Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură si Dezvoltare Rurală

Specializare: Inginerie economică în Agricultură

Proiect Disciplina Dezvoltare Rurală

Înființare exploatatie agricolă ferma
cultura mare
SubMăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole

Student,
Pascu Marian-Ginel

Grupa 8414
București 2018
CUPRINS

CAPITOLUL I- DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTIŢII 3

1.1. Descrierea societăţii în care se implementează investiţia 3
1.2. Descrierea investiţiei 4
CAPITOLUL II- DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
2.1. Amplasament
2.2. Piața de aprovizionare și/sau desfacere și concurența 10
2.3. Descrierea fluxului tehnologic
2.4. Datele tehnice ale investiţiei
2.5. Descrierea fluxului de producție
2.6. Durata de realizare a investiţiei
CAPITOLUL III- Bugetul investiției
3.1.Resursele necesare pentru investiție
3.2.Resursele necesare procesului tehnologic
3.2.1. Cheltuieli cu ciclul de producție
3.2.2. Cheltuieli cu salariații
3.3.3.Total cheltuieli cu ciclul de producție
CAPITOLUL IV- PLANUL DE AFACERI
4.1.Estimarea pe 5 ani a veniturilor și cheltuielilor
4.1.1.Estimarea veniturilor pe 5 ani
4.1.2.Estimarea cheltuielilor cu ciclul de producție pe 5 ani
4.1.3.Estimarea rezultatului financiar
4.1.4. Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare
4.2.1.Indicatori financiari
4. 2. 2. Încasări si plăț i
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I- DESCRIEREA OBIECTULUI DE
INVESTIŢII
1.1. Descrierea societăţii în care se implementează investiţia

Exploataţia S.C. LidoGîrbea S.R.L. este înfiinţată de Pascu Marian-Ginel în

comuna Radomirești, judeţul Olt, în anul 2016.

Date de identificare
Nr. de ordine în registrul comerţului: F54/76x/01.10.2016
Cod de înregistrare fiscală (C.I.F.): RO2798149x
Sediu social: comuna Radomirești, județul Olt
Telefon: 0768547998
Email: LidoGîrbea.srl@yahoo.com

Exploataţia se constituie în SRL, societate cu răspundere limitată, cu asociat

unic, persoană juridică română, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
legile române şi prezentul statut. Modificarea formei juridice se realizează prin
hotărârea asociatului unic, cu respectarea condiţiilor şi formalităţilor prevăzute de
lege.
Pentru o desfășurare optimă a activităților fermei, societatea are angajați, pe lângă
administrator: 1 contabil, 1 tractorist și 1 muncitor.
Se dispune de o suprafaţă de teren de 80 ha, pe raza comunei Radomirești
din judeţul Olt, moștenită conform Certificatului de moștenitor numărul 546 din
data de 25.06.2014 de către Pascu Marian-Ginel de la Pascu Mariana-Magdalena.
Avantajele:

- Costuri mai reduse şi formalităţi mai simple de înfiinţare sau radiere 

- Contabilitatea se poate ţine de către titularul intreprinderii, spre deosebire de o societate cu
răspundere limitată (SRL), unde ai nevoie de un contabil, de o evidenţă mult mai strictă a
documentelor
-Costuri de administrare mai mici. Pe parcursul derulării afacerii, te poţi extinde, de exemplu,
prin deschiderea unor noi puncte de lucru sau poţi modifica obiectul de activitate. Toate aceste
operaţiuni înseamnă costuri la Registrul Comerţului, taxele fiind mai mici în cazul  intreprinderii
individuale
-Posibilitatea intreprinzatorului persoana fizica de a folosi banii incasati fara alte formalitati (nu
este necesar sa se astepte sfarsitul anului pentru a se distribui dividend
-Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii desfasurate la data incasarii,
respectiv platii (si nu la data intocmirii documentelor, cum este cazul contabilitatii societatilor
comerciale)
-O persoana poate cumula calitatea de persoana fizica titulara a intreprinderii individuale cu cea
de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt
domeniu de activitate economica decat cel pentru care intreprinderea individuala este autorizata

Structura asociativa
Intreprindere individuala Pascu Marian-Ginel infiintata in anul 2018.
Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri.
In curs de calificare: Student la „Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara
Bucuresti”-an terminal Reprezentant legal 9.00
 Strucura suprafeței de teren 2.1

Nr. Crt. Categoria Suprafața(ha) Ponderea(%)

1 TOTAL 80 100

Agricol 79,8 99,75

2

Arabil 74,6 93,25

Vii și pepiniere viticole 2,55 3,18

Pomi si pepiniere pomiccole 0,75 0,93

Pasiuni si fanete 1,9 2,37

3 Neagricole 0,2 0,25

Curți si constructii 0,2 0,25

Terenul aflat în patrimonial societății

TERENURI

Nr. Crt. Amplasare Suprafaţă Categoria de folosinţă Regim

ha

1. Radomireşti/Olt 80 ha Arabil/Alte utilizări agricole Proprietate

si neagricole Pascu Marian-
Ginel

Total suprafaţă teren 80 ha

So si clasificare ferma

Potrivit Certificatului de înregistrare şi a Certificatului Constatator eliberate de Oficiul

Registrului Comerţului de pe lânga Tribunalul Slatina, întreprinderea are înscrisă ca activitate
principală: Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor
producătoare de seminţe oleaginoase – cod CAEN 011
 1.2. Descrierea investiţiei

Exploataţia agricolă nu dispune, în momentul de faţă, de o gamă de utilaje şi echipamente

performante care să îi permită adaptarea la noile standarde comunitare şi care să asigure
desfăşurarea activităţii în cele mai bune condiţii.
Astfel, se propune achiziţionarea unor utilaje şi echipamente agricole ce aplică tehnologii
dintre cele mai moderne, utilaje care vor contribui la creşterea performanţei şi productivităţii în
sectorul agricol prin implementarea unui proiect de finanţare în cadrul SubMăsurii 4.1 - Investiții
în exploatații agricole.
Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei SubMăsurii 4.1 este sprijinirea investițiilor
pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente
performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea
fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea
calității activelor fixe.

Obiective:
 Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea
competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități
produselor obținute;
 Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în
exploatații comerciale;
 Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul
fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor
alimentare integrate.
 Societatea îşi propune modernizarea şi eficientizarea activităţii de producţie vegetală prin
achiziţionarea următoarelor utilaje şi echipamente agricole:

Utilaje de Cantitate
achiziţionat
Tractor agricol 1
Plug reversibil 1
Grapă cu discuri 1

TOTAL 3

O astfel de investiţie este necesară pentru sporirea producţiei concomitent cu scăderea

costurilor de exploatare.
Utilajele agricole propuse a se achiziţiona vor asigura societăţii agricole o eficientizare a
procesului tehnologic de lucru mecanizat. Ca parte integrantă a procesului de producţie în
agricultură, procesul tehnologic de lucru mecanizat reprezintă totalitatea operaţiunilor de lucru,
executate concomitent sau ordonate în timp, necesare pentru realizarea uneia sau mai multor
lucrări agricole.

Tractoarele agricole cu destinaţie generală sunt tractoare pe roţi sau pe şenile, care se folosesc
la executarea principalelor lucrări agricole: arat, cultivaţie totală (prelucrare totală cu
cultivatorul), grăpat, semănat, recoltat etc. Lumina (garda la sol) a acestor tractoare este de 270-
350 mm. Tractoarele din această categorie se mai numesc "de arat", după denumirea lucrării de
bază pe care o execută.

Plugul reversibil este un utilaj agricol care este montat direct pe tractor. Este un utilaj de bază,
acţionat hidraulic, folosit pentru aratul terenului. Este foarte util atât pentru solul greu, uscat şi
butucănos, acolo unde săpatul este o problemă.
Grapele cu discuri sunt folosite pentru: întretinerea solului în intervalulde la arat până la
semănat, când se efectuează mărunţirea bulgărilor şi nivelarea arăturii, prelucrarea solului pe
intervalul dintre rândurile de pomi şi viţa de vie, desfiinţarea culturii premergătoare cu
încorporarea în sol a resturilor vegetale şi pregatirea patului germinativ cu încorporarea în sol a
îngrăşămintelor şi erbicidelor.

Achiziţionarea de utilaje agricole noi asigură creşterea rapidă a productivităţii muncii,

efectuarea lucrărilor agricole în termenele agrotehnice optime, ceea ce are ca efect creşterea
calitativă a producţiei.
Investiţiile în capital fix, care asigură introducerea tehnologiilor noi şi performante, vor
conduce la reducerea costurilor de producţie, la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi la creşterea
generală a rentabilităţii exploataţiei agricole.
Pe baza celor de mai sus, solicitantul respectă conformitatea cu obiectivul general al
măsurii, privind creşterea competitivităţii printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a
factorilor de producţie.
Implementarea proiectului are o semnificatie deosebita pentru societate, în contextul
integrării Romaniei în structurile economice europene.
Pentru a putea susţine pe piaţă producţia obţinută în lipsa protecţiei oferite de taxele
vamale, producatorii autohtoni trebuie să obţină produse agricole de calitate, cu un cost de
producţie redus.
Conform Anexei 5- Sinteza studiului privind zonarea potenţialului agricol, din cadrul
SubMăsurii 4.1, investiţia ce se va realiza este amplasată într-o zonă cu potenţial mediului în
ceea ce priveşte culturile de grâu şi orz şi potenţial ridicat în cazul culturilor de floarea-soarelui
şi porumb, culturi aflate în sistem neirigat.
% sprijin si valoare afir
 CAPITOLUL II- DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
2.1. Amplasament

Olt este un județ în regiunile Oltenia (partea situată de la vest de râul Olt, fostul județ Romanați)

