fi surplus de mediator.
Efecte:sedative,antipsihotic,antivomitiv,mirelaxant,anticonvulsivant, hipotermizant,
hipotensiv,antimuscarinic,endocrincu diminuarea eliberari hormonilor hipotalamici.
Indicatii: În clinica de psihiatrie:
-excitaţie psihomotorie în:recidivarea, (acutizarea maladiilor psihice;)traume, infecţii, perioada
postoperatorie, situaţii psihotraumatice,sindromul de abstnenţă (alcoolism etc).
-Tratamentul psihozelor cu halucinaţii, manii, agresivitate etc în:diferite forme de
schizofrenie;psihozele maniacal – depresive (faza maniacală);dereglări psihice în afecţiunile
organice ale creierului, epilepsie;psihoze endogene.
-Stări intermediare ca: psihopatii, excitaţie exagerată, agresivitate, dereglări de comportament la
copii şi vârstnici pe perioade scurte în scopul corecţiei comportamentului.
B. În clinica de boli interne:în cardiopatia ischemică, boala ulceroasă, perioada .greaţa, voma de
origine centrală, voma gravidelor (nu se recomandă în primul tremestru din cauza efectului
teratogen);pentru efectuarea neuroleptanalgeziei în cadrul intervenţiilor chirurgicale
(talamonal);potenţarea efectului analgezicelor în cazul tumorilor inoperabile, combustiilor grave
etc. (droperidol, clorpromazină etc);urgenţele hipertensive ,tratamentul complex al şocului
traumatic,stări spastice ale musculaturii striate după ictus, traume cerebrale etc;stările febrile
Contraindicaţiile coma barbiturică şi alcoolică (pericol de deprimare a centrilor vitali);glaucom
cu unghi închis;adenom de prostată;ateroscleroză avansată (impun multă prudenţă din cauza
hipotensiunii excesive);vârstnici (destul de sensibili la efectul sedativ şi
antihipertensiv);parkinsonism;epilepsia;afecţiuni hepatice şi renale (risc de cumulare);icterul
gravidelor; graviditate (îndeosebi I trimestru), lactaţia;accidentele alergice la neuroleptice
Reacţiile adverse:Sedaţie, somnolenţă, depresie;sindrom parkinsonian ,reacţii distonnice
,diskineziile tardive ,“sindromul malig”, manifestat prin rigiditate musculară, hipertermie,
sudoraţie profuză şi deshidratare, stare confuzivă, retinopatie, matitatea cristalinului, hipotensiune
arterială până la colaps, congestie nazală, tahicardie, uscăciune în gură, midriază, creşterea
presiunii intraoculare, constipaţie, micţiune dificilă , amenoree, galactoree, teste de sarcină fals
pozitive, creşterea libido-ului, iar la bărbaţi prin ginecomastie, diminuarea libido-ului şi întârzierea
ejaculării.icter, Reacţii alergice de tip erupţii cutanate,agronulocitoză, anemie hemolitică,Inhibiţia
centrilor vitali (respirator etc),Creşterea masei corporale prin stimularea apetitului .
Stomatologie: interventii chirurgicale in reg.OMFpotenteaza act.analgezicelor,pt inlaturarea fricii,
in voma postoperatorie

10.ANTITROMBOTICE.CLASIFICARE
-Anticoagulante:heparina,nadroparina,sulodexid
-Antiagregante:acid acetilsalicilic,indobufen,dipiridamol,pentoxifilina
-Fibrinolitice:streptokinaza,urokinaza,anistreplaza
-Prep.ce stimuleaza viscozitatea si reologia singelui:dextrani,substituenti plasmatici
Fibrinolitice:Clasificare
-Directe: fibrinolizina
-Indirecte: strptokinaza, streptodecaza,urokinaza,alteplaza
Mecanism de actiune:se leaga de plasminogenul fixat pe cheagul format, il activeaza,
transformindul in plasmina,care lizeaza fibrina, desfacind cheagul.
Indicatii:embolii pulmonare grave cu modificari hemodinamice,tromboze venoase profunde,
tromboflebita ileofemurala, ocluzii arteriale periferice,infarct acut de miocard, infarct cerebral
acut,tromboze intraventriculare.
Contraindicatii:hemoragii, valori ridicate ale tensiunii arteriale,stari septice,pancreatita acuta,
ultimele 3 luni dupa ictus.
Reactii adverse:accidente hemoragice, reactii alergice pina la soc, cefalee,febra,dureri lombare
Stomatologie:

11.CLASIFICAREA ANTICOAGULANTELOR.ANTICOAGULANTE INDIRECTE.

1)Anticoagulante directe:
a.heparina standarta-heparina de natriu,heparina de calciu
b.heparine cu masa moleculara mica-nadropina,tinzaparina c.heparinoizi-
sulodexidul,pentosanul d.inhibitorii directi ai trombinei-d.1:hirudina si analogii
ei(lepirudina);d.2:inhibitori ai trombinei cu masa moleculara mica-melagatran;e.preparatele
antitrombinei III f.diverse-inhibitorii FXa-antistazina
2)Anticoagulante indirecte:
derivatii cumarinici:acenocumarol,warfarina derivatii indandionei:fenindiona,omefina
Anticoagulante indirecte
mecanismul-actioneaza ca antivitamina K,inhiba formarea unor factori ai coagularii si a
proteinelor C si S in ficat.Inhiba competitiv epoxireductaza si posibil reductaza vit.K,o enzima
specifica ce transforma vit. din forma inactiva in forma activa,necesara pentru perfectarea
proteinelor procoagulante.In prezenta lor se produce si se secreta proteine coagulante care nu sunt
functionale.
Indicatii:tratamentul si profilaxia tromboembolii si trombozelor venoase,fibrilatie atriala,angina
instabila,anevrism ventricular,interventii chirurgicale ginecologice,infarct miocardic intins
Contraindicatii:absolute-lipsa posibilitatii de control periodic al coagularii,altele-
hemoragii,traumatisme si alte leziuni singerinde,HTA maligna,ACV,insuficienta renala si
hepatica,sarcina
Reactii adverse:Accidente hemoragice,echimoze,hematurie,hematoame,hematemeza,melena.In
sarcina hemoragii letale la fat.Rareori-eruptii cutanate,leucopenie
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica initial tratament
local (celuloza, trombina, acid tranexamic), apoi general (factori antihemofilici)

12.ANTICOAGULANTELE DIRECTE
mecanism:se cupleaza cu antitrombina III.Complexul determina modificari si majorarea actiunii
anticoagulante a antitrombineii III ca rezultat are loc inactivarea unor procuagulante-
trombina,Xa,XIIa,XIa,IXa.cea mai sensibila fiind trombina apoi factorul Xa.
indicatii:tratamentul trombozelor venoase si a embolii pulmonare,profilaxia trombozelor la
bolnavi cu risc moderat si mare,virsta petse 40,interventii chirurgicale pelviene si
abdominale,aritmii,
reactii adverse:hemoragii, mai rar-osteoporoza,febra,frisoane,alopecie reversibila,fenomene de
hipoaldosteronism,eruptii cutanate
contraindicatii:absolute-hemoragii sau tendinte la hemoragii,in ulcer gastric sau duodenal activ in
ACV hemoragic,endocardite.Relative-HTA,insuficienta
hepatica,renala,trombocitopenia,tuberculoza activa
Antagonistul heparinei - Protamina sulfat (protamine sulfate) - este o polipeptidă bazică obţinută
din sperma de peşte. Neutralizează specific heparina, fiindfolosită ca antidot al acesteia. Efectul se
instalează în 30-60 secunde de la injectareaintravenoasă. 100-125 mg protamină anihilează
acţiunea anticoagulantă a 10.000 unităţiheparină.Este indicată în hemoragiile grave, apărute sub
tratament heparinic. Se injecteazăintravenos 50-75 mg protamină, continuând apoi cu o perfuzie
dozată după nevoie.Supradozarea protaminei implică un risc de coagulare intravasculară şi
tromboză,datorita inhibării funcţiei heparinei endogene. Injectarea intravenoasă provoacă
uneoricongestia pielii, bradicardie, hipotensiune şi dispnee.
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica initial tratament
local (celuloza, trombina, acid tranexamic), apoi general (factori antihemofilici)
13.ANTIAGREGANTELE.
Clasificare:a.inhibitorii metabolismului ac.arahidonic al trombocitelor:1)inhibitorii
fosfodiesterazei-glucocorticoizi;2)inhibitorii COX-ac. acetilsalicilic,trifuzal;3)inhibitorii selectivi
ai tromboxanului-indobufen,ridogrel,vapiprost
b.preparate ce maresc concentratia si durat actiunii AMPc:1)activatorii adenilatciclazei-
prostaciclina,iloprost;2)inhibitorii fosfodiesterazei:-derivatii
xantinici(xantinol,aminofilina)alcaloizii din vinca minor-venpocetina;3)inhibitorii
adenozindezaminazei si fosfodiesterazei-dipiridamol,trifluzal.
c.antagonistii receptorilor TXA2-sulotroban,dextranii; d.blocantele receptorilor ADP ale
trombocitelor-clopidogrel,ticlopidina; e.antagonistii receptorilor membranari GPIIb/IIIa-
tirofiban,ortofiban; f.preparate ce stimuleaza sinteza PGI2-pentoxifilina,acidul
nicotinic;g.preparate ce inhiba factorii trombocitari-piracetam; h.preparate cu efect antiagregant
nedefinit si necunoscut-nitratii,antihistamine.
mecanism:are loc inhibarea COX de la nivelul endoteliului,implicata in formarea prostaciclinei
endoteliale care poseda efect vasodilatatoare si antiagregante,si intrucit plachetele sunt celule
anucleate nu pot reface COX inactivata ireversibil.
indicatii:angina pectorala,infarct miocardic,ACV,vasculopatii ischemice
cardiace,cerebrale,periferice,profilaxia trombozelor in urma interventiilor chirurgicale
ginecologice,arteropatii periferice.
contraindicatii:diateze hemoragice,ulcer gastric si duodenal,boli parenchimatoase,prezenta alergii
la medicamentoase,litiaza uratica,nefropatia gutoasa
reactii adverse:fenomene de iritatie gastrica,chiar ulcer,singerari,reactii
alergice,leucopenie,trombocitopenie,
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica initial tratament
local (celuloza, trombina, acidtranexamic), apoi general (factori antihemofilici)

14.HEMOSTATICELE.
clasificarea: A.hemostatice locale:1)vasoconstrictoare-
epinefrina,norepinefrina,policrezulen;2)preparate astrigente-clorura ferica,clorura de
aluminiu;3)preparate cu activitate tromboplastica-pulbere sau sol.de tromboplastina;4)preparate ce
transforma fibrinogenul in fibrina-trombina umana;5)materiale hemostatice adsorbabile-burete de
fibrina umana;
B.hemostatice sistemice:a)corectarea unor deficiente ale procesului coagularii-vit.K,protrombina
sulfat,;b)impiedicarea fibrinolizei-antifibrinolitice,acid aminocapronic;c)cresterea rezistentei
capilare-etamsilatul,carbazocroma.
hemostatice locale:Această grupă cuprinde preparate care aplicate pe suprafeţele sângerânde, pot
controla hemoragiile capilare. Se utilizează în caz de epistaxis,plăgi,extracţii dentare,intervenţii
O.R.L. etc. Ele se împart în următorul mod:1).Vasoconstrictoare
:Epinefrina(adrenalina),norepinefrin(noradrenalina),policrezulina. Sefolosesc în soluţie 1/100 000-
1/2000 pentru prima şi 1/5000 pentru a doua utilizare.Acţiunea vasoconstrictoare,responsabilă de
oprirea sîngerării, durează 1/2-2 ore. 2).Preparate astringente, substanţe care provoacă ocoagulare
a proteinelor de suprafaţă:Clorura ferică, în soluţie 5 -20%.Nu este recomandabilă aplicarea pe
plăgi, deoarece întârzie cicatrizarea, iar soluţiile concentrate sunt caustice.Sulfatul de aluminiu şi
potasiu(alumen, alaun de potasiu) sub formă de creioane sau în soluţie, este util pentru oprirea
hemoragiilor produse prin tăieturi superficiale sau în ulceraţiile buzelor.3).Preparate cu activitate
tromboplastinică:Pulbere sau soluţie de tromboplastină, veninul de viperă (Vipera russelli)cu
acţiune analogă tromboplastinei . Efectul hemostatic se datoreşte activării protrombinei, cu
declanşarea consecutivă a procesului de coagulare a sângelui. 4). Materiale hemostatice
absorbabile (matrice pentru coagularea locală)•Fibrina umană sub formă de burete îmbibat în
soluţie de trombină. Se aplică pe plăgi chirurgicale sîngerînde, unde trombina, venind în contact
cusîngele îl coagulează în matricea fibrilară.•Gelatina,sub formă de burete,se aplică pe suprafeţe
sîngerînde, ca atare sau îmbibată în soluţie salină izotonă sterilă,soluţie de trombină sau soluţie de
antibiotic. Buretele absoarbe sîngele şi favorizează coagularea,acţionând hemostatic în sîngerările
capilare şi venoase.
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plăgi,extracţii dentare, in tăieturi superficiale sau în ulceraţiile
buzelor

15.COAGULANTELE.
clasificarea:clasificarea: A.hemostatice locale:1)vasoconstrictoare-
epinefrina,norepinefrina,policrezulen;2)preparate astrigente-clorura ferica,clorura de
aluminiu;3)preparate cu activitate tromboplastica-pulbere sau sol.de tromboplastina;4)preparate ce
transforma fibrinogenul in fibrina-trombina umana;5)materiale hemostatice adsorbabile-burete de
fibrina umana;
B.hemostatice sistemice:a)corectarea unor deficiente ale procesului coagularii-vit.K,protrombina
sulfat,;b)impiedicarea fibrinolizei-antifibrinolitice,acid aminocapronic;c)cresterea rezistentei
capilare-etamsilatul,carbazocroma.
mecanism:mecanismul de exemplu a preparatului ca vit.K consta in faptul ca acesta este
cofactorul sistemului enzimatic microzomial ce catalizeaza sinteza factorilor de
coagulare.Catalizeaza carboxilarea radicalilor glutamici de pe suprafata macromoleculelor
glicoproteice,derivatii carboxilici faciliteaza legarea ionilor de de calciu,prin interactiunea
complexului rezultat cu fosfolipidele tisulare,favorizind procesul de coagulare.
indicatii:hemoragii,icter mecanic sau fistula biliara,sindroame de malabsorbtie,boala hemoragica a
nou-nascutului si sugarului.
contraindicatii-tromboze si tromboembolii,sindrom fibrinolitic,coagulopatii de
consum,trombocitopeniile
reactii adverse-in supradozare poate fi coagulare intravasculara,congestia
pielii,bradicardie,hipotensiune(la injectarea intreavenoasa)
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plăgi,extracţii dentare, in tăieturi superficiale sau în ulceraţiile
buzelor

