Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Ingineria Software și Automatică

RAPORT

Lucrare de laborator Nr.8

Disciplina: Securitatea Activității Vitale
Tema: Cercetarea iluminării la locul de muncă

A efectuat: st. gr. TI-182,

A verificat: pr. G. Capra

 Chișinău 2020

Scopul lucrarii: a familiariza studenţii cu principalele noţiuni şi principiul de normare a iluminatului

de producţie; a forma abilităţi de lucru cu aparatele de măsurare a iluminării la locurile de muncă, măsurarea acesteia
şi folosirea de materialele normative.

Clasificarea şi normarea iluminatului de producţie

In dependenţă de sursa de lumină, iluminatul de producţie poate fi de trei tipuri:

• natural, creat de discul solar şi lumina difuză a bolţii cereşti;

• artificial, creat de sursele electrice de lumină;
• mixt, la care iluminatul natural insuficient este completat cu sistemul artificial de iluminare.

Incăperile în care oamenii se află permanent trebuie să aibă, de regulă, iluminat natural creat de:

• lumina laterală - prin ferestrele din pereţii exteriori;

• lumina de sus - prin felinarele (lucarnele) acoperitului;
• lumina combinată - prin ferestrele din pereţi şi prin felinarele din acoperiş.

Datorită variaţiilor considerabile ale luminii naturale exterioare (fig. 4.1), condiţionată de perioada
anului, de timpul zilei şi de condiţiile meteorologice, a stabili mărimi absolute ale ' iluminării naturale este
imposibil.

Eint Eint
Orele zilei

e= ⋅100% e= ⋅100%
Fig. 1. Schimbarea iluminării pe parcursul zilei la variaţia nebulozităţii

Eext Eext
In legătură cu aceasta, drept criteriu de apreciere a iluminării în interiorul încăperilor este acceptată o
mărime relativă - coeficientul zilei e (CZ), determinat după formula:

E int
e= ⋅100 %
Eext

in care:
Eint-iluminarea in punctul respectiv a incaperii, lx;
Eext - iluminarea exterioară orizontală, creată de lumina difuză a boltii cereşti, lx.
Iluminatul natural în încăperi este reglementat de normele şi regulile de construcţie SNiP 23-05-95
Iluminatul natural şi artificial . Valoarea normată a CZ, en cu considerarea caracterului lucrului vizual,
sistemului de iluminat, regiunii de amplasare a clădirii pe teritoriul C.S.I. şi proprietăţile de reflectare a
învelişului terestru trebuie de determinat după formula:
eN=en1·mN ,
in care:
en1- mărimea CZ, luată din anexă (anexa corespunde tabelului 1 din SNiP 23-05-95);
mN- coeficientul fotoclimei, determinat după tabelul 4, (SNiP 23-05-95) în dependenţă de zona
situării clădirii pe teritoriul C.S.I. (pentru Moldova, m=0,8).
Republica Moldova corespunde grupei a 5-a de raioane administrative a Rusiei.

Valoarea CZ în cazul iluminatului lateral dintr-o singură parte a încăperii se normează în punctul situat la
distanţa de 1 m de cel mai îndepărtat perete de golurile de lumina, la intersecţia planului vertical ce trece prin
punctul dat şi suprafaţa convenţională de lucru.
In cazul iluminatului superior sau combinat se normează valoarea medie a CZ în punctele amplasate la
intersecţia planului vertical al încăperii ce trece prin aceste puncte şi suprafaţa convenţională de lucru. Primul
şi ultimul punct se ia la distanţa de / m de la suprafaţa pereţilor sau despărţiturilor.
In cazul iluminatului artificial, de regulă, este folosită varianta iluminatului combinat, adică afară de
luminătoarele instalate pentru întreaga încăpere (iluminatul generJ) sunt instalate luminătoare separate pentru
locurile de muncă (iluminatul local). Folosirea iluminatului combinat este condiţionată de motive
economice, deoarece crearea unui sistem puternic de iluminat general este costisitoare. Reieşind din
necesităţile respectării condiţiilor igienice, este necesar ca iluminatul general să constituie nu mai puţin de 10 %
faţă de iluminarea combinată a locurilor de muncă.

