Opera,, Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este

un roman interbelic, obiectiv, relaist-mitic si traditional.

Romanul este realizat pe doua coordinate fundamentale:aspectul
realist precum monografia lumii pastorale, reperele spatiale,
tipologia personajelor, tehnica detaliului semnificativ si aspectul
mitic precum gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale,
motivul comuniunii om-natura si mitul marii treceri.
Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema
calatoriei initiatice si justiciare.Romanul ,,,Baltagul “ prezinta
monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a
pastorilor si are in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-
au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria
reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru descoperirea
adevarului si infaptuirea dreptatii.
Personajul principal este Vitoria Lipan, munteanca din Magura
Tarcaului, sotie de cioban si mama autoritara.Vitoria, o femeie
puternica, porneste cu hotarare in cautarea sotului ,, N-am sa
mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului pan ce l-oi gasi pe
Nechifor Lipan” Ea doreste cu ardoare sa se faca dreptate si sa-l
inmormanteze crestineste pe Nechifor.Femeie conservatoire,
respecta obiceiurile , traditiile satului patriarchal si respinge
notatile civilizatiei.
Vitoria reprezinta tipul femei volunatare, este ,, un exponent al
spetei” in raport cu lumea arhaica, dar si o individualitate prin
insusirile sale si anume spiritual de razbunare si perspicacitatea
unui detective.Criticul G. Calinescu afirma ,, Vitoria e un hamlet
feminine”, pentru ca pune la cale demascarea ucigasilor la
parastas, prin reconstituirea scenei mortii lui Nechifor Lipan in
fata satenilor.
George Calinescu afirma ca ,, In cautarea barbatului, Vitoria
pune spirit de vendetta si aplicatie de detective. [..] Vitoria e un
Hamlet feminine, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu
disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare sic and
dovada s-a facut, da drum razbunarii”.
Munteanca este o femeie hotarata, curajoasa, lucida, care face cu
chibzuinta pregatiri de calatorie: tine post negru, se roaga la
icoana facatoare de minuni de la manastirea Bistrita, vinde
produse ca sa aiba bani de cheluiala, dar strainilor le spune ca
merge in cautarea unor datornici.Pe drum isi ia o pusca pe care
nu ezita sa o foloseasca, iar lui Gheorhita ii da un baltag sfintit.
Cand intelege ca fiul nu are experienta necesara pentru a izbandi
si ca e necesar sa-l insoteasca in cautarea lui Nechifor, are
curajul de a depasi hotarul satului, motiv pentru care critical
Nicolae Manolescu o numeste ,,o femeie in tara barbatilor”. In
satul traditional, doar barbatul putea iesi in limitele satului
pentru oierit sau pentru negot. Din dragoste pentru sotul sau, ca
si dorinta de a-l inmormanta crestineste, porneste hotarata in
cautarea lui:,, era dragostea ei de douazeci si mai bine de
ani.Asa-I fusese drag in tinereta Lipan, asa-I era drag si acuma,
cand aveau copii mari cat dansii”
Datorita inteligentei native si stapanirii de sine, Vitoria reuseste
sa reconstituie drumul parcurs de Lipan, sa afle adevarul sis a
demaste ucigasii in fata autoritatilor.Gaseste in sine puterea de a
cerceta si de a gasi urmele acestuia, cu inteligenta si
disimulare.Spune strainilor ca il cauta de Nechifor care ii este
dator, ca sa nu fie banuita ca are bani asupra ei.Pe prietenii lui
Lipan , domnul David si mos Pricop, ii intreaba despre el si
rememoreaza calitatile sotului din povestirea lor.
Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor
respectful pentru traditii si este refractara la noutatile
civilizatiei:,, In tren esti olog, mult si choir”, ii spune lui
Gheorghit. Ca mam, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de
traditii ,, Iti arat eu coc, valt si bluza…! Nici eu nici bunica-ta
nici bunica-mea n-am stiut de acestea si-n legea noastra trebuie
sa traiesti si tu !” si contribuie prin calatorie la maturizarea lui
Gheorghita.