16.ANTIFIBRINOLITICELE
clasificare:1.sintetice-pericarpet,Vit.C;2)vegetal-veneroton,sulfazid; 3)animaliere-sulodexid.
mecanismul:.inhiba activatorii plasminogenului cu impiedicarea formarii de plasmina si in urma
stimularii adeziunii si agredarii trobocitelor
indicatii:hemoragii prin supradozarea medicatii fibrinolitice,sindrom fibrinolitic sistemic in
ciroza,cancer metastatic,hematurie,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici(acid
aminocaproic),pancreatita acuta,stari de soc(aprotinina)
contraindicatii:insuficienta renala severa,primul trimestru de sarcina,hemoragii intracavitare,
reactii adverse:i/v poate produce hipotensiune,bradicardie,aritmii,dozele mari produc diureza
osmotica(acid aminocaproic)reactii alergice uneori soc anafilactic(aprotinina)
utilizare in stom:acidul aminocaproic se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare
la hemofilici

17.AGREGANTELE.
mecanismul:activeza formarea de tromboplastina,trombina si polarizarea fibrinei
indicatii:boala actinica,vasculita hemoragica,hipocalcemiei,in perioada preoperatorie
contraindicatii: insuficienţă renală severă, predispoziţie la tromboze, ateroscleroză.
Hipersensibilitate la preparat.
reactii adverse:la administrarea i/v pot surveni senzatii de caldura,disconfort in regiune
cordului,iar in cazul patrunderii sub piele-necroza
utilizare in stom: se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici

18.ANGIOPROTECTOARE.
clasificare:1)sintetice-acid aminocaproic;2)animaliere-aprotinita
mecanismul:stimuleaza activarea trombocitelor şi ieşirea lor din maduva osoasa. Activeaza
formarea de ţesut al tromboplastinei (factorul III) în deteriorarea vaselor mici de sange,
promoveaza aderenţă şi agregarea trombocitelor, reduce sângerare.
indicatii:tratament si profilaxia hemoragiei,dupa interventii asupra organelor bogat
vascularizate,intervetii ORL,oftalmologice,in boala venoasa si angiopatie diabetica
contraindicatii:hipersensibilitate,tromboza,tromboembolie,hemoblastoza la copii
reactii adverse:ocazional se atesta greata,cefalee,eruptii cutanate
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara

19.SUBSTITUENTII DE VOLUM PLASMATIC.

clasificare:A.solutii cristaloide:1.solutii saline:a)izotone-simple(sol.0,9% NaCl);-
polielectronice(sol.Ringer,trisol,disol);b)hipotone-simple(sol.NaCl 0,45% si/sau glucoza);-
polielectronice(ionosteril HF10,ionosteril HD5);c)hipertone:sol.NaCl 5%,10%,sau 20%;2.solutii
nesaline-sol.glucoza si fructoza 5,10,20 sau 40%.
B.solutii coloidaleȘ1.dextranii-a)cu masa moleculara mica(manitol,sorbitol);b)cu masa moleculara
medie(dextran 40);c)cu masa moleculara mare (dextran 70); 2.amidonuri-hidroxietilamidon;
3.polimeri polipeptidici-poligelina,oxipoligelatina; 4.preparatele singelui-albumina umana,plasma
mecanismul:la administrare contribuie la atragerea lichidului din spatiul extracelular in lumenul
vascular cu cresterea volumului de singe
efectele: efect de volum(restabileste volumul de singe circulant prin volumul de substituent si prin
volumul de singe atras; efect hipertensiv-creste presarcina,debitul cardiac,presiunea arteriala; efect
antitrombotic-micsoreaza viscozitatea si hematocritul,inhiba agregarea plachetara,dilata pasiv
vasele; efect diuretic-intensifica fluxul renal si filtratia glomerurala; efect detoxicant-se produce
hemodilutia cu reducerea relative a toxicului si accelereaza eliminarea lui.
indicatii-tratamentul si socul hipovolemic(hemoragic,traumatic,septic,combustional),maladia
Raynoud,cardiochirurgie-dextran 40 si 70,amidonurile;pancreatita acuta,sindrom nefrotic,ciroza
hepatica-albumina
contraindicatii-insuficienta cardiaca,insuficienta renala,traume cerebrale cu hipertensiune,ictus
hemoragic-dextran 40 si 70,amidonurile;anemie grava,hipersensibilitatea,insuficinta cardiaca
severa-albumina
reactii adverse-rareori salivatie,greata,voma,dureri lombare,urticarie(albumina);reactii
alergice,risc de edem pulmonar,reactia de pseudoaglutinare-dextran 40 si 70
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara

20.CLASIFICAREA PREPARATELOR VITAMINICE.

I.preparatele vitaminelor
-dupa hidrosolubilitatea:
A.hidrosolubile: vit. B1-tiamina, vit.B2-riboflavina, vit.B3-acidul nicotinic, vitB5-acidul
pantotenic,Vit.B6 -pirodoxina, vit.B12 -cianocobalina,vit.BC -acid folic, vit.H-biotina, vit.P-rutozid,
vit.C-acid ascorbic
B.liposolubile:vit.A-retinol, vit.D-ergocalciferol, vit.K-fitomenaiona,Vit.E-tocoferol acetat.
II.preparate vitaminoidelor: vit B4 -colina, vit.B8 -inozitol, vit.B13 -acidul orotic, vit.B15
-pangamatul de calciu, vit. N-acidul lipoic,vit.U-metilmetioninsulfoniu clorid, vit.H1-acidul
paraaminobenzoic
III.preparatele vitaminelor complexe:1)preparate polivitaminice: a)ce contin prep. vitaminice
hidrosolubile-ascorutin,tetravit,vitergin;b)ce contin prep. vit. liposolubile-aevit,seven siz; c)ce
contin prep.vit. hidro si liposolubile-vitacutrol,revit; 2)prep polivitaminice cu
macroelemente(Ca,K,Mg,P)-beviplex,picovit. 3)preparate polivitaminice cu microelemente-
feniuls,triovit,vitrum laif. 4)prep polivitaminice cu macro- si microelemente-nova
vita,duovit,materna.
-dupa efectul profilactico-curativ:
1)influenteaza reactivitatea organismului:vit din grupul B,C,PP si A(regleaza starea functionala a
SNC,metabolismul si trofica; 2)protejeaza mucoasele si tesuturile cutanate-vit. B 2,B6,PP,E,H
(regleaza metabolismul si trofismul,amplifica proprietatile protectoare ale epiteliului. 3)vitamine
cu actiune antitoxica si antiinfectioasa-vit B1 , B2 ,PP,B6 ,B12 ,BC(maresc rezistenta organismului;
4)vit. ce influenteaza hematopoieza si coagubilitatea singelui-vit B ,B ,PP,C si K; 5)regleaza
vazul-vit A,C,E si B2 (adaptare la intuneric,largeste cimpul vizual) 6)influenteaza metabolismul
tesutului osos si dentar-vit D,E,C ,B1 ,B5 , si B12 cauzele hipovitaminozelor:se clasifică în
endogene (primare), principalele cauze fiind cantităţile reduse de vitamine în produsele alimentare
din meniul zilnic sau distrugerea lor în procesul de păstrare şi prelucrare incorectă a acestora şi
exogene (secundare), care apar în rezultatul dereglării absorbţiei vitaminelor în organism din cauza
unor maladii gastrointestinale (intoxicaţii alimentare, gastrită, pancreatită, boli parazitare), unor
stări fiziologice (perioada de creştere, sarcină, lactaţie, lucrul fizic intensiv), deprinderi dăunătoare
(fumatul şi consumul exagerat de alcool). in urma tratamentul îndelungat cu preparate
medicamentoase (antibiotice, sulfanilamide), care, fie inhibă vitaminogeneza, fie diminuează
absorbţia vitaminelor, de asemenea prezenţa unor poluanţi sau substanţe cu acţiune antagonistă
către vitamine. utilizarea in stom:Vit. A ajuta la dezvoltarea celulelor si la mentinerea sanatatii
acestora.In gura, lipsa vitaminei D poate provoca boli gingivale si chiar fracturarea maxilarului. La
o varsta frageda, carenta poate afecta formarea dintilor.Carenta de vitamina B poate duce si la
aparitia afectiunilor:Cheilita angulara (inflamatie dureroasa si fisuri la colturile gurii);Stomatita
aftoasa recurenta;Candidoza orala cronica;Glosita atrofica.Persoanele cu un deficit de vitamina K
pot suferi sangerari excesive dupa o extractie, sau chiar dupa o simpla curatare a dintilor iar
vindecarea ranilor poate dura foarte mult.

21.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA METABOLISMULUI CA SI

P.INFLUENTA ASUPRA METABOLISMULUI CA SI P A PREPARATELOR
VIT.D,PARATIROIDINEI SI CALCITONINEI.
Calciul si fosforul constituie baza minerala a scheletului si a dintilor,asigurind proprietatile
mecanice si de suport.factorii care regleaza metabolismul calciului sint:
-vit D
-paratiroidina
-calcitonina
-hormonii sexuali,vitC,glucocorticoizii
Preparatele vit D.Se cunosc 7 substante cu proprietati de vit D,insa importanta au vit
D2(ergocalciferolul)si vit D3(colecalciferolul).
Mec. de actiune:1.intensifica absorbtia Ca,P si Mg in intestin
2.activeaza sinteza in oase a stromei proteice si formarea colagenului
3.regleaza reabsorbtia Ca in tubii renali proximali
In avitaminoza D se constata deformarea oaselor,dereglarea structurii dintilor.
Ca preparate ale vit D2 se foloseste ergocalciferolul(sol uleiosa de 0.125%),untura de
peste.Preparat al Vit D3 este videholul.
Indicatii:Profilaxia si tratamentul rahitismului la copii,unele boli ele sistem
osos(osteomalacie),profilaxia si tatam carie dentare,tratam maladiilor pielii si mucoaselor.
Reactii adverse:hipercalciemia,slabiciunea,anorexia,iritabilitatea,sudoratia,greata,voma,cefalee.
Paratiroidina.Contine parathormon,care este reglatorul endogen al nivelui Ca in singe prin
influenta asupra absorbtiei lui din intestin,depozitarii si mobilizarii din oase,excretiei prin
urina,scaun.Se utilizeaza in dereglarile metabolismului Ca si P.
Calcitonina contine hormonul tirocalcitonina,produsa de celulele C ale glandei tiroide.Functia
principala e reducerea concentratiei Ca in singe.Preparatu mentine masa scheletului prin inhibarea
resorbtiei tesutului osos,stimuleaza mineralizarea oaselor,reduce nivelul Ca si P in ser.Stimuleaza
excretia renala a Ca,P si Na datorita inhibitiei reabsorbtiei in tubii renali.
Indicatii:boala Paget,osteoporoza postmenopauzala,hipercalciemia in carcinomul
mamar,hiperparatiroidism.
Contraindicatii:hipersensibilitate la preparat
Reactii adevrse:greata,voma,ameteli,hiperemia fetei,frisoane,poliurie.reactii alergice locale sau
generalizate.uneori poate fi tahicardie si hipotensiune arterila pina la colaps.

22,PREPARATELE CALCIULUI.
Se folosesc trei saruri ale Ca:clorura,gluconautl,lactatul.
Preparatele Ca se utilizeaza in :
1.insuficienta glandelor paratiroide pentru profilaxia si combaterea convulsiilor tetanice
2.Dereglarile matabolizmului Ca si P
3.Profilaxia rahitizmului si cariei
4.Ameliorarea coagulabilitatii singelui
5.Ca remeddii antiinflamatoare si desensibilizante
6.ca remedii cardiotonice
7.In practica stomatologica pentru profilaxia si tratamentul afectiunilor necarioase ale tesuturilor
dentare (floroza ,hipoplazie)
Calciu gluconat .contine 9% Ca .se indica in :hepatita parenchimatoasa ,afectiuni hepatice
toxice,nefrita,eclampsie,procese inflamatorii si exudative ,boli alergice ,hemostatic ,
Contraindicatii:hipercalcemia,hipercalciuria,insuficienta renala,predispozitie la tromboze
,hipersensibilitate la preparat
Reactii Adverse :grata ,voma ,diaree,bradicardie .
Calciu clorid.contine 27% Ca.se administreaza intern sau i|v.
Indicatii:Adjuvant in tratamentul starilor alergice ,si reactiilor alergice la
medicamente,hemostatic ,antidot in intoxicatii cu saruri de Mg
Contra.predispozitie la tromboze ,ateroscleroze,fibrilatie ventriculara ,hipercalcemie
RA:bradicardie,micsorarea tensiunii arteriale ,in administrarea rapida senzatii de caldura.

23.PREPARATELE FLUORULUI.
In practica stomatologica se utilizeaza:natriu fluorid,aminofluoridul,fluorlacul,vitafluor,gelurile si
pastele de dinti ce contin fluor.Se folosesc in profilaxia cariei.
F patrunde in organism prin apa,alimente.Se absoarbe la stomacului si intestinului subtire prin
difuzie simpla.Se concentreaza atit in os,cit si la nivelul dintilor,unde concentratia lui scade de la
suprafata smaltlui catre jonctiunea smalt-dentina,ca apoi sa creasca din nou catre
pulpa.Traverseaza placenta.se administreaza gravidelor in luna 3 si 9 pentru a creste captarea F in
dintii copilului.Se excreta in principal renal.concentratia f in smalt este de 116-180mg% si 56mg%
in dentina.
Actiunea F la nivelul dintilor se realizaza prin incorporararea lui in smaltul dentar,urmata de
transformarea hidroxiapatitei in fluorapatita.Fluorapatita amelioreaza stuctura smaltului,fiind mai
putin solubil la actiunea acizilor.F are si efect antiplaca prin actiunea antienzimatica si
antibacteriana,prin reducerea capacitatii microorganismelor de a produce acizi.
La nivelul oaselor F stimuleaza activitatea osteoblastelor,favorizeaza mineralizarea oaselor.
Natriu fluorid:indicati:profilaxia cariei,osteoporoza senila,menopauzala.
Contraindic:atralgiile,ulceratiile gastrointestinale,insuf renala,fluoroza,afect hepatice.
Reactii adverse:ulceratii bucale,hematemeza,dureri osoase,colorarea dintilor in brun sau inalbirea
lor.
Fluorlacul.Preparat combinat,principalu component fiind natriu fluorid.contine 2.9% F.
Pentru profilaxia acrii se aplica pe suprafata dintilor de 3 ori in la un interval de 1-2 zile.Procedura
se repata peste 6 luni.
Vitafluor.Preparat combinat ce contine vit A,C,D2 ssi natriu fluorid.Actiunea profilactic se
datoreaza componentilor:vit A si D2 regleaza schimbul ionilor de Ca si P in organism,contribuind
la absorbtia lor din intestin.Acidul asorbic limiteaza depunerea sarurilor F in tesuturi.Vitafluorul e
eficient si in insuficienta F si vitA,D2 si C in organism.
Contraindicatii:hipevitaminoza A si D.

