Obiectul: Limbă şi literatură română

Clasa a X-a
Nr. de ore: 50

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: ROMANUL

LECŢIA Nr.
COMPETENŢE
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ore RESURSE EVALUARE
SPECIFICE

Evoluţia 1.1. Identificarea  limbaj Noţiuni generale 1  Cap. Observarea

particularităţilor şi standard, Conceptul operaţional de roman elevilor sistematică
romanul a funcţiilor limbaj literar, Trăsături:  Nicola „Antologie”
ui în stilistice ale limbii limbaj  specie epică de mare întindere, cu o intrigă e
în receptarea colocvial, în general complicată şi o cu acţiune care se Manolescu,
literatura diferitelor tipuri de limbaj poate desfăşura pe mai multe planuri grupate în Gheorghe
română texte popular, limbaj jurul unui nucleu, Crăciun,
regional, punând în mişcare, de asemenea, un număr Mircea Moţ,
limbaj arhaic; mare de personaje. Florin
argou, jargon  Deşi structuri epice de mare întindere au existat Şindrilaru,
1.3. Folosirea  diverse tipuri încă din antichitatea greco-latină (Longos, Limba şi
adecvată a de monolog şi Daphnis şi Chloe, Petronius, Satyricon), literatura
strategiilor şi a dialog pe teme continuând în Evul Mediu, Renaştere şi până în română
regulilor de de interes Epoca Luminilor {romanele cavalereşti ale lui pentru
exprimare orală în curent sau Chretien de Troyes, romanele psiho bacalaureat
monolog şi în pornind de la logice ale Doamnei de la Fayette, ale Iui şi
dialog textele literare Marivaux şi ale abatelui Prevost, romanele admitere(vol
studiate picareşti / de aventuri ale lui Cervantes, Lesage II), Ed.
etc), începuturile romanului trebuie plasate în Paralela 45,
1.4. Redactarea  proiecte
Anglia secolului al XVII-lea, mai cu seamă în Ploieşti,
unor compoziţii (planificarea
scrierile lui Daniel 2004
despre textele activităţii,
Defoe, Richardson şi Fielding. Până în secolul al  Florin
studiate şi munca în
XVIII-lea, în conformitate cu estetica de tip Ioniţă,
alcătuirea unor echipă şi
clasic, romanul era totuşi considerat o specie Gheorghe
texte funcţionale atribuţii
„joasă", în principal din cauza absenţei rigorii Lăzărescu,
sau a unor proiecte asumate,
formei, a excesului de imaginaţie şi a Adrian
prezentarea
frivolităţii erotice. Săvoiu,
proiectului,
Creatorul romanului modern poate fi considerat Florentina
finalităţi,
Balzac. In ciclul Comedia umană, el a aspirat Sâmihăian:
modalităţi de
spre cuprinderea totalităţii atât din punct de Limba şi
evaluare a
vedere al modalităţilor narative, cât şi al literatura
proiectului)
conţinutului, propunându-şi ca în descrierea română.
 **sinteză
societăţii timpului său să concureze starea civilă. Concepte
1.5. Utilizarea, în  folosirea Spre acelaşi ideal vor aspira şi alţi romancieri operaţionale
exprimarea proprie, adecvată a realişti precum englezii Dickens. Naturalismul, . Teste
a normelor cuvintelor în prin Zola sau Thomas Hardy, va aduce în prim- pentru
ortografice, context plan descrierea reacţiilor psihologice primare, Examenul
ortoepice, de  folosirea instinctuale, subconştientul. Prin Proust, Joyce şi Naţional de
punctuaţie, corectă a Virginia Woolf, romanul secolului XX renunţă la bacalaureat,
morfosintactice şi formelor investigaţia socială şi studiul tipologiilor în Ed.
folosirea adecvată flexionare favoarea jocului memoriei asociative şi a Humanitas
a unităţilor lexico-  utilizarea fluxului conştiinţei, ceea ce va duce la Educational,
semantice, corectă a
compatibile cu elementelor de pulverizarea cronologiei şi la o aparentă Bucureşti,
situaţia de relaţie destructurare a formei. Este în fond o revoltă 2006
comunicare  utilizarea împotriva anecdoticului, chiar dacă, în timp, se  Dicţio
variantelor vor produce şi reacţii de sens contrar. De fapt, narul
lexicale în secolul al XX-lea, romanul a fost probabil literaturii
literare specia narativă cea mai mobilă, permiţând o române de
 utilizarea multitudine de clasificări. Se poate vorbi de la origini
corectă a romanul comportamentist {Hemingway), până la
unităţilor romanul-parabolă (Kafka), romanul-eseu 1900, ed.
frazeologice (Thomas Mann, Vintilă Horia, Nicolae Breban), Academiei
2.1. Analiza  momente ale romanul existenţialist (Camus, Marin Preda), R.S. R.,
principalelor evoluţiei noul roman francez (Nathalie Sarraute, Alain Bucureşti,
componente de prozei în Robbe-Grillet), realismul magic (Garda 1979
structură, de literatura Marquez, Ştefan Bănulescu) etc. Alte criterii de  Dicţio
compoziţie şi de română clasificare mai pot fi situarea în timp a acţiunii: narul
limbaj specifice istoric, contemporan, de anticipaţie; cadrul general al
textului narativ social, geografic: urban, rural; forma de literaturii
organizare: epistolar, jurnal, cronica. perspectiva române(vol.
2.4. Folosirea unor  temă şi viziune
narativa: la persoana I, Ia persoana a III-a; I-A/B), Ed.
modalităţi diverse despre lume;
subiectiv, obiectiv. în aprecierea unui roman pot Univers
de înţelegere şi de  sensuri
funcţiona simultan mai multe criterii: de Enciclopedic
interpretare a multiple ale
exemplu, Ion de Liviu Rebreanu este un roman , Bucureşti,
textelor literare textelor
realist, social, rural, obiectiv, contemporan, scris la 2004
studiate literare
persoana a 111-a; Patul luiProcust de Camil  G.