și Muntenia(partea situată la est de râul Olt), în sud-vestul România. Reședința județului este
municipiul Slatina.
Comuna Radomireşti se află în Câmpia Boianului fiind situată în partea de sud-est a judeţului
Olt, la o distanţă de 50 km de Municipiul Slatina şi 12 km de oraşul Drăgăneşti-Olt.
Vecini:
La nord comuna Stoicăneşti;
La nord-vest comuna Seaca;
La est comuna Mihăeşti;
La sud şi sud-vest judeţul Teleorman;
La vest comuna Dăneasa.
Coordonate : 44°7′3″N 24°40′35″E
Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la N la S de valea
Călmățuiului, râu ce odinioară avea izvoare, dar azi este sec și are apă numai când sunt
precipitații abundente. Pe alocuri apar crovuri.
Clima : Fiind un sat de câmpie, cu un relief monoton, se bucură de o climă temperat-
continentală, ca de altfel întreagaCâmpie Română, cu valuri de aer uscat din Vest și umed din
Est, cu ierni geroase și aspre și veri călduroase și secetoase. 
Sol : Brun roscat ,cernoziom ciocolatiu
 Precipitatii : Dupa cantitatea de precipitatii inregistrate, majoritatea teritoriului
corespunde unei zone climatice de silvostepa. Perioada de vegetatie aprilie-septembrie ii revine
60-70% din sumele medii anuale, iar precipitatii solide numai 18-20%. Ploile sunt repezi si de
scurta durata. Cele mai frecvente vanturi sunt cele din nord-est “crivatul”, cele din nord-
vest”austrul” denumit si”saracila” si “traista goala” si cele din sud-vest “baltaretul”. Ele aduc
valuri de frig si ninsoare sau chiar ploi iarna, iar vara valuri de caldura, furtuna si ploi cu
grindina.
Temperatura :  valoare medie anuala a temperaturii +109 grade C, comuna facand parte
dintr-o zona potrivit de calda cu izoterma de +11 grade C. Luna cea mai rece a anului este
ianuarie, a carei temperature medie este de – 2 grade C. Vara predomina timpul uscat si calduros,
inregistrandu-se temperature medii de 22-23 grade C in luna iulie.
Pământul pentru agricultură este aşezat în nordul şi sudul satului.
Potenţialul agricol al comunei se ridică la 9.589 ha, din care intravilan – 717 ha şi
extravilan – 8872 ha.
Pomii roditori cresc destul de bine. Cei mai obişnuiţi sunt: mărul, corcoduşul, prunul,
etc.
La câmp se cultivă grâu, porumb, orz, ovăz, fasole, cânepă, floarea soarelui etc.
Se mai cultivă viţă de vie (hibrizi). Animale mai obişnuite sunt: cai, boi (boii predomina ca vite
de muncă), oi, porci.
Profilul dominant al agriculturii îl constituie cultura cerealelor, oleaginoase, leguminoase,
pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor.

OLT 128472 RADOMIRESTI ANC

Cereale paioase Porumb Floarea Soarelui Soia Rapita

semn. mijlociu Ridicat mijlociu Ridicat mijlociu Ridicat

Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi

Tabel. 2.1
Tabelul 2.2
Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi

Sursa: www.olt.insse.ro

2.2. Piața de aprovizionare și/sau desfacere și concurența

 Pentru desfasurarea activitatii propuse prin proiect societatea va utiliza ca materii prime
principale samanta,ingrasaminte,apa, etc.
Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va realiza pe baza de comenzi
adresate furnizorilor. Selectarea furnizorilor se va face in urma evaluarii acestora, dupa
urmatoarele criterii:
o pret
o calitate
o cantitate
o termen de livrare
Agricultura judeţului Olt beneficiază de condiţiile prielnice din punct de vedere
al reliefului, climei şi solului. Judeţul este mare producător de cereale, plante tehnice,
legume, fructe şi struguri.
În cadrul activităţii agricole îşi desfăşoară activitatea două staţiuni de cercetare
(una agricolă şi una pomicolă), 22 societăţi comerciale cu profil agricol, o societate de
creştere şi îngrăşare a porcilor – în domeniul public. Sectorul privat deţîne 82% din
suprafaţă şi cuprinde 276 societăţi agricole în baza Legii 36/1991 şi 1090 asociaţii
familiale. Serviciile de mecanizare sunt asigurate de 27 societăţi comerciale tip
AGROMEC din care 5 sunt privatizate, iar restul în curs de privatizare.
Ca organizare, în judeţ se disting trei forme principale de expoataţii agricole:
familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploataţii agricole organizate
asociativ, ce funcţionează ca societăţi agricole cu personalitate juridică, dar fără
caracter comercial şi societăţi comerciale create din fostele unităţi de stat.
Principalii furnizori și clienți
Tabel 2.4
Furnizori Exporta Importa Furnizori
Rapita Pioneer Hi-Bred
LidoGîrbea SRL Porumb Seeds Agro SRL
Grau Soia Agricover S.R.L
Orz Fasole Agroxim S.R.L
Mazare Syngenta Agro
Floarea Soarelui SRL
 2.3. Descrierea fluxului tehnologic

An/solă I II III IV
2019 Grâu Fl.soarelui Orz Porumb
2020 Fl.soarelui Orz Porumbul Grau
2021 Orz Porumb Grau Fl.soarelui
2022 Porumb Grâu Fl.soarelui Orz

Culturile exploataţiei:
- Grâu
- Orz
- Porumb
- Floarea Soarelui
În vederea asigurării unei productivități ridicate la hectar, solicitantul va realiza rotaţia
culturilor, în funcţie de compatibilitate și ținând cont de plantele premergătoare foarte bune și
bune pentru fiecare cultură în parte.
Plante premergătoare:
 Grâul de toamnă - Triticum aestivum L.
Foarte bune: leguminoase anuale și perene, inul pentru ulei și fibra, rapița
Bune: floarea-soarelui, porumb hibrid timpuriu
Contraindicate: unde s-au cultivat cereale paioase mai mult de un an
 Orz- Hordeum vulgare  L. 
Foarte bune: leguminoase perene şi anuale, inul, rapiţa.
Bune: floarea soarelui, cartofi de vară.
Medii: hibrizi timpurii de porumb, cartofi de toamnă
Nu se recomandă: unde au fost orz şi orzoaică; după porumb tratat cu triazinice; după
culturi de toamnă târzii
 Porumbul - Zea mays
Foarte bune: cereale paioase, leguminoase anuale și perene, inul pentru ulei
 Bune: floarea-soarelui, porumb anul I si II
 Floarea-soarelui- Helianthus annus
Foarte bune: cereale păioase
Bune: porumb

Planul de cultură propus pentru perioada de implementare a proiectului:

Asolamentul – rotatia culturilor

An/solă I II III IV

2018 Grâu Fl.soarelui Orz Porumb

2019 Fl.soarelui Orz Porumbul Grau

2020 Orz Porumb Grau Fl.soarelui

2021 Porumb Grâu Fl.soarelui Orz

Structura culturilor pe an

Nr. Crt. Cultura An precedent An plan An următor

0 Ha % ha % ha %

1 Gr 39,5 49,49% 37,9 47,49% 39,5 49,49%

2 Orz 12 15,03% 14,1 17,66% 12,1 15,16%

3 Pb 9 11,27% 8,5 10,65% 8,9 11,15%

4 F.s. 19,3 24,18% 19,3 24,18% 19,3 24,18%

6 TOTAL 79,8 100 79,8 100 79,8 100

Grâul- Triticum aestivum (L), Familia Gramineae

 Întrucât în campania de toamnă, cultura grâului ocupă un loc important, reuşita unei
culturi bune depinde de respectarea tehnologiei specifice de cultură.

Rotaţia culturilor
Cele mai recomandate culturi premergătoare sunt: borceagurile, trifoiul, lucerna, cartoful,
porumbul.
La grâu nu se recomandă monocultura.

Fertilizarea
O dată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4 ani
şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă activă/ha. În
lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg s.a. la hectar.