24))))CLASIFICAREA AIAINS
A)neselective
1)salicilati- acid acetilsalicilic, salicilamida, salicilat de metal
2)derivati de pirazolona si pirazolidina- fenazona, oxifenbutazona, kebuzona, aminofenazona
3)acizi indolacetici si analogii lor- indometacina, ketorolac,sulindac,etodolac
4)acizi arilacetici- diclofenac, alclofenac,lonazolac,nabumetona
5)acizi arilpropionici-ibuprofen,naproxen,ketoprofen,carprofen,fenoprofen
6)fenamati-acid flufenamic,acid meclofenamic,acid mefenamic,acid niflumic
7)oxicamii-piroxicam,lornoxicam,tenoxicam
8)derivatii paraaminofenolului-fenacetina,paracetamol
B)SELECTIVE-nimesulida,meloxicam,celecoxib,parecoxib
Mecanism de actiune –are loc inhibarea sintezei prostaglandinelor.Este inhibata COX care
catalizeaza ciclizarea oxiativa a acidului arahidonic cu formarea de endoperoxizi ciclici,precursori
ai prostaglandinelor.AINS inbiba COX-1 si COX-2.Inhibarea COX-2 se manifesta prin actiune
antiinflamatoare,analgezica si antipiretica.Inhibarea COX-1 se manifesta prin unele efecte adverse
cum-actiune ulcerigena,afectarea rinichilor(exceptie cele selective).AINS maresc concentratia in
limfocitele T a ionilor de Ca care contribuie la proliferarea lor si la sinteza interleucinei-2.
Efectele
Antiinflamator-inhibarea sintezei prostaglandineor, blocarea activarii neutrofilelor datorita
interactiunii cu protein G
Analgezic- inhibarea sintezei prostaglandinelor in focarul de inflamatie cu diminuarea actiunii
algogene a bradikininei,diminuarea exudatului contribuie la o presiune mai mica asupra
terminatiunilor nervoase.
Antipiretic- inhiba COX si diminua sinteza locala a prostaglandinelor in hipotalamus,fapt ce
permite normalizarea temperaturii crescute.
Actiune antiagreganta- impiedicarea sintezei tromboxanului A2 compus prostaglandinic care
declanseaza faza 2 a agregarii plachetelor.
Actiune desensibilizantna moderata-inhibarea sintezei PgE in focarul de inflamatie, in leucocite,
diminuarea sintezei aciduluihidroheptanotrienic cu diminuarea hemotaxisului limfocitelor T
,eozinofilelor si neutrofilelor in focarul de inflamatie
Efect protector fata de arsurile solare si prin raze ultraviolet-impiedicarea sintezei locale in piele a
PgE
Efect antidiareic-micsorarea cantitatii de PgEsi F in peretele intestinalcu diminuarea motilitatii
intestinale si a difuziei apei catre lumenu intestinal
Efect tocolitic-micsorarea producerii PgE si F,care au proprietati ocitocice
Indicatiile- artrita reumatoida,reumatism nearticular,osteoartrita, osteoartroza deformanta,
colagenoze,sindrom algic de intensitate moderata(cefalee,dureri dentare,atralgii,mialgii,nevralgii),
disminoree primara,guta ,stari febrile,afectiuni periarticulare acute(bursite,tendinite,sinovite)
Contraindicatii-ulcer gastric sau duodenal in evolutie,hipersensibilitate si alergie la AINS
,hemopatii si diateza hemoragice, insuficienta renala grava,timpul sarcinii si la copii
In stomatologie-dureri dentare,nevralgii
Reactii adverse- actiune ulcerigena(gastrite difuze,uneori erozive)
Actiune nefrotoxica(nefrita interstitial,ischemia si necroza papilara)
Actiune hepatotoxica-(hepatite imunoalergice)
Manifestari cutanate(eruptii cutanate pruriginoase,urticarie,fotosensibilitate)
Dereglarile SNC –cefalee,ameteli,dereglari de somn,halucinatii
Deregarile hematopoiezei-anemie,trombocitopenie,leucopenia,agranulocitoza

25)))ANTIINFLAMATOARE STEROIDE
Clasificarea dupa activitate
1)putin active- cortizon, hidrocortizon(20-25mg)
2)active-prednisolon,prednisone, metilprednisolon,triamcinolona( 4-5mg)
3)foarte active- dexametazona,betametazona(0,5-0,75mg)
Clasificarea dupa durata de actiune
1)scurta-T0,5 in plasma=90-120min ,T0,5 biologic-8-12ore(cortizon,hidrecortizon)
2)medie- T0,5 in plasma=200min, T0,5 biologic- 12-36 ore (prednisolon,prednisone,
metilprednisolon,triamcinolona)
3)lunga- T0,5 in plasma=300 min, T0,5 biologic- 36-54 ore(dexametazona,betametazona)
Mechanism de actiune –molecula de corticosteroid dupa detasare de pe globulina specifica
penetreaza in celula unde se cupleaza cu receptorii intracelulari specifici care sunt inactivati.
Acesti receptori constau din 2 sedii- nespecific si specific. Cel nespecific este format dintr-o
secventa de aminoacizi comuna tuturor receptorilor nuclear. Sediul specific are 3 domenii
functionale –de legare a molecule de corticosteroid ,de fixare a receptorului activat de AND, de
reglare a transcriptiei genice.La actiunea glucocorticoizilor se sintetizeaza lipocortina care inhiba
fosfolipaza A2 si se impiedica initierea cascade acidului arahidonic si respective sinteza
prostaglandinelor,leucotrienelor, factorului agregarii plachetare, mediatoriresponsabili de
inflamatie.Prin reglare pozitiva glucocrticoizii cresc expresia unor nucleaze implicate in scindarea
AND ,acesta contribuie la apoptoza celulelor limfatice.Prin reglarea negative a unor gene se poate
explica actiunea antiinflamatoare si imunodepresiva a glucocorticoizilor. Astfel ei inhiba expresia
COX-2,enzima inductibila pentru procesul inflamator.
Reactii adverse- edeme(majorarea VSH), hipokaliemie, hiperglicemie,osteoporoza, necroza
aseptic a vaselor, miopatii, vasculite, generalizarea sau acutizarea infectiilor cornice, sindrom
Cushing iatrogen, sindrom rebound, ulcer gastric si duodenal, atrofia pielii, striuri, echimoze,
leziuni purpurice, excitatie ,insomnia,tulburari neurologice sau psihotice, glaucoma cortizonic,
cataracta steroidica.
26)))ANTIINFLAMATOARE STEROIDE
Clasificarea dupa raportul actiunii antiinflamatoare si mineralocorticoide
1)poseda effect antiinflamator si mineralocorticoid(1 /1)- cortizon, hidrocortizon
2)efect antiinflamator marcat si mineralocorticoid slab(3-5/1)- prednisolon, prednison,
metilprednisolon,
3)efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practice lipseste (30/1) –triamcinolona,
dexametazona, betametazona
Influenta asupra metabolismului
Metabolismul glucidic- majorarea concentratiei glucozei in singe.Mecanism- glucocorticoizii
stimuleaza in ficat gluconeogeneza si sinteza glicogenului. P rocesul de gluconeogeneza este reglat
de glucocorticoizi, glucagon, insulin prin influenta expresiei asupra genei
fosfoenolpiruvatcarboxichinazei.
Metabolismul proteic- stimuleaza catabolismul proteinelor la nivelul muschilor scheletici, pielii,
tesutului limfoid,tesutului conjunctiv si oaselor, ce se manifesta prin bilant azotat negativ. In ficat
se constata intensificarea captarii aminoacizilor cu cresterea sintezei proteinelor.Aminoacizii pot fi
utilizati si in procesele de gluconeogeneza.
Metabolismul lipidic- la nivelul adipocitelor se amplifica actiunea lipolitica a catecolaminelor,
hormonului de crestere, hormonilor tiroidieni cu cresterea nivelului acizilor grasi liberi in
plasma.La utilizarea dozelor mari pe o durata indelungata hormonii respectividetermina efectul
caracteristic-redistribuirea tesutului adipos pe fata si trunchi cu pierderea lui pe member.
Metabolismul hidro-electrolitic- manifesta efecte de tip mineralocorticoid la nivelu tubilor distali
si colectori concretizate prin retentia apei si natriului cu eliminarea urinara a ionilor de kaliu si
hidrogen. In concentratii fiziologice hidrocortizonul exercita actiune permisiva asupra functiei
renale normale cu mentinerea filtratiei renale si functiei tubilor renali, iar in hipercorticism este
responsabil de hipervolemie si cresterea presiunii arteriale.
Este importanta si influenta glucocorticoizilor asupra metabolismului calciului. Se constata
hipocaliemie prin reducerea absorbtiei intestinale si accelerarea eliminarii renale, care la utilizarea
de durata duce la osteoparaza.
Indicatii 1)cu scop de substitutie in insuficienta corticosuprarenala acuta si cronica
2)cu scop de supresie in disfunctia congenital a corticosuprarenalelor
3)cu scop farmacodinamic in maladiile reumatice(poliartrita nodoasa,nefrita
lupica,polimiozita,poliartrita reumatoida,ertrita acuta gutoasa,tendinite,bursite
Bolile renale-glomerulonefrita, sindrom nefrotic,nefrita lupica
Maladii hepatice si digestive- hepatita cronica, necroza hepatica subacuta, hepatita alcoolica,ciroza
hepatica
Afectiuni oftalmice(irite,conjunctivite,iridochiclite)
Maladii infectioase(tuberculoza pulmonara, meningita tuberculoasa, encefalite virotice)
Bolile alergice(soc anafilactic,edem Qiuncke, dermatite,rinita alergica
Tumori –leucemia acuta ,limfoame maligne
In stomatologie se utilizeaza in soc anafilactic,edem Qiuncke, colaps

27)))CLASIFICAREA ANTIALERGICELOR
Medicatia reactiilor alegice de tip imediat
1)preparate care impiedica eliberarea din mastocite le sensibilizate si din bazofile a histamine si a
altor substante biologic active- glucocorticoizii,cromoglicatul de sodiu si inhibitoarele
degranularii mastocitelor
2)preparatele care impiedica interactiunea intre histamine libera si receptorii tisulari sensibili la
histamine- blocantele H1-receptorilor histaminici(difenhidramina ,clemastina)
3)preparate medicamentoase care combat,inlatura principalele simptome,manifestari ale reactiilor
alergice de tip soc anafilactic,cum ar fi hipotensiunea arterial,spasmul bronsic a)adrenomimetice-
epinefrina,norepinefrina b)bronhodilatatoare:musculotrope(aminofilina,teofilina),
simpatomimetice(salbutamol,fenoterol,terbutalina), parasimpatomimetice
(ipratropiu,oxitropiu,troventol)
4)preparatele care diminua afectarea tesuturilor-AINS
Medicatia reactiilor alergice de tip intirziat
1)imunodepresive a) majore-glucocorticoizii(predisolon,metilprednisolon,dexametazon),
citostatice(azatioprina,metotrexat,mercaptopurina,ciclosporina) b)minore- derivatii
chinolonei(clorochina, hidroxiclorochina)
2)preparate care diminua reactiile citotoxicesi afectarea tesuturilor –AINS si steroide
Indicatii Şoc anafilactic – Epinefrina,Morfina, Prednizolon, Angiotenzinamida, Poliglucina
astm bronşic – Epinefrină, Izoprenalină, Oriciprenalină, Salbutamol, Ipratropiu iodid,
Beclometazonă
Urticarie – Difenhidramina, Prometazina, Cloroperamida, Clemastina, Quifemacina
Dermatită de Contact – Flumetazona, Dieridramida, Cloropiramina, Prednizolon, Hidrocortizon
Cloropiramida

28)))) ANTIHISTAMINICELE
Clasificarea dupa generatii
Generatia1 –cloropiramina, histapirodina, mepiramina, dimetinden,
antazolina,clorfenamina,clemastina,alimemazina, prometazina, setastina
Generatia 2- acrivastina, mequitazina, cetirizina, astemizol, ciproheptadina, loratadina ,terfenadina,
ebastina
Generatia 3 –dezloratadina, fexofenadina
Clasificarea dupa durata de actiune
Generatia 1-durata de actiune 4-12 ore(cloropiramina, histapirodina, mepiramina, dimetinden,
antazolina,clorfenamina,clemastina,alimemazina, prometazina, setastina)
Generatia 2 si 3 –durata 24-48 ore(acrivastina, mequitazina, cetirizina, astemizol, ciproheptadina,
loratadina ,terfenadina, ebastina, dezloratadina, fexofenadina)
Mecanismul de actiune blocheaza competitiv receptorii histaminergici de tip 1,impiedicind
efectele histaminei.Preintimpina eliberarea histaminei din mastocite si bazofile ,iar in doze
mari,preparatele din generatia 1,pot provoca degranularea mastocitelor si eliberarea histaminei.Ele
nu deplaseaza hiistamina legata de receptor,ci blocheaza receptorii liberi sau cei care se elibereaza
din legatura cu histamina.
Efectele
Inhiba vasodilatatia,impiedica efectul bronhoconstrictor
Actiunea sedativa-blocarea receptorilor M-colinergici si serotoninergici centrali
Efect anticolinergic periferic-la administrarea preparatelor apare xerostomie ,dereglari de
mictiune,constipatii,tahicardie,dereglari de vedere.Creste viscozitatea sputei
Efect antivomitiv-se datoreaza actiunii anticolinergice centrale
Efect antiparkinsonian- blocarea M-colinoreceptorilor din SNC
Efect antitusiv-inhibarea directa a centrului tusei din hipotalamus
Actiune alfa-adrenoblocanta-ce determina vasodilatatia si scaderea tranzitorie a tensiunii arteriale
Efect anestezic local, Actiune antiserotoninica
Indicatii- reactii alergice cu afectarea pielii si mucoaselor(urticarie,rinite,conjunctivite,edem
laringian,edem Qiuncke), in stari de neliniste si agitatie,pentru usurarea instalarii somnului, pentru
combaterea vomei si raului de miscare, tulburari vestibulare(vertijuri,boala Menier)
Contraindicatii -cele cu efect sedativ sunt containd in timpul lucrului persoanei,activitate
personala a carora necesita reactii psihomotorii rapide(conducerea autovehiculelor,manevrarea
mecanismelor,masinilor), in afectiunile hepatice si renale.
In stomatologie se utilizeaza in caz de edem Qiuncke si datorita actiunii anestezice si analgezice
pot fi utilizate topic
Reactii adverse -cele din generatia 1 provoaca sedare si somnolenta cu senzatia de
oboseala.Provoaca neliniste,nervozitate,insomnie,tremor.La administrarea dozelor mari de
antihistaminice din generatia 1 la copii pot aparea convulsii,iritabilitate.In intoxicatia acuta
predomina fenomene de excitatie centrala cu tulburari psihotice si convulsii.Tulburati digestive-
greturi,constipatii,dureri abdominale,xerostomie.