3.1. Identificarea  *structuri Petrescu este un roman urban, subiectiv, scris la Călinescu,
structurilor argumentative persoana I, epistolar şi cu elemente de jurnal, Istoria
argumentative în în texte contemporan etc. (F-i.) 2 literaturii
vederea sesizării nonliterare române.
logicii şi a specifice Evoluţia romanului în literatura română De la
coerenţei mesajului domeniului de  Primele romane care au circulat in România au origini
specializare fost romanele populare: Alexandria, Varlaam şi până în
3.2. Compararea  interpretări şi Ioasaf, Archirie şi Anadan. prezent,
unor argumente judecăţi de  Mai târziu, în secolul al XVIII-lea, romanele au Ed. Semne,
diferite pentru valoare fost traduse din franţuzeşte (este vorba aici Bucureşti,
formularea exprimate în despre Radu al VII-lea de la Afumaţi de Ştefan 2003
judecăţilor proprii critica şi în Andronic: „cel dintâi roman istoric la noi”, de  N.
istoria literară fapt, - o nuvela istorica apartinind francezului H. Cartojan,
 **momente Buvelot, profesor la Colegiul „Sf. Sava”, pe care Istoria
ale evoluţiei Andronic ar fi „tradus-o”). literaturii
criticii literare  Romanele româneşti încep să apară de la române
în cultura mijlocul veacului al XIX-lea (...)M. vechi, ed.
română Kogălniceanu, Ion Ghica; Alexandru Pelimon; Minerva,
3.3. Elaborarea  tipuri de texte: Constantin D. Aricescu; George Baronzi; Ioan M. Bucureşti,
unei argumentări eseu Bujoreanu etc. 1980
orale sau scrise pe  *argumentări  In România literara (1885) apar trei romane:  Ş.
baza textelor orale şi scrise 1. Serile de toamnă la ţară de Alexandru (Alecu) Cioculescu,
 studiate uzuale în Cantacuzino Tudor
domeniul de 2. Baptiste Veleli de V.Alexandrescu-Urechia, Vianu,
specializare 3. Manoil, „roman naţional” de Dimitrie Vladimir
Bolintineanu, redactat în forma de scrisori. Streinu,
 În acelasi an, 1862, apare romanul lui Nicolae Istoria
Filimon Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din literaturii
pisica şoareci mănâncă, care înseamnă române
adevăratul început al acestui gen literar, fiind „cel moderne,
dintâi roman romanesc realizat după toate Ed.
cerinţele genului” Eminescu,
 Clasicii: Ion Creanga, Ioan Slavici Bucureşti,
 Liviu Rebreanu 1985
 Romanul românesc interbelic a fost unul  N.
revoluţionar, în sensul deschiderii sale către Manolescu,
forme artistice inedite, corespunzătoare Metamorfo
sensibilităţii noii perioade istorice. zele
 Direcţia tradiţionala şi direcţia novatoare în romanului,
romanul interbelic ed.
Clasificare: N. Manolescu, G. Ibrăileanu etc. Polirom,
(anexă) Iaşi, 2003
 Perioada postbelică  N.
Manolescu,
Literatura
română
postbelică(
vol. II), Ed.
Aula,
Braşov,
2001

Romanul 1.1. Identificarea  limbaj M. Sadoveanu, Baltagul 1  Cap. Observarea

particularităţilor şi standard, Teorie literară: elevilor sistematică
tradiţion a funcţiilor limbaj literar,  Instanţele comunicării narative:  M. Munca în grup
al stilistice ale limbii limbaj Autor: Sadoveanu, Act. frontală
în receptarea popular, limbaj  persoană care concepe şi care scrie o operă Baltagul Act.
diferitelor tipuri de regional (literară, ştiinţifică, publicistică etc).  Nicola individuală
texte  Din perspectiva operei literare, autorul şi e Lucrul cu
1.3. Folosirea  diverse tipuri cititorul sunt entităţi aflate la capetele opuse ale Manolescu, textul
adecvată a de monolog şi procesului semiotic. Gheorghe Eseul structurat
strategiilor şi a dialog pe teme  Primul este cel care agreat şi a semnat opera, Crăciun, şi
regulilor de de interes al doilea este cel care o receptează şi o Mircea Moţ, nestructurat(Co
exprimare orală în curent sau interpretează în funcţie de propriile referinţe şi Florin rint):
monolog şi în pornind de la capacităţi de înţelegere. Şindrilaru, -Analizaţi, într-
dialog textele literare  Reflexul autorului într-un text narativ este Limba şi o compunere,
studiate naratorul, delegat să relateze faptele / literatura relaţia
  dezbatere întâmplările universului ficţional. română sufletească
 În poezie, reflexul autorului este eul liric, voce pentru dintre mamă şi
1.4. Redactarea  analiză, delegată să exprime stări, sentimente, idei bacalaureat fiul ei, drumul
unor compoziţii comentariu, imaginate de autor. şi spre
despre textele eseu structurat  în textul dramatic, autorul comunică direct cu admitere(vol maturizarea
studiate şi  **sinteză, cititorul prin didascalii (indicaţiile scenice) şi II), Ed. acestuia prin
alcătuirea unor paralelă indirect prin intermediul acelor personaje care Paralela 45, asumarea
texte funcţionale rostesc un monolog adresat publicului Ploieşti, dramei trăite de
sau a unor proiecte spectator sau cititorilor. 2004 familia sa.
1.5. Utilizarea, în  folosirea  Singura situaţie în care autorul îşi asumă  Florin -Realizaţi o
exprimarea proprie, adecvată a integral rolul de a povesti în nume propriu Ioniţă, paralelă între
a normelor cuvintelor în este cea a jurnalului, a memoriilor sau a Gheorghe intriga şi
ortografice, context autobiografiei. Lăzărescu, deznodământul
ortoepice, de  folosirea  Numai în acest caz se poate pune semnul Adrian Baltagului şi
punctuaţie, corectă a egalităţii între autor şi narator. Săvoiu, momentele
morfosintactice şi formelor Unii teoreticieni fac o distincţie nuanţată între autorul Florentina epice similare
folosirea adecvată flexionare concret şi autorul abstract. Sâmihăian: din Mioriţa,
a unităţilor lexico-  utilizarea Limba şi reliefând
semantice, corectă a Personaj: 1 literatura deosebirile de
compatibile cu elementelor de  O altă categorie fundamentală a operei literare română. conţinut şi de
situaţia de relaţie (epice şi dramatice), alături de povestire, Concepte viziune
comunicare  utilizarea narator,autor, timp şi spaţiu etc. este cea a operaţionale artistică (a
variantelor personajului . Teste creatorului cult
lexicale  în evoluţia literaturii, personajul a fost pentru şi a celui
literare conceput şi realizat în viziuni şi moduri Examenul popular) dintre
 utilizarea diferite, prin combinarea, în proporţii Naţional de acestea.
corectă a variabile, a două dimensiuni exterioară bacalaureat, -Realizaţi un
unităţilor (socială) şi interioară (psihologică). Ed. eseu
frazeologice Humanitas nestructurat pe
 Conceptul de personaj literar nu poate fi
Educational, tema: Vitoria şi
restrâns la sfera umanului. Obiectele,
Bucureşti, Nechifor Lipan
2.1. Analiza  particularităţi elementele naturii personificate sau animalele
2006 - un cuplu
principalelor ale construcţiei pot avea şi ele statut de personaj, aşa cum se
 Dicţio indestructibil,
componente de subiectului în întâmplă în basme, povestiri fantastice, narul care a
structură, de textele legende, fabule sau chiar romane. Funcţia lor general al transgresat -
compoziţie şi de narative este metaforică, simbolică şi alegorică, literaturii prin iubire -
limbaj specifice studiate asemenea personaje putând deţine un loc române(vol. obstacolul
textului narativ  particularităţi important în naraţiune. I-A/B), Ed. morţii".
