Sunteți pe pagina 1din 36

*Neuropilul- este un ansamblu format din axoni, dendrite,celule gliale si capilare care inconjoara corpul

celular neuronal.

Celulele cu bastonase- au rol in vederea monocromatica nocturna si in detectarea miscarilor, se gasesc in jurul
petei galbene

Celulele cu conuri-ocupa pata galbena si fovea centrala; au rol in vederea discriminativa(acuitate) si vederea
cromatica

*Neuroni amacrini-de tip Golgi II care nu au axoni,din retina

Astroglia protoplasmatica-celulă voluminoasă, cu prelungiri scurte, localizate în substanţa cenuşie.


- Picioruşele prelungirilor vin în contact cu capilarele sanguine, formând în jurul acestora o membrană
limitantă glială perivasculară.
- Prelungirile piale ajung la suprafaţa creierului, sau la nivelul ventriculilor cerebrali (membranele
limitante gliale superficiale şi periventriculare).

Grup C de fibre- foarte subtiri; fara teaca de mielina; viteza de conducere 1-2 m/s; se gaseste in componenta
fibrei vegetative postggl a aferentelor viscerale; conduc impulsuri lente de la mecamoreceptori

Fanta sinaptica-este un spatiu extrem de ingust; cu dimensiuni de 10-15nm in care se varsa


neurotransmitatorii; limitata lateral de nevroglii; separă componentele pre- şi postsinaptică. Intervalul sinaptic
are o mărime variabilă 150-300 A, la unele sinapse el lipsind (aşa numitele sinapse electrice).

Capul cornului posterior-corespunde cu substanta gelatinoasa Rolando; lama II

Gatul cornului posterior-corespunde cu nucleul propriu; lamina III-V

Cornul anterior al MS- este format din motoneuroni, grupaţi în nuclei sau coloane somatomotorii, situaţi în
lama IX, şi în parte în lama VIII, aceasta din urmă conţinând şi conexiunile cu tracturile descendente şi cele
dintre nucleii motori ipsi- şi controlaterali. Conexiunile motoneuronilor sunt:
 Aferenţe: de la coarnele posterioare (arcuri reflexe) şi căile motorii piramidale şi extrapiramidale.
 Eferenţe: prin rădăcina motorie a nervilor spinali.
 Grupurile nucleare (coloanele), localizate histotopografic, inervează muşchii scheletici într-o ordine
somatotopică:
Nucleii coloanei mediale: muşchii axiali (gât, trunchi)
nucleii mediali anteriori: extensorii
nucleii mediali posteriori: flexorii
Nucleii coloanei laterale: muşchii membrelor
nucleii laterali anteriori: centurile
nucleii laterali posteriori: părţile libere
Nucleii centrali: nucleul spinal al accesorului (C1-C6): muşchii cefalogiri
nucleul frenic (C3-C5): diafragma abdominală
nucleul lombosacral (L2-S2): muşchii perineului

Tractul rubrospinal Monakow


 este situat anterior de tractul piramidal lateral cu care se suprapune partial; tract incrucisat(decusatia
tegmentala ventrala-nucleul rosu), centrofunicular, descendent; se afla in cordonul(funiculul) lateral;
 cale extrapiramidală încrucişată, este situat înaintea tractului corticospinal, aranjamentul fibrelor fiind
somatotopic
 prin interneuronii lamelor Rexed sinaptează cu motoneuronii cornului anterior, având efecte facilitatorii
fosa romboidaasupra motoneuronilor destinaţi muşchilor flexori şi controlând tonusul muscular al
acestora.
 cu originea în partea magnocelulară a nucleului roşu se încrucişează cu decusaţia tegmentală ventrală
Forel din mezencefal, coboară în cordonul lateral, centrofunicular; are organizare somatotopică şi se
distribuie la interneuronii şi motoneuronii muşchilor flexori.