Lucrările solului
Se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de
15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”. Arătura se efectuează, în funcţie de
sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetaţie prea înaltă se procedează
mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri. Dacă solul este prea uscat şi rezultă
bulgări prea mari, se renunţă la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri grea, GDG-
4,2M, în agregat cu grapa stelată.
Pregătirea patului germinativ se face cu 1 – 2 zile înainte de semănat şi constă în afânarea
şi mărunţirea bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri. Sămânţa trebuie
să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: puritate
peste 98%, capacitate germinativă peste 90%, sănătoasă, umiditate sub 14%. Înainte de semănat
sămânţa se tratează în mod obligatoriu cu fungicide (CELEST STAR -1l/tonă)) pentru protejarea
împotriva principalelor boli.
Semănatul se realizează în epoca optimă, data semănatului fiind diferită în funcţie de
zona ecologică. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar de cultură este cuprinsă între
200 şi 240 kg/ha, funcţie de condiţiile pedo-climatice, fertilitatea terenului şi epoca semănatului.
Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi 5–6 cm pe
solurile nisipoase. Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de
întârziere a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100
kg/ha.
Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrăţească şi să se călească,
fortificându-se pentru perioada de iarnă.
Lucrările de întreţinere
În situaţia în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de secetă, se
recomandă tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al seminţelor cu solul şi
a asigura o răsărire uniformă şi rapidă.
Combaterea buruienilor se efectuează prin respectatrea tuturor lucrărilor agrotehnice şi
fitotehnice sau prin aplicarea de erbicide, în funcţie de gradul de îmburuienare şi structura
speciilor de buruieni:
● pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae (muştar sălbatic, ridiche sălbatică, susai,
pălămidă, etc.) se pot aplica următoarele erbicide: SDMA (2 l/ha) sau Dicotex (2 l/ha). Epoca de
aplicare: primăvara, când buruienele sunt în faza de rozetă şi plantele de grâu în faza de înfrăţire,
iar temperatura aerului să fie de peste 150;
● în combaterea buruienilor mai rezistente la erbicidele pe bază de 2,4-D (volbură, mohor,
muşeţel sălbatic, iarba bărboasă, rocoină,) se pot folosi: Lontrel 418C (4-5 l/ha), Logran D (1,5
kg/ha), Granstar (20-25 g/ha), Glean (20-30 g/ha), Oltisan (1 l/ha), Icedin forte (2 l/ha). Datorită
remanenţei de lungă durată, în cazul tratamentului cu erbicidul Glean, după grâu nu se vor
semăna specii sensibile la acest erbicid (floarea soarelui, sfecla de zahăr, sfecla furajeră). Epoca
de aplicare: când temperatura aerului este de peste 120 C, plantele de grâu se găsesc în faza de
înfrăţire-începutul formării primului internod, iar buruienele în faza de rozetă;
● speciile de buruieni monocotiledonate, iarba vântului şi odosul (Avena fatua), se pot combate
cu erbicidele: Puma super (1 l/ha), Assert (2-3 l/ha), Avenge (4-5 l/ha), Dicuran (2-3 kg/ha).
Epoca de aplicare: primăvara, când plantele de grâu sunt în faza de înfrăţire-până la primul
internod, iar buruienele până la începutul înfrăţirii.
● în timpul vegetaţiei, pentru combaterea unui complex de boli (fuzarioză, făinarea, septorioza,
etc), se pot aplica: Miraje (1 l/ha), Tilt 250 EC (0,5 l/ha), Bayleton 250 EC (0,5 kg/ha).
Combaterea dăunătorilor se efectuează în funcţie de specia dăunătoare:
● combaterea ploşniţelor cerealelor se face cu: Sinoratox (3l/ha) sau Dimevur (3l/ha);
● combaterea gândacului ghebos se face cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan (25kg/ha);
● distrugerea gândacului bălos al ovăzului, care atacă şi grâul, se poate efectua cu : Sinoratox (3
l/ha), Carbetox (3 l/ha), Onefon 80 (1,2 kg/ha). În funcţie de nivelul precipitaţiilor, irigarea
constituie o măsură eficientă şi se aplică astfel: o udare pentru răsărire şi 1-2 udări în timpul
vegetaţiei, cu o normă de udare de 500-600 m3/ha apă.
Recoltarea
Recoltarea se efectuează mecanizat în totalitate, cu combinele de recoltat cerealele
păioase, în faza de coacere deplină, când umiditatea boabelor este cât mai aproape de 14%.
Durata optimă a recoltării grâului este de 5-7 zile în zonele mai secetoase (la câmpie) şi
7-9 zile în zonele mai umede (colinare). În funcţie de soiul folosit, paiele reprezintă 55-65% din
recolta totală a părţii aeriene.

Producerea de sămânţă la populaţiile locale de grâu

Tehnologia de cultivare folosită în producerea seminţei are în vedere respectarea
următoarelor aspecte specifice:
 Izolarea culturii folosită pentru sămânţă la cel puţin 4 m faţă de alte soiuri de grâu sau alte
specii de cereale păioase;
 Asigurarea celor mai bune premergătoare şi evitarea cu stricteţe a revenirii în rotaţie a
culturilor de grâu după grâu sau alte cereale păioase la intervale mai mici de doi ani;
 Executarea a cel puţin 2 purificări biologice, din care prima imediat după înspicare iar ultima
la intrarea în faza de coacere în pârgă;
 Curăţirea perfectă a combinelor şi a sacilor utilizaţi la recoltare;
 Uscarea, condiţionarea şi păstrarea seminţei până în momentul semănatului în magazii
răcoroase şi uscate.
 TEHNOLOGIA CADRU PENTRU CULTURA: GRAU CONSUM
Recolta 2015 / 2016
Calculatii pe hectar

Cod: D.01 Sistem Neirirgat

Zona geogr afica: Cam pie Pr oductia Principala 4500 3500 kg/ha
Potential: Mediu Pr oductia Secundara 2250 1200 kg/ha

Anexa 1

LU NA C ALEND ARIST ICA

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE

Total
Nr Volumul Consum cheltuieli
Denumirea lucrării UM Maşina Ore Tarif Total cheltuieli Tarif Total retribuţii Denumirea Preţ unitar Total cheltuieli
crt. lucrării Tractor motorină - ZO nr. UM Cantitate tehnologice -
agricolă mecaniz. lei/UM**** -lei- -lei- -lei- materialului -lei- -mii lei-
litri- mii lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0.240 TIH445 0.020 0.060 2.24 0.5 0.0 0.5

2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1.200 U650 2RM2 0.055 0.240 2.65 3.2 0.0 3.2
SEPT EM BR IE

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0.240 TIH445 0.020 0.060 2.24 0.5 0.1 22.4 2.2 2.8

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1.000 U650 MA3.5 0.290 1.200 30.6 30.6 0.0 NPK 15-45-10 kg 240 2.2 528.0 558.6

5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1.000 U650 PP4-30+GS1.2 2.105 20.500 328.0 328.0 0.0 328.0

6 Discuit + grăpat ha 1.000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0.727 5.600 77.5 77.5 0.0 77.5

7 Discuit + grăpat ha 1.000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0.727 5.600 77.5 77.5 0.0 77.5
O C T O M BR IE

8 Pregătit pat germinativ ha 1.000 U650 CPGC4 0.470 4.000 51.0 51.0 0.0 51.0

9 tratat samanta+inc si desc saci samanta t 0.440 0.0 0.06 22.4 1.3 ORIUS 6 FS l 0.13 137 17.8 19.2

10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1.100 U650 2RM2 0.037 0.163 2.65 3.4 0.0 3.4

11 Semănat grâu ha 1.000 U650 SUP29 1.000 4.500 108.1 108.1 0.05 22.4 1.1 FLAMURA 85 kg 220 2.0 440.0 549.2

12 Deservit semănătoarea ha 1.000 0.1 22.4 2.2 2.2

13 TOTAL PRODUCTIE NETERM INATA 5.451 41.923 680.4 0.3 6.9 985.8 1673.2
F EBR UA RIE

14 Incarcat ingrasaminte chimice t 0.220 TIH445 0.021 0.056 2.42 0.5 0.0 0.5

15 Transport ingr chimice la 5 Km t/km 1.100 U650 2RM2 0.059 0.260 2.86 3.1 0.0 3.1

16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0.220 TIH445 0.021 0.056 2.42 0.5 0.1 31 3.1 3.6

17 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1.000 U650 MA-3,5 0.280 1.200 33.0 33.0 0.0 Azotat de amoniu kg 220 1.6 352.0 385.0

18 Transport apa pt erbicidat t 0.300 U650 RCU-8 0.067 0.390 25.5 7.7 0.0 7.7
APRIL IE

19 Pregătit sol pt erbicidat + jalonat mii l 0.300 0.08 31 2.5 2.5

20 Erbicidat ha 1.000 L445 MET-1200 0.308 0.900 26.4 26.40 0.0 RIVAL 75 kg 0.02 39 0.8 27.2

21 Transport apa pt trat fitosanitare t 0.600 U650 RCU-8 0.133 0.780 25.5 15.30 0.0 15.3
IU NIE

22 Pregătit solutie + jalonat mii l 0.600 0.00 0.16 31 5.0 5.0

Impact 125 SC l 0.5 64 32.0

23 Tratam fitosanitare (80% din supraf) ha 1.600 U650 MPSP3x300 0.775 3.840 39.6 63.36 0.0 105.6
FURY 10 E.C l 0.08 128 10.24

24 Recoltat grâu t 4.500 C12 1.190 10.150 143.0 500.50 0.0 500.5

25 Transport recolta la 5 km t/km 22.500 U650 2RM2 0.515 2.276 2.86 50.05 0.0 50.1
IU L IE

26 Balotat paie t 2.250 U650 PPF 0.738 3.840 70.4 84.48 0.0 Sf oară kg 3.4 62 210.8 295.3

27 Deservit presa de balotat t 2.250 0.00 0.12 31 3.7 3.7

28 Încărcat baloţi t 2.250 0.00 0.23 31 7.1 7.1

AU G U ST

29 Transport baloti la 5 km t/km 11.250 U650 2RM2 0.522 1.968 2.4 14.52 0.0 14.5

30 Descărcat baloţi t 2.250 0.15 31 4.6 4.6

31 Stivuit baloţi t 2.225 0.35 34.4 12.0 12.0

32 TOTAL AN PLAN 4.629 25.716 802.96 1.186 37.9 605.8 1443.2

33 TOTAL GENERAL 10.08 67.64 1486 1.50 44.9 1591.6 3116.4

Porumbul- Zea mays (L), Familia Gramineae

Amplasarea culturii
Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textură şi reacţie, dar
trebuieevitate solurile extreme.