ale  personajele se pot clasifica în funcţie de tipul de Univers -Redactaţi o
compoziţiei în text în care „trăiesc", de curentul literar, Enciclopedic paralelă între
textele viziunea artistică, perspectiva narativă etc. , Bucureşti, Vitoria Lipan şi
narative În funcţie de curentul literar: 2004 Antigona
studiate  eroul antic  G. (protagonista
(incipit, final,  eroul Renaşterii Călinescu, tragediei
episoade /  personajul clasic Istoria omonime a lui
secvenţe
 narative,  personajul romantic literaturii Sofocle):
tehnici  personajul realist române. eroine
narative)  personajul secolului XX De la neclintite în
 construcţia În funcţie de etic: origini apărarea
personajelor  pozitive până în credinţelor
 modalităţi de  negative prezent, religioase
caracterizare a În funcţie de raportul cu realitatea: Ed. Semne, cu caracter
personajului; personaje fictive - fantastice, alegorice, Bucureşti, ritualic,
tipuri de legendare 2003 obligaţia sacră
personaje  personaje istorice  N. a celor
 instanţele  când referentul nu mai este realitatea ci mitul, Manolescu, apropiaţi de a-
comunicării în personajul capătă valoare de arhetip („model Metamorfo şi îngropa
textul narativ originar”, „tip primitiv"). Personajul arhetipal zele morţii,
 specii epice: În funcţie de amploarea caracterizării şi profunzimea romanului, efectuarea
roman investigării psihologice: ed. ritualurilor
 registre  personaje plate (unidimensionale) Polirom, funerare şi
stilistice,  personaje rotunde –multidimensionale Iaşi, 2003 mandatul etic
limbajul După felul cum sunt construite, manifestându-se în  Nicola al răzbunării
personajelor, e crimei.
acţiune ca individualitate ori ca grup:
limbajul Manolescu, -Realizaţi un
 individuale Mihail eseu
naratorului
 colective Sadoveanu nestructurat pe
2.4. Folosirea unor  temă şi viziune În funcţie de rolul jucat:
modalităţi diverse despre lume sau utopia tema celor
 protagonist cărţii, Ed. patru mari
de înţelegere şi de  sensuri  antagonist
interpretare a multiple ale Paralela45, simboluri ale
În funcţie de locul îndeplinit în compoziţia operei: Piteşti, cărţii
textelor literare textelor  principale
studiate literare 2002 sadoveniene:
 secundare  N. romanul de
3.1. Identificarea  structuri şi  episodice Mecu, dragoste,
structurilor tehnici În funcţie de mobilitatea lor în cadrul naraţiunii Cursuri de iniţiatic (şi
argumentative în argumentative  personaje mobile (dinamice) istorie ritualic),
vederea sesizării în texte literare  personaje imobile (statice) literară justiţiar şi etic,
logicii şi a şi nonliterare,  M. atestând,
coerenţei mesajului scrise sau orale Într-o tipologie lărgită, pot fi semnalate următoarele Sadoveanu. laolaltă,
(consolidare) categorii de personaje: Interpretat persistenţa
 logica şi a) personajul eponim de…, Ed. valorilor
coerenţa Eminescu, morale în
b) personajul funcţional
textului Buc., 1973 concepţia
c) personajul de fundal
d) personajul-reflector  Eugen poporului
e) personajul „ alter-ego" Simion(coor nostru.
f) personajul absent donator),
Florina -Femeile la
g) personajul artefact
Rogalski, Sadoveanu
h) suprapersonajul
Daniel
Cristea- Ex. Corint
Opera:
 3.2. Compararea  interpretări şi  Subiect. Tematică 2 Enache, Pag. 122/
unor argumente judecăţi de  Viziune realistă 2 Andrei Abordarea
diferite pentru valoare  Viziune mitică Grigor, textului în clasă
formularea exprimate în  Mitul lui Osiris: citirea mitului/ Limba şi
judecăţilor proprii critica şi în analiza celor două texte în vederea literatura All:
istoria literară, descoperirii asemănărilor romana. 124/1-12
în cronici de  Mioriţa : analiza celor două texte în Manual
spectacol vederea descoperirii asemănărilor pentru clasa Evaluare
3.3. Elaborarea  tehnici de Studiul critic – Nicolae Manolescu, Mihail Sadoveanu 2 a X-a, Ed. sumativă
unei argumentări argumentare sau utopia cărţii(fragmente din cap. „De ce nu avem Corint,
orale sau scrise pe  verbe roman”) Bucureşti,
2 2000
baza textelor evaluative,
studiate adverbe de  Silviu
mod / Angelescu,
predicative ca Nicolae I.
mărci ale Nicolae,
subiectivităţii Emil
evaluative; Ionescu,
cuvinte cu rol Limba şi
argumentativ literatura
 structuri română.
sintactice în Manual.
argumentare Clasa a X-a,
 tipuri de texte: ed. All, Buc,
eseu, 2000
comentariu 

Recapitulare 1  Cap.
elevilor
Lucrare semestrială 2  Cap. Evaluare sem.
elevilor
Limbă şi 1.2. Receptarea  sens denotativ Stil direct, stil indirect, stil indirect liber 1  Cap. Observarea
adecvată a şi sensuri Calităţile generale ale stilului: elevilor sistematică
comunicar sensului / conotative  Claritatea  Fişe de Munca în grup
e sensurilor unui  cunoaşterea  Proprietatea lucru Act. frontală
mesaj transmis sensului corect  Precizia  Marin Act.
prin diferite al cuvintelor  Corectitudinea Iancu, individuală
tipuri de texte (în special al  Puritatea Andreea Ex. Petrion
 orale sau scrise neologismelor) Calităţile particulare ale stilului 1 Vlădescu, 158/1-2
 **calităţile  Naturaleţea Rodica Corint:
generale şi  Simplitatea Lăzărescu, 131/1-7
particulare ale  Armonia Limba şi
stilului  Demnitatea literatura
 Retorismul română.
 Fineţea Manual
 Umorul pentru
 Ironia clasa a X-
1.4. Redactarea  **tipuri de  Concizia a, Ed.
unor compoziţii frazare în  Oralitatea Petrion,
despre textele funcţie de tipul Stilurile funcţionale ale limbii Bucureşti,
studiate şi de text Stiluri artistice şi nonartistice. Aplicaţii 2004
alcătuirea unor (concizie,  Eugen
texte funcţionale prolixitate, Simion(coo
sau a unor organizarea rdonator),
proiecte discursului Florina
prin parataxă Rogalski,
sau prin Daniel
hipotaxă etc.). Cristea-
Enache,
Andrei
Grigor,
Limba şi
literatura
romana.
Manual
pentru
clasa a X-
a, Ed.