29))))CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPA STRUCTURA CHIMICA

1)beta –lactamine
A)Penicilinele
1)biosintetice(benzilpenicilina,benzatinbenzilpenicilina,procainbenzilpenicilina,fenoximetilpenicili
na,feneticilina)
2)antistafilococice(cloxacilina,flucloxacilina,oxacilina,dicloxacilina,nafcilina)
) 3aminopeniciline(ampicilina,epicilina,amoxicilina,bacampicilina,talampicilina,pivampicilina)
4)carboxipeniciline(carbenicilina,carfecilina,carindacilina,ticarcilina)
5)ureidopenicilinele(mezlocilina,azlocilina,piperacilina)
6)amidinopenicilinele(mecilinam,pivmecilinam,temocilina)
    cefalosporine de generaţia I(Cefalexina ,Cefradina ,Cefalotina ,Cefapirina
,Cefadroxil ,Cefazolina)
    cefalosporine de generaţia 2 (cefaclor, cefamandola, cefuroxim, cefatrizina, cefonicid,
cefotetam, cefoxitina
     cefprozil, cefuroxim)
    cefalosporine de generaţia a III( ceftibuten, cefotaxima, cefoperazona, ceftazidima,
ceftibuten, ceftizoxima
                                   cefixima)
    cefalosporine de generaţia a IV-a
                                 a.cefepima, cefpiroma
carbapeneme
                      A.imipenem
                      B.meropenem
                      C.ertapenem
Carbacefeme- loracarbef
Manobactamii- aztreonam, carumonam, tigemonam
Asocieri de beta-lactamine cu inhibitorii de beta-lactamaze- amoxicilina+acid clavulonic,
ampicilina+sulbactam, piperacilina+tazobactam, ticarcilina+acid clavulonic,
cefoperazona+sulbactam
2)))Aminoglicozidele
Generatia 1-streptomicina,neomicina,spectinomicina,kanamicina,paromomicina,
Generatia2- gentamicina,tobramicina, sisomicina
Generatia3- amikacina,netilmecina, isepamicina, dibecamicina
3)))Macrolidele
Generatia1 –eritromicina,oleandomicina,spimamicina,josamician
Generatia2 –roxitromicina,azitromicina, diritromicina, fluritromicina, claritromicina
4)))Lincosamide- clindamicina, lincomicina
5)))Tetracicline
Generatia 1-tetraciclina,rolitetraciclina,metaciclina,oxitetraciclina, demeclociclina
Generatia2 –doxiciclina, minociclina
6)))Amfenicoli- cloramfenicol, tiamfenicol
7)))polipeptidele- polimixina B si M, colistina, bacitracina
8)))Glicopeptide- vancomicina, ristomicina, teicoplanina, daptomicina
9)))derivatii acidului fuzidinic- fuzidina
10)))Ansamicinile- rifampicina, refaximina, rifamicina, rifabutina
11)))Polienele- nistatina, levorina, amfotericina B, grizeofulvina, natamicina
12)))Alte antibiotice- cicloserina, capreomicina,fosfomicina
Principiile de baza ale chimioterapiei includ urmatoarele: in primul rand, trebuie obtinut
material biologic ce contine microorganismele infectante, astfel incat sa poata fi facuta o
identificare prezumtiva prin examinare microscopica a esantioanelor colorate si in plus
microorganismele sa poata fi cultivate pentru identificarea definitiva si testarea sensibilitatii
acestora. in al doilea rand, odata ce un microorganism este identificat si sensibilitatea sa la agentii
antibacterieni este determinata, ar trebui aleasa schema de tratament cu cel mai ingust spectru
eficace. in al treilea rand, alegerea agentului antibacterian se ghideaza dupa profilul
farmacocineticii si al reactiilor adverse ale compusilor acti, dupa localizarea infectiei, dupa starea
imuna a gazdei si dovedirea eficacitatii prin teste clinice bine realizate. in sfarsit, daca toti factorii
sunt echivalenti, ar trebui ales tratamentul antibacterian cel mai putin costisitor.
Principiile de utilizare si selectare a antibioticelor
sa fie individualizat in functie de particularitatea cazului ;
sa fie malabil, adaptat evolutiei ;
sa aiba in vedere toleranta, contraindicatiile si nu in ultimul rand, pretul de cost.
sa fie initiat tratamentul cat mai devreme in evolutia bolii, aceasta fiind o
conditie esentiala;
sa fie complet, cumuland toate posibilitatile de atac. Se disting astfel 4 tipuri de masuri
terapeutice :
tratamentul etiologic ;
tratamentul patogenetic ;
tratamentul simptomatic ;
tratamentul igieno-dietetic.
30))) CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPA SPECTRUL DE ACTIUNE
1) Antibiotice cu actiune preponderent asupra florei G+(cocii si bacilii G+,cocii G- ,spirochete
,actinomicete) penicilinele biosintetice si semisintetice din grupa oxacilinei, cefalosporinele de
generatia 1, macrolidele, lincosamidele, glicopeptidele, derivatii acidului fuzidinic
2) Antibiotice cu actiune preponderent asupra florei G- (cocii si bacilii G- ,cocii G+)-
aminoglicozidele, polimixinele, cefalosporinele generatia 2, amino- si carboxipenicilinele
3) Antibiotice cu spectru larg de actiune(cocii si bacilii G+ si G-,riketsii,chlamidii, protozoare,
vibrioni)- tetracicline, amfenicoli, ansamicinele
4) Antibiotice cu spectru ultralarg de actiune( G- si cu polirezistenta ,agentii intraspitalicesti)-
ureidopenicilinele, cefalosporinele generatia 3 si 4, monobactamii, carbapenemii, carbacefemii,
asocieri beta-lactaminelor cu inhibitorii beta-lactamazelor)
Clasificarea dupa mecanismul de actiune
Inhibitorii sintezei peretelui celular(penicilinele, cefalosporinele, vancomicina, ristomicina,
bacitracina, cicloserina)
Inhibitorii functiei membranie citoplasmatice( polimixinele, amfotericina B, polienele)
Inhibitorii sintezei proteinelor(aminoglicozidele, tetraciclinele, macrolidele, lincosamidele,
cloramfenicolii, fuzidina)
Inhibitorii sintezei acizilor nucleici(ansamicinele, grizeofulvina)
In stomatologie
Aminopenicilinele, roxitromicina, claritromicina se indica in sinusite
Carbapenemii,lincosamide, fuzidina, ansamicinele-osteomielita

31.UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR CU SCOP PROFILACTIC:-reducerea incidentei

interventiilor chirurgicale;-utilizarea antibioticelor intr-o maniera ce e obiectivata de evidenta si
eficienta;-minimalizarea efectului antibioticelor asupra florei bacteriene normale a pacientilor;-
minimalizarea efectelor adverse;-modificari minime asupra mecanismelor de aparare a
pacientilor.Antibioticul trebuie sa acopere patogenii asteptati.Trebuie sa se tina cont de flora
bacteriana,de susceptibilitatea la antibiotice si de costuri.Antibioticele cu spectru ingust trebuie sa
fie de prima alegere pentru profilaxia infectiilor postoperatorii si de alte tipuri.Antibioticul ales pt
profilaxie nu va mai fi folosit in scop terapeutic.Antibioticoprofilaxia trebuie administrata i/v,pe
cale orala la intreruperea de sarcina,i/nazala pentru administrarea mupirocin.La protezele articulare
pe linga antibiotic i/v se impregneaza si cimentul cu antibiotic.Intracanerala-in chirurgia
cataractei.Antibioticoterapia ideala trebuie sa aiba caracteristicele:-monoterapie,toleranta
buna,ieftina,bactericida,inducere scazuta a rezistentei bacteriene,spectru ingust,durata scurta(24-
48h),sa nu modifice ecosistemul…..

32.DERIVATII NITROMIDAZOLULUI:*Clasificare:1)Preparate monocomponente:

A.cu actiune sistemica:metronidazol,tinidazol,nimorazol,ornidazol,secnidazol
B.pt uz topic:aminitrozol,metronidazol
2)Preparate combinate:helicocina(metronidazol+amoxicilina)
Ginalgina(metronidazol+clorchinaldol),metrogil denta(metronidazol+clorhexidina),clion-
D(metronidazol+miconazol),terjinan(metronidazol+nistatina+neomicina+prednisolon),trochomico
n(metronidazol+cloramfenicol+nistatina+lactaza),medozol(metronidazol+clotrimazol+neomicina+
hexestrol+azulena).
*Spectru de actiune:protozoare-Entamorba hystolica,trichomonas vaginalis,Giardia
intestinalis,Balantidium coli.Bact.anaerobe:gram+(peptoccosus,clostridium;gram-(bacteroides spp.
(B.fragilis),eubacterium,h.pylori.A cav.bucale:porphoromonas gingivalis,borrelia
vincenti,selemonas spp.
*Mecanism de actiune:Preparatele se capteaza selectiv prin difuziune de agenti anaerobi lipsiti ,cu
impiedicare producerii de hidrogen.Se blocheaza procesele metabolice si se inhiba dezvoltarea
mitocondriilor.Metronidazolul este inactiv ca
atare.Metronidaz.actioneaza.asupramicroorg.anaerobe,ele avind feroxidine,cu proprietate
reducatoare inalta,ele transportaelectronul pe mitronidazol,cu reducerea nitrogrupei si formarea
radicalului liber NO.Cu cit e mai mult oxigen in mediu,cu atit mai putin metaboltit activ se
formeaza si mai slab va fi efectul metronidazolului.
*Indicatii:tricomonaza,giardioza,balantidiaza,garndenereloza,amibiaza,infect.anaerobe
intraabdominale,abcese,peritonite,pneumonii,abcese pulmonare,empiemul
pleurei,endocardite,infect.oaselor,tesuturi moi,capului,gitului,sepsis,colita
preudomembranoasa,ulcer gastric so duodenal,profilaxia inf.anaerobe dupa interventii
chirurgicale.
*Contraindicatii:afectiuni cerebrale organice,maladii hepatice grave,sarcina(trimestru I)si dupa
nastere,,lactatie,asociere cu disulfiram,hipersensibilitate la prep.
*In stomatologie:in infectii anaerobe a cavitatii bucale,gingivita acuta,cron.,gingivita acuta
ulceronecrotica Vensan,stomatita aftoasa,cheilita,alveolita postextractiva,parodontita
a/c,parodontita cu gingivita,maladii inflam.provocate de proteze,periodontita si abces periodontal.
*R.adverse:anorexie,greata,gust amar,metalic,voma,diaree,dureri abdominale,,cresterea tranzitorie
a transaminazelor si
bilirubinei.cefalee,vertij,ataxie,insomnie,ameteli,depresie,slabiciune,nevrita,parestezii,prurit,urticar
ie,eruptii cutanate grave,reactii mutagene si cancerigene,ocazional:neutropenie.

33)COMPLICATIILE ANTIBIOTICOTERAPIEI:
- reacţii alergice. Se manifestă prin erupţii cutanate, dereglări respiratorii, spasm bronşic, până la
dezvoltarea şocului anafilactic. Apariţia reacţiilor alergice este motivată prin fapt – că preparatele
sunt de origine biologică;
- acţiune toxică asupra organelor interne – altă complicaţie tipică. Mai frecvent se afectează auzul,
funcţia ficatului şi rinichilor;
- disbacterioză – mai frecvent este întâlnită la copii, precum şi la administrarea îndelungată a
antibioticelor în doze mari. De asemenea, este mai caracteristică la administrarea enterală a
medicamentelor;
- formarea bacteriilor rezistente către antibiotice – complicaţie invizibilă, dar neplăcută, care
cauzează ineficienţaantibioticoterapiei.

34)CLASIFICAREA PREPARATELOR CU ACTIUNE PROTECTOARE ASUPRA

MUCOASEI CAV.BUCALE.PREPARATE astringente:clasificare:I)Preparate
astringente:a)organice:infuzii,decocturi,extracte si tincturi din frunze de salvie,flori de
romanita,iarba,pojarnita,tanina,coaja de stejar,marasalvina,fitodontul,alaunii;b)neorganice:cuprul
sulfat,bismutul nitrat bazic,plumbul acetat si alaunii,polimineral,proposol.
II)Prep.absorbante si mucilaginoase-carbune medicinal,oxid de zinc,argila alba,mucilagiul de
amidon,mucilagiul din seminte de in,radacini de nalba mare,lizocimul
III)Prep.emoliente-glicerina,vaselina,lanolina,uleiul de piersici,masline,floarea
soarelui,regesan,balsam Sostacovski.
*Mecanism prep.astringente:la aplicarea lor pe suprafata mucoaselor formeaza pelicula de
albumine datorita coagularii partiale a proteinelor lichidului
extracelular,exudatului,mucusului,stratului superficial al celulelor si constrictiei vaselor.Pelicula
protejeaza terminatiilenervoase sensibile,ce duce la micsorarea perceptiei durerii,reducerea
secretiei,permeabilitatii vaselor.Actioneaza asupra tesuturilor inflamate,suprima aparitia reflexelor
si micsoreaza procesul inflamator.
*Caracteristica grupelor:Frunze de salvie-1%uleiuri eterice,se livreaza sub forma de frunze
uscate,se pregateste in ambulator de 1:10 sau 1:20.
Salvina:F.L.sol.alcoolica 1% in flacoane 10ml.action.asupra florei gram+.Sol.se dizolva de 5-10
ori in apa distilata sau ser fiziologic,se foloseste ca gargare,aplicatii.
Coaja de stejar:contine.8% subst.tanante cu efect astringent. Decoct de 1:10,pentru gargare in
procese inflamatorii a cav.buc.,faringe,laringelui.
Cuprul sulfat:sol.5-10% ca remediu astringent,antiseptic pentru aplicatii in gingivite hipertrofice
cu diverticule.
Bismut azotat:ca remediu astringent nu se foloseste singur,se pregateste pasta pt tratarea
pulpitelor.
Plumb acetat:solutie.0.25-0.5%pt gargare.
Kaliu aluminat sulfat:oxid de aluminiu 10%,se utilizeaza in sol.0,5-1% pt gargare….Actualmente
in stomatologie se foloseste proposol sub forma de aerosol,flacoane 50g.Are actiune
anestezica,antiseptica,deodoranta.In maladii inflamatorii a cav.bucale,stomatite aftoase si
ulceroase,glosite,glosalgii,pt irigare in periodontite a/c.

