Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 2: 

Condițiile în care mass -media se constituie într- un factor determinant al manifestărilor


comportamentelor agresive.

Bontidan Liliana- anul I, conversie PIPP 

Comunicarea prin mass-media nu trebuie privită ca o impunere unidirecţională a unor


conţinuturi simbolice, ci ca un proces ce prezintă un tip specific de interactivitate, datorită căreia
receptorii au posibilitatea să stabilească propriile semnificaţii. Receptarea mesajelor mediatice nu
reprezintă o preluare mecanică a conţinuturilor acestora, dimpotrivă, un proces activ, selectiv, critic-
reflexiv, apt să contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire a individului.

Influenţele pe care le exercită mass-media în societatea contemporană şi consecinţele lor pentru


educabili nu-şi vor îndeplini cu eficienţă funcţia educativă atâta timp cât destinatarii mesajelor nu
dispun de o pregătire în sensul însuşirii, înţelegerii şi utilizării adecvate a acestora. Copiii învaţă
comportamentul agresiv, prin imitarea unor modele întâlnite în familie, mass-media şi mediul lor
social sau ca urmare a propriei experienţe întărite prin puterea de influenţare a modelului.

Atunci cand mass-media este privită de preşcolari si de şcolarii din ciclu primar ca un mijloc de
informare şi de petrecere a timpului liber este necesar ca părinţii copiilor să cunoască timpul petrecut în
faţa televizorului, cât şi pe reţelele de socializare. Este cunoscut faptul că preşcolarii expuși timp de
două ore pe zi unor programe diverse nu sunt în stare să facă pe deplin diferența între realitate și
ficțiune. Ei tind să identifice personajele din desenele animate ca membri ai propriei familii şi chiar să
îşi creeze prieteni imaginari sau să le imite comportamentele. De asemenea, copiii în general, au
tendinţa de a copia comportamentele si imită tot ceea ce devin supereroi pentru ei. Toate
comportamentele modelelor sunt adoptate şi dacă modelul lui este un personaj agresiv, atunci
preşcolarul/ şcolarul va imita acest comportament şi ar putea conduce la atitudini imitative foarte
periculoase, agresive şi cu tendinţe de nesupunere. Identificarea cu protagoniștii desenelor animate
vizionate implică o imitare care îi poate face pe copii să acționeze sub deviza "ce poate face supereroul
meu pot să fac și eu". Şi dacă supererou are un comportament agresiv, atunci copiii vor acţiona la fel ca
şi eroul îndrăgit. Vor avea aceeaşi atitudine ca şi personajele din desenele animate preferate. Canale de
televiziune de desene animate, Cartoon Network, Jetix şi Minimax, atat de vizionate de copii, au în
grila de programe şi desene animate în care personajele au comportamente de tip războinic, dar ştim cu
toţii că fac şi ele parte dintr-o industrie condusă de persoane a căror interesele comerciale se ciocnesc
adeseori cu moralitatea şi etica.

1
O condiţie prin care mass media ar putea să devină un factor determinant al comportamentelor
agresive la şcolari este neimplicarea părinţilor în gestionarea bugetului de timp al copiilor. Reţelele de
socializare, televiziunea sau jocurile online pe calculator devin un spatiu în care preşcolarii/ şcolarii şi
adolescenţii petrec o mare parte din timpul liber. Astfel “mass-media formează al patrulea mediu
constant de viaţă al copilului, alături de cel familial, de cel şcolar şi de anturajul obişnuit de
relaţii1”[CITATION Cer72 \l 1033 ]. ”Importanţa mass-media, ca factor care contribuie la educarea atât
a tinerilor, cât şi a adulţilor, este unanim recunoscută. Mass-media nu se substituie şcolii, iar influenţa
sa este complexă, reprezentând un element fundamental în relaţia dintre om şi mediul înconjurător”
[ CITATION Alb20 \l 1033 ]

Putem să spune că este important nu numai să gestionam timpul de expunere, ci şi "la ce anume" se
expun copiii. Important este ca personajele din desene animate/ filme/ jocuri pe calculator să aibă
conduit morale şi agresivitatea unor personaje să nu devină un mod de rezolvare a unor probleme.
Trebuie ca părinţii să mentină controlul asupra mesajelor transmise prin mass- media asupra copiilor.

“Dar intervenţia părinţilor nu trebuie să se rezume doar la selecţia programelor. S-ar impune, de
exemplu, o pregătire a copilului pentru vizionarea filmului, prin sublinierea naturii ficţionale a violenţei.
Cercetările realizate pe această temă au arătat că dacă părinţii vizionează filmul împreună cu copiii şi
condamnă scenele de violenţă pe care le conţin se poate reduce frecvenţa şi gradul imitării comportamentelor
agresive.2” [ CITATION Alb03 \l 1033 ]