La stabilirea normelor de iluminare se ţine cont de condiţiile lucrului- vizual: cu cât este mai mic
obiectul de deosebire, cu atât mai puternică trebuie să fie iluminaiea la locul respectiv de muncă.
Productivitatea muncii, după datele observărilor, în cazul lucrului vizual încordat creşte odată cu creşterea
iluminării, până la 1000 lx. Iluminarea mai mare de 1000 lx nu favorizează creşterea productivităţii muncii, însă
reduce oboseala ochilor. în cazul lipsei factorilor ce pot provoca orbirea iluminarea ponte fi de ordinul a 10000
lx şi chiar mai mare.
SNiP 23-05-95 stabileşte valorile minimale admise ale iluminării în încăperile de producţie şi auxiliare, în
clădirile locative şi sociale, în spaţii deschise şi pe teritoriile întreprinderilor industriale.
Stabilind nivelul iluminării mai mare decât cel admisibil, se vor lua măsuri ca să nu apară fenomenul de
orbire a muncitorilor. Pentru protecţia ochilor de luminanţa orbitoare a sursei de lumina se folosesc instalaţii
speciale, numite luminătoare.
Caracteristicile protectoare ale luminătorului sunt determinate de tipul învelişului şi unghiul de protecţie
(fig. 4.2), care este format de orizontala ce trece prin filamentul lampei şi linia ce uneşte punctul marginal al
filamentului cu marginea opusă a armăturii şi se determină din relaţia:

h H
gγ= = 1
t R+h R
 Fig.2 Schema de calcul a unghiului de protectie a instalatiei de iluminat
Luminătoarele pentru iluminarea locală trebuie să aibă reflector intransparent şi unghiul de protecţie nu mai
mic de 30°. La amplasarea luminatoarelor mai jos de nivelul ochiului muncitorului se admite ca valoarea unghiului
de protecţie să se afle în intervalele de la 10 până lă 30°. în cazul iluminării cu lampe luminiscente dotate cu
difuzoare de lumină, unghiul de protecţie se acceptă în niţele 10 ...30°.

Aparatele pentru măsurarea iluminării

Pentru măsurarea iluminării suprafeţelor locurilor de muncă se folosesc luxmetrele fotoelectrice de tipul
IO-16, IO -17, IO -116.
Luxmetrul IO -116 constă din aparatul de măsurare, alcătuit dintr-un miliampermetru, scara căruia e gradată
în luxi, fotoelementul din seleniu de tipul ф-102 şi filtrele absorbante pentru el. Pe panoul aparatului de măsurare
sunt amplasate butoanele de comutare şi tăbliţele cu schema ce leagă acţiunea butoanelor şi a filtrelor absorbante
folosite cu diapazonul de măsurare.
Pentru micşorarea greşelii aparatului pe fotoelement se îmbracă un capac, alcătuit dintr-o emisferă din masă
plastică cu proprietăţi de difuzie a luminii şi dintr-un cerc intransparent. Capacul este marcat cu litera K şi poate fi
folosit împreună cu filtrele absorbante care au marcajul M(10), P(100) şi T(1000), care împreună cu capacul K
slăbesc lumina ce pătrunde spre fotoelement respectiv de 10,100 şi 1000 ori.
In timpul măsurării, fotoelementul trebuie să fie plasat orizontal. Acul aparatului trebuie să se găsească în
poziţia "Zero". Diapazoanele de măsurare a luxmetrutui IO-116 şi coeficientul nominal de slăbire în dependenţă
de combinaţia „capacul + filtrul absorbant" sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Diapazoanele de măsurare, Combinaţia „capacui+filtrul" Coeficientul de slăbire

Ix
5-30 Cu fotoelementul descoperit 1
1-100 1
5-300 K,M 10
120-1000 K,M 10
500-3000 K,P 100
1700-100(w K,P 100
5000-30000 K,T 1000
17000-100000 K,T 1000
Principiul determinării iluminării măsurate constă în următoarele: în dreptul fiecărui buton se determină cu ajutorul filtrelor
(sau fără ele) valoarea maximală a diapazoanelor de măsurare.

