Jianu Aurelia

AMG 1B

ROLUL MASS MEDIA IN EDUCATIA PENTRU SANATATE

 

Televiziunea este un mediu de comunicare public ce vizează întreaga

societate. Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului, dar este şi o
ştiinţă socială. Mesajul sanogen poate fi obţinut şi prin imagini, iar tele-
viziunea face parte din noile tehnologii ale societăţii actuale. Noile
tehnologii şi cunoaşterea ştiinţifică sunt forţele cele mai importante, care,
prin conotaţiile interdisciplinare, pot conduce la înţelegerea publică a
ştiin-ţei, precum şi la o relaţie între ştiinţăşi societate. Promovarea
comportamentului sanogen, consilierea pe probleme de sănătate,
reducerea factorilor de risc sunt necesare. Imaginea publicitară televizată
a devenit „im perialismul imaginii“ şi şi-a pus accentul pe mesajul
publicitar cromatic, morfologic, textual.

Convingerea maselor prin mesajele televizate conduce la educaţia

sanitară bazată pe modelul medical. Educaţia în sănătate prin televizor şi
presă trebuie să acţioneze în vir. Promovarea sănătăţii este diferită de
promovarea unor produse sau servicii comerciale. Sănătatea nu este
palpabilă, la fel cum este un produs comercial, iar beneficiile în a urma
promovării unui mesaj de sănătate nu sunt obţinute imediat. În cazul
produselor și serviciilor comerciale, beneficiile vin imediat după ce
publicului consumator i se cere să acţioneze într-un anumit fel. Este
necesar să înțelegem evoluția medicinii și a jurnalismului pornind de
la dorința de vindecare și educare, clamată de fiecare; a le privi ca
fenomene deopotrivă culturale și economice, a observa relația dintre
cunoaștere și putere, dar și natura și modul de exercitare a autorității
ambelor câmpuri; a comunicării acestora cu societatea și a punților
dintre ele.

  Medicii vin zilnic în contact direct și intim cu oameni aflați în

momente critice (tranzitorii sau nu) ale existenței lor. Profesia
medicală a dus la transformarea autorității în privilegiu social, putere
economică și influență politică. Împreună cu alte puternice forțe
sociale, a modelat structura instituționalizată a îngrijirii medicale. Este
interesant de studiat evoluția percepției societății asupra medicilor; de
la sclavi eliberați, cu un statut social precar, ca în Roma Antică, până
la invidiații și acuzații medici de astăzi. În SUA, înainte de anul 1900,
chiar dacă existau doctori care aveau o avere considerabilă, marea
majoritate a medicilor ducea o existență modestă.

Medicii își exercită autoritatea asupra pacienților, familiilor

acestora, colegilor din subordine și chiar asupra publicului larg, uneori
în probleme ce le depășesc competența. De aici, conversia autorității
înspre controlul diferitelor arii, a organizațiilor și politicilor
guvernamentale; lupta pentru autoritatea culturală; sectorul medical
este o arenă strategică specială a conflictelor politice și economice.
Sociologii afirmă că respectul și prestigiul arătate medicilor au
favorizat aroganța multora dintre aceștia. Medicii, priviți ca grup
profesional, sunt mai puțin probabil idealizați, sistemul de sănătate a
răcit relația cu pacienții, depersonalizând-o, creând, așa cum afirmă
psihiatrul Alan S. Berger, un „sistem arogant”, în care există furnizori
și consumatori de sănătate.

or: eficienţă, Mass-media, pe zi ce trece, îşi pierde vocaţia

formatoare. În schimb, se constituie într-o forţă imensă, care introduce
uneori multă confuzie şi foarte mult haos nu numai în societate, ci şi la
nivelul minţii şi al inimii omului, susţin unele voci autorizate în
diverse domenii.

Impactul mass-mediei asupra sănătăţii umane este o temă complexă,

ale cărei consecinţe au început să fie dezbătute şi de către Biserică,
întrucât ea însăşi utilizează mijloace moderne de comunicare în
lucrarea sa pastoral-misionară, social-filantropică, cultural-
educaţională şi administrativă. Una dintre aceste dezbateri a fost
organizată la finalul anului trecut de Biroul de asistenţă religioasă din
cadrul Sectorului social-filantropic şi misionar al Arhiepiscopiei
Bucureştilor. Este vorba despre o conferinţă a preoţilor de caritate din
unităţile spitaliceşti şi cele de asistenţă socială din Bucureşti, susţinută
de pr. Constantin Cojocaru, de la Spitalul Clinic de Reumatologie „Dr.
Ioan Stoia“ din Bucureşti. Invitatul special al dezbaterii a fost Virgiliu
Gheorghe, specialist în bioetică, autor a numeroase cărţi despre
influenţa pe care mijloacele mass-media o au asupra sănătăţii omului.
 Pr. Constantin Cojocaru a arătat că „mass-media îi influenţează
profund pe oameni în felul de a înţelege viaţa, lumea şi propria lor
existenţă. Influenţează un univers care ţine prin excelenţă de
misiunea Bisericii. Pentru cei mai mulţi dintre oameni, televiziunea şi
internetul, sau mai nou televiziunea pe internet accesată de pe
telefonul mobil şi comunicarea prin reţelele de socializare din spaţiul
internetului reprezintă o modalitate plăcută de petrecere a timpului
liber, un mod de relaxare, dar şi un «aliat» puternic în momentele de
plictiseală sau de singurătate. Astfel, rolul televiziunii în viaţa noastră
a devenit extrem de important, ajungând o dependenţă de neînvins,
tin Cojocaru.iilomai ales în rândul cop Potrivit studiilor specialiştilor în
domeniu, televiziunea reduce capacitatea de a gândi într-un mod
critic. „Privitul la televizor amorţeşte emisfera stângă a creierului şi
lasă emisfera dreaptă a creierului să îndeplinească toate activităţile
cognoscibile, numai că partea dreaptă a creierului are tendinţa de a
nu analiza în mod critic informaţiile asimilate. Emisfera stângă este
regiunea critică pentru organizarea, analizarea şi judecarea datelor
primite.

Partea dreaptă a creierului tratează datele primite în mod necritic

şi nu decodează sau divide informaţia în părţile ei componente.
Emisfera dreaptă procesează informaţia în întregul ei, determinând
răspunsuri mai degrabă emoţionale decât raţionale (inteligente). În
plus, aceste regiuni ale creierului nu pot să facă distincţie între
realitate şi imaginile fabricate (o funcţie îndeplinită de neocortex), de
aceea reacţionează la conţinutul transmisiei TV ca şi cum ar fi real,
secretând hormonii adecvaţi şi aşa mai departe. Din acest motiv,
oamenii care se uită în mod excesiv la televizor au tendinţa de a avea
o perspectivă nerealistă şi incorectă asupra realităţii“, a mai subliniat
pr. Constanr“.