Spirit conservator, Vitoria respecta obiceiurile de cumetrie si de
nunta si vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul
inmormantarii: priveghiul, drumul la cimitir, bocitul, slujba
religioasa, pomana si praznicul.O scena impresionanta este
inmormantarea.Tipatul dinaintea coborarii cosciugului si
gesturile ei concentreaza iubirea si durerea produsa de pierderea
sotului: ,, Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut
un cutremur.S-a daramat in genunchi, si-a rezemat fruntea de
marginea sicriului.”
Dovada a legaturii dintre om si mediu, munteanca stie ,, sa
citeasca” semnele naturii: la Dorna, la Crucea Talienilor , vantul
o anunta ca se afla pe drumul cel bun, iar la mos Pricop, in
Farcasa, ceata ii da semn de popas.
In raport cu Gheorghita, tanar imatur la inceputul calatoriei,
Vitoria este initiatoarea.Desi fiul este copilul preferat si poarta
numele secret al tatalui, el constata pe drum ca mamei ,, i-au
crescut tepi de arcioaica”, adica a devenit aspra cu el.Initierea
continua cu proba coborarii in rapa si a vegherii nocturne la
ramasitele tatalui, proba a curajului barbatesc, la ordinal repetat
al mameo: ,, Coboara-te in rapa iti spun!”. Apoi Vitoria pleaca
sa anunte autoritatile sis a pregateasca toate cele necesare
inmormantarii si ii lasa pe Gheorghita sa vegheze noaptea trupul
neinsufletit al lui Nechifor.
Cea mai importanta secventa din roman este parastasul lui
Lipan. Inteligenta si calculate,, un Hamlet feminin”, Vitoria
reconstituie crim ape baza propriilor deductii si o povesteste
veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si
recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor.Ii cere baltagul
lui Calistrat Bogza si il acuza indirect:,, -Gheorghita- vorbi cu
mirare femeia- mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta-i
omul care a lovit pe tatu-tau”.Bogza isi pierde cumpatul, se
repede la flacau ca sa-si ia arma si este lovit cu propriul baltag.
Astfel tanarul razbuna moartea tatalui sau si restabileste
dreptatea.Initierea flacaului este desavarsita, acum el este
pregatit sa-si assume rolul de cap de familie, in locul lui
Nechifor.Cand muribundul isi cere iertare de la Vitoria, ea ii
 raspunde:,, Dumnezeu sa te ierte[…].Isi stranse buzele, il privi
neclintit o vreme”.
Romanul este structurat in saisprezece capitol, cu actiune
desfasurata chronologic, urmarind momentele subiectului. In
raport cu tema calatoriei, capitolele pot fi grupate in trei parti I
fiind constatarea absentei si pregatirile de drum, II cautarea
sotului disparut, III gasirea celui cautat, inmormantarea si
pedepsirea faptasilor.
Principalul conflict al romanului este cel dintre Vitoria Lipan si
cei doi ucigasi ai sotului ei, Calistrat Bogza si Ilie Cutui.Este
ajutata de Gheorghita, pe care calatoria il maturizeaza
Vitoria traieste, la inceputul romanului, un puternic conflict
intrerior cauzat de disparitia lui Nechifor Lipan, ,, dragostea ei
de douazeci si mai bine de ani”.Ea porneste la drum hotarata sa-
si gaseasca sotul, sa faca dreptate si sa-l inmormanteze
crestineste.
Este present, de asemenea, un conflict intre traditie si inovatie ,
intre lumea arhaica, pastoral si modernitatea care incepe sa
patrunda in satul de munte. Vitoria este un spirit conservator, in
timp ce tinerii receptivi la noutatile civilizatiei, Minodora si
Gheorghita, sunt readusi de mama autoritara la rolurile impuse
prin traditie.