Tractul corticospinal(piramidal) anterior


 situat lângă fisura mediană, este format din fibrele neîncrucişate corticospinale.
 controlează voluntar muşchii gâtului şi trunchiului, terminându-se la segmentele toracale superioare
(calea piramidală directă).
 marea parte a fibrelor în dreptul fiecărui segment se încrucişează şi se termină la motoneuronii mediali
din coarnele anterioare, controlaterale.
 descendent

Tract tectospinal Meynert


 are originea in straturile profunde ale coliculului superior, fibrele se incrucieaza in tegmentul
mezencefalic(=>decusatia tegmentala dorsala) si coboara de-a lungul liniei mediane intre fascicolele
longitudinal medial si lemniscul medial, se termina in maduva cervicala la nivelul cornului anterior.
 rol în mişcările oculocefalogire.
 Se afla în partea medială a tegmentului ponto-bulbar

Substanta perforata posterioara-lama cenusie cu numeroase orificii arteriale


 formeaza podeaua fosei interpedunculare de la nivelul pedunculilor cerebrali (mezencefal)
 in ea se gaseste nucleul interpeduncular
 delimiteaza suprafata externa a hipotalamusului impreuna cu chiasma optică si bandeletele optice

Orificiul median a lui Magendie


 impar, situat la nivelul valului palatin inferior deasupra obexului
 prin ventricolul IV comunica cu cisterna cerebromedulara posterioara (cisterna magna)

Trigonul nervului vag


 se afla inferior si lateral de trigonul nervului hipoglos, cu varful orientat in sus
 culoare mai inchisa(aripa cenusie)
 este limitat lateral de funiculul separant care separa trigonul vagal de area postrema

Nucleul dorsal al vagului


 principalul nucleu al vagului
 aflat în triunghiul vagal al fosei romboide este parasimpatic visceromotor, prin intermediul nervului X
inervează muşchii cordului şi a viscerelor toracoabdominale (denumit şi nucleu cardio-pneumoenteric).
 stabileste conexiuni cu
Formaţiunea reticulară, pentru arcurile reflexe cardiovasculare, respiratorii, gastrointestinale(+nucl
tractului solitar)

Fascicolul longitudinal medial


 conexiuni cu grupul nuclear accesor pentru reflezele oculocefalogire
 compus majoritar din fibre din nucleii vestibulari, care urca la nucleii motori ai nervilor III, IV, VI, dar
si fibre care coboara la segmente medulare cervicale inervand musculatura gatului , este un fascicul
care strabate trunchiul, localizat aproape de linia mediana, anterior de canalul central.
 primordial în coordonarea mişcărilor conjugate ale ochilor(reflexele mişcărilor oculare asociate
mişcărilor capului dau nastere reflexului vestibulo-oculomotor sau nistagmul, caracterizat în mişcări
rapide şi secvenţionale oculare consecutive excitaţiei labirintice, reflexelor vestibulo-oculare, ale
mişcărilor oculocefalogire şi de echilibru)
 originea fasciculului este din nucleii ariei pretectale (nucleul interstiţial Cajal şi nucleul comisurii
posterioare), prin fibre directe şi controlaterale.
 traiectul descendent paramedian sub aspectul unei benzi circumscrise atinge segmentele cervicale ale
măduvei spinării.
 componentele fasciculului sunt complexe, internucleare ascendente şi descendente, vestibulare,
extrapiramidale; între nucleii III, IV, VI, vestibulari, XI, şi corpul striat, cerebel, formaţiunea reticulară.
 Pentru miscari oculo-cefalogire: III, IV, VI, VIII, XI

Corpul trapezoid
 situat in tegmentul pontin
 configuratie trapezoidala, format din axonii nucleilor acustici
 eferenţele nucleilor cohleari fac sinapse cu nucleii auditivi suplimentari şi împreună cu axonii acestora,
prin încrucişarea striei acustice ventrale, formeaza corpul trapezoid