Fertilizarea
Având un potenţial productiv ridicat, porumbul consumă cantităţi mari de substanţe
nutritive. Pentru fiecare 1000 kg boabe + producţia secundară, porumbul consumă: 18-28kg azot,
9-14kg P2O5 şi 24-36kg K2O. Pe toate tipurile de sol, porumbul valorifică bine atât
îngrăşămintele organice cât şi cele chimice. Gunoiul de grajd este bine valorificat de către
porumb mai ales pe solurile grele şi reci dar este recomandat şi pe solurile mai uşoare, în doze de
30-40 t/ha ce se încorporează imediat prin arătura de bază. Dozele de îngrăşăminte chimice se
stabilesc ţinând seama, în principal de nivelul producţiei scontate, de consumul specific şi de
rezervele solului în elemente nutritive, dar se au in vedere şi alţi factori cum ar fi: planta
premergătoare, fertilizarea aplicată în anii precedenţi, gradul de aprovizionare a solului cu apă,
cultivarul folosit. etc.
Azotul poate fi aplicat primăvara la pregătirea patului germinativ sau simultan cu
semănatul pe rând când doza se reduce la circa o treime din cantitatea totala de azot şi chiar în
timpul vegetaţiei odată cu praşilele mecanice folosindu-se doze reduse.
Îngrăşămintele cu fosfor se încorporează în sol sub arătura adâncă, iar în cazuri
excepţionale se pot aplica primăvara timpuriu înainte de pregătirea patului germinativ. Ele sunt
bine valorificate şi dacă sunt aplicate odată cu semănatul sub formă de îngrăşăminte complexe.
Pe solurile foarte sărace în potasiu se aplică doze de 60-150kg /ha din acest element.

Lucrările solului
Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare la 25-
30 cm adâncime. Arătura de primăvară trebuie exclusă, putând fi înlocuită prin discuiri şi grăpări
repetate pe terenuri curate de buruieni şi bine aprovizionate cu apă. În situaţii extreme când se
impune, arătura de primăvară trebuie efectuată cât mai devreme şi de bună calitate. Pregătirea
patului germinativ urmăreşte nivelarea terenului şi realizarea unui strat de sol afânat şi mărunţit
pe adâncimea de semănat printr-un număr cât mairedus de treceri pe teren.

Sămânţa şi semănatul
Epoca de semănat corespunde perioadei când în sol la adâncimea de 10 cm sestabilizează
temperaturi de peste 8-100
Desimea de semănat este un factor tehnologicfoarte important şi se stabileşte în funcţie
de durata perioadei de vegetaţie a populaţiei semănate, de rezerva de apa din sol şi de gradul de
aprovizionare a solului cu elemente nutritive.
Semănatul se realizeaza cu maşina de precizie SPC-6 la distanţa între rânduri de 70 cm şi
adâncimea de 5-8cm, asigurand 15-25kg sămânţă/ha. Atunci când suprafaţa care se seamănă este
foarte mică (mai puţin de 100mp.). Lucrarea se execută manual cu sapa, sefac şaruri cu o
adincime de 6cm, la distanţa de 70 cm între şaruri, iar seminţele de porumb se pun pe fundul
şarului la distanţe de 20-25 cm. Este bine să se pună câte două seminţe la un loc.
Dacă se seamănă după porumb este indicat să se trateze seminţele, înainte de semănat,
împotriva viermelui sârmă şi a gărgăriţei frunzelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS, (60
ml/10 kg seminţe). În ziua semănatului se stropesc seminţele cu această soluţie având grijă să se
aplice pe întreaga cantitate de seminţe. Pentru a evita folosirea insecticidelor, nu se seamănă
porumbul după porumb sau în terenuri proaspăt desţelenite (lucerniere).

Lucrările de întreţinere a culturii

În tehnologia clasică a porumbului sunt necesare: 3-4 praşile mecanice între randuri şi 2-
3 praşile manuale pe rând.
Primele 2-3 săptămâni după răsărire constituie faza critică în îngrijirea porumbului, iar
praşilele se execută la intervale de 10-20 de zile în funcţie de apariţia buruienilor, urmărindu-se
ca lanul de porumb să fie menţinut curat.
Adâncimea de lucru şi viteza de deplasare a agregatului la praşilele mecanice sunt impuse de
starea de vegetaţie a plantelor şi de dezvoltare a sistemului radicular dupa cum urmeaza :
-la praşila I-a, 10-12 cm adâncime, viteza 4 km /ora ;
-la praşila a II-a, 7-8 cm adâncime, viteza 8-10 km /ora;
-la praşila a III-a 5-6 cm adâncime, viteza 10-12 km /ora. Pentru diminuarea gradului de infestare
cu buruieni, se poate realiza o combatere chimică cu BASIS. Acest erbicid se aplică după
răsărirea plantelor de porumb, când acestea au 4 frunze, aplicându-se 0,8 – 1,0 l/ha. Există o
gamaă foarte variată de substanţe de combatere a buruienilor, dar în general, trebuie să
cunoaştem buruienile ce apar pe terenul semănat cu porumb pentru a folosi cel mai adecvat
erbicid.
Dacă nu se doreşte folosirea substanţelor chimice, atunci se va mări numărul de praşile
manuale şi se va urmări ca porumbul să urmeze după o cultură care a lăsat terenul curat de
buruieni.

Combaterea dăunătorilor
În ţara noastră cel mai temut dăunător este gărgăriţa frunzelor de porumb. La porumbul
cultivat 2-3 ani după el însuşi, densitatea gărgăriţei poate depăşi 30 exemplare la m2. Plantele
sunt distruse de această insectă încă din faza de răsărire. Dat fiind faptul că această insectă atacă
mai multe specii de plante, porumbul nu trebuie semănat după floarea soarelui, fasole, soia şi
sfeclă de zahăr. Rotaţia culturii constituie fără îndoială omăsură fitotehnică de cea mai mare
importanţă în combaterea gărgăriţei. Ca măsură chimică este cea menţionată la punctul “
Sămânţa şi semănatul”.
Un alt dăunător care apare în unii ani la porumb este sfredelitorul porumbului. Această
insectă se întâlneşte în mod frecvent atunci când avem în cultură porumb zaharat. În general
populaţiile de porumb din convarietatea indurat şi dentat sunt rezistente la acestdăunător.

Recoltarea porumbului sub formă de ştiuleţi se face când umiditatea boabelor este
cuprinsă intre 22-30 %, şi se observă stratul negru care separă bobul de rahis (ciucălău).
 TEHNOLOGIA CULTURA: PORUMB BOABE CONSUM
Recolta 2015/ 2016
Calculatii pe hectar
Cod: D. 06 Sistem Neirigat
Zona geografica: Campie Productia Principala 4000 kg
Potential: Mediu Productia Secundara 2000 kg

TC=VL*TARIF

c alen d a risti ca
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
Total
Volumu

Lu n a
Nr Consum Total Total Preţ Total cheltuieli
Denumirea lucrării UM l Maşina Ore Tarif ZO Tarif Denumirea Cantitate
crt. Tractor motorină cheltuieli retribuţii UM unitar cheltuieli tehnologice
lucrării agricolă mecaniz. lei/UM nr. -lei- materialului a totală
-litri- -lei- -lei- -lei- - lei- -lei-

1 Discuit miriste ha 1 A-1800 GD-6.4 0.267 6 123.4 123.40 123.40

2 Încărcat îngrăşăminte chimice 2.6 0.78

O C T O M B R IE
t 0.300 TIH445 0.023 0.061 0.78
3 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1.500 U650 2RM2 0.064 0.284 3 4.50 4.50
4 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice t 0.300 TIH445 0.023 0.061 2.6 0.78 0.78

5 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice+ jalonat ha 1 U650 MA3.5 0.28 1.2 34.9 34.90 0.1 31.5 3.15 NPK kg 300 2.2 660.00 698.05

6 Arat la 25 cm + grăpat ha 1 U650 P P 4-30+GS 1.2 2.857 28 375 375.00 375.00

7 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3.514 35.906 539.36 0.1 3.15 660.00 1202.5
8 Grăpat ogoare ha 1 U650 8GCRI1.7 0.154 1.1 18.9 18.90 18.90
9 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR 1.7 0.727 5.6 92 92.00 92.00
10 Transport apă pentru erbicidat t 0.3 U650 RCU8 0.067 0.39 28.1 8.43 8.43
11 Pregatit solutie mii l 0.3 0 0.00 0.03 36.2 1.12 1.12
A P R IL IE

12 Erbicidat+jalonat ha 1 L445 MET1200 0.308 0.9 21 21.00 0.05 36.2 1.88 Buctil Universal L 0.9 81 72.90 95.78
13 Discuit pt. încorporat erbicide ha 1 U650 2GC R 1.7+GD3.2 0.727 5.6 73.1 73.10 0 0.00 0.00 73.10
14 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0.47 4 60.5 60.50 0 0.00 0.00 60.50
15 Tratat samanta+incarcat si descarcat samanta t 0.036 0 0.00 0.006 36.2 0.22 Calypso 480 SC L 1.6 752 1203.20 1203.42
16 Transport samanta la 5 km t/km 0.09 U650 2RM2 0.004 0.016 3.1 0.28 0 0.00 0.00 0.28
17 Semanat+ jalonat ha 1 U650 SPC8 0.667 3.6 84.7 84.70 0.05 36.2 1.88 FAO 430 OLT kg 18 14.2 255.60 342.18
18 Deservit semănătoarea ha 1 0 0.00 0.08 36.2 3.04 0.00 3.04
19 Prăşit mecanic I ha 1 U650 CPU8 0.32 2.2 53.2 53.20 0 0.00 0.00 53.20
M AI

20 Prăşit manual de corecţie ha 1 0 0.00 3.03 42.81 129.71 0.00 129.71

21 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0.14 TIH445 0.016 0.042 2.7 0.38 0 0.00 0.00 0.38
22 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 0.7 U650 2RM2 0.044 0.195 3.1 2.17 0 0.00 0.00 2.17
IU N IE

23 Descarcat ingr chimice t 0.14 TIH445 0.016 0.042 2.7 0.38 0 0.00 0.00 0.38
24 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0.421 2.7 55.7 55.70 0 0.00 AzotAT DE AMONIU kg 140 1.6 224.00 279.70
25 Prăşit manual de corecţie ha 1 0 0.00 3.03 42.81 129.71 129.71
26 Recoltat mecanic porumb ştiuleţi(25%) t 2.0625 C14+CS6 0.435 5.57 77.4 159.64 0 0.00 159.64
S E P T E M B R IE