35)PREPARATE ABSORBANTE SI MUCILAGINOASE,EMOLIENTE:*Mecanism de

actiune:la aplicarea pe tesuturi formeaza pelicula coloidala si apara terminatiile nervoase senzitive
a mucoasei de iritare.Ca rezultat se micsoreaza sau complet se diminueaza aparitia reflexelor
nociceptive patologice.Efectul protector e cauzat si de capacitatea macroparticulelor coloidale de a
absorbi moleculele de agenti iritanti.Preparatele se aplica pe tesuturile inflamate sau
lezate,acoperind cu un strat subtire fixeaza pe microparticulele sale substantele iritante,ferind
tesuturile de afectare.
*In stomatologie:in tratamentul maladiilor acute a mucoasei cav.bucale,in leziunile mucoasei,pt
combaterea durerilor.Pt prepararea pastelor stomatolog.se folosesc remediile absorbante,si a
pulberilor dentare curative.
Amidon de griu,porumb,cartofi:se fierbe cu apa 1:50,se formeaza mucilagiul.Se foloseste la
gargare in stomatite.
Radacina de nalba mare:in stomatite,ca gargare.
Lizocimul-se pregateste din galbenus de ou de gaina,o lingurita sare,1 litru apa.Pt
irigatii,aplicatii,gargare.
Seminte de in:contin ulei de in si mucilagiu.Decoct 1:30.Pentru gargare,pt miros neplacut din
gura.
Argila alba:ca remediu absorbant,mucilaginos in pastele stomatologice,la bandaj gingival.
Oxid de Zn:pulbere pt paste stomatologice.
Ca remedii emoliente:glicerina,vaselina,lanolina,ulei de piersici s.a.Mecanism:majorarea
elasticitatii mucoaselor si pielii,formarea peliculei protectoare ce apara de iritare.,diminueaz
procesul inflamator.Vinilina-actiune bacteriostatica,mucilaginoasa(sol.20-50% in uleiuri
vegetale).Se folosesc in stom.pt pregatirea formelor medicamentoase moi si lichide in tratamentul
stomatitelor,gingivite,cheilite.

36)CLASIFICARE PASTE CU ACTIUNE CURATIVA

LOCALA:CLASIFICARE:1)prep.deodorante-oxidantii(peroxid de H,permanganat de K),acizii si
bazele slabe(hidroxid de Ca,hidrocarbonat de Na),uleiurile eterice aromatice(ulei de eucalipt,de
menta,tim),prep.astringente organice(,derivatii tiosemicarbazonei(ambazona,pronilid),detergenti
cationici(benzalconiu clorid),halogenii(etacridina,hexatidina),antisepticele din diverse
grupe(tricloran,hipoclorit),paste dentare(hexodent,lacolut).
2)prep.cheratoplastice:suc de calanhoie,ulei de catina alba,ulei din seminte de
struguri,carotolina,proposol,retinolul,solcoserilul,metiluracil,ac.ascorbic,galascorbina
3)prep.cu influenta asupra salivatiei:pilocarpina,stimulatoare a secretiei,remedii
umectante,neostigmina,ezerina.,galantamina,prap.combinate(borat de Na+bicarbonat de
Na,glicerina,fenol lichid.
4)prep.deshidratante,cauterizante,sclerozante-sarurrile metalelor grele,acizii,preparatele
iodului,colorantii.
5)prep.cu influenta asupra pulpei dentare-pt necrotizarea pulpei(remedii devitalizante),pt
conservarea pulpei prin metoda biologica.
6)prep.pt tratamentul medicamentos al combustiilor cav.bucale
7)paste dentare curativ-profilactice-igienice,familiale,terapeutice,multifunctionale.
Preparatele deodorante:*mecanism:e divers si poate fi cauzat de denaturarea
proteinelor,inhibitia enzimelor,necesare pt activitatea microorganismelor,dereglarea permiabilitatii
membr.citoplasm.Se folosesc in stom.pt suspendarea mirosului din gura in diferite boli.

37)PREPARATELE CHERATOPLASTICE:*mecanism:stimuleaza
form.anticorpilor,fagocitoza;intensifica dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza
mambrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza membr.celulare si
intracelulare,participa la procesele respiaratiei tisulare.*Clasificare:plante(suc de calanhoe,tinctura
de galbenele,ulei de catina alba,maces,regesan),prod.animeliere:propolis,proposal,retinol.;remedii
sintetice(tocoferol,livian,etiluracil).In stom.:afect.erozivo-necrotice a mucoasei in perioada
epitelizarii sub forma de solutii si unguente,pt badijonari,aplicatii.

38)PREPARATE CU INFLUENTA ASUPRA SECRETIEI

SALIVEI:*CLASIFICARE:stimulatoare a secretiei(remedii umectante),M-
colinomimeticepilocarpina,anticolinesterazice(neostigmina,ezerina,galantamina),prep.combinate(b
orat si bicarbonat de Na,glicerina,fenol lichid).Inhibitoatre a secretiei(atropina,tropicamida).dupa
mecanism:stimulatoare a secretiei,inhibitoare a secretiei.Indicatii in
stomatologie:xerostomie,sindrom Sjogren,inainte de interventii chirurgicale si manipulatii in
cav.buc,leziuni traumatice,perocoronarite.

39)PREPARATE DESHIDRATANTE,CAUTERIZANTE SI SCLEROZANTE:in prezent in

stomatologie au o utilizare ingusta in legatura cu actiunea negativa asupra
tesuturilor.Clasificare:1)sarurile metalelor grele;2)acizii in concentratii mar;3)preparatele
iodului;4)colorantii.(albastru de metilen si verde de briliant,solutii alcoolice 1-3%,in solutii apoase
pt determinare tartrului dentar.La fel in stom.se foloseste solutia alcoolica eritrozina,sol.0,75 si 6%
fuxina bazica si Schiller-Pisarev.Se aplica mai frecvent ca tampon pe suprafata dintelui.

40)CLASIFICAREA PREPARATELOR CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI

DENTARE:*clasificare:I.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii devitalizante).II.pentru
conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulpitei.
Anhidrida arsenioasa:doza 0.0008.Atunci se foloseste cind e contraindicata metoda
biologica.Mecanism:interactiunea cu grupele tiol,blocind sistemele enzimatice prin substituirea
ionilor de H.datorita blocadei enzim,elor tiolice,se deregleaza respiratia
tisulara,metabolismul,survine moartea celulelor.Necroza dupa aplicare se dezvolta lent.se aplica pe
24 ore(la monoradiculari),48 ore(multiradiculari).
Aldehida formica:se utiliz.pt necrotizarea pulpei pasta Mikulin fara arseniu.ea
contine:formalina,cocaina,timolul,fenolul.Pulberea de formaldehida in combinatie cu benzocaina
si eugenolul form.pasta paraformaldehidica.Pastele se aplica pe 7-12 zile.Sunt indicate cind e
contraindicata metoda biologica,la dinti temporari cit si permanenti.la fel se recomanda si
pacientilor cu coagulopatii.

41.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI:

Se divizeaza in 2 grupe :I.pentru necrotizarea pulpei dentare;
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulupitei.
I.Pentru necrotizarea se folosesc arseniul si aldehida aformica.
Anhidrida arsenioasa-pentru necrotizarea pulpei sub forma de paste in component lor intra
anestezicele locale si timolul,pentru micsorarea durerii,utilizarea timolului asigura actiune
antiseptic a pastei,pasta arsenicala se aplica pe un timp strict 24-pentru dintii diverticul,48-pentru
cei cu mai multe canale.
Aldehida formica se utilizeaza pasta Mikulin fara arseniu,component ei formalina,cocaine timolulu
si fenolul.Pulberea de formaldehida cu benzocaina si eugenol constiutuie pasta
paraformaldehida.,se aplica pentru7-12 zile.E indicat in tratam.pulpitelor.Patele ce contin
formaldehida sunt recomandate pacientilor cu coagulopatii.
II.preaparate dupa metoda biologica de tratament:1.cu actiune antimicrobiana-
streptomicina,cloramfenicol,microcida,antisepticele-nitrofural,vinilina;sulfamidele;
2.ce diminueaza reactia inflamatorie a pulpei:enzimele,corticoizii,prednisolon;
3.cu actiune anestezica si analgezica-benzocaina;
4.ce stimuleaza formarea dentine substituiente-cecontin hidroxid de calciu.
Preparatele pentru combustiile mucoasei:
1.pasta arsenioasa;
2.solutie fenol;
3.lichidul rezorcinformalina;
4.sol. de argint nitrat.sol.amoniac,sol.alcoolica iod.

42.PASTELE CURATIV-PROFILACTICE
Clasificarea: A dupa ccontinut:1.substante adezive
2.substituientii tesutului osos(hidroxiapatitele-contin clor si fosfor)
3.preparate de fluor
4.prepar.cu actiune antimicrobiana
5.substance ce modifica pH-ul;
6.compusi ce reduc formarea tartului dentar;
7.substante absorbante;
8.suplimente de extracte vegetale,minerale.
Dependent de scopul utilizarii:1.paste igienice
2.paste curativ-profilactice care pot fi divizate:a)ce intaresc smaltul dentar-contin fluor si calciu
paste ca:blendamed, dental dream)
b)cu component vegetali(Colgate,Parodontax,Eledent. Dental Herbal,Parexyl)
c)ce contin substante antimicrobiene(Colgate Total,Pepsodent Ultra,Blend-a-med).
d)ce contin lactat sau citrate de zinc;
e)ce contin macro si microelemente din surse natural;
3.ce micsoreaza sensibilitatea (sensydyne F, dental Academy)
4.ce inalbesc dintii contin fluor :a)cu bicarbonat(blendamed, dental Academy)
b)cu pirofosfati(Acvafresh)
c)cu abrasive contin pilbere-creta, destinata fumatorilor-dental dream)
PASTELE in dependent de destinatie:
I.igienice-pentru placa bacteriana
II.familiale-pastele cu flour pentru copii si virstinici;
III.terapeutice-care trateaza o anumita maladie(colgate,farmadent,aquafresh etc.)
IV.multifunctionale-combina mai multe proprietati(Acvaftem,Colgate Total.Paradontal).
Substantele abrasive-se utiliszeaza dioxidul de cremniu care este compatibil cu compusii
fluorului,permite de a obtine paste cu propreitati mari si pH optimal.Unele paste contiuna sa se
foloseasca ca abraziv creta cu un continut redus de oxid de aluminiu,fier,microeilemente.
Substituientii tes.osos Hidroxiapatita-ea stimuleaza cresterea tesutului osos,asigura prelucrarea
tesutului osos si dentar si a defectelor lui.Prin diminuarea sensibilitatii dintilor protejeaza straturile
superficiale ale smaltului. Ea poseda proprietati antiinflamatoare,absorbante si preintimipina
dezvolatarea proceselor infecitioase si antiiinflamtorii.
Preparatele de fluor-ca surse sunt folosite in paste sunt folosite natriu fluorid,natriu
monoflourfosfat.
Prep.cu actiune antimicrobiana:in component pastelor se folosesc:
1. detergentii anionici-prop.spumante ale pastelor dentare.
2.triclorozanul-cauzat de dereglarea permeabilitatii membrane citoplasmatice,preintimpina
dezvoltarea periodontitei,ginigivitelor,tratului.
3.antiuldioxid-prop.antiseptice si antiiinflamatoare,preintimpina caria si paradontoza;
4.clorhexidina,metronidazol-se folosesc rar.
Substante ce modifica pH-ul:Carbamida-actiune neutralizanta asupra acizilor in principal lactatului
eliberat de microorganismele palcii bacteriene,penetreaza placa dentara.
Substante ce reduc tartrul dentar:1.solventii-glicerina,asigura elasticitatea si viscozitatea pastelor.
2.absorbante-hidrocoloizii,amidonul,pectin, dextranii.

43.PREPARATELE CE MICSOREAXA INFLAMATIA SI PEARMIBILITATEA

VASELOR
Se utilizeaza 2 grupe:
1.preparatele enzimelor:tripsina si chimotripsina cristalina,ribonucleaza.
Tripsina-scindeaza tesuturile necrotizante si conglomeratele fibrinoase,se indica in asociatie cu
antibioticele si sulfamidele pentru prelucrarea can.radiculare.Electroforeza cu tripsina se indica in
canalelel rad.greu permeabile,in periodontita fibrinoasa-2 proceduri,si granulomotaosa -3-6
proceduri.
Chimotripsina cristalina:spre deosevire de tripsina ,provoaca o hidroliza mai profunda a
proteinei,se utilizeaza in tratam.periodontitei impreuna cu antibioticel cu spectru larg de
actiune(strptomicina,microcidul).Pentru introducerea pentru un timp mai indelungat in
can.radiculare se aplica emulsia enzimelor proteolitice si antibioticelor in sol.uleioasa.
2.preparatele antiinflamtoare steroidiene:glucocorticoide sintetice ca triamcinoloca
acetonid,fluocinolona acetonid,si flumetazona pivalat.
Spectrul larg al glucocorticoide permite intrebuintarea lor cu success in terapia maladiilor
inflamatorii si alergice ale mucoasei cav.bucale.
Fluocinolona acetonid-unguent,crème, afectiunile ale muvoasei cav.bucale.
Flumetazona pivala-se aplica lacal,unguent sau crema,pot fi utilizate hidrocortizonul hemisuccinat
si prednisolone,se indica in soc,colaps,reactii alergice.
Hidrocortizonul-se introduce i/v se injecteza in soc.
Prednisolon- se livreaza sub forma liofilizata se administreaza i/v sau i/m.