Decusatia tegmentala posterioara Meynert


 decusatia fantanii
 la nivelul coliculului superior este formata din fibrele cailor tectospinale si tectobulbare

Decusatia tegmentala ventrala Forel


 formata din fibrele incrucisate ale tractului rubrospinal
 în partea inferioară a tegmentului mezencefalic, mai jos de nucleul roşu

Lemniscul spinal
 grupeza o serie de tractul ascendente de la nivel spinal (fibre spinotalamice, spinoreticulare,
spinomezencefalice, spinotalamice, spinobulbare), care formeaza sistemul antero-lateral
 traseul tractului spinotalamic lateral si a tractului spinotalamic anterior, in TC, are loc prin lemniscul
spinal
 este denumirea porţiunii tracturilor spinotalamice în trunchi
 are o poziţie laterală faţă de lemniscul medial

Epifiza
 atasata de habenula prin pediculul pineal
 de forma unui con de pin
 situata anterosuperior de coliculii superiori

Radiatia acustica
 pe aici coboara fibrele corticofugale la corpul geniculat medial
 contine fibre geniculotemporale
 se afla in partea sublentiforma a bratului posterior a capsulei interne
 contine fibre din corpul geniculat medial care se proiecteaza in cortexul auditiv din girusurile temporale
transverse
 prin intermediul pedunculului talamic posterior trece prin partea sublenticulară a capsulei interne la
cortexul auditiv.

*Radiatia centrala a talamusului


 situata in bratul posterior a capsulei interne
 este reprezentata de un fascicul ascendent si unul descendent care unesc nucleii ventrobazali si dorsali
ai talamusului cu girusul precentral si lobul parietal
 pedunculul lateral al talamusului

*Nucleul campului medial- se afla in campul FH sau aria prerubrala, medial mai apropiat de hipotalamus,
contine fibre palido-talamice care vin prin ansa lenticulara si apoi se ataseaza fasciculului talamic

*Nucleul campului dorsal/fascicolul talamic FH1-se afla laterodorsal de aria prerubrala si medial de zona
incerta, contine fasciculul talamic format din ansa lenticulara si fasciculul lenticular

*Nucleul campului ventral/FH2/fascicolul lenticular-situat intre nucleul subtalamic si zona incerta

Zona incerta
 conglomerat neuronal aflat înapoia nucleului subtalamic
 intercalează funcţii extrapiramidale şi reticulare.
 zona ingusta de substanta cenusie, face parte din substanta reticulata a diencefalului, situata in
subtalamus, intre fasciculul lenticular si fasciculul talamic
 regleaza ingestia de lichide

*Celulele serotonergice
 se gasesc in subtanta reticulata de la nivelul trunchiului, in nucleii rafeului
 serotonina este o subtanta vasoconstrictoare cu rol in inhibarea secretiei gastrice si in stimularea
musculaturii netede

Din ce este compus lobul cerebelos posterior:


Fissura prima
Posterior
Facies sup. Declive Simplex
Folium Semilunaris sup.
Fissura horizontalis
Facies inf. Tuber Semilunaris inf.
Pyramis Biventer
Uvula Tonsilla

*Ce lobi sunt compusi din 2 parti:

Cate straturi are scoarta cerebelului: 3 straturi


 Stratul molecular (stratum moleculare), superficial, are funcţie de asociaţie şi este format din două
tipuri neuronale (interneuroni).
-Celule stelate externe, mici (neuron stellatum).
-Celule stelate interne sau celule cu coşuleţe (neuron corbifer, basket cells), deoarece axonii
acestora formează un cuib sau coşuleţ în jurul celulei Purkinje
 Stratul ganglionar (stratum gangliosum), intermediar, cu rol efector, este format dintr-un singur strat
de celule, numite celulele Purkinje (neuron piriforme). Acestea sunt mari, piriforme, prevăzute la polul
superior cu o arborizaţie dendritică bogată, la polul inferior cu un axon destinat nucleilor cerebelari.
 Stratul granular (stratum granulosum), profund, adiacent substanţei albe, are rol receptor şi este
format din două tipuri de interneuroni:
-Celule tip Golgi II, au dendritele extinse în stratul molecular.
-Celule granulare (neuron granulare), foarte mici şi numeroase, au dendrite scurte şi un axon în
forma literei "T", care urcă în stratul molecular şi se bifurcă în fibre paralele cu axul lung al
foliilor, de unde provine şi denumirea lor de fibre paralele sau "telefon".
Nucleul interpus
 este format din nucleul emboliform si din nucleul globos(=nucleii din zona intermediara a cerebelului),
situat in paravermis(spinocerebel), integrat in circuitul olivo-cerebelo-rubros
 aferente: cortexul lobului anterior, zona paravermală; tractul olivocerebelos
 eferenţe: controlaterale (şi probabil ipsilaterale) prin pedunculii superiori (decusaţiile braţului
conjunctiv) la nucleul roşu si nucleii talamusului (nucleul ventral lateral).
-fibre cerebeloolivare si rubroolivare care intra in alcatuirea tractului tegmental central
-eferentele spinale formeaza tractul interpozitospinal
 rol în corectarea mişcărilor de locomoţie influenţând tonusul muşchilor flexori, este asociat
spinocerebelului.

Ce trece ptin PCI(=corpul restiform):situat pe faţa posterolaterală a bulbului; conţine căi cerebelare
ascendente şi descendente:
 tractul cerebeloolivar
 fibrele arcuate ale fasciculelor olivo-cerebelo-olivare
 tractul spinocerebelar posterior
 tractul spinocerebelar posterior(Flechsig)
 circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular

*Canalul lui Bichat : cisterna trigeminata sau a venei mari a creierului, superior de tectul mezencefalic si care
se extinde anterior de corpul callos si talamus

Girus supramarginal-este o convolutie de forma semicirculara situata in jurul extremitatii posterioare a


santului lateral Sylvius(circumscrie ramura posterioară a şanţului lateral); situat inferior, in vecinatatea lobului
temporal

Septul pelucid(transparent)peretele medial al cornului anterior al ventricolului lateral


 este aşezat mediosagital între partea anterioară a corpului calos şi cea a fornixului.
 format din două lame subţiri transparente de substanţă albă, separă între ele cornurile anterioare ale
ventriculilor laterali alcătuind peretele medial al acestora, acoperit cu ependim.
 despicătura (cavum septi pellucidi) dintre cele două lame (al cincilea ventricul cerebral) nu comunică
cu ventnculii laterali.

Fibre de asociatie a telencefalului(emisferelor cerebrale):


 Sunt formate din axonii neuronilor corticali, sinaptaţi tot cu neuroni corticali ipsilaterali, corelând
funcţiile de asociaţie ale emisferei în care se află.
 Este un sistem reciprocal de conexiune (bidirecţional), format din fibre scurte şi lungi de asociaţie, cele
scurte leagă între ele câmpuri corticale învecinate, iar cele lungi teritorii emisferice distanţate.
 Fibrele scurte de asociaţie pot fi:
-Fibre intracorticale, în striaţiile Baillarger; nu părăsesc straturile scoarţei.
-Fibre extracorticale, între straturile III; au formă de "U" denumite fibre arcuate, sunt situate
subcortical în substanţa albă, în profunzimea şanţurilor inter- şi intracircumvoluţionale.
 Fibrele lungi de asociaţie formează un sistem spaţial de legătură, între faţa convexă şi cea medială
emisferică, precum şi între partea superioara şi cea inferioară a acesteia, conectând între ei toţi lobii
emisferici. Formează benzi dintre care mai importante sunt:
-Fasciculul longitudinal superior sau frontooccipital, între lobul occipital şi cel frontal, asociază
aria vizuală, ariile de limbai, aria motorie frontală oculară şi focalizează informaţiile în lobul
prefrontal.
-Fasciculul longitudinal inferior sau temporooccipital, între lobul temporal şi occipital, asociază
funcţii audiovizuale.
-Cingulum formează substanţa albă a girusului cingular, este calea de asociaţie a lobului limbic,
între girusul parahipocampal şi cortexul orbitofrontal.
-Fasciculul uncinat,curbat în jurul capătului inferior al şanţului silvian, profund de limenul insular,
este dispus între girusul parahipocampal şi cortexul orbitofrontal. Aparţine sistemului limbic.