Corint,
Bucureşti,
2000
Romanul 1.1. Identificarea  limbaj literar, Liviu Rebreanu, Ion 2  Cap. Observarea
particularităţilor limbaj Teorie literară: elevilor sistematică
obiectiv şi a funcţiilor colocvial Realismul  L. Munca în grup
stilistice ale  Ca mişcare literară şi artistică, realismul se face Rebreanu, Act. frontală
limbii în cunoscut începând cu a doua jumătate a Ion, Ed. Pt. Act.
receptarea secolului al XlX-lea. Principiul său esenţial este Literatură, individuală
diferitelor tipuri acela al reprezentării realităţii în mod Buc., 1966 Lucrul cu
de texte nemijlocit, cu toată obiectivitatea, într-un stil  Nicola textul
1.3. Folosirea  diverse tipuri neutru, detaşat, care privilegiază spiritul de e Eseul structurat
adecvată a de monolog şi observaţie al autorului. Putem spune că Manolescu, şi nestructurat
strategiilor şi a dialog pe teme scriitorul realist este interesat de aspectele Gheorghe
regulilor de de interes imediate, contingente ale existenţei şi societăţii, Crăciun, Ex.
exprimare orală curent sau de tot ceea ce lumea are perisabil dar Mircea Moţ, Petrion
în monolog şi în pornind de la reprezentativ pentru segmentul de timp ales. Florin 128/1,*1,2-5
dialog textele literare Dincolo însă de această suprafaţă socială sau Şindrilaru, 129/1-4
studiate istorică a realităţii reprezentate se află ideea Limba şi 130/1-3,
1.4. Redactarea  analiză, tipicului. literatura *1,**1
unor compoziţii comentariu,  În felul acesta se poate vedea că există o română 131/1-2
despre textele eseu structurat legătură destul de vizibilă între realismul literar pentru
studiate şi şi eseu liber al secolului al XIX-lea şi realismul filosofic al bacalaureat Art:
alcătuirea unor  paralelă Evului Mediu Filosofii realişti susţineau că şi 80/1-3
texte funcţionale dincolo de concretul existenţei se află o lume de admitere(vol 83/1-4
sau a unor idei generale, universale, o realitate metafizică II), Ed. 84/5-11
proiecte la care cunoaşterea umană nu poate avea acces. Paralela 45,
Realismul filosofic reprezintă, de fapt, o reluare Ploieşti, All:
1.5. Utilizarea, în  folosirea
şi o dezvoltare a ideilor lui Platon, pentru care 2004 114/1-10
exprimarea adecvată a
lumea adevărată e o realitate abstractă, ideală,  Florin
proprie, a cuvintelor în
transcendentă cunoaşterii. Scriitorii realişti Ioniţă, Corint2005:
normelor context
(Balzac, Flaubert, Dickens, Tolstoi) nu pierd din Gheorghe 52/1,2
ortografice,  folosirea
vedere aceste idei, dar le reduc la fenomenul Lăzărescu, 53/1-3, *1, *2,
ortoepice, de corectă a
tipicului fiind interesaţi de formele repetabile Adrian *3-6
punctuaţie, formelor
ale caracterului uman. Săvoiu, 54/1-3, *1-*3,
morfosintactice flexionare
 Şi realismul poate fi gândit în funcţie de cele Florentina **1-**3, 4
şi folosirea  utilizarea
două mari accepţii ale curentelor literare. Putem Sâmihăian: 55/1-6
adecvată a corectă a
vorbi despre un realism tipologic şi despre un Limba şi 56/1-3, *1, *2
unităţilor lexico- elementelor de
realism istoric. literatura 57/1-5, *1-*3
semantice, relaţie
 Realismul apare în literatură şi pictură ca o română. 58/Proces
compatibile cu  utilizarea
reacţie la romantism. El va opune Concepte literar
situaţia de variantelor
subiectivismului, imaginaţiei şi exaltării operaţionale
comunicare lexicale
romantice conştiinţa realului, limitarea la ceea . Teste Evaluare
literare
ce este contingent, la ceea ce se poate vedea şi pentru sumativă
 utilizarea
percepe cu claritate. Realismul promovează o Examenul
corectă a
viziune obiectivă asupra lumii, tinzând, la Naţional de
unităţilor
nivelul observaţiei, spre precizia ştiinţifică. bacalaureat,
frazeologice
Obsesia fundamentală e aceea a adevărului de Ed.
2.1. Analiza  particularităţi viaţă. Scriitorul realist urmăreşte să propună Humanitas
principalelor ale construcţiei viziuni cât mai complexe şi complete asupra Educational,
componente de subiectului în realităţii, interesul lui se deschide şi asupra Bucureşti,
structură, de textele acelor spaţii sociale şi psihologice considerate 2006
compoziţie şi de narative multă vreme nesemnificative, lipsite de  Dicţio
limbaj specifice studiate importanţă. întâlnim în literatura realistă lumea narul
textului narativ  particularităţi oamenilor de jos, periferiile societăţii, aspecte general al
ale morale şi sociale socotite până atunci vulgare şi literaturii
compoziţiei în lipsite de nobleţe, neinteresante artistic. în fond, române(vol.
textele realismul demonstrează că lumea omului simplu I-A/B), Ed.
narative este la fel de dramatică şi de complexă ca şi Univers
studiate lumea eroică a clasicismului sau lumea Enciclopedic
(incipit, final, personajelor excepţionale a romantismului. , Bucureşti,
episoade /
 secvenţe  Personajul realist este prezentat într-o strânsă 2004
narative, legătură cu mediul său de viaţă. De aceea s-a  G.
tehnici spus că realismul înseamnă prezentarea unor Călinescu,
narative) personaje tipice în situaţii tipice. în romanele lui Istoria
 construcţia  Realismul este în literatură specific prozei. Nu literaturii
personajelor putem vorbi despre realism în poezie. Genul în române.
 instanţele care realismul s-a manifestat cu mai mare forţă De la
comunicării în a fost şi este încă şi astăzi romanul. Chiar putem origini
textul narativ spune că din momentul în care romanul reuşeşte până în
 specii epice: să adopte o viziune consecvent realistă, el prezent,
roman devine genul dominant, totalizator, sintetizând Ed. Semne,
 registre toate celelalte forme epice. Bucureşti,
stilistice,  Dacă obsesia fundamentală a romancierului 2003
limbajul realist este obiectivitatea, atunci el este obligat  N.
personajelor, să devină şi deţinătorul unor tehnici de Manolescu,
limbajul reprezentare specifice, în care naraţiunea la Metamorfo
naratorului persoana a III-a joacă rolul preponderent. zele
2.4. Folosirea  temă şi viziune Viziunea de tip obiectiv produce efecte şi în romanului,
unor modalităţi despre lume planul atitudinii scriitorilor faţă de universul ed.
diverse de  sensuri romanesc. Romancierul realist este o instanţă Polirom,
înţelegere şi de multiple ale ascunsă, un fel de demiurg aflat deasupra lumii Iaşi, 2003
interpretare a textelor personajelor sale pe care le manipulează după  M.