27 Adunat ştiuleţi în urma rec. mec. ha 1 0 0.00 1 36.2 36.20 36.20

28 Transport producţia la 5 km t/km 10.3125 U650 2RM2 0.275 1.02 3.1 31.97 0 0.00 31.97
29 Transport coceni tocaţi la 5 km t/km 3.4375 U650 2RM2 0.073 0.324 2.7 9.28 0 0.00 9.28
30 Recoltat manual porumb stiuleti (75%) t 6.1875 0 0.00 3.75 36.2 135.75 135.75
31 Incarcat stiuleti t 6.1875 0 0.00 0.64 36.2 23.17 23.17
32 Transport producţia la 5 km t/km 30.9375 U650 2RM2 0.825 3.06 3.1 95.91 0 0.00 95.91
O C T O M B R IE

33 Tăiat coceni, legat şi făcut glugi ha 0.75 0.00 3 36.2 108.60 108.60
34 Încărc., transp. şi desc.snopi şi coceni 5 km t/km 10.3125 U650 2RM2 0.444 1.553 2.7 27.84 0.44 36.2 15.93 43.77
35 Clădit snopi de coceni şură t 2.0625 0.42 36.2 15.20 15.20
36 TOTAL AN PLAN 5.9 37.91 795.4 15.54 602.4 1755.7 3153.5
37 TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET) 9.50 73.51 0.00 1334.7 15.64 0.00 605.6 0.00 0.00 0.00 0.00 2415.7 4356.0
Floarea Soarelui- Helianthus annus

Rotaţia culturii:
Floarea Soarelui este puţin pretenţioasă la planta premergătoare dacă solul este bine
aprovizionat cu apă şi nu este infestat cu dăunatori specifici. În regiunile cu ploi suficiente,
floarea soarelui poate urma după orice planta de cultura, pe când în regiunile secetoase nu trebuie
cultivată după plante cu înrădăcinare adâncă.

Perioade şi epoci:
 perioada de vegetaţie – 110 - 140 zile
 epoca de semănat - începe atunci când în sol se înregistrează pragul minim de 7grd.C, la
adâncimea de încorporare a seminţei (4-6 cm)
 data recoltării – septembrie-octombrie

Condiţii de calitate ale seminţei (achenei) la semănat:

- puritate biologică: 97%- capacitatea de germinaţie mai mare de 85%, necesarul de sămânţă-
3,5-5 kg/ha ( pentru o densitate optimă la recoltare de 30-50 mii plante/ha)
Sămânţa de floarea soarelui obţinută pe loturi semincere fertilizate cu microelemente
(bor, molibden) iniţiază evident o plantă viguroasă, o cultură uniformă de la răsărire, asigurând
în final sporuri de producţie de 7-12%.

Condiţii minime de calitate pentru floarea – soarelui:

• conforme planului de gradare stabilit prin Sistemul Naţional de Gradare a Seminţelor de
Consum (Manualul de gradare)
• caracteristici organoleptice şi sanitare – specifice produsului sănătos
• impurităţi totale, % max. 2-6, din care pietre şi părţi metalice care nu trec prin sita de 1 mm-
0,2%
• recoltatul cu combina se face când 75-80% dintre capitule au culoarea brună, iar umiditatea din
seminţe ajunge la lucrarea de recoltare, trebuie terminată pâăa când umiditatea seminţelor nu
coboară sub 10-11% (în 6-8 zile)
• condiţionarea seminţelor de floarea soarelui înainte de păstrare constituie o măsură obligatorie
• seminţele supuse păstrării trebuie să aibă o puritate fizică de 98% iar seminţele decojite sau
vătămate, să nu depăşească 2%

Prelucrarea solului înainte de semănat:

În caz de maturitate fizică a solului se efectuează boronirea şi nivelarea arăturii de
toamnă cu nivelatorul cu screper sub un unghi de 45 -50º faţă de direcţia arăturii, şi cultivarea
devreme la o adâncime de 8-10 cm cu agregatul cu boroane.
Pe arătura de toamnă de calitate înaltă (sol afânat şi nivelat, fără rădăcini ale buruienilor)
deobicei se limitează la o singură cultivare înainte de semănat în perioada de apariţie în masă a
materialului săditor al buruienilor.
Cultivarea înainte de semănat se realizează la o adâncime de 6-8 cm a semănăturii de
floarea soarelui, folosind pentru aceasta cultivatorul cu agregatul cu boroane şi târâtoare. La
cultivarea hibrizilor de floarea soarelui, la care seminţele sunt mai mici decât la sorturi,
cultivarea înainte de semănat se face la adâncimea de 5-6 cm.

Densitatea de plantare a culturii, în dependenţă de gradul de asigurare cu umiditate la începutul

recoltării trebuie să constituie: în regiunile umede de silvo-stepă şi a regiunilor de stepă ce se
învecinează cu acestea, este de 40-50 mii, în zonele de stepă semiaridă este de 30-40 mii plante
la un hectar. În cadrul cultivării hibrizilor de floarea soarelui se recomandă a depăşi densitatea cu
10-15%, dar nu mai mult decât până la 55-60 mii plante/ha.
Modificările la normele de semănare se stabilesc ţinându-se cont de germinarea de câmp
a seminţelor (germinarea este cu 10-15% mai redusă decât în condiţii de laborator), nimicirea
plantelor la boronirea culturilor printre puieţi (răsad) (constituie 8-10%) şi restul obişnuit de
plante (până la 5%). La utilizare erbicidelor cu eficacitate înaltă, când nu se necesită boronirea
printre puieţi, norma de semănare a seminţelor se măreşte cu 20-25% în raport cu densitatea
optimă a plantelor. Dacă nu se utilizează erbicidele, iar buruienile perene se distrug pe cale
mecanică, inclusiv boronirea printre puieţi, atunci norma de semănare se măreşte cu 30-
35%.Astfel, norma de semănare a seminţelor de floarea soarelui depinde de mărimea seminţelor
şi densitatea planificată a plantelor şi constituie 6-10 kg/hа.
Semănarea seminţelor de floarea soarelui se realizează prin modul de punctare, cu o distanţă
dintre rânduri de 70 cm, cu ajutorul semănătoarelor pneumatice cu boroane şi târâtori.