In care straturi se afla celulele piramidale mici- stratul III, piramidal extern; stratul II, granular extern;
stratul IV, granular intern (din structura neocortexului)

*Striatul dorsal- este compus din corpul si coada nucleului caudat

Caile spinobulbare
 Fibrele ascendente axonice urcă fără întrerupere în funiculul posterior ipsilateral al măduvei spinării,
formând căile spinobulbare, divizate în două fascicule care se termină în deutoneuronii bulbari:
-Fasciculul gracilis (Goll) se află medial, conţine fibrele sacro-lombare şi toracale inferioare
provenite de sub segmentul T6.
-Fasciculul cuneatus (Burdach) situat lateral, este format din fibrele toraco cervicale provenite de
deasupra segmentului T6
 formeaza un sistem somatosenzitiv discriminativ ascendent, sunt formate din fibre groase mielinizate,
cu viteza mare de conducere(Aalfa, Abeta), sunt cai ale sensibiliatii epicritice(tactila fina) si ale
sensibilitatii proprioceptive constiente, ocupa cordonul posterior(fascicolul gracil si cuneat) ale
maduvei spinarii si dupa ce fac sinapsa in bulb se continua cu lemniscul medial sau punga lui Reil

Proiectia corticala a caii gustative: aria 43 si axonii neuronilor talamici trec prin bratul post al capsulei
interne spre insula si operculul frontoparietal
 Aria gustativă primară se află în partea inferioară a cortexului somatosenzitiv postcentral, în operculul
fronto-parietal (aria 43).
 Aria somestezică secundară se situează în apropierea celei primare, în profunzimea şanţului silvian în
zona insulo-operculară.

Calea gustativa:
 Segmentul extranevraxial este format din dendrite aflate în nervii periferici senzitivi, şi anume:
-Prin nervul lingual (V/3) şi coarda timpanului, dendritele protoneuronului preiau semnalele gustative
din cele 2/3 anterioare ale limbii şi prin axonii din componenţa nervului intermediar Wrisberg (VII
bis), ramura chorda tympani, pătrund în bulb la deutoneuronul aflat în nucleul tractului solidar.
-Dendritele ganglionilor senzitivi glosofaringian şi vag adună senzaţiile gustative din treimea dorsală
a limbii şi teritoriile adiacente acesteia, protoneuronii având axonii terminaţi în nucleul tractului
solitar ipsilateral.
 Nucleul gustativ al tractului solitar, emite axoni adiţionali la nucleii salivatori, hipotalamus şi
interneuronii formaţiei reticulare bulbopontine, pentru formarea arcurilor reflexe, precum şi axoni
terminaţi în nucleul ventral posterior medial al talamusului. Fibre asociate lemniscului medial prin
proiecţie solitaro-talamică.
 Fibrele talamocorticale prin pedunculul talamic superior trec prin braţul posterior al capsulei interne la
cortexul somatosenzitiv. Fibre gustative de la tractul solitar se proiectează şi în hipotalamus şi amigdală
declanşând răspuns comportamental şi autonom asociate cu alimentaţia.