textelor literare literare propria sa voinţă. El este omniscient (ştie totul Zaciu,
studiate despre personajele sale, de la naştere până la Liviu
moarte), omnipotent (are putere absolută asupra Rebreanu
3.1. Identificarea  structuri şi destinului eroilor pe care îi aduce în scenă) şi după un
structurilor tehnici ubicuu (este prezent tot timpul în orice loc al veac.
argumentative în argumentative acţiunii). Ne aflăm deci în faţa unui scriitor care Evocări.
vederea sesizării în texte literare ştie dinainte totul despre personajele sale, Comentarii
logicii şi a şi nonliterare, devenite în mâna sa nişte păpuşi cu aparenţe critice.
coerenţei scrise sau orale umane. Iluzia de realitate, transmiterea în cititor Perspectiv
mesajului (consolidare) a acestei iluzii este preocuparea fundamentală a e străine.
 logica şi realiştilor. Mărturii
coerenţa  Din punct de vedere stilistic, scriitura realistă ale
textului. este una tranzitivă. Precizia, transparenţa prozatorilo
3.2. Compararea  interpretări şi sensului, notarea amănuntului simptomatic, r de azi,
unor argumente judecăţi de verosimilitatea situaţiilor şi întâmplărilor aduse Ed. Dacia,
diferite pentru valoare în scenă sunt esenţiale. Epitetele, atunci când Cluj-
formularea exprimate în apar, au o funcţie caracterizatoare şi nu Napoca,
judecăţilor critica şi în decorativă. Despre Stendhal s-a spus, spre 1985
proprii istoria literară
3.3. Elaborarea  tehnici de exemplu, că aduce în literatură stilul sec, sobru  Marin
unei argumentări argumentare şi precis al codului civil. Iancu,
orale sau scrise  verbe  Din punctul de vedere al arhitecturii romaneşti, Andreea
pe baza textelor evaluative, realismul înseamnă construcţie echilibrată, Vlădescu,
studiate adverbe de sigură, exactă, de multe ori sferică. Exemplar Rodica
mod / din acest punct de vedere este romanul lui Lăzărescu,
predicative ca Rebreanu, Ion, care începe cu descrierea unui Limba şi
mărci ale drum ce conduce spre locul de desfăşurare a literatura
subiectivităţii acţiunii, pentru a se încheia cu prezentarea română.
evaluative; aceluiaşi drum, de data aceasta în sens invers, Manual
cuvinte cu rol ieşirea din sat fiind de fapt o ieşire din spaţiul pentru
argumentativ ficţiunii. clasa a X-
 structuri  Din punct de vedere istoric, fiecare mare a, Ed.
sintactice în literatură europeană îşi are scriitorii săi realişti Petrion,
argumentare reprezentativi. Cei mai mari realişti francezi Bucureşti,
 tipuri de texte: sunt: Balzac Stendhal, Flaubert. în Anglia sunt 2004
eseu, foarte importanţi Dickens şi Thackeray. Jjj  Adrian
comentariu, Germania curentul e reprezentat de Thomas Costache,
analiză. Mann, în Italia de Lampedusa şi Alberto Limba si
Moravia, în Rusia de Gogol, Tolstoi, literatura
Turgheniev, Cehov, Dos-toievski, iar în romana -
literatura română de Filimon, Creangă, Slavici, manual
Caragiale Rebreanu, Marin Preda, Călinescu. pentru
 În ultimele decenii ale secolului trecut s-a vorbit clasa a X-
tot mai mult, mai ales în legătură cu romanul a, Grupul
latino-american, de aşa-numitul realism magic, Editorial
care combină realitatea cu fantasticul şi Art,
imaginarul. Sunt reprezentativi pentru această Bucureşti,
formă de realism, care a produs deja câteva mari 2005
capodopere, Mario Vargas Llosa, Ernesto  Silviu
Sâbato, Gabriel Garcîa Mârquez, Alejo Angelescu,
Carpentier, Manuel Scorza, Julio Cortâzar, J.L. Nicolae I.
Borges. Nicolae,
1 Emil
Opera: Ionescu,
 Imaginea monografică şi etnografică a lumii Limba şi
satului literatura
 Tema. Structura compoziţională: incipitul şi 2 română.
finalul Manual.
 Formula narativă. Discursul narativ. Instanţele Clasa a X-a,
narative. Naratorul omniscient. Perspectiva 2 ed. All, Buc,
narativă 2000
 Relaţia autor/ narator/personaj. Tipologia 2  Corint
personajelor. Caracterizarea personajului Ion. 2005
  Dosar critic : Istoria receptării romanului 1
,,Ion’’, de L. Rebreanu.
Studiul critic – Silviu Angelescu, Roman şi etnografie

Romanul 1.1. Identificarea  limbaj literar, G. Călinescu, Enigma Otiliei 1  Cap. Proiect:
particularităţilor limbaj Teorie literară: elevilor Prezentare a
realist şi a funcţiilor colocvial Realismul de factură balzaciană:  G. vieţii
stilistice ale  Realităţile investigate de scriitorii realişti sunt Călinescu, Bucureştiului:
limbii în tipice, deci cu o mare valoare de generalitate. Enigma arhitectura,
receptarea Personajele lui Balzac, de exemplu, aparţin unui Otiliei moda, viaţa
diferitelor tipuri moment istoric dat, dar ele se identifică în  Nicola culturală etc.
de texte acelaşi timp cu tipul parvenitului, arivistului, e Observarea
1.3. Folosirea  diverse tipuri seducătorului, avarului, femeii adultere etc. Manolescu, sistematică
adecvată a de monolog şi  Stendhal, Flaubert şi Balzac interesul pentru Gheorghe Munca în grup
strategiilor şi a dialog pe teme studiul condiţiilor economice şi sociale ale vieţii Crăciun, Act. frontală
regulilor de de interes oamenilor este evident. Balzac, de pildă, s-a Mircea Moţ, Act.
exprimare orală curent sau considerat un fel de „secretar al istoriei", el Florin individuală
în monolog şi în pornind de la dorind să realizeze în ciclul său de romane Şindrilaru, Lucrul cu
dialog textele literare intitulat Comedia umană o istorie moravurilor Limba şi textul
studiate epocii sale. Intenţia romancierului a fost aceea literatura Eseul structurat
de a inventaria şi studia vicii, virtuţi, tipuri de română şi nestructurat
1.4. Redactarea  analiză,
comportament, caractere, relaţii interumane care pentru (Corint): -
unor compoziţii comentariu,
să alcătuiască împreună un univers artistic bacalaureat „Otilia şi Felix
despre textele eseu structurat
alternativ celui real. Nu întâmplător s-a spus şi - cuplul
studiate şi şi eseu liber
despre Balzac că, prin romanele sale, el „face admitere(vol adolescentin
alcătuirea unor  paralelă
concurenţă stării civile". Realismul operei sale II), Ed. visat?"