Adâncimea normală pentru semănare a seminţelor de sort este de 6-8 cm, în condiţii de secetă –
8-10 cm, iar pe solurile dure pe timp răcoros şi umed de primăvară seminţele se seamănă la o
adâncime de 5-6 cm. Seminţele de hibrizi de mărimi mici, în cazul solului umed, se seamănă la o
adâncime de 4-5cm.
Distanţa dintre rândurile culturii se prelucrează cu cultivatoarele pentru a distruge buruienile şi
pentru a afâna solul, cât şi pentru a îmbunătăţi regimurile de alimentare, asigurarea cu umiditate
şi aer, pentru a preveni crăparea excesivă a solului în timpul verii. Se întrebuinţează
cultivatoarele utilate cu cuţite plate, labe cu săgeţi şi lame, boroane cu sârmă, dispozitive de
împrăştiere.
La prima cultivare printre rânduri se stabileşte lăţimea de 50 cm, la a doua (a treia9 – 45
cm, adâncimea de prelucrare - corespunzătoare cu 6-8 cm la prima cultivare, şi 8-10 cm la a doua
(a treia). Pentru prima prelucrare cultivatorul se utilează cu boroane cu sârmă, şi pentru
următoarele cultivări se utilează cu labe – aruncătoare, ce acoperă cu sol buruienile din rând.
Pentru cultura de floarea soarelui este important de a distruge buruienile atât în prima perioadă,
când se formează puieţii, cât şi în a doua perioadă de vegetaţie a acesteia, când se formează
organele generative. Utilizarea erbicidelor în perioadele de pre-semănat şi înainte de apariţia
puieţilor în combinaţie cu măsurile agrotehnice permit soluţionarea acestei probleme.
Erbicidele se aplică pentru cultura de floarea soarelui prin metoda stropirii solului înainte
de semănat, la cultivare, în timpul semănatul şi până la ieşirea puieţilor – înainte de boronire, şi
pe puieţi.
Este mai econom să se aplice erbicidele prin metoda de bandă, simultan cu semănatul.
În acest caz se prelucrează banda de-a lungul rândului la o lăţime de 30-35 cm, iar doza
de erbicide la hectar se reduce de două ori. Erbicidele se distribuie cu pulverizatoarele cu tije,
care reglează complet norma de debit prevăzută şi uniformitatea pulverizării lichidului de către
fiecare pulverizator separat şi a întregii tije.
Utilizarea unor elemente din tehnologia Astrahan, ce constă în introducerea erbicidelor în
rând prin metoda de bandă în timpul semănării, cu folosirea dispozitivelor direcţionale pentru
formarea şanţurilor şi a rotoarelor cu sârmă, perfecţionează tehnologia de cultivare a culturii de
floarea soarelui.
Pentru formarea şanţurilor direcţionale, concomitent cu semănatul, pe un cadru
suplimentar al semănătoarei se fixează două dispoztive de despicare a solului (de dezbatere), ce
merg în urma tractorului cu şenile. Adâncimea formată de dispozitivul de despicare a solului este
25-30 cm. La prelucrarea printre rânduri pe aceste şanţuri (despicături) funcţionează nişte cuţite,
ce sunt montate pe cadrul cultivatorului, ceea ce nu-i permite de a se deplasa în părţi, şi repectiv,
reduce deteriorarea plantelor. Totuşi metoda descrisă are şi dezavantaje: este necesar un consum
suplimentar de energie, se deteriorează rădăcinile plantelor de floarea soarelui, se intensifică
pierderea umidităţii. Sunt foarte dăunători pentru culturile de floarea soarelui următorii
dăunători: viermele sârmă, gândacul pământiu, greierele de stepă, fluturele de luncă, afidele,
păduchii vegetali.
Măsurile de protecţie a culturii de floarea soarelui contra bolilor şi dăunătorilor includ
dezinfectarea seminţelor şi tratarea cu preparate chimice.
Seminţele de floarea soarelui curăţate şi sortuite, cu 1,5-2 luni înainte (dar, nu mai târziu
decât cu 2 săptămâni) de semănat, se tratează cu dezinfectanţi: contra Sclerotiniei se aplică doza
- 3 kg/t, contra Sclerotiniei de capitul şi Sclerotiniei de colet se foloseşte preparatul rovral, 50%
doza - 4 кg/t sau ronilan, 50% doza - 3 кg/t, contra Sclerotiniei de capitul se utilizează
apreparatul aprocit, 50% , sau benlat, 50% - 3 кg/t, contra bolii Plasmopara se aplică preparatul
apron de 35, 38,9% - 6 kg/t în amestec cu microelementele (sulfat de zinc şi sulfat de magneziu -
0,3-0,5 кg/t). În cadrul dezinfectării (sterilizării) seminţelor, se recomandă a introduce împreună
cu pesticidele substanţele ce formează peliculă - carboximetilceluloza de sodiu NaCMT (0,2
кg/t), alcool polivinilic - PVA (0,5 kg / t). Pentru dezinfectarea şi încrustrarea seminţelor se
utilizează maşini specifice. În lupta contra gărgăriţei de sfeclă şi a greierului de stepă la apariţia
puieţilor, cultura de floarea soarelui se pulverizează cu soluţie de vofatox, cu concentraţia de
18% - 0,4-1,0 kg/ha. În lupta contra greierului de stepă este suficient de a efectua pulverizări pe
marginile câmpului.
La apariţia în masă a afidelor plantele se tratează cu soluţie de vofatox sau carbofox (0,6-0,8
l/ha) până la înflorire.
 Foarte dăunătoare pentru cultura de floarea soarelui este planta parazit – Lupoaia
(Orobanche cumana Wallr.). Germenii din seminţele sale germinate se agaţă la rădăcină, se
implantează în aceasta şi se alimentează doar din planta gazdă.
Este necesar de a include în lista măsurilor de protecţie a culturii de floarea soarelui
următoarele: respectarea rotaţiei de culturi, executarea cerinţelor culturii de seminţe selecţionate,
dezinfectarea seminţelor, cultivarea în gospodăriile agricole a 2-3 sorturi sau hibrizi, ce se disting
prin durata perioadei de vegetaţie şi rezistenţă la planta parazit – Lupoaia. Combina taie
calatidiile şi le scutură, seminţele nimeresc în buncăr, iar calatidiile scuturate, fără seminţe, se
încarcă în mijloace de transport (pentru hrană la animale).
Tulpinele rămase se mărunţesc cu dezmiriştitorul cu discuri. Pentru mărunţirea şi
aruncarea tulpinelor rămase după recoltare se foloseşte tocătorul universal de paie. Pentru
regiunile de silvostepă se recomandă a aplica desecarea culturii de floarea soarelui înainte de
recoltare. Culturile trebuie să fie pulverizate cu o soluţie de clorat de magneziu (20 kg / ha) sau
reglon (2-3 l / ha), sau cu un amestec de clorat de magneziu cu reglon (10 kg / m + 1 l / ha) la
100 de litri de apă la 1 ha după 40-45 zile după înflorirea în masă (când 10-20% din calatidii sunt
maronii, 20-30% sunt de culoare galben-maro, iar 50-60% sunt de culoare galbenă) cu o
umiditatea medie a seminţelor de 30-35%.
Desecarea permite începerea recoltării cu 8-10 zile mai devreme şi diminuarea
nocivităţii Sclerotiniei de capitul şi a Sclerotiniei de colet. Umiditatea seminţelor după desecare
se reduce până la 12-16%. Randamentul combinelor creşte de 1,5 ori, se reduc pierderile de
seminţe.
 TEHNOLOGIA CULTURA: FLOAREA SOARELUI CONSUM
Recolta 2015 / 2016
Calculatii pe hectar
Cod: D. 27 Sistem Neirigat
Zona geografica: Campie Productia Principala 1600 kg
Potential: Mediu Productia Secundara 800 kg

calen d aristica
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
Total

Luna
Nr Volumul Consum Total cheltuieli
Denumirea lucrării UM Ore Tarif Total cheltuieli ZO Tarif Total retribuţii Denumirea Cantitatea Preţ unitar
crt. lucrării Tractor Maşina agricolă motorină UM cheltuieli tehnologice
mecaniz. lei/UM -lei- nr. -lei- - lei- materialului totală -lei-
-litri- -lei- - lei-

1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0.437 TIH445 0.023 0.061 2.60 1.14 0.0 1.14

O CT O M B R IE
2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 2.185 U650 2RM2 0.064 0.284 3.00 6.56 0.0 6.56

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0.437 TIH445 0.023 0.061 2.60 1.14 0.1 31.50 3.15 4.29

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1.000 U650 MA3.5 0.285 1.200 34.90 34.90 0.0 NPK 15-45-10 kg sa 70.00 2.00 140.00 174.90

5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1.000 U650 PP-4C31-30+GS1,2 2.105 20.500 375.00 375.0 0.0 0.0 375.00

6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 2.500 22.106 418.7 0.100 3.15 140.00 561.88

7 Incarcat ingrasaminte chimice t 0.149 TIH445 0.008 0.021 2.70 0.40 0.0 0.40

8 Transport ingr chimice la 5 Km t/km 0.745 U650 2RM2 0.022 0.100 3.10 2.31 0.0 0.0 2.31

9 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0.149 TIH445 0.008 0.021 2.70 0.40 0.0 0.0 0.40

10 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1.000 U650 MA-3,5 0.286 1.200 36.30 36.30 0.0 Azot kg sa 50.00 1.90 95.00 131.30

11 Transport apă pentru erbicidare t 0.300 U650 RCU8 0.067 0.390 28.10 8.43 0.0 8.43

12 Pregătit soluţie pt. erbicidare mii l 0.300 0.00 0.03 36.20 1.09 0.0 1.09
M A R T IE

13 Jalonat terenul ha 1.000 0.00 0.1 36.20 1.81 0.0 1.81

14 Erbicidare totală ha 1.000 L445 MET1200 0.308 0.900 29.00 29.00 0.0 ERBICIDE* l 0.55 198.0 108.9 137.90

15 Discuit pt. încorporat erbicide ha 1.000 U650 GD-3,2+2GCR 1.7 0.727 5.600 113.70 113.70 0.0 0.0 113.70

16 Pregătit pat germinativ ha 1.000 U650 CPGC4 0.471 4.000 60.50 60.50 0.0 0.0 60.50

FUNGICIDE** l 0.60 284.0 170.4

Tratat samanta + semănat 70 cm. +
17 ha 1.000 U650 SPC8 0.667 3.600 84.70 84.70 0.1 36.20 3.62 DECIS 25 W.G kg 0.06 894.0 56.3 647.54
jalonat
KMS BAROLO kg 3.50 95.00 332.5

18 Deservit semănătoarea ha 1.000 0.0 0.1 36.20 2.90 2.90

A P R IL IE

19 Prăşit mecanic I la 70 cm + fertilizat ha 1.000 U650 CPU8+4F 0.444 3.000 67.80 67.80 0.00 0.00 Azot kg sa 50.00 1.90 95.0 162.80

20 Prăşit manual dupa prasitoare ha 1.000 0.00 0.00 2.7 42.81 115.59 0.0 115.59

21 Prăşit mecanic II la 70 cm ha 1.000 U650 CPU8 0.320 2.200 41.10 41.10 0.00 0.00 0.0 41.10

22 Prăşit manual dupa prasitoare ha 1.000 0.00 0.00 0.3 36.20 10.86 0.0 10.86
IU N IE

23 Transp.apă pt. tratam. fitosanitar t 0.300 U650 RCU8 0.067 0.390 28.10 8.43 0.00 0.00 0.0 8.43

24 Preg soluţie pt tratam. fitosanitar mii l 0.300 0.00 0.00 0.0 36.20 1.09 0.0 1.09

25 Tratament fitosanitar ha 1.000 L445 MPSP-3X300 0.485 1.700 43.60 43.60 0.00 0.00 FUNGICIDE** l 0.60 284.0 170.4 214.00

