ACADEMIA NAVALĂ ‘’MIRCEA CEL BĂTRÂN’’

Specializarea Electromecanica Navala

Proiect la disciplina
’’Programe soft pentru nave complet automatizate’’
“PROIECT INSTALATIA DE RACIRE CU APA DE MARE”

Realizat de: Student Sergent- Dulea Maria Denisa

- Zavate Andrei
Indrumator:Postolache Florin

1
2
 CUPRINS

1. Introducere
2. Descrierea instalatiei
3. Rolul instalatiei
4. Functionare
5. Concluzie
6. Prescurtari si notatii
7. Bibliografie

1. Introducere
Aproape, fara exceptie agenutul termic din circuitele de racire deschise este apa de mare.
Apa de mare conţine un procent mare de săruri, care o face inutilizabilă pentru instalaţiile
sanitare de la bordul navei sau pentru a putea fi folosită ca agent termic în instalaţiile de forţă.
Pompele de răcire aspiră apa de mare din magistrala care uneşte prizele Kingstone.
Tubulatura magistrală se conectează cu fecare priză de ambarcare prin intermediul valvulei de
separaţie a fltrului şi a valvulei Kingstone. Curăţirea prizei se realizează în timpul
exploatăriicu ajutorul aerului sub presiune (3...6)(bar) sau a aburului în ape foarte reci
de joasă presiune. Atat priza cat şi fltrele trebuie să fie prevăzute cu tubulaturi de aerisire pană
la nivelul punţii principale . In sistemele de răcire debiteză de regulă - pompe de debit mare şi
după caz pompa de serviciu corp. Aceste pompe sunt acţionate independent dar sunt şi soluţii
constructive cu pompe articulate la motoarele auxiliare. Motorul principal este deservit de una
din pompele de circulaţie , care în timpul marşului poate alimenta şi celelalte circuite de
răcire. Pompa de circulaţie apă de mare este conectată prin valvulă cu reţinere şi la sorbul de
avarie.

3
 2. DESCRIEREA INSTALATIEI

SCHEMA INSTALATIEI DE RACIRE CU APA DE MARE

4
Componentele instalatiei de racire

a) Pompe:
-pompe centrifuge;
-pompe cu piston;
Pompele centrifuge pot fi actionate:
-direct de la arborele motor, in cazul motoarelor semirapide sau
rapide, sau al compresoarelor de aer, realizandu-se astfel un sistem
de racire compact. Daca motorul va functiona la turatie minima,
debitul de apa al pompei poate fi insuficient si deci motorul va fi
supraincalzit. De aceea, de acest aspect va trebui tinut cont la
alegerea coeficientului de majoare a debitului pentru calculul
pompelor antrenate direct de la motorul principal;
-de catre un electromotor, in cazul motoarelor, de propulsie
lenta. Sistemele de racire avand pompe cu actionare autonoma se
caracterizeaza prin siguranta mare in functionare, posibilitatea de a

5
 debita lichid pentru racirea mai multor obiectve cu acceasi pompa si
trecerea rapida la functionarea cu pompa de rezerva. Exista si
dezavantaje in utilizarea acestui tip de pompa cu actionare
autonoma: dependenta fuctionarii de alimentarea de energie,
consum energetic relativ mai mare pentru unitatea de masa, de
lichid transvazata.

Pompele cu piston se utilizeaza la instalatiile navale de

propulsie cu motoare lente sau semirapide de putere relativ redusa.
Aceste pompe sunt cu autoamorsare si au relative mai mari in
comparatie cu pompele centrifuge. In mod obisnuit se dispun doua
pompe cu piston, una pentru vehicularea apei din instalatia de
racire, iar una ca pompa de santina si in acelasi timp ca pompa de
rezerva pentru instalatia de racire.

b) Schimbatoare de caldura:
- cu tevi;
- cu placi;
A) Schimbatoare de caldura cu tevi, componente:
1-capac;
2-fund;
3-racorduri in legatura cu spatial intratubular;
4-placi tubulare;
5-racorduri in legatura cu spatiul intertubular;
6-fascicul de tevi;
7-manta;
Fasciculul de tevi este montat la capete in orificiile practicate in
doua placi tubulare si inchis intr-o manta fixata etans de placile
tubulare, acoperita la ambele capete cu capac si fund. La cele doua

6
extremitati ale fasciculului de tevi se formeaza astfel doua camere,
de distributie si de colectare, delimitate de capac, rspectiv fund.