Tractul corticospinal lateral


 provine din cortexul cerebral controlateral, face parte din sistemul piramidal şi controlează mişcările
voluntare.
 se află înaintea cornului posterior, subţiindu-se pe măsură ce coboară.
 dispune de somatotopie, cu fibrele destinate segmentelor cervicale aflate medial, segmentelor toracale
intermediar, iar segmentelor lombosacrale situate lateral.
 fibrele corticospinale se termină pe de o parte în lamele IV-VII (pentru controlul transmiterii
somestezice) şi la motoneuronii alfa şi gama ai cornului anterior, cu acţiunea primordială de excitaţie a
neuronilor destinaţi muşchilor flexori.
 după ce traversează disociat partea bazilară a punţii, se grupează la nivelul piramidei bulbare într-un
fascicul medial, ce conţine 80% din fibrele corticospinale.
 La joncţiunea cervicobulbară majoritatea fibrelor se încrucişează formând decusaţia piramidală.
 Segmentul medular al tractului conţine fibre încrucişate dar şi fibre neîncrucişate în mică măsură.
 Dispus în funiculul lateral, centrofunicular, tractul coboară la segmentele medulare, menţinându-şi
aranjamentul somatotopic din trunchiul cerebral.
 Se termină în lamele Rexed IV-VII la interneuronii acestora, iar o parte din fibre (10%) fac sinapse
direct cu motoneuronii alfa şi gama din lama a IX-a a cornului anterior.

Tractul mezencefalic al nervului trigemen


 cuprinde axoni ai protoneuronilor din ggl Gasser, care fac sinapsa in nucleul mezencefalic al nervului
trigemen cu deutoneuronul caii, este localizat lateral de substanta cenusie periapeductala contine
informatia proprioceptiva a trigemenului
 are conexiuni cu complexul nuclear optomotor(III,IV,VI)

Artera coroidiana anterioara


 ramura a artera carotida interna(partea cerebrala)
 ocoleşte pedunculii cerebrali, pătrunde în fanta coroidă Bichat la plexul coroid din cornul inferior al
ventriculului lateral şi la structurile diencefalo-telencefalice adiacente acestuia (hipotalamus, talamus,
corpul geniculat lateral, nucleii bazali, capsula internă).

Artera vertebrala
 este compusa din 4 segmente: partea prevertebrala, cervicala, atlantica, intracraniana.
 cele doua artere vertebrale se unesc la nivelul fetei anterioare a bulbului formand artera bazilara.
 Este insotita de n vertebral, care formeaza in jurul ei plexul vertebral

Artera cerebrala anterioara


 trece mai sus de nervul optic în fisura interemisferică, arcuind deasupra corpului calos până la mijlocul
acestuia.
 are următoarele ramuri:
- Artera comunicantă anterioară scurtă, are originea din partea iniţială a arterei, interconectând cele
două artere cerebrale anterioare.
- Artera calosomarginală, diviziunea arterei, situată în şanţul cingular (calosomar-ginal).
- Artera pericaloasă posterioară, partea terminală a arterei, se află în şanţul corpului calos.
- Ramurile corticale frontobazale, frontale şi parietale se distribuie feţei mediale şi marginii
superioare ale lobilor frontal şi parietal.
- Ramurile centrale sau perforante pătrund prin orificiile substanţei perforante ant. la hipotalamusul
anterior, striatum şi braţul anterior al capsulei interne (ramura striatală medială sau recurentă
Heubner
 vascularizează faţa medială a cortexului cerebral, substanţa albă subiacentă şi marginea superomedială
frontoparietală a emisferelor (lobului paracentral şi partea ariilor senzitivo-motorii destinate perineului
şi membrului inferior controlateral).
 *participa la formarea cercului arterial prin partea precomunicanta A1
 anterior cele doua artere sunt unite in artera comunicanta anterioara
 formeaza laturile anterioare ale hexagonului(Willis)