26 Recoltat mecanic t 1.600 C12 RIFS 1.113 12.800 137.90 220.64 0.00 0.00 0.0 220.64
AUG US T

27 Adunat capitule după recolt.mec. ha 0.00 0.00 0.4 36.20 14.48 0.0 14.48

28 Discuit pt tocat tulpini ha 2.000 U650 GD3.2+2GCR 1.450 11.200 72.40 144.80 0.00 0.0 0.0 144.80

29 Transport producţia la 5 km t/km 8.000 U650 2RM2 0.235 1.040 2.70 21.60 0.00 0.0 21.60

30 TOTAL AN PLAN 6.678 48.162 883.7 3.690 151.4 0.000 0.000 1028.5 2063.7

31 TOTAL GENERAL 9.178 70.268 1302.4 3.790 154.6 0.000 0.000 1168.5 2625.5
Orzul- Hordeum vulgare L

Este o specie de plante cerealiere aparținând genului Hordeum care face parte din familia
Poaceae.
Planta atinge înălțimea de 0,7 - 1,2 m. Fructul este un spic cu mustăți lungi. Spicul copt
atârnă pe tulpina plantei. Sunt variante diferite de spic de orz cu numărul de grăunțe pe spic
variind, de la varianta orzului de vară la cea de iarnă. Orzul de iarnă este folosit de obicei în
furajarea animalelor, datorită calității inferioare a grăunțelor. Orzul este o cultură cerealieră cu
utilizări multiple: ca furaj, la fabricarea berii, în alimentație s.a. Timp îndelungat a fost una din
culturile principale împreună cu grâul şi meiul. În ultimele decenii importanța orzului s-a redus,
iar suprafața cultivată s-a restrâns de 3-4 ori.
 Florile orzului sunt de fapt o inflorescența denumită spic "cu mustăți lungi", iar fructul
este o cariopsă.
 Planta premergatoare : graul
 Cerinte pentru sol : temperatura de germinatie min de 1-2 grade celsius , sol
cernoziomurile , soluri brun roscate , aluviunile solificate , nu sunt indicate solurile usoare
sau grele ; sol cu reactie neutra , cu fertilitate ridicata ;
Regiunea de origine a orzului este Orientul Apropiat, ca și zona balcanică de est. Mărturiile
istorice cele mai vechi despre orz datează din anii 10 500 î.Hr. Începînd cu anii 8.000 î.Hr.
în Egiptul Antic orzul apare ca orz sălbatic (Hordeum vulgare), iar de prin anii 7.000 î.Hr. se face
o cultivare selectivă a orzului în același Egipt antic. De prin anii 5.000 (î.Hr.) se cultivă orzul și
în Europa centrală.
Orzul se dezvoltă bine în special pe terenuri joase umede, dar se adaptează și la condiții mai
vitrege (soluri sărate) de cultivare. Având rezistența la frigurile din timpul iernii mai redusă
decât cea a grâului sau secarei, semănatul orzului se face numai primăvara timpuriu, dar
coacerea spicelor se produce într-un timp scurt (uneori record, de numai 100 de zile) la orzul
de vară.
Recoltarea spicelor de orz se face când acestea ajung să se coloreze în galben intens. Recolta
per hectar a orzului de vară atinge 40-60 dt, iar cea a orzului de iarnă între 50 - 90 dt ( recoltă
de grăunțe).
 TEHNOLOGIA CADRU PENTRU CULTURA: ORZ CONSUM
Recolta 2015 / 2016
Calculatii pe hectar
Cod: D. 04 Sistem Neirigat
Zona geografica: Campie Productia Principala 4000 kg
Potential: Mediu Productia Secundara 2000 kg

Anexa 5

c alendaris tic a
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
Total
Nr cheltuieli

Luna
Volumul Consum Total Total Preţ Total
Denumirea lucrării UM Maşina Ore Tarif ZO Tarif Denumirea Cantitatea
crt. lucrării Tractor motorină cheltuieli retribuţii UM unitar cheltuieli tehnologice
agricolă mecaniz. lei/UM**** nr. -lei- materialului totală
-litri- -lei- -lei- -lei- -lei- -lei-

1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0.80 TIH445 0.027 0.07 2.24 1.8 1.8

S E P T E M BRIE
2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 4.00 U650 2RM2 0.073 0.325 2.7 10.6 10.6

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0.80 TIH445 0.027 0.07 2.24 1.8 0.1 22.4 2.2 NPK 15-45-10 kg 80 2.3 184.0 188.0

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0.29 1.2 30.6 30.6 30.6
5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1 U650 P P 4-30+GS 1.2 2.105 20.5 328.0 328.0 328.0
6 Discuit + grăpat ha 2 U650 GD3.2+2GC R 1.7 1.45 11.2 77.5 155.0 155.0
8 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0.47 4 51.0 51.0 51.0
O CTO M BRIE

9 Tratat samanta + incarcat si descarcat seminte t 0.36 0.0 0.05 22.4 1.1 FUNGICIDE** x x x 56.60 57.7
10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1.10 U650 2RM2 0.029 0.13 2.7 3.5 3.5
11 Semănat orz ha 1 U650 SUP29 1 4.5 108.1 108.1 0.05 22.4 1.1 LUTECE c1 kg 180 1.9 342.0 451.2
12 Deservit semănătoarea ha 1 0.1 22.4 2.2 2.2
13 TOTAL PROD NETERMINATA 5.471 42.0 684.2 0.25 6.7 582.6 1273.5
FE BRUARIE

14 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0.22 TIH445 0.011 0.041 2.42 0.5 0.5
15 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1.10 U650 2RM2 0.044 0.194 2.86 3.1 3.1
16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0.22 TIH445 0.016 0.042 2.42 0.5 0.1 31 3.1 3.6
17 Fertilizat cu îngr. chimice + jalonat ha 1 U650 MA3,5 0.28 1.2 33.0 33.0 Azot de amoniu kg 220 1.6 352.0 385.0
AP RILIE

18 Transport apă pt. erbicidare t 0.3 U650 RCU8 0.067 0.39 25.5 7.7 7.7
19 Pregătit soluţie pt. erbicidare + jalonat mii l 0.3 0.0 0.08 31 2.5 2.5
20 Erbicidat ha 1 L445 MET1200 0.308 0.9 26.4 26.4 RIVAL 75 KG 0.02 39 0.78 27.2
21 Transport apă pt. tratam. fitosanitare t 0.6 U650 RCU8 0.133 0.78 25.5 15.3 15.3
IUNIE

22 Pregătit soluţie + jalonat mii l 0.6 0.16 31 5.0 5.0

FUNGICIDE** x x x 124.2
23 Tratamente fitosanitare (80% din supr.) ha 1.6 U650 MPSP3x300 0.775 3.84 39.6 63.4 197.8
FURY 10 E.C L 0.08 128 10.2
24 Recoltat orz t 4 C12 1.36 11.6 143.0 572.0 572.0
IULIE

25 Transport recolta la 5 km t/km 20 U650 2RM2 0.59 2.601 2.86 57.2 57.2
26 Balotat paie
27 Deservit presa de balotat
28 Încărcat baloţi
AUG US T

29 Transport baloţi la 5 km
30 Descărcat baloţi
31 Stivuit baloţi
32 TOTAL AN PLAN 3.6 21.6 906.0 0.34 10.5 487.2 1403.8
33 TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET) 9.1 63.6 1590.2 0.59 17.3 1069.8 2677.3
 2.4. Datele tehnice ale investiţiei

Descrierea utilajelor agricole:

Tractor Agricol John Deere 6520:
 Putere: 125 CP
 Tracţiune: 4 roti tractiune
 Cutie de viteze: semi-powershift
 Cabină cu suspensie hidraulică
 Cuplă pentru remorcare
 Aer condiţionat

Plug reversibil IBIS L3 +, purtat

 Masa [kg] – 830
 Putere necesară [CP] - 80-100
 Distanţă cadru-sol [cm] – 72
 Distantă între trupiţe [cm] - 90
 Reglarea primei brazde cu şurub de
 reglare
 Roată de suport din cauciuc
 Disc tăietor 450 mm, protecţie cu
bolţi
 Dimensiuni cadru 120x120x8 mm
Grapă cu discuri Optimer + 303
 Tipul utilajului: Purtat
 Lăţime de lucru: 3m
 Adâncime de lucru: 3-10 m
 Lăţime de transport: 3 m
 Număr de discuri:24
 Greutate: 1600 kg
  Putere tractor maximă admisă: 150 cp
Justificarea achizitiilor propuse prin proiect:
Tractorul este destinat să execute diferite operaţii tehnologice cu ajutorul utilajelor şi
maşinilor purtate, semipurtate sau remorcate. Va servi ca sursă de putere pentru
antrenarea altor maşini şi utilaje, utilizate în ferma vegetala. Acesta va fi utilizat pentru a
efectua lucrarile de infiintare si intretinere a culturilor de camp. In vederea realizarii
araturii impuse de tehnologia fiecarei culturi in parte, este necesar un plug reversibil.
Plugul reversibil scurteaza durata de realizare a araturii, comparativ cu plugul standard,
lucrarea cu plugul reveribil sau arătura este cea mai veche lucrare care s-a aplicat solului
şi în acelaşi timp cea mai importantă lucrare , aceasta consta in taierea si deplasarea
laterala a brazdei concomitent cu rasturnarea si maruntirea acesteia, se executa la diferite
adancimi in functie de felul solului. Plugul reversibil se va atasa la tractor propus spre
achizitionare.
Grapa cu discuri se va folosi pentru afanarea superficiala a solului, maruntirea
bulgarilor, nivelarea solului, distrugerea buruienilor in curs de rasarire. In unele cazuri,
cand terenul este imburuienat sau prezinta resturi vegetale, grapa cu dicuri se va folosi
inainte de executarea araturii.

2.5. Descrierea fluxului de producție

Activitatea principală a acestei exploatații de producție vegetală o reprezintă cultura de

câmp a prășitoarelor, păioaselor și a plantelor tehnice.
Ansamblul de procese și măsuri adoptate în sensul obținerii unui produs reprezintă o
tehnologie specifică.
Produsul final, în cazul activității exploatației, este producția agricolă reprezentată de
cantitatea de semințe uniforme calitativ (grâu, orz,porumb, floarea soarelui), fiind destinate
procesării industriale.
Produsul final este livrat direct către client căruia i se asigură, după caz, transportul până
la siloz. În cazul în care acesta are în patrimoniu și o fermă zootehnica, producția vegetală,
furajele pot fi transportate către depozitul acestuia.
În privința fluxului de producție, acesta poate fi schematic reprodus astfel:
INTRĂRI PE FLUX:

Materia primă: sămânța

Materiale auxiliare: îngrășăminte, insecticide/erbicide/fungicide
Consumabile: combustibil, piese de schimb
IEȘIRI DIN FLUX:

Produs final: cantitatea de semințe uniforme calitativ (recoltă netă)

Produs secundar: paie
Deșeuri: resturi vegetale

SCHEMA FLUXULUI DE PRODUCŢÍE

 2.6. Durata de realizare a investiţiei

Durata de realizare a investiţiei va fi de 18 luni.