44.PREPARATELE CU INFLUENTA ASSUPRA MICROFLOREI CAV.BUCALE:

Se folosesc:-antisepticele-alcooli,aldehidele,coloranti,halogeni,fenoli,oxidanti,nitrofurati,uleiuri
eterice, detergent, diverse.
-antibioticele si sulfamidele;
-antimicoticele;
-antiviroticele.
ANTIMICOTICE
Clsasificarea:
I.Antimicotice cu actiune specifica: A.antibiotice
antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina,amfotericina B.
B.Antimicotice de sinteza:
1. derivatii de
imidazole:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
2. derivatii de triazol:fluconazole,itraconazol,terconazol,voriconazol,albaconazol.
3.alilaminele:naftifina,terbinafina.
4.moroflinele:amorolfina.
5. derivatii de 5-lfuorocitozina:flucitozina.
6.tiocarbanilidele halogenate:fluonilida.
7.echinocandine:capsofungina,micafungina,anidulafungina.
8. diverse structure:buclosamida,ciclopirox,tolnaftat,tolciclat.
C.preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort.
II.Antimicoticele cu actiune nespecifica:
1.Halogenii:preparatele iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului:unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul.
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A.
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de
decualiniu.
Clasificarea dupa modul de utilizare:
A.exclusiv
local:nistatina,natamicina,clotrimazol,econazol,tioconazol,oxiconazol,naftifina,amorolfina,ciclopir
ox,iod,rezorcina,acid salicilic;
B.exclusiv sistemic:fluconazol,voriconazol,itraconazol,albaconazol,grizeofulvina;
C.local si sistemic:ketaconazol,miconazol,amfotericina B,flucitozina,terbinafina.
Clasificarea antimic. Dupa utilizarea clinica:
A.antimic.pentru tratam.micozelor sistemice:
1.antibiotice antimicotice:amfotericina B;
2. derivatii de imidazol:miconazol,ketaconazol;
3. derive. De triazol:fluconazol,itraconazol,voriconazol,albaconazol;
4. derivat. De 5-fluorcitozina:flucitozina;
5.alilaminele:terbinafina;
6.echinocandine:capsofingina,micafungina,anidulafungina.
B.antimicoticele pentru uz local:
I.cu actiune specifica:1. antibiotice antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina
2. preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort;
3. derivatii de
imidazol:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
4. derivatii de triazol:fluconazol,itraconazol,terconazol,
5. alilaminele:naftifina,terbinafina
6. diverse grupe:tolnaftat,tolciclat,ciclopirox.
II.cu actiune nespecifica:
1.halogenii:prepar.iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului: unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de
decualiniu.
MECANISMUL De ACTIUNE:
cuplarea ireversibilă cu ergosterolul şi alţi steroli specifici din mbrana celulelor fungia cu
dereglarea permeabilităţii membranei citoplasmatice şi pierderea de ioni, macromolecule cu
consecinţe toxice – amfotericina B, nistatina, natamicina, levorina;
împiedicarea formării ergosterolului prin inhibiţia unor enzime specifice celule fungilor –
ketoconazol, miconazol, fluconazol, itraconazol, terbinatina etc;
inhibarea sintezei acizilor nucleici – grizeofulvina, flucitozina;
4)inhibiţia permiabilităţii membranare pentri ioni (K+), fosfaţii, aminoacizi, proteine indispensabile
metabolismului fungic – ciclopiroxolamina

În stomatologie se folosesc micoticele locale pentru tratamentul micozelor orale.

Nistatina Amfotericina B Clotrimazol (Miconazol Natamicina (Ketoconazol (
Fluconazol

45.ANTISEPTICELE
Preparate ce exercita actiune acida si statica asupra microorganismelor aflate pe un tesut viu.
Clasificarea:
-dupa apartenenta:1alcooli-alcool etilic,cloroform;
2 aldehide-aldehida formica.paraformaldehida;
3coloranti-acridina,etacridina,verde de briliant,violet de gentian;
4preparatele metalelor grele-nitratul de argint,colargol,sulfat de cupru si zinc;
5acizi-acid boric,acid benzoic,acid salicilic;
6halogeni-hipoclorit de natriu si calciu,cloramina,iod,iodonat,iodinol;
7fenoli-fenol,crezol,rezorcina;
8oxidanti-peroxid de hidrogen,peroxizi metalici;
9nitrofurani-nitrofural,furazidina;
10bisgaunide-clorhexidina;
11baze-sol. Da amoniac,hidroxid de sodiu,potasiu;
12uleiuri eterice-ulei de tim,scortisoara;
13detergenti:anionici-sapunurile propriu-zise ricinoleatul de sodiu;
Cationici-benzalconiu clorid;
Neionici-polisorbanti;
Amfoteri-acid triazoeicosanocarbonic

Antisepticele actioneaza prin mecanisme:

1.actiune la nivelul; peretelui celular sau membranei externe prin influenta aspura componentilor
acestora;
2.actiune la nivelul mem.celulare prin modificarea funcitie sau lezarea lor-fenolii,colorantii,
detergentii.
3.actiune la nivelul acizilor nucleici:intercalarea in structura acizilor nucleici,alchilarea
componentilor,ruperea catenei And sau ARN (oxidantii);
4.actiunea asupra proteinelor celulare prin: denaturarea proteinelor,achilarea
proteinelor,coagularea proteinelor-halogenatii, denaturarea prot.enzimatice.
Activitatea antisepticelor:
1.concentratia amtisepticului ce determ.efect bactericid si bacteriostatic;
2.temperatura;
3.substratul organic existent la locul actiunii;
4.flora microbiana prezenta;
5actiunea concomitenta a altor agenti antimicrobieni;
6.factorii de mediu-pH,umeditatea a aerului;
7.factori locali-mecanic sau chimici.
Antisepticele se utilizeaza in tratamentul:carie dentare,terapia can.radiculare,tratamentul
bolilor parodontale,pentru sterilizarea mucoasei bucale,mentinerea implantelor dentare,prevenirea
infectiilor.

46.OXIdANTII
Sunt reprezentati de:peroxidul de hidrogen,peroxid de uree,metalici,perborantii de sodiu si
calciu,permaganatii.
PEROXIdUL De HIdROGEN-sol,sau comprimate-poseda proprietati oxidante asupra
microorganismelor,manifesta efect bactericid si sporicid.Apa oxiginata se indica in prelucrarea
plagilor,spalaturi a cav.bucaleca deodorant,tratamentul gingiviteo ulcerative,pentru irigarea
canalelor dupa debridare,in gingivita hipertrofica.
Peroxidul de uree-pentru irigarea canalelor radiculare sub sol.3% in glicerol.
Peroxizii metalici-irigarea can.radiculare dupa izolarea dintelui,perox. De magneziu si calciu in
procesul de drenaj sub forma de paste de dinti spumate.
Peroboratii de sodiu si calciu-elibereaza oxigenul ,poseda proprietati antiseptice si deodorante fara
actiune iritanta,se folosesc in gingivite acute ulcerative ,intra in comp.unor paste de dinti.
Permanganatii-permanganatul de potasiu:poseda actiuni antimicrobiana,antiseptica,
deodoranta,astirngenta,iritanta. In stomatologie :stomatite si gingivite ulcero-necrotice,prelucrarea
palgilor,tratamentul combustiilor,miros neplacut in cav.bucala.

47.PREPARATELE CLORULUI SI IODULUI

Preparatele CLORULUI:se foloseste sub forma de hipocloriti si compusi organici
clorurati.Preparatele elibereaza clorul activ care formeaza acid hipocloric,actiune antiseptica si
dezinfectanta se manifesta asupra bacteriilor gram+-.Efectul antiseptic se reduce in prezenta
substantelor organice(puroiul,sange,tes.necrozate). In stomatologie se foloseste pentru tratamentul
stomatitei acute ,curatarea protezelor,irigarea canalelor.Hipocloritul de calciu la inalbirea.
CLORAMINA-pentru gargarisme in miros neplacut ,in tratm. Endodontic,ca inalbitor si spalarea
protezelor.,antisepsia tegumentelor,plagilor.La fel cunoscut ca un dezinfectant pentru prelucrarea
instumentelor.
Preparatele IOdULUI-se foloseste sub forma de iod elementar,neorganic,iodoform si
iodoforii.Iodul elementar sub forma de tinctura de iod,sol.Lugol,oxidarea subtraturilor si
denaturarea proteinelor,actioneaza bacerticid,sporocid si fungic,se indica pe canalele
dentare,pentru diagnosticarea palcii baceriene.Sol.Lugol-
tratam.stomatitelor,convidozilor,pulpitelor.
Iodoform-elibereaza cantitati mici de iod cu efect antiseptic si anestezic local.Se foloseste in
amestec cu apa si glicerina pentru tratarea buzunarilor septice,iar sub forma de paste intratamentul
alveolitelor.
Iodoforii:Iodinol-actiune antiseptica prolongata,se foloseste in stomatitele candidozice,prin
ionforeza in pulpite,periodontite,artrita ART.Iodonat-sol.apoasa,actiune bactericid
sifungica.,pentru prelucrarea cimpului operator. Iodasept-proprietati antiseptice ,actiune
analgezica si antimicrobiana se utilizeaza in infectiile cav.bucale.Nucina de origine vegetala,lichid
de cul.galbena ,are actiune antibateriene si antifungice,profilaxia afectiunilor bacteriene si micotice
ale cav.bucale.

48.COLORANTII
Fac parte:- der,acridinici-acridina,etacridina,ecriflavina;
-der.azolici-fenazopridina;
-derivatii de trifenilmintic:violet de gentian,verde de briliant;
-der,fenotiazina-metiltionina;
-der,pirimidina-hexatidina.
Colorantii au efect bacteriostatic sau bactericid,fungicid,amebicid si antihelmintic manifestat cu
enzimele pentru ionii de hidrogen,alterarea proteinelor celulare.
Etacridina-se indica ca antiseptic in chirurgie,oftoma,urologie, dermatologie si stomatologie
pentru prelucrea si tratamentul plagilor ,in inflamatia cav.bucale.
In stomatologie mai pot fi utilizati un sir de derivati acridinici ca acriflavina antiseptic pentru
cav.bucale ,euflavina-tratamentulu gingivitelor,stomatitei.
Violet de gentiana-si indica in trat.plagilor infectate,escare,ulcere,se prescreie in stomatite,infectii
streptococice sau fungice a cav.bucale.
Metiltionina-se foloseste in stomatita aftoasa,combustii,procese inflamatorii ale mucoaselor.
Hexatidina-maladiile inflam.a cav. Bucale stomatite,gingivite,parodontoza,candidoze a
cav.bucale, hemoragii gingivale, igiena cav,bucale.

49. DETERGENTII (SURFACTANŃII)

Acest grup de compuşi chimici sunt recunoscuŃi ca fiind agenŃi tensioactivi, tenside, agenŃi
activi de
suprafaŃă (surfactanŃi), agenŃi de curăŃire, care reduc tensiunea superficială (interfacială) într-
un lichid.
Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale constă în umezirea, penetrarea,
spumificarea,
emulsionarea şi îndepărtarea murdăriilor şi a microbilor.
În funcŃie de poziŃia grupării hidrofobe (nepolare, lipofile) în cadrul moleculei există trei tipuri
de
detergenŃi:
- detergenŃi anionici (săpunurile propriu-zise);
- detergenŃi cationici (săpunurile inverse sau detergenŃi sintetici);
- detergenŃii neionici.

Detergentii anionici (Săpunuri propriu-zise)

Neoficinal, săpunurile pot fi folosite pentru acŃiunea lubrifiantă, sub formă de clisme sau chiar
supozitoare, în tratarea constipaŃiei. Săpunurile constituie cel mai important grup de detergenŃi
anionici şi au
următoarea formulă generală: R-COONa(K). Ele se dizolvă în apă dând soluŃii coloidale, cationul
(Na+, K*)
având acŃiune antiseptică şi chiar dezinfectantă propriu-zisă. LanŃul lipofil se dizolvă în
grăsimile impurităŃilor
şi, fiind legat de gruparea hidrofilă (R-COO), se realizează legătura dintre particulele de murdărie
şi apa; deci,
prin îndepărtarea mecanică a apei (spălare) se îndepărtează implicit şi grăsimile (murdăriile).
Dintre săpunurile
folosite în scop medical amintim săpunurile de potasiu (săpun verde, săpun moale), de sodiu
(săpun dur),
mandelate, de calciu sau amoniu. Activitatea antibacteriană se extinde doar asupra germenilor
Gram pozitivi şi a
acido-rezistenŃilor (Micobacterium tuberculosis), astfel încât, pentru utilizarea lor în alte scopuri
se recomandă
încorporarea în structura lor a unor agenŃi bacterieni mai puternici (iodura de potasiu, fenolul,
clorhexidina etc).
Detergentii cationici (Săpunuri inverse, detergenŃi sintetici)
Ca şi detergenŃii anionici, aceştia posedă o grupare lipofilă şi una hidrofilă. Gruparea hidrofilă
este
încărcată pozitiv şi este reprezentată, de obicei de un ion cuaternar de amoniu. În contrast cu
detergenŃii
anionici, cei cationici sunt mai activi în mediu alcalin (apele dure), au acŃiune bactericidă atât
împotriva
germenilor Gram-pozitivi, cât şi a celor Gram negativi (necesită o concentraŃie ceva mai mare
decât în cazul
Gram-pozitivilor). Săpunurile cationice se recomandă pentru sterilizarea câmpului operator (după
o prealabilă
curăŃire cu alcool a acestuia) în soluŃie 1%, pentru antisepsia plăgilor, mucoaselor si ulcerelor în
soluŃie 0,1%.

Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficienŃi împotriva sporilor, virusurilor şi

ciupercilor. Aceşti
detergenŃi aplicaŃi pe piele formează la suprafaŃa acesteia o peliculă ("film") care protejează
pielea la suprafaŃă,
dar este nereactiv în profunzime, astfel, nu se poate exclude prezenŃa microorganismelor sub
acest film. Acest
lucru indică şi faptul că este aproape imposibilă sterilizarea locului operator doar de către acest
grup de
compuşi, din care cauză se recomandă includerea alcoolului în structura lor.
Cetrimida
Este un compus cuaternar de amoniu, care se prezintă ca o pulbere pufoasă, albă sau alb-gălbuie,
solubilă
in apă şi alcool. Este un agent puternic de înspumare. SoluŃiile 1% sunt folosite pentru curăŃirea
pielii, plăgilor
infectate şi a arsurilor. ConcentraŃiile 0,1% sunt recomandate pentru asepsia ugerului, a mâinilor
şi ustensilelor
lăptarului. Cremele 0,5% se aplică profilactic (pentru prevenirea mastitelor) pe mameloane (după
muls).
Pentru prezervarea sterilităŃii instrumentarului se foloseşte soluŃia 1 % la care se adaugă 0,2%
nitrit de
sodiu (previne rugina).
În comerŃ, există preparatul Cetavlon, soluŃie concentrată 20% în flacoane de 120 ml.
Bromura de cetilpiridinium - Bromocet - Cetazolin - este un lichid brun roşcat, limpede, care la
agitare spumifică.
SoluŃia 1% se utilizează pentru asepsia mâinilor şi a pielii, a plăgilor şi a arsurilor. În tricofiŃia
viŃeilor,
profilactic se fac pansaje pe tot corpul cu soluŃii 0,5% (unguent), iar curativ, leziunile se
tamponează cu o soluŃie
5% de bromocet, după care focarele se ung cu bromocet 1%, 2-3 aplicaŃii la interval de 7 - 8 zile.
În comerŃ se găseşte sub forma de soluŃii hidroalcoolice 10% sau 20% de bromură de cetil
piridiniu.
Clorura de cetilpiridinium - este o substanŃă antiseptică, dezinfectantă, cu caracteristici
similare
celorlalŃi compuşi cuaternari de amoniu. În scop preoperator, pentru dezinfecŃia pielii şi a
plăgilor, se utilizează
soluŃia apoasă 1%, sau alcoolică 6,2%. ConcentraŃiile 0,02% (1:5000) au efecte apreciabile pe
Ńesuturile delicate
(mucoase).
În comerŃ există preparatul Intersept, o combinaŃie între acetatul de cetilpiridinium 0,25 % si
acetatul de
dequaliniu 0,25%, în alcool etilic 50%. Se recomandă dezinfecŃia sub formă de aerosoli.
Detergentii neionici (Compuşii amfoterici - amfoliŃi)
AmfoliŃii sunt agenŃi de suprafaŃă, care au atât un grup anionic, cât şi unul cationic în structura
lor.
Nefiind încărcaŃi electric, aceşti detergenŃi sintetici neionici acŃionează independent de
prezenŃa diferiŃilor ioni,
a unui anumit pH. Aceşti detergenŃi sunt cei mai aproape de a realiza combinaŃia ideală de
proprietăŃi a unui
dezinfectant pentru suprafeŃe neanimate. Ei au proprietăŃi de spălare, curăŃire, dezinfecŃie a
suprafeŃelor,
echipamentelor şi clădirilor.