Personajele infatiseaza tipologii umane representative pentru
lumea satului de munte, la inceputul secolului al XX-lea
Personajul principal Vitoria Lipan =, femeie voluntara, este
realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin
caracterizare directa si indirecta.

Caracterizarea directa a Vitoriei Lipan se realizeaza prin intermediul

naratorului, in special prin atitudinea sa pe care o are fata de protagonista.
In acelasi timp, parerea altor personaje, dar si autocaracterizarea contribuie
la caracterizarea acesteia.
Vitoria Lipan, o sotie iubitoare, porneste in cautarea barbatului sau: “era
dragostea ei de douazeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag si acuma,
cand aveau copii mari cat dansii.”
Ea e descrisa ca fiind o femeie frumoasa cu ochi caprui “aprigi si inca
tineri”, “care erau dusi departe”.
Datorita lipsei sotilor de acasa, nevestele de la sat aveau in grija
gospodariile, copii si animalele cat timp acestia erau la munte cu turmele de
oi “Veni iar catra el, cu pita proaspata si cu un harzob de pastravi afumati.
Trimisese pe Mitrea la domnu Iordan crasmaru, s-aduca o leaca de rachiu
de cel bun”, “goispodina facu paturile devreme”. Astfel, Vitoria are o mare
responsaibilitate pe umerii sai, dar fiind o femeie hotarata, puternica, abila
nu era nicio sarcina pe care aceasta sa nu o duca la indeplinire “inainta
sprintena”, “mama lui hotari plecarile si intoarcerile”.
Vitoria era o femeie traditionala, tipica mediului din care facea parte. Purta
imbracaminte traditionala “Nevasta se ridica in picioare, isi paturi pe ea
catrinte si-si stranse sub sani birneata. Apoi intra in odata din drapta si-si
schimba broboada […] isi lua pe umeri un sumaies.”. Astfel, ea refuza sa
renunte la obiceiuri si tradintii, respingand modernismul, accentuand in
acest fel conditia omului de la sat, in special a femeilor “femeile stiau ceva
nedeslusit depsre tren”, “o ajungea mintea ce are de facut insa fata de o
lume necunoscuta pasea cu o oarecare sfiala”, “nevasta intelegea ceva, dar
era biruitoare ca orice femeie si desprinsa sa rasara la orice intepatura”.
Sotia lui Nechifor era o femeie credincioasa si aplea intotdeauna la
Dumnezeu pentru a o ajuta sa-si gaseasca sotul “intai am sa fac rugaciunile
de cuviinta de la Maica Domnului, zise ea. Dupa aceea am sa tin post
negru 12 vineri in sir.  Pan’ atunci poate mi se intoarce omu”. In fata lui
Dumnezeu ea se arata intotdeauna “umilinta si cu fruntea plecata”.
Femeia avea de multe ori o infatisare “incruntata si dusmanoasa”, “se uita
numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”, dar numai mdatorita
faptului ca “ea era plina de ganduri, de patima si de durere”.
Numele protagonistei are semnificatii simbolice, si desemneaza Victoria binelui
asupra raului:Vitoria, in timp ce Nechifor inseamna ,,purtator de victorie”, iar
Gheorghe numele de botez al tatalui si Gheorghita numele fiului amintesc de
Sfantul Gheroghe, invingatorul balaurului.
Naratiunea se face la pers a III a , iar naratorul omnipresent si omniscient
reconstituie lumea satului de munteni si asctiunile Vitoriei in mod obiectiv, prin
tehnica detaliului si observatiei. Desi narutorul omniscient este unic, la parastasul
sotului, Vitoria preia rolul naratorului.
Pentru calitatile ei remarcabile precum inteligenta, hotarare, curaj, dovedite pe
parcursul calatoriei in cautarea adevarului, femeia voluntara Vitoria Lipan a fost
supranumita de critical Nicolae Manolescu ,, o femeie in tara barbatilor”, in ,,Arca
lui Noe”.