La apăsarea butonului din dreapta, în dreptul căruia sunt indicate valorile maximale ale diapazoanelor de măsurare multiple
cifrei 10, pentru luarea indicaţiilor va fi folosită scara cu lungimea 0...100, iar la apăsarea butonului din stânga - scara 0...30.
Indicaţiile aparatului în diviziuni pe scara respectivă trebuie înmulţite cu coeficientul de recalculare a scării în dependenţă de
combinaţia filtrelor folosite (tab. 4.1).

Ordinea efectuării lucrării de laborator

Măsurarea iluminării naturale

La măsurarea iluminării naturale, în încăperile de producţie se determină valoarea reală a CZ care se compară cu valoarea
normată a CZ (SNiP 23-05-95), în conformitate cu caracteristica lucrului vizual executat
In timpul determinării valorii iluminării se vor efectua următoarele:
-se va măsura iluminarea naturală în afara încăperii şi în încăpere la nivelul locurilor de muncă, lângă fereastră şi
la distanţa de 1,2,3,4 şi 5 metri de la fereastră;
-după formulă de calculat CZ pentru fiecare punct;

-de construit curba schimbării valorilor CZ în dependenţă de distanţa de la fereastră;

-de calculat en ţinind cont că pentru Republica Moldova coeficientul m=0,8

-de comparat CZ măsurat lângă peretele opus ferestrei cu en calculat;

-datele obţinute se înscriu în tabelul 2.

Tabelul 2.

III
Mărimea Categoria
N Caracteristica FIN,
obiectului de activității eN=en* mN Concluzii
r. activității vitale distins, mm vizuale măsurat
(norma)
Conform
datelor
obținute , se
poate
Lucrări de
1 precizie 0,5 - 1 IV 1,5 1,2 deduce că
medie sistemul de
iluminat este
suficient.
 Eint 150 Eint 160
e1 = * 100% = * 100% = 6% e2 = * 100% = * 100% = 6.4%
Eext 2500 Eext 2500

Eint 40 Eint 38
e3 = * 100% = * 100% = 1.6% e4= * 100% = * 100% = 1.52%
Eext 2500 Eext 2500

Eint 30
e5 = * 100% = * 100% = 1.2%
Eext 2500

en = 1,5 * 0,8 = 1,2

Conform datelor obținute mai sus, se poate deduce că sistemul de iluminat este suficient.

Măsurarea iluminării artificiale

Măsurările se efectuează în laborator la trei locuri de muncă şi după rezultatele măsurărilor se fac
concluzii despre corespunderea iluminării măsurate cerinţelor normelor igienico-saniitare (locurile
pentru măsurări sunt indicate de către profesor).

Datele se întroduc în tabelul de mai jos

Tabelul 3

Contrastul Nivel
Nivel real al
Locul de Categoria și Caracteristica normat al
Tip obiectului cu iluminarii, Concluzii
masurare subcategoria fondului iluminării,
fondul lx
lx
Corespunde
cat. IV cerințelor
Incapere artificial mare luminos 200 220 normative
subcat.- d
Concluzie: În rezultatul efectuării lucrării de laborator am luat cunoștință măsurarea iluminării artificiale
și naturale cu ajutorul aparatului de măsurare a iluminării luxmetrul. Comparînd valorile obținute atît în
cazul iluminării artificiale cît și a iluminării naturale am constatat că caracteristicile iluminării corespund
cerințelor normative care asigură productivitatea muncii, în cazul lucrului vizual și reduce oboseala
ochilor.