B) Schimbatoare de caldura cu placi, componente:

1- suport;
2- placa de capat mobile;
3- bare de ghidare si fixare;
4- placi metalice;
5- placa de capat fixa;
6- bolturi de strangere;
Placile metalice sunt montate in pachete, dispuse pe un cadru
metalic format din bare de ghidare si fixare si suport. Palcile se
strang cu bolturi intre placa de capat fixa si placa de capat mobila.
Placile de capat au rolul de a absorbi fortele necesare etansarii
placilor si fortelor rezultte din presiunea fluidelor, precum ,si de
fixarea pachetelui de placi. Placile au gauri pentru trecerea celor
doua fluide intre care se produce transferul de caldura.

7
c) Filtrele:
Se folosesc pentru retinerea corpurilor solide care ar putea
patrunde in instalatia de racire impreuna cu apa din afara bordului.
-se dispun in general dupa prizele de fund si prizele de bord;
-cele mai utilizate filtre sunt filtrele granulate si filtrele cu prestart;
-materialul granulat folosit frecvent este nisipul cuartos;

8
 d) Prizele de fund:

Servesc pentru preluarea apei din afara bordului. Se dispun de regula

doar prize, in compartimentul masinii si legate intre ele, una se
amplaseaza intre bordaj si fund, iar a doua e dispusa pe fundul navei.

Priza de fund, componente:

1-priza amplasata intre bordul si fundul navei;

2-filtru;

3-valvula pentru returnarea apei calde in priza;

4-valvula de aer comprimat, de curatare a gratarului prizei;

5-valvula pentru abur necesar dezghetarii in caz de inghet;

6-valvula prin care se elimina aerul si rezidurile petroliere;

9
 e) Rezervoarele:

Rezervoarele de compensatie se folosesc pentru completarea cu lichid

a circuitului de racire. Rezervoarele de expansiune se dispun la un nivel
care sa depaseasca 0,5-2 m nivelul celui mai inalt punct racit al motorului
cu apa desalinizata. Volumul unui astfel de rezervor se va alege intre
limitele 0.12-0.25 [1/kW] si poate reprezenta 10…20% din volumul
existent in instalatie.

f) Aparate de masura si elemente de reglare:

Scopul acestora este de a asigura o functionare optima a
agregatelor racite. De aceea se prevad:
- termometre, la iesirea fluidului de racire din fiecare chiuloasa a
motorului;
- termometre, la intrarea s iesirea fluidului de racire la fiecare
piston (la motoarele Diesel in doi timpi);
- termometre, la intrarea si iesirea fluidului de racire de la fiecare
schimbator de caldura (aer-apa, apa-apa, ulei-apa)
- manometre, la intrarea si iesirea fluidului de racire din agregatele
racite, pentru masurarea presiunii si a rezistentelor hidraulice;
- dispozitivele de reglare automata, pentru controlul si mentinerea
parametrilor corespuzatori.

Valve si pompe gasite pe instalatie:

1. Valve:

10
 -valva de admisie a apei dulci (low temperature fresh water cooler inlet
valve);
-valva de evacuare a apei dulci (low temperature fresh water cooler outlet
valve);
-valva de admisie a aerului (air circuit system inlet valve);
-valva de evacuare a aerului (air circuit system outlet valve);
-valva de admisie a condensatorului (AC condenser inlet valve);
-valva de evacuare a condensatorului (AC condenser outlet valve);
-valva de admisie a compresorului (AC compressor inlet valve);
-valva de evacuare a compresorului (AC compressor outlet valve);
-valva de admisie pentru racirea hidraulica (cooler for hydraulic power
pack inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea hidraulica (cooler for hydraulic power
pack outlet valve);
-valva de admisie pentru racirea rulmentilor de arbore (intermediate shaft
bearing inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea rulmentilor de arbore (intermediate
shaft bearing outlet valve);
- valva de admisie pentru racirea uleiului (main lube oil cooler inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea uleiului (main lube oil cooler outlet
valve);
-valva de admisie pentru racirea aerului la motorul principal (main engine
air cooler inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea aerului la motorul principal (main
engine air cooler outlet valve);
-supapa de aspiratie pentru racirea apei dulci (low temperature cooling
fresh water saction valve);
- supapa de descarcare pentru racirea apei dulci (low temperature cooling
fresh water discharge valve);
-valva de admisie pentru racirea uleiului la tancurile de uxilia (water
ballast pump turbine lube oil cooler inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea uleiului la tancurile de uxilia (water
ballast pump turbine lube oil cooler outlet valve);
-valva de admisie pentru racirea uleiului la turbina (cargo oil pumpe
turbine lube oil cooler inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea uleiului la turbina (cargo oil pumpe
turbine lube oil cooler outlet valve);
-valva de admisie pentru racirea uleiului la turbo-generator (turbo
generator lube oil cooler inlet valve);
- valva de evacuare pentru racirea uleiului la turbo-generator (turbo
generator lube oil cooler outlet valve);
2. Pompe:
- pompa de circulatie pentru boilere (boiler water circuit pump);
-popma de racire cu apa dulce pentru camera motoarelor (low
temperature cooling fresh water pump- ER2);