50.DERIVATII NITROFURANULUI SI TIOSEMICARBAZONEI CA ANTISEPTIC.

MECANISMUL DE ACTIUNE,EFECTE,CARACTERIZAREA
GRUPELOR,PARTICULARITATILE UTILIZARII IN STOMATOLOGIE.
Derivatii nitrofuranului.Nitrofural,furazidina
Mecanismul de actiune.-
-reducerea nitrogrupei cu formarea unei substante toxice ce afecteaza peretele cellular,inhiba
ireversibil ,NADP, ciclul Krebs si alte procese biochimice cu dereglarea functiei membrane
citoplasmatice.
-formarea de complexe cu acizii nucleic ice diminue sinteza proteinelor.
Indicatii
Prelucrarea plagilor,combustiilor,fistulelor pielii, mucoaselor
Irigarea cavitatilor serosae si articulatiilor in osteomielite
Prelucrarea cavitatii bucale in procesele inflamatorii si purulente(stomatite,gingivite)
Spalaturi ale cav,bucale in manipulatiile stomatologice
Pansamente ale plagilor,ulcerelor
Conjunctivite
Spalaturi ale sinusurilor,cavitatilor
In angine,otite
Particularitatile de utilizare
Nu se dezvolta rezistenta
Nu afecteaza imunitatea organismului
Sunt eficace in prezenta puroiului singelui, tesuturilor necrotizate
Pot stimula regenerarea epitelizarea.
Efectele.
Anstringent si antiinflamator-permanganatul de
kaliu,hexatidina,aldehidele,policrezulenul,acizii,uleiurile eterice,preparatele metalelor
grele,alcoolii
Deodorant-oxidantii,halogenii,hexatidina,aldehidele,uleiurile eterice,romazolanul
Antimicotic-preparatele iodului,colorantii,acizii,bazele,alcoolii,detergentii
Hemostatic-oxidantii,hexatidina,policrezulenul
Cauterizant-preparatele iodului,oxidantii,aldehidele,acizii
Irritant-permanganatul de kaliu,preparatele iodului,fenolii,aldehidele,bazele,uleiurile eterice
Amebicid-preparatele iodului,colorantii
Anestezic local-uleiurile eterice,iodoformul
Analgesic-hexatidina
Revulsive-preparatele iodului,alcoolii,fitoseptul
Expectorant-preparatele iodului,uleiurile eterice
Decolorant-peroxidul de hydrogen,preparatele clorului

51.ALCOOLII CA ANTISEPTIC.
Preparatele
alcool etilic
isopropanol,benzilalcool,feniletanol,fenoxietanol,chloroform.

Mecanismul de actiune
Actiune asupra proteinelor celulare prin
Denaturarea proteinelor(alcoolii,fenolii)
Alchidarea proteinilor(aldehidele)
Coagularea proteinilor din citoplasma(halogenatii)
Denaturarea proteinilor enzimatice(oxidantii,colorantii,preparatele metalelor grele)
Efectele
-antiseptic si dezinfectant(Gram+ si Gram-,micobacterii,fungi,virusuri)
-astringent
-iritant
-ameliorare a troficii tesuturilor
-revulsiv
-antihidrotic(diminue transpiratia)
-Anestezic local

Indicatiile
Prelucrarea cimpului operator si miinilor
Dezinfectarea instrumentelor si aparatelor
Antisepsia cavitatii bucale(isopropanol,benzilalcool,feniletanol)
Indepartarea rezidurilor din cavitati si canale (chloroform)
Sterilizarea cavitatilor(sol.50% chloroform)
Diminuarea durerii pulpei expuse (alcool)
Prelucrarea tesuturilor dentare dure(alcool)

52. DERIVATII FENOLULUI CA ANTISEPTIC

Preparatele. Fenol,cresol,resorcina,timol,eugenol,policrezulen
Mecanismul de actiune
Actioneaza prin precipitarea proteinilor,precum si manifesta actiune destructive asupra structurilor
si macromoleculelor care se soldeaza cu dereglari ireversibile ale lor.
Flora gram+ este mai sensibila ca gram
Distruge formele vegetativeale microorganismelor
Sporii rezista citeva zile la concentratii de 1% iar bacilul Koch este rezistent
Poseda effect anestezic local 2%
Poseda effect irritant si cauterizant (peste 5%)
Actiunea se pastreaza in prezenta proteinilor,deoarece nu formeaza complexe stabile
Favorizeaza penetrarea unor substante(inclusive a anestezicilor locale )
Are capacitate mare de penetrare si poate penetrare si poate provoca leziuni profunde ce se vindeca
greu
Actiune locala este majorata de alcool,dar diminua de glicerina si ulei,in mediul alcalin si la
temperature joase.
Efectele.
Astringent si antiinflamator
Revulsive
Antimicotic
Irritant

Fenolul
-are miros patrunzator si gust metallic
-poseda effect bacteriostatic la concentratii 0,2-1 %,bactericid 3-5%
-datorita potentei citotoxice nu trebuie sa vina in contact cu gingia,iar utilizarea endodontica poate
produce gangrene apicala
Ca dezinfectant sol.2-5% pentru dejectii,sputa
Ca antiseptic in stomatologie pentru
Prelucrarea canalelor corneale si tesuturilor dentare dure
Analgezie dupa amputarea pulpei dentare
Pregatirea pastei de obturatie provizorie (in amestec cu eugenolul)
Devitalizarea pulpei dentare la dintii de lapte
Aplicarea pe pulpa ulcerate expusa (sol.apoasa 2 %)

53.PREPARATELE ANTIVIRALE.
Clasificarea. Dupa mecanismul de actiune
Inhibitorii intrarii virusului in celula
-inhibitori ai absorbtiei (palivizumab,zintevir)
-inhibitori ai fuziunii virale : docosanol,enfuvirida
-inhibitori ai decapsularii cu dezasamblare virala: amantadine,rimantadina,pleconaril
B.Inhibitorii transvrierii genomului viral..
-inhibitori ai IMP dehidrogenazei cu inhibitia sintezei bazelor azotate. Ribavirina,acid
mecofenolic.
-inhibitori ai revers transcriptazei.abacavir,amdoxovir,didanozina,emtricitabina,lamivudine
-inhibitori ai integrazei HIV . zintevir
-inhibitori ai AND polimerazei virale acyclovir,cidofovir ,idoxuridina,valaciclovir
-inhibitori ai proteinkinazei virale cu inhibarea sintezei de AND-maribavir
-inhibitori ai transcrierii si ai proteinelor reglatoare HIV leptomicina B
-interferonii
C. Inhibitorii procesului de maturare a ARNm viral
-inhibitorii S-adenozilmonocistein hidrolazei analogi ai adenozinei
D. Inhibitorii translatiei ARNm viral afovirsen,fomivirsen,ribozyme
E. Inhibitorii modificarilor posttranscriptionale
-inhibitori ai proteazei HIV amprenavir,atazanavir,lopinavir
-inhibitori ai N-glicolizarii-interferonii
F. Inhibitorii asamblarii componentelor virale si eliberarii virusului
-inhibitori ai neuraminazei virale ..zanamivir,oseltamivir
G.Inhibitorii maturarii virale interferonii
Clasificarea dupa utilizarea clinica.
I Active fata de virusurile AND
A, Antiviralele active fata de herpesvirusuri
-Antiviralele herpetice (herpes simplex tip I si II,varicelo-zosterian)
Acyclovir,cidofovir,idoxuridina,valaciclovir,penciclovir
-Antiviralele active fata de virusul cytomegalic:ganciclovir,valganciclovir,foscarnet,maribavir
B.Antivirale active fata de adenovirusuri. Ribavirina
C.Antiviralele active fata de papilomavirusuri. Afovirsen,interferonii,
D. Antiviralele active fata de hepadnavirusuri. Ribavirina,clevudina,entecavir,lamivudine
E. Antiviralele active fata de poxvirusuri. Ribavirina
II Active fata de virusurile ARN
A.Antivirale active fata de flavirusuri. Levovirina,ribavirina
B. antivirale active fata de orthomyxovirusuri (gripei)amantadina ,rimantadina, zanamivir
C. Antiviralele active fata de retrovirusuri (virusul imunodificientei HIV).
Zidovudina,stavudina,zalcitabina,didanozina,lamivudine abacavir,ritonavir.
D. Antiviralele active fata de paramyxovirusuri (virusul sincitial respirator – VSR).
Ribavirina,palivizumab
E. Antiviralele active fata de picornavirusuri si coronavirusuri. Pleconaril
III Active fata de virusurile AND si ARN
-interferonii.VHV,VHC, herpesvirusuri,papilomavirusuri
-ribavirina . VSR,virusurile gripale,herpesvirusuri,adenovirusuri.poxvirusuri.

Mecanismul de actiune.
Inhibitoare ale patrunderii virusurilor in celula.
Gama globuline-sunt protein serice su structura specific de anticorpi.active contra antigenilor de
suprafata a virusurilor care au declansat formarea lor. Interfera penetrarea in cellule a particulelor
virale.
Inhibitoare ale eliberarii (deproteinizarii)genomului viral. Adamantina ,rimantadina- actioneaza la
nivel initial,timpuriu a ciclului de replicare a virusului gripei A. impiedica decapsidarea virusului
gripal si transfera materialul genetic viral in celulele epiteliului cailor respiratorii.
Inhibitoare ale sintezei proteinilor nestructurale,,timpurii,,. Guanidina ,hidroxibenzil-
benzimidazolul- inhiba formarea ARN – polimerazelor,impiedicind astfel replicarea unor virus ice
contin ARN. La administrarea acestor preparate destul de frecvent si repede se selecteaza mutant
rezistenti.
Inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici:

Analogii purinici si pirimidinici. Aciclovirul este un nucleozid,analogic acyclic al 2

dezoxiguanozinei. Dupa captarea in cellule este monofosforilat su influenta timidikinazei,rezultind
aciclo-GMP,apoi fosforilat in continuare,rezultind acicloGTP. Acest analog nucleotidic inhiba
AND- polimeraza virala.

Valociclovirul este un ester al aciclovirului inactive ca atare. Administrat oral se transforma

aproape complet in acyclovir in cursul apsorbtiei si trecerii in ficat.
Analogii guanozinei. Ribavirina-se transforma in derivatii fosforilati active care inhiba sinteza
GTP si enzimelor virale GTP-dependente,blocind astfel sinteza ARN-ului viral si al proteinilor.
Analogii nucleozidici inhibitori ai transcriptazei. Didanozina este un nucleozid purinic analog al
inozinei. Se transforma intracellular in dideoxiadenozina trifosfat,care inhiba revers
transcriptaza,impiedicind sinteza AND viral. Stavudina este un nucleozid timidic. Se transforma
intracellular in stavudina-trifosfat care in competitive cu substratul natural dezoxitimidintrifosfat
inhiba revers transcriptaza,impiedicind sinteza AND viral.
Compusii non-nucleozidici inhibitori ai revers transcriptazei. Nevirapina este o
dipiridodiazepinona care inhiba replicarea HIV1,inclusive tulpinele rezistente la zidovudina.
Actiunea se datoreste legrii necompetitive de revers transcriptaza,care este inhigata cu
impiedicarea consecutive a sintezei AND viral
Alte inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici. Foscarnetul inhiba replicarea virusurilor prin
blocarea necompetitiva a ADN0polimerazei virale si impedicarea elongarii lantului AND viral.
Inhibitoarele a proteazei virale. Saquinavirul este un analog peptic de sinteza care oprima
activitatea HIV. Mecanismul consta in inhibarea proteazei HIV-enzima responsabila de desfacerea
poliproteinilor virale precursoare,consecutive,nu se mai pot forma proteinile functionale
indispensabile pentru activitatea normal a virusului.
Interferonii de tip I-inductori ai unor enzyme care blocheaza replicarea virala. Interferonul
0alfa,interferonul –beta poseda actiune antivirala nespecifica. Ei actioneaza pe niste receptori
specifici de pe membranele celulare,initiind o segventa de reactii celulare incluzind inductia unor
enzyme care blocheaza reproducerea virala.

54. CLASIFICAREA COMPLICATIILOR FARMACOTERAPIEI. COMPLICATIILE

CAUZATE DE SUPRADOZAREA PREPARATELOR.
La baza clasificarii se afla principiul etiopatogenetic.
Com.cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase-absoluta,relative
Com. Provocate de actiunile adverse specific si nespecifice si proprietatile organotrope ale
medicamentelor
Com. Conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor
Com.cauzate de factorii genetici-idiosincrazia,enzimopatiile
Com.cauzate de administrarea repetata a medicamentelor-toleranta,dependent
Com.determinate de suspendarea tratamentului medicamentos
Com.determinate de dereglarile capacitatilor imunobiologice ale macroorganismului-
suprainfectia,recidiva infectiilor.
Com.manifestate prin reactia de acutizare0bacterioliza
Com.cauzate interactiuni medicamentoase
Com.cauzate de autotratamentul raspindit
Com.cauzate de medicamente falsificate.

Complicatii cauzate de supradozarea preparatului

Supradozarea poate fi absoluta sau relative.cea absoluta este rezultatul erorii
medicului,administrarii ocazionale sau constiene a remediului in doze mari . in supradozarea
relative actiunea adversa,toxica a preparatului survine dupa utilizarea remediului in doze
terapeutice. Simptome ale supradozarii se observa in enzimopatiile determinate genetic,cind are
loc efectul enzimelor metabolismului medicamentelor. Fenomene ale supradozarii relative ale unei
substante se pot evolua ca urmare a utilizarii ei concomitente cu alt preparat care este inhibitor
active al enzimelor metabolismului medicamentelor. Sinteza acestora este inhibata de
codeine,cloramfenicol si alte preparate. Supradozarea relative survine deasemenea si la majorarea
excesiva a fractiei libere a substantei medicamentoase.