texte funcţionale
surprinde vasta complexitate a spaţiului social Paralela 45, Răspundeţi,
sau a unor
al Franţei secolului al XIX-lea cu ceea ce are el Ploieşti, într-o
proiecte
tipic şi semnificativ. 2004 compoziţie
1.5. Utilizarea, în  folosirea 1  Florin proprie, acestei
exprimarea adecvată a Moduri de caracterizare a personajelor I: Ioniţă, întrebări,
proprie, a cuvintelor în Gheorghe valorificând
normelor context  Modalitatea artistică prin care scriitorul îşi Lăzărescu, textul
ortografice,  folosirea conturează personajele, reliefându-le Adrian câlinescian.
ortoepice, de corectă a Săvoiu, -Elaboraţi un
trăsăturile fizice şi morale, integrându-le
punctuaţie, formelor Florentina eseu
într-o anumită epocă, într-un anumit mediu,
morfosintactice flexionare Sâmihăian: nestructurat în
şi folosirea  utilizarea este cunoscută sub numele de
caracterizare. După Oswald Ducrot şi Limba şi care să
adecvată a corectă a literatura conturaţi
unităţilor lexico- elementelor de Jean-Marie Schaeffer, prin caracterizare se
română. portretul
semantice, relaţie exprimă funcţia axiologică a personajului.
Concepte Otiliei, având
compatibile cu  utilizarea într-o operă literară epică (sau dramatică),
operaţionale drept
situaţia de variantelor există două tipuri de mijloace (directe şi . Teste „reflectori"
comunicare lexicale indirecte) prin care se poate realiza pentru următoarele
literare
  utilizarea Examenul personaje:
corectă a caracterizarea axiologică a personajului. Naţional de Costache
unităţilor bacalaureat, Giurgiuveanu,
frazeologice Mijloace directe Ed. Pascalopol,
2.1. Analiza  particularităţi Humanitas Aglae, Stanică
1. Portretul făcut de narator:
principalelor ale construcţiei Educational, Raţiu, Aurica şi
componente de subiectului în „Tânărul mergea atent de-a lungul zidurilor (...). Bucureşti, Felix.
structură, de textele Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un 2006 -Tipologia
compoziţie şi de narative veşmânt militar, iar gulerul tare şi foarte înalt şi şapca  Dicţio personajelor
limbaj specifice studiate umflată îi dădeau un aer bărbătesc şi elegant. Faţa îi era narul fiind
textului narativ  particularităţi însă juvenilă şi prelungă, aproape feminină din pricina general al memorabilă în
ale şuviţelor mari de păr ce-i cădeau de sub şapcă, dar literaturii Enigma Otiliei,
compoziţiei în culoarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului române(vol. realizaţi portre-
textele corectau printr-o notă voluntară întâia impresie" (G. I-A/B), Ed. tele eroilor:
narative Călinescu, Enigma Otiliei). Univers Pascalopol şi
studiate Enciclopedic membrii
(incipit, final, 2. Portretul făcut de alte personaje: , Bucureşti, familiei Tulea.
episoade / 2004 -Elaboraţi o
„Pe urmă, cum stăm eu acolo, m-am pitit şi mai  N. compoziţie cu
secvenţe bine şi am văzut-o cum şi-a scos bluza şi fusta şi s-a
narative, Manolescu, tema:
dezbrăcat. Ce dracu, mă, ce de fuste au fetele astea! Metamorfo „Tipologia
tehnici Nici nu ştiu, că-mi bătea inima şi parcă mă înecam. Tu ai
narative) zele eroilor în
văzut vreuna aşa, al lui Teican? Mă, eu n-am mai văzut. romanului, romanul
 construcţia
Bătea soarele în ea şi-i sclipea... sclipea... Era ed. «Enigma
personajelor
frumoasă!... Pe urmă a început să se scalde. îi plăcea, am Polirom, Otiliei» de G.
 instanţele
văzut, râdea şi se stropea cu apă. Dar nu ştiu de ce, şi ei Iaşi, 2003 Călinescu",
comunicării în
parcă îi era frică, înţelegi?" (Marin Preda, întâlnirea din  Eugen urmărind
textul narativ
Pământuri). Simion(coo îndeosebi
 specii epice:
roman 3. Autocaracterizarea rdonator), modalităţile de
 registre Florina realizare a
„Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic Rogalski, tipului de avar
stilistice, şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. (...) Şi eu
limbajul Daniel (Costache
creşteam pe nesimţite, şi tot alte gânduri îmi zburau prin Cristea- Giurgiuveanu)
personajelor, cap, şi alte plăceri mi se deşteptau în suflet, şi, în loc de
limbajul Enache, şi a celui de
înţelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat, şi Andrei arivist (Stanică
naratorului dorul meu era acum nemărginit" (Ion Creangă, Grigor, Raţiu).
2.4. Folosirea  temă şi viziune Amintiri din copilărie).
2 Limba şi
unor modalităţi despre lume
literatura Ex.
diverse de  sensuri Opera: romana. Corint:
înţelegere şi de multiple ale  Frescă socială: Bucureştiul la începutul 1
Manual 171/ Abordarea
interpretare a textelor secolului al XX-lea 2 pentru textului în clasă
textelor literare literare  Tema. Structura compoziţională: incipitul şi clasa a X- Corint2005:
studiate finalul: circularitatea a, Ed. 70/1-3, *1-*3,4
 Formula narativă. Discursul narativ. Instanţele 1 Corint,
narative. Naratorul omniscient. Perspectiva
 3.1. Identificarea  structuri şi narativă 1 Bucureşti, 71/5, 1-3, *1-
structurilor tehnici  Relaţia autor/ narator/personaj 2000 *3, 4
argumentative în argumentative  Personajele: burghezia  Corint 72/1,2
vederea sesizării în texte literare Studiul critic – Nicolae Mecu, Aventura textului (Ediţiile 2005 74/1-5, *1, *2,
logicii şi a şi nonliterare, romanului Enigma Otiliei)  Nicola **1, **2
coerenţei scrise sau orale e Mecu, 77/1-4, *1-*4,
mesajului (consolidare) Între fapte 5-7
 logica şi şi sens, ed.
coerenţa Encicloped Evaluare
textului. ică, Buc., sumativă
3.2. Compararea  interpretări şi 2004
unor argumente judecăţi de
diferite pentru valoare
formularea exprimate în
judecăţilor critica şi în
proprii istoria literară
3.3. Elaborarea  tehnici de
unei argumentări argumentare
orale sau scrise  verbe
pe baza textelor evaluative,
studiate adverbe de
mod /
predicative ca
mărci ale
subiectivităţii
evaluative;
cuvinte cu rol
argumentativ
 structuri
sintactice în
argumentare
 tipuri de texte:
eseu,
comentariu,
analiză.
