Sunteți pe pagina 1din 3

Analiză comparativă între principalele forme de guvernământ ale țării

noastre de-a lungul timpului

În dreptul constituţional forma de guvernământ este definită ca fiind modul în care


sunt constituite şi funcţionează organele supreme într-un stat.

Cele  mai utilizate forme de guvernământ nu numai în istorie, dar şi în perioada


contemporană sunt monarhia şi republica.

Monarhia este cunoscută din cele mai vechi timpuri şi a fost cea mai răspândită formă
de guvernământ. În raport cu aspectele istorice, dar şi cu tot ce înseamnă realităţi
contemporane, în evoluţia monarhiei mai importante sunt formele de: monarhie
absolută şi monarhie limitată (constituţională).

Monarhia limitată (constituţională), aşa cum arată chiar denumirea, se caracterizează


prin limitarea puterilor monarhului în conformitate cu legea fundamentală a statului
(constituţia).

Republica este acea formă de guvernământ în care, aşa cum se spune, cetăţenii se


guvernează singuri, desemnându-şi sau alegând un şef de stat, denumit, de regulă,
preşedinte.
Variantele contemporane ale republicii sunt: republica parlamentară, republica
prezidenţială şi republica semiprezidenţială.

Evoluţia formei de guvernământ în România a exprimat întreaga istorie a poporului


român de la formarea statului unitar român (1859), până în prezent. În acest sens vom
aminti că potrivit Statutului lui Cuza (1864) puterile publice erau încredinţate: „ Domnului,
unei Adunări Ponderatice şi Adunării Elective”, „ domnia” caracterizând deci instituţia de
şef de stat.

Constituţia din anul 1866, Sub – secţiunea I „Despre domn”, reglementează monarhia
ca formă de guvernământ stabilind ereditatea în linie descendentă directă, legitimitatea cu
excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu înlăturarea urmaşilor de
sex feminin. După proclamarea Regatului (1881) domnul „ ia pentru sine şi moştenitorii
săi, titlul de Rege al României”. Monarhia este menţinută şi de Constituţiile din 1923 şi din
1938.

Forma monarhică a fost înlocuită cu forma republicană de guvernământ prin Legea


nr.363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrată prin Constituţiile din anii 1948,
1952 şi 1965.

După revoluţia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr.2 s-a reafirmat forma de
guvernământ republicată, iar potrivit legislaţiei s-a instituit funcţia de Preşedinte al
României. Constituţia actuală a României prin articolul 1 stabileşte că forma de
guvernământ a statului român este republica. Preşedintele României este ales prin vot
universal, direct şi liber exprimat, nu este subordonat Parlamentului şi este şef al
executivului alături de primul ministru.

Istoria a demonstrat că abolirea monarhiei a fost un act de forţă care nu a avut nimic
de-a face cu un raţionament juridic constituţional. 

O diferenţă majoră şi evidentă între o monarhie si o republică este modul în care şeful
statului este selectat. Republica este acea forma de guvernământ în care atribuţiile de şef al
statului sunt îndeplinite de un organ ales pe o perioadă de timp determinată. În republică
guvernarea se înfaptuieşte prin reprezentanţi aleşi după proceduri electorale. Preşedintele
este ales fie direct, prin vot universal, fie de către parlament. Monarhia este acea formă de
guvernământ în cadrul căreia exercitarea funcţiei de şef al statului revin unei personae
desemnate pe bază ereditară.

O altă deosebire între cele două forme de guvernământ o constituie faptul ca regele
domnea pe toată durata vieţii din momentul împlinirii vârstei de 18 ani, pe când in
republică, şeful statului este doar pe o perioadă de timp limitată.

Avantajele monarhiei ar fi:

- eliminarea alegerilor prezidențiale - din 5 în 5 ani - cu toate costurile aferente;

- eliminarea luptelor între partide și în interiorul partidelor pentru postul de președinte;


- eventuale apropieri între România și alte monarhii europene care ar putea fi facilitate de
relațiile între respectivele case regale.

La capitolul dezavantaje presupun ca cel mai mare dezavantaj al monarhiei ar fi acela


că mulți dintre cetățeni nu s-ar simți reprezentați de persoana regelui sau de membri casei
regale. Similar, un sistem republican are la rândul lui avantajul de a fi cel mai reprezentativ
pentru cetățeni – toți cei de la conducere sunt aleși prin vot liber exprimat.