Artera cerebrala medie/laterala/sylviana(a lui Sylvius)


 cea mai voluminoasă ramură terminală, aflată în axul arterei carotide interne, urcă în şanţul lateral pe
suprafaţa insulei şi emite:
- Ramuri corticale pentru suprafaţa convexă a lobilor frontal, parietal, temporal şi insular (arterele
frontobazală, pre şi postcentrală, temporale).
- Ramuri centrale sau perforante, originare din segmentul iniţial al arterei, în număr de 6-10,
pătrund prin substanţa perforată anterioară la talamus, nucleii bazali şi capsula internă (arterele:
striatale, talamo-capsulo-striatală sau artera hemorargiei interne Charcot)
 irigă o mare parte a suprafeţei convexe a emisferelor, o parte mare a girusurilor pre-şi postcentral
(cortexul somatosenzitiv şi motor), cortexul auditiv, aria motorie şi cea receptivă a limbajului.
 *este compusa din 2 parti: partea sfenoidala si partea insulara.

Sinusul sagital inferior


 este situat in linia mediana, in partea inferioara a coasei crierului(la marginea libera, deasupra corpului
calos), este de calibru mic, fara amprenta osoasa.

Vena anastomitica superioara a lui Trolard-uneste vena mijlocie cu sinusul carotic(prin intermediul v
sylviene)

Campii Forel si fibrele palidotalamice


 Componenta majoră a ansei lenticulare, fasciculului lenticular şi al fasciculului talamic sunt fibrele sau
tractul palidotalamic.
 Tractul palidotalamic formează o buclă în "U" în jurul zonei incerte, pe secţiune fiind descrise drept
"câmpi Forel".
-Câmpul H2 al lui Forel corespunde cu fasciculul lenticular. Acesta se regrupează cu fibrele
palidofugale sosite prin intermediul ansei lenticulare şi se află dedesubtul zonei incerte.
-Câmpul H1 al lui Forel corespunde cu fasciculul talamic şi conţine fibrele palidotalamice aflate
deasupra zonei incerte.
-Câmpul H al lui Forel, sau prerubric, este locul de cotitură al fibrelor palidotalamice, situat înaintea
nucleului roşu. In acest câmp, fibrele palidotalamice trec din fasciculul lenticular in cel talamic.
-Câmpii Forel pe lângă fibrele palidotalamice conţin şi fibre dentato-rubrotalamice.

Teaca de mielina
 este formată din lamele lipoproteice înfăşurate în jurul axonului, formând un cilindru discontinuu:
-Nodurile neurofibrei Ranvier sunt ariile întrerupte ale tecii de mielină, la intervale de 80-1500
microni; este locul de emitere a colateralelor axonului. Intervalele cilindrice dintre două noduri sunt
denumite segmente internodale. Deoarece la nivelul strangulaţilor Ranvier se pot realiza numai
schimburi ionice transmembranare, impulsul nervos este condus în mod saltatoriu şi rapid, de la nod la
nod.
-Incizurile mielinice (Schmidt-Lantermann) sunt fisuraţii oblice ale tecii de mielină. Au rol în
schimbul de substanţe dintre axon şi anturaj.

Corpusculii tendinosi Golgi=mecanoreceptori kinestezici profunzi

Ligamentul denticulate(dintat)
 se află pe o parte şi alta a măduvei spinării, sunt formate din 12-24 plici triangulare prinse cu vârful lor
de arahnoidă şi dură şi cu baza de pia mater. Întinse în plan frontal, ancorează măduva şi permit
trecerea rădăcinilor spinale între dinţături.