Limbă şi 1.5. Utilizarea, în  folosirea  Greşeli lingvistice la nivel fonetic : 1  Cap. Observarea
comunicare exprimarea adecvată a hipercorectitudinea, cacofonia, etimologia elevilor sistematică
proprie, a cuvintelor în populară  Fişe de Munca în grup
normelor context  Exerciţii aplicative lucru Act. frontală
ortografice,  folosirea Act.
ortoepice, de corectă a individuală
punctuaţie, formelor
morfosintactice flexionare
şi folosirea  utilizarea
adecvată a corectă a
 unităţilor lexico- elementelor de
semantice, relaţie
compatibile cu  utilizarea
situaţia de variantelor
comunicare lexicale
literare
 utilizarea
corectă a
unităţilor
frazeologice
 etimologia
populară,
hipercorectitud
inea
Romanul 1.1. Identificarea  limbaj literar, Marin Preda, Moromeţii 1  Cap. Observarea
particularităţilor limbaj Teorie literară: elevilor sistematică
postbelic şi a funcţiilor colocvial, Moduri de caracterizare a personajelor II:  L. Munca în grup
stilistice ale limbaj Rebreanu, Act. frontală
limbii în popular, limbaj Ion, Ed. Pt. Act.
Mijloace indirecte
receptarea regional Literatură, individuală
diferitelor tipuri 1. Caracterizarea prin propriile acţiuni, gânduri, Buc., 1966 Lucrul cu
de texte simţiri: sarcina carac  Nicola textul
1.3. Folosirea  diverse tipuri terizării este lăsată cititorului care trage concluziile e Eseul structurat
adecvată a de monolog şi identificând trăsăturile Manolescu, şi
strategiilor şi a dialog pe teme personajului, fie pornind de la acţiunile în care acesta Gheorghe nestructurat(Co
regulilor de de interes se află implicat, fie Crăciun, rint):
exprimare orală curent sau pornind de la modul în care personajul (care poate fi Mircea Moţ, -Alegeţi o
în monolog şi în pornind de la Florin secvenţă
naratorul însuşi) îi per
dialog textele literare Şindrilaru, îndrăgită din
cepe pe ceilalţi sau este perceput de către ei:
studiate Limba şi romanul
 elemente „Din întâia clipă, fireşte, preferinţa ei neocolită, literatura Moromeţii şi
verbale, neascunsă şi lacomă, a pus între mine şi acest domn, română comentaţi-o,
nonverbale şi venit pe un drum necunoscut trecutului nostru, o senzaţie pentru relevând
paraverbale de stânjenire. El ştia ce vrea ea, eu ştiam de asemeni, şi bacalaureat semnificaţiile,
mai ales amândoi ştiam unul despre altul că ştim (şi şi particularităţile
1.4. Redactarea  analiză,
probabil şi ea la fel) şi nici o mărturisire nu ar fi avut admitere(vol artistice şi
unor compoziţii comentariu,
nimeni curajul să facă. Am exagerat, evident, politeţea, II), Ed. motivul
despre textele eseu structurat
în exces de vorbărie, ca să mă arăt cu prisosinţă bine Paralela 45, opţiunii
studiate şi şi eseu liber
crescut (...)" (Camil Petrescu, Ultima noapte de Ploieşti, voastre.
alcătuirea unor  **paralelă
dragoste, întâia noapte de război). 2004 -Realizaţi o
texte funcţionale
 Florin compoziţie,
sau a unor
2. Caracterizarea prin mediul în care trăieşte Ioniţă, având ca punct
proiecte
personajul: îmbrăcăminte, Gheorghe de plecare
1.5. Utilizarea, în  folosirea Lăzărescu,
locuinţă, un anumit obiect, toate acestea devin embleme scena din
exprimarea adecvată a Adrian
ale personajului, şi poiana fierăriei
proprie, a cuvintelor în
normelor context Săvoiu, lui Iocan.
ortografice,  folosirea au rolul de mărci distinctive: Florentina Respectaţi
ortoepice, de corectă a „Unchiul Tache locuia pe strada Dionisie într-o casă Sâmihăian: următoarele
punctuaţie, formelor veche, mare cât o cazarmă, fără să primească pe nimeni, Limba şi repere: timpul
morfosintactice flexionare mai avar şi mai ursuz încă, de când era atât de bolnav. literatura prielnic
şi folosirea  utilizarea Propriu-zis nu locuia decât într-o cameră, care-i slujea română. întâlnirilor;
adecvată a corectă a şi de Concepte participanţii şi
unităţilor lexico- elementelor de operaţionale opţiunile lor
semantice, relaţie birou şi de dormitor şi de sufragerie, ca astfel să nu mai . Teste politice; rolul
compatibile cu  utilizarea cheltuiască cu lumina şi încălzitul, căci era foarte pentru acestor întâlniri
situaţia de variantelor friguros (...). Examenul în viaţa satului;
comunicare lexicale Masa era pusă acum în sufrageria cea mare şi Naţional de importanţa lui
literare bogată ca în zilele tinereţii. Era un lux prăfuit şi bacalaureat, Ilie Moromete
 utilizarea întunecat parcă, fiindcă mobila era lăcuită castaniu şi se Ed. în aceste
corectă a stacojise, iar scaunele, reci şi înalte" (Camil Petrescu, Humanitas discuţii;
unităţilor Ultima noapte dr dragoste, întâia noapte de război). Educational, superioritatea
frazeologice 3. Caracterizarea prin modul specific de a vorbi Bucureşti, judecăţii lui,
2.1. Analiza  particularităţi al personajelor (prin 2006 datorate
principalelor ale construcţiei  Dicţio inteligenţei
limbaj):
componente de subiectului în narul personajului;
„«Boieri dumneavoastră! De la venirea mea cu a general al rolul celorlalţi
structură, de textele
doua domnie şi până astăzi, am arătat asprime către literaturii ţărani:
compoziţie şi de narative
limbaj specifice studiate mulţi; m-am arătat cumplit, rău, vărsând sângele române(vol. Ţugurlan, Din
textului narativ  particularităţi multora. Unul Dumnezeu ştie de ce nu mi-a părut rău şi I-A/B), Ed. Vasilescu,
ale de ce nu mă căiesc de aceasta; dar dumneavoastră ştiţi Univers Cocoşilâ.
compoziţiei în că m-a silit numai dorinţa de a vedea contenind Enciclopedic m Preferinţa lui
textele gâlcevirile şi vânzările unora şi altora, care ţineau la , Bucureşti, Moromete şi a
narative răsipa ţării şi la pieirea mea. Astăzi sunt altfel trebile. 2004 autorului său
studiate Boierii şi-au venit în cunoştiinţă; au văzut că turma nu  N. pentru arta
(incipit, final, poate fi fără păstor, pentru că zice mântuitorul: «Bate- Manolescu, spectacolului
episoade / voi păstorul, şi se vor împrăştia oile.» Metamorfo îşi are
secvenţe «Boieri dumneavoastră! Să trăim de acum în pace, zele ascendenţa în
narative, iubindu-ne ca nişte fraţi, pentru că aceasta este una din romanului, opera lui
tehnici cele zece porunci: Să iubeşti pre aproapele tău ca însuşi ed. Caragiale.