11
 - pompa de aspiratie pentru racirea apei dulci (low temperature cooling
fresh water pump saction valve);
- pompa de refulare pentru racirea apei dulci (low temperature cooling
fresh water pump discharge valve);

3. Rolul instalatiei

Sistemul de rãcire cu apa de mare are rolul de a evacua, prin fluidele de rãcire, o
parte din energia termicã dezvoltatã în motor, cu scopul realizãrii unui regim termic
optim, atât din punct de vedere al desfãșurării ciclului, cât și din punct de vedere al
solicitãrilor termomecanice. Problema principalã este aceea a stabilirii unei scheme
de rãcire și a unei temperaturi optime pentru a menține randamentul termic cât mai
ridicat, favorizat de menținerea unor temperaturi ridicate și a unei durabilitãţi optime
pentru piesele motorului, în condițiile menţinerii unor solicitãri termice cât mai reduse.
De asemenea instalatia de racire cu apa de mare are si rol de instalatie de
stingere a incendiilor, si apa menajera, utilizata la wc-uri si pisoare. Sistemul de
răcire al unui motor se defineşte ca : totalitatea agregatelor  , aparatelor,
dispozitivelor şi tubulatulrilor care asigură evacuarea forţată prin pereţii în contact
direct cu gazele de ardere a unei părţi din căldura dezvoltată în cilindrul motorului.

4.Functioarea instalatiei

Pe timpul functionarii instalatiei de racire se au in vedere urmatoarele:

-         la pornirea pompei se verifica valvulele dupa aspiratie si

refulare realizand linia de conducere a fluidului de aspiratie la
refulare;

-         dupa pornirea pompei se citeste indicatia ampermetrului,

avandu-se in vedere ca sarcina respective sa nu depaseasca
curentul nominal inscris pe motorul electric;

-         dupa atingerea turatiei de regim se urmaresc indicatiile

manometrului montat pe conducta de refulare si a
manovacuumetrului montat pe conducta de aspiratie, daca
acestea indica o valoare stabila, in zona marcata pe cadran,
indicand o presiune de refulare si o depresiune pe aspiratie,
rezultand ca pompa este amorsata si poate functiona.

12
Circuitul de apă de mare este compus din două grupuri de consumatori principali:
 răcitoarele aerului de baleaj din care se ramifcă o tubulatură spre condensorul
generatorului de apă tehnică;
 răcitoarele de ulei , pistoane , cilindrii , apa de răcire turbine;

Aceste doua fluxuri principale ale circuitului de racire cu apa de mare se unesc in
tubulatura comuna de refulare peste bord, de unde prin valvula termoregulatoare ajunge la
clapetul de bordaj. Sensul parcurs de apa de mare in racitoare este de regula ulei-piston-
cilindri, adica in sensul cresterii gradientului de temperature a circuitelor inchise. Reglarea
debitului de apa pentru fiecare grup de racitoare se realizeaza cu valvulele by-pass.
In timpul stationarii navei functioneaza pompa de serviciu port, cu un debit mai mic dar
capabil sa satisfaca cerearea de agent de racire pentru instalatiile energetice in functiune. Din
circuitul principal de apa de mare sunt alimentate (in mars) si o serie de consumatori auxiliari:
condensoare, compresoare, instalatia frigorifica si de aer conditionat, racitoarele motoarelor
auxiliare, lagarele liniei axiale, tubul tambou.