Se vor evidenţia investiţiile referitoare la adaptarea la standardele
comunitare în care trebuie să se încadreze în perioada de graţie.
Se estimează implementarea proiectului dupa o perioada de 80 de zile.
Specificar Au Sep Ma Ap Ma Iu Iu Ia Feb Oc No De
e g t r r i n l n t i c
Achiziţie x
tractor
agricol

Achiziţie x
plug
reversibil

Achiziţie x
grapă cu
discuri

Achiziţie
sămânță x
Grâu

Achiziţie x
sămânță
Porumb

Achiziţie
sămânță Fl. x
soarelui

Achiziţie
sămânță x
Orz

Achiziţie x x x x x x x x x
combustibil

Achiziţie x x
erbicid

Achiziţie x x x
fungicid
Achiziţie x
sfoara

Tabelul 2.7

Durata de realizare a investiției

 CAPITOLUL III- Bugetul investiției
3.1.Resursele necesare pentru investiție
Curs valutar 4,69 lei/euro din data de 08.12.2018 bce

Tabelul 3.1

Resursele necesare investiției

Nr. Denumir Cant U Pret unitar fara TVA UM Valoar Valoar Valoare ( Valoare Valoar Valoare
Cr e . M TVA e e TVA cu TVA totala e TVA toatala
t.   totala Total inclus ) fara total (TVA
fara TVA inclus)
TVA
Euro Lei Euro Lei Euro Euro Euro Lei Lei Lei
1 Tractor 1 Bu 36128. 162579. 7225.7 32515. 36128. 7225.7 43354.40 162579. 32515. 195094.
agricol c. 67 00 3 80 67 3 00 80 80
2 Plug 1 Bu 9035.1 40658.0 1807.0 8131.6 9035.1 1807.0 10842.13 40658.0 8131.6 48789.6
reversibil c. 1 0 2 0 1 2 0 0 0
3 Grapă cu 1 Bu 7954.6 35796.0 1590.9 7159.2 7954.6 1590.9 9545.60 35796.0 7159.2 42955.2
discuri c. 7 0 3 0 7 3 0 0 0
TOTAL 53118. 239033. 10623. 47806. 53118. 10623. 63742.13 239033. 47806. 286839.
44 00 69 60 44 69 00 60 60
 3.2.Rescursele necesare procesului tehnologic
3.2.1. Cheltuieli cu ciclul de producție

Tabelul 3.2

Cheltuieli pentru un ciclu de producție

Nr. Crt. Specificație Cantita UM Consum/ Preț unitar TVA/U Valoare Valoare Valoare toatală
  t   Tota fără M totală T cu TVA
e l (80 TVA fără V inclus
  ha) TVA A
  Lei
Sămânță grâu 220 kg 17600 1.6 0.32 28160.00 5632.00 33792.00
Sămânță 17 kg 1360 1.2 0.24 1632.00 326.40 1958.40
porum
b
Sămânță 5 kg 400 1.3 0.26 520.00 104.00 624.00
floarea
soarel
ui
Sămânță orz 85 kg 6800 1.4 0.28 9520.00 1904.00 11424.00
Combustibil 320 l 25600 3.39 0.68 86784.00 17356.8 104140.80
0
Fosfor 200 kg 16000 1.3 0.26 20800.00 4160.00 24960.00
Azot 300 kg 24000 1.2 0.24 28800.00 5760.00 34560.00
Erbicid 3.4 l 272 150 30.00 40800.00 8160.00 48960.00
Fungicid 2 l 160 140 28.00 22400.00 4480.00 26880.00
Sfoară 2 kg 160 14 2.80 2240.00 448.00 2688.00
Apă 3800 mc 304000 1.5 0.30 456000.00 91200.0 547200.00
 0

Reparații
Intretinere - - 8000 1600.00 8000.00 1600.00 9600.00

anuale
utilaje

TOTAL       705656.00 141131. 846787.20

2
0
 3.2.2. Cheltuieli cu salariații
Tabelul 3.3
Cheltuieli salariale

Nr. Categorie de Nr. Persoane Salariul (lei) Contribuții angajator Total

Crt. persoanl brut* (lei)- 22,759%

Luna Anual Lunar Anual ANUAL

r

1 Contabil 1 1450 17400 330.01 3960.07 21360.07

2 Administrator 1 1200 14400 273.11 3277.30 17677.30

3 Mecanic 1 1000 12000 227.59 2731.08 14731.08

4 Muncitori 4 3200 38400 728.29 8739.46 47139.46

Cheltuieli cu terti
3.3.3.Total cheltuieli cu ciclul de producție
Tabelul 3.4
Totalul cheltuielilor cu ciclul de producție

Nr. Crt. Specificație Valoare cheltuieli

1 Cheltuieli de producție 822113.28

2 Cheltuieli salariale 100907.90

   TOTAL 923021.18

3. 3. 4 Cheltuieli cu amortizarea

Tabelul 3.5

Nr.crt Tip amortizare Valoarea amortizarii

.
1 Amortizarea ultilajului :Tractor 39018.96
2 Amortizarea ultilajului :Plug 9757.92
3 Amortizarea ultilajului :Grapa 8591.04
4 Amotizarea pe un an 57367.92

CAPITOLUL IV- PLANUL DE AFACERI

4.1.Estimarea pe 5 ani a veniturilor și cheltuielilor
4.1.1.Estimarea veniturilor pe 5 ani
a)Venituri din activitatea principală
Tabelul 4.1
Venituri din producția de grâu
Nr. AN Producţie/ UM Preţ de vânzare Valoare /ha Valoare totală (80
Crt. kg/ha (lei) Prod*PV ha)
   

1 2019 - - - -

2 2020 3400 0.96 3264 261120

3 2021 3500 0.98 3430 274400

4 2022 3600 1.12 4032 322560

5 2023 3700 1.22 4514 361120

6 2024 3800 1.24 4712 376960

Tabelul 4.2
Venituri din producția de porumb

Nr. AN Productie/ UM Pret de vanzare Valoare /ha Valoare totală (80

Crt. kg/ha (lei) Prod*PV ha)
   

1 2019 - - - -

2 2020 3900 0.8 3120 249600

3 2021 4000 0.82 3280 262400

4 2022 4100 0.84 3444 275520

5 2023 4300 0.9 3870 309600

6 2024 4400 0.95 4180 334400

 Tabelul 4.3
Venituri din producția de floarea soarelui

Nr. AN Producţie/ UM Preţ de vânzare Valoare /ha Valoare totală (80

Crt. kg/ha (lei) Prod*PV ha)
   

1 2019 - - - -

2 2020 1750 1.32 2310 184800

3 2021 1800 1.32 2376 190080

4 2022 1850 1.3 2405 192400

5 2023 1900 1.32 2508 200640

6 2024 1950 1.3 2535 202800

Tabelul 4.4
Venituri din producția de orz

Nr. AN Producţie/ UM Preţ de vânzare Valoare /ha Valoare totală (80

Crt. kg/ha (lei) Prod*PV ha)
   
1 2018 - - - -

2 2019 1700 2.4 4080 326400

3 2020 1760 2.6 4576 366080

4 2021 1820 2.5 4550 364000

5 2022 1880 2.5 4700 376000

6 2023 2000 2.4 4800 384000

Tabelul 4.5
Estimarea veniturilor din activitatea principală pe 5 ani

Nr. An Valoare Valoare Valoare Valoare totală VALOARE

Crt. totală Grâu totală totală Fl. Orz TOTALĂ
Porumb Soarelui

1 201 261120 249600 184800 326400 1021920

9

2 202 274400 262400 190080 366080 1092960

0

3 202 322560 275520 192400 364000 1154480

1

4 202 361120 309600 200640 376000 1247360

2

5 202 376960 334400 202800 384000 1298160

3

TOTAL   5814880
b)Venituri din activitatea secundară

Tabelul 4.6
Estimarea veniturilor din activitatea secundară pe 5 ani

Nr. AN Producţie/ UM Preţ de vânzare Valoare /ha Valoare totală (80

Crt. Kg/ha (lei) Prod*PV ha)
   

1 2019 7500 0.28 2100 168000

2 2020 7900 0.28 2212 176960

3 2021 8200 0.28 2296 183680

4 2022 8250 0.28 2310 184800

5 2023 8300 0.28 2324 185920

c)Estimarea subvențiilor

Tabelul 4.7
Estimarea subvențiilor pe 5 ani
 Nr. Crt. An Valoarea subvenție/ ha Total 80ha

1 2019 540.00 43200.00

2 2020 450.00 36000.00

3 2021 585.00 46800.00

4 2022 517.50 41400.00

5 2023 495.00 39600.00

d)Estimarea veniturilor totale pe 5 ani de exploatare

Tabelul 4.8
Estimarea veniturilor totale pe 5 ani de producție

Nr. Crt. An Total Venituri

1 2019 1233120.00

2 2020 1305920.00

3 2021 1384960.00

4 2022 1473560.00

5 2023 1523680.00
BIBLIOGRAFIE

www.afir.ro

www.apia.org.ro

www.gazetadeagricultura.info

www.agrointeligenta.ro

Bîlteanu Gheroghe, 2003, Fitotehnie, Editura Ceres, Bucuresti

Notițe de curs- Dumbrava Marian