55. COMPLICATIILE FARMACOTERAPIEI CAUZATE DE PROPRIETATILE

SPECIFIC,NESPECIFICE,SI ORGANOTROPE ALE PREPARATELOR.
Actiunea adversa si toxica nu se manifesta tot timpul. Ele sunt posibile la persoanele cu premisele
respective-dereglari ale functiei sistemului nervos,ateroscleroza,maladiile cordului ficatului..
Actiunea neurotoxica. Sistemul nervos poseda hipersensibilitate la agenti chimici,care inafara de
tulburari functionale pot provoca fenomene de distrofie si chiar moartea celulelor si fibrelor
nervoase. Afectiunele dese ori au o localizare destul de specifica-lezarea nervului vestibulocohlear
la utilizarea aminoglicozidelor,atrofia nervului optic-derivatii 8- oxichinoliniei.
Actiunea hepatotoxica. Ficatul primul primeste ,,lovitura toxica,, a dozei totale a remediului
medicamentos. Majoritatea preparatelor medicamentoase exercita actiune nefavorabila asupra
ficatului,alterind parametrii functionali. Morphologic se constata;distrofie adipoasa,vacuolizarea
celulelor,iar in cazuri grave-necroze centrobulbare cu regenerarea ulterioara sau dezvoltarea
tesutului conjunctiv.
Actiunea ulcerogena a remediilor. Actiunea lezanta a preparatului asupra mucoasei si inhibitia
productiei sucului protector contribuie deasemenea la aparitia ulcerelor medicamentoase. La
diferite substante prevaleaza unul din multitudinea mecanismelor de actiune. Actiunea lezanta este
mai pronuntata la administrarea preparatelor per os.. actiunea ulcerogena se manifesta de obicei
brusc; pe fondul starii satisfacatoare apare hemoragie gastrica sau perforatia ulcerului.
Actiunea nefrotica. In rinichi si in ficat se concentreaza o cantitate maxima de substante
medicamentoase si produsele metabolismului lor. Majoritatea dereglarilor nefrotice sunt cauzate
de dezvoltarea procesului allergic. Lezarea rinichilor are loc sau prin inflamatia aparatului
glomerular sau prin distrofia epiteliului tubilor renali. Primele simptome sunt dureri in regiunea
lombara cu retentia lichidului.
Actiunea teratogena. Preparatele influenteaza asupra fatului provocind diferite malformatii.
Cortizonul si analogii sai manifesta actiune teratogena la soareci si iepuri dar nu provoaca un astfel
de defect la sobolani . nu-I nici o garantie ca substanta cercetata pe animale confirmata ca
nepericuloasa se va comporta la fel si la oameni.

56. COMPLICATIILE FARMACOTERAPIEI CAUZATE DE SENSIBILIZAREA

ORGANISMULUI SI MICSORAREA REACTIILOR IMMUNE ALE ORGANISMULUI.
Reactiile alergice medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism sunt cele mai
fregvente din aceasta grupa. Pentru a sensibiliza organismal ele trebuie sa se transforme in antigeni
complexi prin cuplarea ireversibila cu proteinele. La dezvoltarea alergii medicamentoase
preparatul se transforma ontr-o forma carew poayte sa interactioneze cu proteinile. Apoi arte loc
conjugarea haptenei cu proteina organismului sau o alta molecula purtatoare respective cu
formarea antigenului complet.
Pentru reactia alergica spre deosebire de multe alte tipuri de actiuni nefavorabile e caracteristica
absenta legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.unul si acelasi medicament e
capabil sa provoace diferite fenomene si invers.. preparatul medicamentos nu va duce la
dezvoltarea imediata a reactiei alergice, daca nu este sensibilizare alterna,. Dupa durata aparitiei se
disting trei tipuri de reactii alergice. Acute pina la 60 min,subacute in intervalul1-24 ore, de tip
intirziat nu mai devreme 24 ore si chiar citeva saptamini. Socul anafilactic se dezvolta de la citeva
min..pina la 30-60 min. urticari,edemul Quinke,astmul bronsic pot decurge ca reactii alergice
acute, subacute sau intirziate,. Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza dupa 24 ore si
mai mult. Fenomene analogice se manifesta si in febra medicamentoasa.
Reactiile alergice la prep. Medicamentoase se dezvolta mai des la persoanecare in trecut au fost
afectate de unul din fenomenele alergiei..principiul mijloc de profilaxie a alergiei medicamentoase
este anamneza. Alergiile medicamentoase se trateaza dupa caz, cu antihistaminice, utile in forme
usoare-moderate ale alergiilor de tip anafilactic,glucocorticoizi, utili in toate alergiile, cu
adrenalina este indispensabil in socul anafilactic. In caz de bronchospasm allergic se administreaza
bronhodilatatoare,cromoglicat sau ketotifen.

57. COMPLICATIILE FARMACOTERAPIEI CAUZATE DE SUSPENDAREA BRUSCA

A TRATAMENTULUI,,FENOMENUL REBOUND,SINDROMUL DE LIPSA,,.
PROFILAXIE SI TRATAMENT.
Sub fenomenul rebound se subintelege un complex de simptome care se dezvolta la intreruperea
brusca a administrarii preparatului dupa utilizarea indelungata,deobicei in doze mari. Manifestarile
clinice ale fenomenului rebound pot fi destul de variate. Fenomenele de abstinenta care apar la
persoanele cu dependent medicamentoasa,dupa suspendarea substantei obisnuite. Fenomenul de
suspendare cel mai frecvent survine dupa anularea brusca a preparatelor
hormonale,antihypertensive,antianginoase,barbituricilor.
Micsorarea treptata a dozelor preparatelor inainte de suspendarea lui permite a reduce la minimul
riscul dezvoltarii fenomenului rebound. Sindromul de suspendare dupa anularea terapiei
glucocorticoide se manifesta prin insuficienta suprarenala acuta.pentru profilaxie se recomanda
diminuarea corticosteroizilor acite 0,5-5 mg fiecare 3-7 zile. In anumite cazuri anularea brusca a
betaadrenoblocantelor la bolnavii de ischemie creste numarul de accese anginoase si se poate
dezvolta infarctul miocardic. Peste 1-2 saptamini dupa contramandarea sau micsorarea dozei beta-
adrenoblocantelor au fost elucidate simptome de hipertiroidism. Probabil la baza fenomenului
rebound al propanolului stau citeva mecanisme.
Stimularea excesiva a beta-adrenoreceptorilor
Dereglarea disocierii oxihemoglobinii
Reactivitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
Intensifica crearea agregatiei plachetelor
Reactivarea inervatiei simpatico dupa suspendarea beta-adrenoblocantelor
Hipersensibilitatea pacientilor
Pentru tratamentul fenomenului rebound al barbituricilor si remediilor sedative-hipnotice e rational
de indicat fenobarbitalul.
Suspendarea brusca a anticoagulantelor mareste fregventa deceselor subite,infarctului miocardic si
acceselor de angina piectorala. Ca fenomen rebound au fost descries hipercoagularea singelui si
diferite variante de tromboembolii. Pentru profilaxia fenomenului rebound este obligatoriu de
contramandat treptat preparatul.

58. CLASIFICAREA EFECTELOR ADVERSE SI AFECTIUNILE CAV. BUCALE

PROVOCATE DE REMEDIILE MEDICAMENTOASE SI ALE SUBSTANTE BIOLOGIC
ACTIVE. EFECTELE ADVERSE DIRECTE ALE PREPARATELOR. PROFILAXIA SI
TRATAMENTUL.
Efectele adverse si bolile cav. Bucale, ca rezultat al administrarii a remediilor medicamentoase,pot
fi sau manifestarile particulare ale reactiilor sistemice generalizate sau raspunsul izolat la utilizarea
preparatelor topic sau per os. Complicatiile cauzate de administrarea medicamentelor se divizeaza
in;
Efecte directe ale preparatelor
Efecte in urma actiunii farmacologice
Efecte orale secundare
Efecte cumulative
Efecte specific ale preparatelor.
Efectele directe ale preparatelor;
Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale si modifica
culoarea dintilor in urma influentei directe a substantelor. Acizii tari sau solutii alkaline,remedii
astringent si absorbante,pastele dentare si remediile pentru gargara cav. Bucale pot fi cauza
descuamarii superficiale a mucoasei si chiar ulceratiei ei. Violetul de gentian, utilizat inca uneori
pentru tratamentul candidozei cav. Bucale poate cauza necroze superfeciale. Uneori diferite sucuri
de fructe utilizate in cantitati mari precum si unele medicamente,pot fi cauza distructiei si
decalcificarii dintilor.
Tratamentul tesuturilor moi afectate de medicamente se reduce la inlaturarea cauzei,irigarea cav.
Bucale cu solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor. La nimerirea in cav. Bucala a
substantelor alkaline e necesar urgent de spalat cavitatea bucala cu apa. Fumatul ,supraconsumul
de ceai, cafea substante colorate duce la colorarea dintilor. Tetraciclinele penetrind in structura
cristalina a dentine,provoaca decolorarea nu numai a structurilor superficiale ci si a celor profunde
ale tesutului dentar. Unii autori recomanda de utilizat pentru inalbirea dintilor solutie 35% apa
oxigenata,aplicind-o pe suprafata lor.

59. EFECTE ADVERSE INDUSE DE ACTIUNELE FARMACOLOGICE. PROFILAXIA

SI TRATAMENTUL.
2.Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase provoaca
uscaciunea mucoasei cavitatii bucale –
anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice,anticanceroase,tranchilizante,diuretice.
La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale
-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor
-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere minima
efectiva,deoarece sunt asa categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la care efectul curative se
manifesta la doze mai mici ca cele terapeutice
-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.
Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la dezvoltarea
complicatiilor. Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La pacienti se micsoreaza
brusc secretia salivei. tratamentul xerostomiei. Pentru stimularea salivatiei bolnavilor li se
recomanda guma de mestecat fara de zahar. Preparatele salivei artificiale micsoreaza uscaciunea in
gura. Irigatii cu lamiie si glicerina. Component flavoringului;ulei de cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei
de anason 3ml,ulei de scortisoara 1ml,alcool etilic 70 % pina la 100 ml. pentru gargara cavitatii
bucale se foloseste Solutia de pilocarpina. Preparatele cu proprietati colinergice pot fi cauza
hipersecretiei glandelor lacrimale-sialoree.
Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.
Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de tratament cu
fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor ramedii medicamentoase se
modifica microflora normal a cavitatii bucale . de exemplul corticosteroizii in inhalatii inhiba local
mecanismele imunologice,se creaza conditii pentru dezvoltarea Candidei albicans.

60. EFECTE ADVERSE ORALE SECUNDARE. . PROFILAXIA SI TRATAMENTUL.

Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului tip I dupa
utilizarea imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru suprimarea procesului imun
sau inflamator.
La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia odontogena.
Cea din urma ,de regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi de origine bacteriana,virotica
sau micotica. Candida albicans este agentul pathogen cel mai fregvent al cavitatii bucale la
bolnavii cu limfopenie,granulocitopenie. Acest microorganism la persoanele sanatoase nu
provoaca nici un fel de manifestari clinice.
Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si creerul – se
manifesta adesea prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri, parestezii,edeme,perforatia
palatului dur, oftalmoplegia si simptome neurologice sunt manifestari clinice ale acestei boli.
Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.
Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella zoster) apare
fregvent la pacientii cu statusul imun dereglat.
Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu utilizarea
periutelor dentare moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu solutie salina izotona.
Preparatele corticosteroidiene sunt contraindicate in afectiunele ulceroase,deoarece inhiba
procesele imunu. In aceste cazuri sunt ndicate irigatii cu solutii antibacteriene si utilizarea regulate
a solutiei 0,2 % clorhexidina bigluconat de 4-6 ori pe zi. Preparatele ce contin Novocain nu se
recomanda din cauza riscului dezvoltarii hipersensibilizarii.
Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat agentul pathogen.
Terapia antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.
Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotic dupa
identificarea agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina G,introdusa intravenous este
preparatul de elective in infectia streptococica.
Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al
trombocitopeniei,coagulopatiei disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice trebuie
curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de inlaturat chaagurile de singe mechanic sau cu
solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive, igiena cavitatii se realizeaza cu
periute moi sau cu un tampon de tifon.
Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si vegetative,de
obicei acuze de dureri cu parastezii in degete si member sau fara ea.Nervii cranieni sunt atacati
mai rar. Durerile maxilare ce imita durerile odontogene sau periodontogene,sun manifestarile
patologice ale nervului trigemeni. Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt reversibile dupa
suspendarea preparatelor.

61)))EFECTELE ADVERSE SPECIFICE ALE PREPARATELOR. MECANISM SI

TABLOUL CLINIC, PROFILAXIA SI TRATAMENTUL
Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv fibros.Mecanismul
hiperplaziei este studiat incomplet.Se recomanda suspendarea preparatului, uneori extirparea
chirurgicala a tesutului abundent. Anticoagulantele predispun la dezvoltarea hemoragiilor petesiale
si purpurei mucoasei cavitatii bucale dupa traume. Inainte de interventiile chirurgicale este necesar
de corijat dozele. Reactiile imunologice de origine medicamentoasa pot fi rezultatul contactului
direct al mucoasei cavitatii bucale senzibilizate cu alergenul(efect direct) sau o parte a reactiilor
generalizate fata de preparatele administrate sistemic( efect indirect). Reactiile alergice de contact
ale mucoasei cavitatii bucale sunt similare cu dermatitele alergologice de contact. Au fost descrise
gingivostomatite atipice ce includ triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol,
timol, substante gustative de menta, ce persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre
dezvoltarea stomatitei si dermatitei orale de contact la utilizarea cafeinei solubile ,solutiilor pentru
gargara ,remediilor cosmetice,anestezicelor generale,iodurilor. Complicatiile alergice se pot
manifesta clinic prin edeme,usturime si eritem, usturime si eritem in lokul contactului, formarea
papulelor si ulcerelor..Polieritemul,reactiile lichenoide, gingivitele descuamative si manifestarile
lupusului eritematos sunt leziuni medicamentoase (efecte indirecte)
Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina, sulfamide,
barbiturice, benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni descuamate ale mucoasei in
locarile formarii veziculelor sau bulelor, portiuni hemoragice pe mucoasa extrabucala.
Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol
,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.
Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar leziuni
eritematoase,epiteliul se transforma in ulcere dureroase.
Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa sunt preparate ce provoaca lupus eritematos
Tratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la suspendarea
preparatului, igiena minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor analgezice.Daca
suspendarea preparatelor nu duce la ameliorarea starii ,atunci se recurge la terapia corticosteroida
sistemica.In cazul cind boala migreaza(pielea, organele genitale, conjunctiva) bolnavul se
interneaza.
Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea citotoxica directa
are loc atunci cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele organelor si mucoaselor.Ele
intervin in multiplicarea celulelor si pot fi cauza inflamatiei generalizate ,ulceratiei, reactiilor
lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se caracterizeaza prin distructia celulelor stem ale maduvei
osoase si care se manifesta prin mucozite ,infectii si hemoragii.
Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se manifesta peste 3
zile sub forma de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona nodulara cu ulceratii peste 7
zile.Forma usoara a mucozitei se caracterizeaza prin eritem.Forma intermediara-pete
eritematoase,erozini, acuze de disfagie.Forma grava –ulceratii profunde cu centru necrotic.Formele
grave epuizeaza bolnavii si pot fi cauza suspendarii tratamentului si prelungirii terapiei.