13
 5.Concluzia

Cel mai folosit agent de răcire pentru motoarele navale este apă. Prin apă de racire
se evacuează circa 20% (pentru motoarele lente, mari) şi circa 35% (pentru
motoarele rapide şi semirapide) din cantitatea de căldură produsă prin arderea
combustibilului în cilindru. Cu cât temperatura agentului de răcire în motor este mai
mare (in jur de 80 - 90 °C) cu atât cantitatea de caldură transmisă apei de răcire este mai
mica (cu circa 20% daca se considera ca echivalent caldura cedata la o temperatura
a apei de racire de 60°). Progresele înregistrate în ultimul deceniu de firmele
avansate, au demonstrat ca sistemele de racire ale motoarelor cu ardere internă
reprezintă o pârghie importantă în procesul de perfecţionare a funcţionării acestora,
putînd sa contribuie substantial la reducerea consumului specific de combustibil, a
emisiilor poluante primare, a efectului de sera la scara globala, afectand direct
fiabilitatea motoarelor şi durata de viaţă a acestora.Sistemul de racire trebuie sa
asigure functionarea in conditii de siguranta amotorului cu ardere interna, transferând
prompt si integral caldura degajata in timpul procesului de lucru, de la componentele
cu stare termica critica (chiulasa, pistoanele,cilindrii), de la agentii termici directi
(uleiul de ungere, aerul de ardere, combustibilul), mai departe, catre fluidul de racire
si prin acesta, catre mediul inconjurator. Evacuarea caldurii trebuie sa fie astfel
efectuata, incat sa se evite aparitia oricaror efecte negative in urma functionarii de
lunga durata a motorului (oboseala termica, deteriorarea suprafetelor expuse
cavitatiei).

6. Prescurtari si notatii
ACB-Air Circuit Breaker-Intrerupator De Aer
AHU-Air Handling Unit-Unitatea De Tratare a Aerului
AOP-Aditional Operator Panel-Panou de Operare Suplimentar
BMCS-Boiler Monitoring&Control System-Sistem de Monitorizare si Control al Boilerului
BW-Bilge Well
Fresh Water-Racirea Apei Proaspete
Sea Water-Racirea Apei de Mare
C/R-Control Room-Camera de Control
CB-Circuit Breaker-intrerupator de Circuitului
CCC-Cargo Control Console-Consola de Control a incarcaturii
CCR-Cargo Control Room-Sala de Control a incarcaturii
CMS-Control Monitoring System-Sistem de Monitorizare si Control

14
Oil Pump Turbine-Ulei de Pompare la Turbina
DGU-Deif Generator Unit
DU-DispIay Unit-Unitate de Afisare
E/G(EG)(EMG)-Emergency generator-Generator de urgenta
E/R(ER)-Engine Room-Sala Masnii
E/S-Engine Side-Partea Motorului
ECC-Engine Control Console-Consola de Control a Motorului
ECR-Engine Control Room-Camera de Control a Masinii
ESB-Emergency Switch Board-Tablou de Comutatoare de Urgenta
EXH-Exhaust-Evacuare
F.O(FO)-Fuel oil-Combustibil
F.W(FW)-Fresh Water-Apa Proaspata
F/E-Finishing With Engine
FF-Fire Fighting-Lupta Cu Focul
H)-Feeder Panel
FPP-Fixed Pitch Propeller-Fixarea Elicei
G/E(GE)-Generator Engine-Generator
GB-Gencrator Breaker-Generator De Blocare
GPBP-Group Push Button Panel-Panoul Grupului De Butoane
GSP-Group Starter Panel-Panoulul Grupului De Pornire
Fuel Oil-Combustibil Greu
H.T(HT)-High Temperature-Temperaturi Ridicate
HPP-HydrauIic Power Unit-Unitate de Alimentare Ilidraulica
IGG-lnsert Gas Generator-Generator de Gaze Inerte
Oil-Lubrifiant
Pressure-Joasa Presiune
L.S(LS)-Low Sulfur-Sulf Scäzut
Sulfur Heavy Fuel Oil-combustibil Greu cu Continut scazut de sulf
L.S.M.D.O(LSMDO)-Low Sulful Marine Diseal Oil-Motorina cu Conlinut Scazut de Sulf
Temperature-Temperatura scazuta
LAH-LeveI Alarm High-Alarma de Nivel Ridicat
LAL-LeveI Alarm Low-Alarma de Nivel Scazut
LCC-Large Croude (Oil) Carier-Transport Mare dc Titci