Putem să spune că este important nu numai să fie gestionat timpul de expunere, ci şi "la ce
anume" se expun copiii. Important este ca personajele din desene animate/ filme/ jocuri pe calculator să
aibă conduit morale şi agresivitatea unor personaje să nu devină un mod de rezolvare a unor probleme.
Trebuie de asemenea ca părinţii să mentină controlul asupra mesajelor transmise prin mass- media
asupra copiilor. De aceea este foarte util ca părinţii să participle la lectoratele cu părinţii organizate la
nivelul clasei/ şcolii din care fac parte copiii lor şi să colaboreze cu educatorul/ învăţătorul/ dirigintele
copiilor atunci când observă schimbări în comportamentul lor. Lectoratele cu părinţii pe tema efectelor
mass media asupra comportamentelor copiilor sunt o prioritate în contextual actual în care şcoala se
desfăşoară în mediul online şi copiii utilizează tehnologia pentru a participa la activităţile instructive-
educative. Părinţii trebuie să fie informaţi despre efectele mass media, cu accent pe utilizarea

1
Ioan Cerghit, Mass-media şi educaţia tineretului şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972, p. 39
2
Ion Albulescu, “Educaţia şi mass media”, suport de curs, 2020
2
internetului, asupra copiilor şi necesitatea monitorizării atât a activităţilor desfăşurate în mediul online,
cât şi a timpului petrecut de copii în mediul virtual.
Nu trebuie să subestimăm nici posibilitatea stimulării agresivităţii copiilor prin emisiunile de
televiziune ce conţin scene de violenţă, mai ales în situaţii de dereglare a relaţiilor interpersonale, de
creştere a disfuncţiilor integrării indivizilor în viaţa socială, sau de rupere a echilibrelor sociale. “Mass-
media poate constitui un factor incitativ, care grăbeşte sau facilitează structurarea unor
comportamente violente. Asupra acestui pericol atrage atenţia Claude-Jean Bertrand: “În realitate, se
pare că televiziunea, dacă nu creează situaţii de violenţă şi criminalitate, are totuşi tendinţa să le
amplifice. Şi, probabil, expunerea insistentă şi de durată la scenarii implicând violenţa şi
criminalitatea favorizează sentimentul de insecuritate şi de nelinişte, chiar tendinţe
agresive3”[ CITATION Alb03 \l 1033 ].

Nu doar televiunea are un un efect negativ asupra comportamentului copiilor ci şi jocurile


pe calculator. Un exemplu de joc care a avut un impact asupra coportamentului tinerilor este
jocul “Balena Albastrăa”, în capcana acestui joc din 2017 au căzut mulţi tineri din întreaga lumei
. Tinerii au primitesc timp de 50 de zile un număr de 50 de sarcini pe care au trebuit trebuie să le
îindeplineascăa, să pastreze. Li se cere discreție maximă, dar și reușita îndeplinirii fiecărui passarcini.
Au avut de îindeplinit sarcini ce implică atâat comportamente agresive asupra lor, câat şi asupra unor
altor persoanepersonae, pentru unii tineri acest joc a fost fatal..

Concluzie : Nu putem aprecia impactul mass-media fără a evidenţia puternica influenţă a


contextului social în care se situează individul, deoarece influenţele mijloacelor de comunicare de masă
nu au efecte izolate de înrâuririle altor factori, cum ar fi familia, grupul de prieteni, şcoala.

Mass-media nu pot fi făcute răspunzătoare în mod exclusiv de efectele negative invocate de o


îndelungată critică, asupra dezvoltării personalităţii copiilor, atâta vreme cât timp acţiunea lor se
corelează cu intervenţia altor factori şi este chiar condiţionată de aceştia. Dezvoltaraea personalităţatii
copiilor este responsabilitatea familiei, a şscolii şi nu în ultimul rănd a mass-media, care asigură
multiple experienţe dobândite în legătură cu situaţiile sociale prin care copilui trece în drumul său spre
maturitate.

3
Albulescu, I., Educaţia şi mass-media, suport de curs

3
Desigur, este necesară o deontologie a presei, care să aibă la bază ideea responsabilităţii sociale,
dar impactul mesajelor mass-media asupra personalităţii indivizilor nu poate fi disociat de întregul
context social, moral şi cultural în care se exercită. Ne referim aici la un ansamblu de condiţii, care
privesc existenţa şi organizarea activităţilor copiilor şi tinerilor determinându-le manifestările.
“Mass-media, subliniază Claude-Jean Bertrand, interferează cu mediul socio-cultural în care trăiesc
receptorii, în aşa fel încât de multe ori este dificil de deosebit între influenţele lor şi cele datorate
societăţii în general. Condiţiile în care se primesc mesajele sunt la fel de importante ca şi conţinutul
acestora. Un copil ai cărui părinţi lipsesc mult timp de acasă dovedeşte o mai mare tendinţă de a se lăsa
influenţat de ceea ce vizionează la televizor, decât unul ai cărui părinţi il supravegheza
constant”[ CITATION Alb03 \l 1033 ]
Utilă

Bibliografie:
Albulescu, I., Educaţia şi mass-media. Comunicare şi învăţare în societatea informaţională, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
Bertrand, Claude-Jean(coord.), O introducere în presa scisă şi vorbită, Editura Polirom, Iaşi,
2001
Cerghit, I,. Mass media şi educaţia tineretului şcolar, Editura Didactică şi pedagogică, 1972

S-ar putea să vă placă și