narative) pre tine şi să ne iertăm unii pre alţii, pentru că suntem Polirom, -Comentaţi,
 construcţia muritori, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos - îşi Iaşi, 2003 într-o
personajelor făcu cruce - să ne ierte nouă greşalele, precum iertăm şi  N. compoziţie,
 instanţele noi greşiţilor noştri»" (Costache Negruzzi, Alexandru Manolescu, scena în care
comunicării în Lăpuşneanul). Literatura Jupuitu vine să
textul narativ română încaseze
4. Caracterizarea prin nume: postbelică( „fonciirea",
 specii epice:
Lefter Popescu (I.L. Caragiale, Două loturi), Ion vol. II), Ed. scoţând în
roman
 registre (Liviu Rebreanu, Ion), Dinu Păturică, chir Costea Aula, evidenţă:
stilistice, Chiorul (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi), Mitică Braşov, teatralitatea
limbajul Râmătorian (N. Filimon, Nenorocirile unui slujnicar 2001 momentului şi
personajelor, sau Gentilomii de mahala), Lică Trubadurul (H.  Marin capacitatea lui
 limbajul Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach) etc. Iancu, Moromete de a
naratorului Alegerea numelui anunţă adesea proprietăţile care-i Andreea fi regizor şi
2.4. Folosirea  temă şi viziune vor fi atribuite personajului. „Numele propriu nu este Vlădescu, interpret al
unor modalităţi despre lume; decât în mod ideal nondescriptiv. Se cere ftcută Rodica propriului
diverse de  sensuri distincţia dintre numele alegorice specifice comediilor, Lăzărescu, spectacol;
înţelegere şi de multiple ale evocările suscitate de mediu, efectul simbolismului Limba şi strategia
interpretare a textelor literatura disimulării
fonetic etc. Invers, de-a lungul lecturii, numele, chiar şi
textelor literare literare română. având drept
cel mai neutru la început, se încarcă cu diferite cono- taţii
studiate Manual efect amânarea
induse de comportamentul şi atributele personajului." 82 pentru plăţii.
3.1. Identificarea  structuri şi Numele şi caracterul personajului se pot afla într-o clasa a X- -Elaboraţi un
structurilor tehnici relaţie strict paradigmatică (numele a, Ed. eseu cu tema:
argumentative în argumentative simbolizează caracterul, de pildă Lică Trubadurul, Petrion, „Destinul lui
vederea sesizării în texte literare Mitică Râmătorian) sau poate fi implicat în Bucureşti, Ilie Moromete
logicii şi a şi nonliterare, cauzalitatea sintagmatică a povestirii 2004 sub îngăduinţa
coerenţei scrise sau orale  Eugen timpului.
(determinarea acţiunii pornind de la semnificaţia
mesajului (consolidare) Simion(coo Tragismul
numelui, de exemplu Lefter Popescu, Nechifor,
 logica şi rdonator), eroului, când
coerenţa Vitoria şi Gheorghiţă Lipan).
Un procedeu folosit în proză (ca şi în epica Florina «timpul n-a
textului. Rogalski, mai avut
versificată ori în dramaturgie) este şi acela al
3.2. Compararea  interpretări şi Daniel răbdare»".
unor argumente judecăţi de monologului interior, modalitate a introspecţiei:
Cristea- - Realizaţi o
diferite pentru valoare „«Ei! ce să-mi fac?! îşi zise Ghiţă în cele din Enache, compunere cu
formularea exprimate în urmă. Aşa m-a lăsat Dumnezeu! ce să-mi fac dacă Andrei titlul „Ipostaze
judecăţilor critica şi în e în mine ceva mai tare decât voinţa mea?! Nici Grigor, feminine în
proprii istoria literară co-coşatul nu e însuşi vinovat, că are cocoaşă în Limba şi romanul
3.3. Elaborarea  tehnici de spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori să literatura Moromeţii".
unei argumentări argumentare n-o aibă»" (Ioan Slavici, Moara cu noroc). romana. m Având în
orale sau scrise  verbe Manual vedere
pe baza textelor evaluative, Opera: pentru particularităţile
studiate adverbe de  Evoluţia romanului postbelic 1 clasa a X- de stil ale
mod /  Tema. Structura compoziţională: incipitul si 1 a, Ed. romanului
predicative ca finalul Corint, (naturaleţea,
mărci ale  Relaţia autor/ narator/personaj. Tipologia 2 Bucureşti, precizia,
subiectivităţii personajelor 1 2000 esenţializarea
evaluative;  Motive, simboluri 2  Nicola realităţii,
cuvinte cu rol  Paralelă: Ţăranul lui Rebreanu vs. ţăranul lui 1 e oralitatea,
argumentativ Preda Constantin voluptatea
 structuri  Receptarea romanului escu, A. povestirii,
sintactice în Gh. teatralitatea),
argumentare Olteanu, realizaţi o
 tipuri de texte: Limba şi compoziţie cu
eseu, literatura tema
comentariu romana. „Fascinaţia
Manual cuvântului la
pentru eroii lui Marin
 clasa a X- Preda".
a, EDP,
Buc., 2004 Ex.
 Silviu Petrion
Angelescu, 154/1-8
Nicolae I. 155/1-4
Nicolae, 156/1-6
Emil 157/1-7
Ionescu, 158/1-3
Limba şi Corint:
literatura 182/ Abordarea
română. textului în clasă
Manual. EDP:
Clasa a X-a, 169/1-16
ed. All, Buc, All: 140/1-11
2000 Corint2005
 Corint Evaluare
2005 sumativă

Limbă şi 1.2. Receptarea  sens denotativ  Greşeli lingvistice la nivel morfo-sintactic 1  Cap. Observarea
comunicare adecvată a şi sensuri  Exerciţii aplicative elevilor sistematică
sensului / conotative  Fişe de Munca în grup
sensurilor unui  cunoaşterea lucru Act. frontală
mesaj transmis sensului corect Act.
prin diferite al cuvintelor individuală
tipuri de texte (în special al
orale sau scrise neologismelor)
1.5. Utilizarea, în  folosirea
exprimarea adecvată a
proprie, a cuvintelor în
normelor context
ortografice,  folosirea
ortoepice, de corectă a
punctuaţie, formelor
morfosintactice flexionare
şi folosirea  utilizarea
adecvată a corectă a
unităţilor lexico- elementelor de
semantice, relaţie
compatibile cu  utilizarea
situaţia de variantelor
comunicare lexicale
literare
  utilizarea
corectă a
unităţilor
frazeologice
Evaluare 1
Total unitate 50