15
LCP-Local Control Panel-Panou de Control Local
LGSP-Local Group Starter Panel-Panou de Pornire Local
LIAH-Temperature Indicator Level High-Indicator de Temperaturä Nivel Ridicat
LOP-Local Operating Panel-Panou de Operare Local
Diesel Oil-Motoare Diesel Navale
Gas Oil-Motoare pe Gaz Navale
M.G.P.S-Marine Growth Prevention System-Sistem de Prevenire a Cresterii
WE(ME)-Main Engine-Motor Principal
MCD-Main Circuit Diagrame-Diagrama Principalä de Circuit
Switch Board-Tablou de Distribulie Principal
O. W.S(OWS)-Oily Water Separator-Separator de Apa Umeda
P.C.O(PCO)-Piston Cooling Oil-Piston de Racire
P/P(PP)-Pumps-Pompe
PAII-Pressure Alarm High-Alarma de inaltaPresiune
PAL-Pressure Alarm Low-Alarmä de Joasä Presiune
PB-Push Button-Apasa Butonul
PD DB(PDB)-Power Distribution Board-Distributia Energici Electricc
PMS-Power Management System
WU-Ready for use-Pregatit de folosinta
RCS-Remote Control System-Sistem de Control la Distanla
S/B-Stand By-Asteptare
S/G(SG)-Sterning Gear/Shaft Generator-Moment de Giratie/Axul Generatorului
SHG-Shaft Generator-Axul Generatorului
ST-Stern Tube
SC-Sea Chest-Piept de mare
SH-Shut-inchide
STP-Seawage Treatment Plant-Statie de Tratare a Apelor Uzate
T/C(TC)-Turbo Compressor-Compresor Turbo
TI-Temperature Indication-Temperatura Indicata
TK-Tank-Tanc
VIT-Variable Injection Timing-Variatie dc Injectare
W-Water-Apä
Ballast Pump Turbine-Turbina cu Pompa de Balast

16
BCC-Bridge Control Console-Panoul Puntii de Comanda
ECR-Engine Control Room-Camera dc Control a Maiinii
MSB-Main Switchboard-Tablou de Distribulie principal
CMS-Control Monitoring System-Sistem de Monitorizare
BMCS-Boilcr Monitoring Control System-Sistemul de Control si al Boileru
SG-Steering Gear-Sistem de Giralie
ERI -Engine Room I-Sala Masinii I
ER2-Engine Room 2 (Deck 2)-Sala Masinii 2 (Puntea 2)
ER3-Engine Room 3 (Upper Deck)-Sala Ma$nii 3 (Cea mai de sus punte)
ER4-Engine Room 4 (Deck A)-Sala Masinii (Puntea A)
FFR-Fire Fighting Room-Sala Luptei cu Focul
EMG-Emergency Generator Room-Sala Generatorului de Urgenta
CCR-Cargo Control Room-Sala de Control a incarcaturii
GSPI-NO I Group Stater Panels-Panoul Grupului de Stan I
GSP2-NO 2 Group Starter Panels-Panoul Grupului de Start 2
CCP-Cargo Control Panel-Panoul de control a incärcäturii
EG-EM'CY (Emergency) Generator Panel-Panoul Generatorului de Urgenta

7.BIBLIOGRAFIE
Instalatia navala de racire,editura Academie Navala ,Constanta 1994
https://www.academia.edu/39150759/Unitatea_de_invatare

17
https://adl.anmb.ro/course/view.php?id=421
https://ro.scribd.com/document/106065237/Ist-de-Racire-Cu-Apa
Cursuri: Masini hidraulice pneumatice, Motoare Diesel Navale, Programe soft pentru nave
complet automatizate

PARTEA APLICATIVA
Program software pentru calculul puterii unei pompe
Programul calculeaza puterea pe care trebuie sa o dezvolte motorul ce acctioneaza pompa la
un anumit debit si o anumita presiune.
Date de intrare:
 presiunea apei - p
 debitul - Q
 randamentul pompei - rp
 randamentul motorului -rm
Date de iesire:
 puterea motorului ideal - P
 puterea motorului real - Ptot

Fundamente teoretice privind calculul puterii unei pompe

Cu ajutorul formulelor se calculeaza puterea pe care trebuie sa o dezvolte motorul ce

antreneaza o pompa care functioneaza in parametrii dati.
P=(Q*p)/(1717*rp)
Unde:
 q - reprezinta debitul pompei;
 p - reprezinta presiunea apei;
 rp – reprezinta randamentul pompei;
In continuare folosim
Ptot=P/rm
Unde:
 rm – reprezinta randamentul motorului;

18
19
 Reprezentarea algoritmului
prompt1=’Introduceti valoarea presiunii apei’

p=input(prompt1)%%presiune[psi]

prompt2='Introduceti valoarea debitului apei'

Q=input(prompt2)%%debit[gpm]

prompt3='Introduceti valoarea randamentului pompei'

rp=input(prompt3)

prompt='Introduceti valoarea randamentului motorului'

rm=input(prompt)

P=(Q*p)/(1717*rp);

Ptot=P/rm;

disp('Puterea motorului ideal')

disp(P)

disp('Puterea motorului real')

disp(Ptot)

Realizarea aplicatiei propriu-zise utilizand MATLAB

Concluzii (este indicat!)
Bibliografie
http://irrigation.wsu.edu/Content/Calculators/General/Required-Water-Pump-HP.php

Anexa

20