Cornul posterior al MS
 Cornul posterior (cornu posterius), alungit subdivizat după aparenţă în părţi şi zone.
Părţi Zone
Vârf Zona marginală (stratul
zonal)Waldeyer
Cap Substanţa gelatinoasă Rolando
Bază Coloana dorsală Clarke

 Este format din mai multe grupe nucleare, care corespund lamelor Rexed I-VI, sunt neuroni
somatosenzitivi secundari (deutoneuroni) exteroceptivi şi proprioceptivi, având conexiuni:
-Aferente: prin rădăcina posterioară a nervului spinal;
-Eferente: cu coarnele anterioare (arc reflex)
-Cu căile senzitive extero- şi pro-, prioceptive.
 Grupurile nucleare şi conexiunile ascendente ale acestora sunt:
Grupul nuclear Lama Tracturile
a. Dorsomarginal I spinotalamice
b. Substanţei gelatinoase II spinotalamice
c. Nucleul propriu III-V spinotalamice
d. Nucleul dorsal (Clarke) şi cervical (Stiling) VI spinocerebelare

Nervul frenic sau accesor-C5-6

Fasciculul semilunar(interfascicular)
 ramura axonica spinala descendenta al segmentului intranevraxial al caii de conducere a sistemului
somatosenzitiv discriminativ ascendent(lemniscul medial) care formeaza fascicule
intersegmentaremedulare de asociatie

Fasciculul cuneat(Burdach)
 situat lateral, este format din fibrele toraco cervicale provenite de deasupra segmentului T6
 contin fibre aferente groase tip A alfa şi beta cu transmisie discriminativă nedureroasă
 funiculul posterior

Tract spincerebelar anterior (Gowers)


 deutoneuronul se afla in nucleii lamelor Rexed V-VI ai segmentelor lombare şi sacrale
 are deutoneuronii, cu marea majoritate a axonilor încrucişându-se în comisura albă anterioară; se
situează în funiculul lateral marginal, înapoia şanţului anterolateral, având somatotopia similară cu cea
a tractului precedent
 traversează trunchiul cerebral şi ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelar superior.
 in pedunculul cerebelar superior şi cerebel fibrele se încrucişează; proiecţia cerebelară prin această
cale, în consecinţă, va fi ipsilaterală (calea este denumită exagerat încrucişată).
 are axonii din lamele Rexed VI, de partea controlaterală. Segmentul medular al căii este încrucişat,
înainte de cerebel descrucişându-se în majoritate (termenul de cale indirectă spinocerebeloasă este
greşit).
 încrucişat la nivel spinal, se află de asemenea în partea laterală a trunchiului, arcuindu-se la pedunculul
cerebelar superior şi prin intermediul acestuia pătrunde în cerebel. O mare parte din tract se
încrucişează în peduncul (descrucişare-în brachium conjunctivum)

Tract spinocerebelar posterior (Flechsig)


 se află înaintea şanţului posterolateral, la marginea funiculului. Conţine axonii ipsilaterali ai nucleului
dorsal Clarke
 în bulb, are şi aici o poziţie marginală laterală. Urcă neîncrucişat, prin pedunculul cerebelar inferior la
cerebel.
 locul de origine: nucleul dorsal Clarke în lamele Rexed V-VI al cornului posterior spinal, între
segmentele T1-T2
 format din axonii deutoneuronilor; urcă ipsilateral şi marginal în funiculul lateral, înaintea şanţului
postero-lateral, are o somatotopie lamelară; segmentele inferioare au o reprezentare superficială iar cele
superioare una profundă.
-colateralele axonice închid arcuri reflexe medulare osteodendinoase şi bulbare (olivare,
vestibulare).
-traversează bulbul şi prin pedunculul cerebelar inferior, sub formă de fibre muşchioase; se termină
în scoarţa paleocerebelară.
 un component al sau este tractul cuneocerebelar

***Aferentele proprioceptive din rădăcina posterioară, prin fibre largi ale diviziunii mediale, fac sinapsă in
nucleii dorsali din lama VI, axonii acestora formând ipsilateral tractul spinocerebelar posterior, iar
controlateral, prin intermediul comisurii anterioare, formează tractul spinocerebelar anterior.

Fosa romboida
 are formă de romb, format dintr-un triunghi superior pontin şi altul inferior bulbar, ce corespund feţelor
posterioare bulbo-pontine.
 sanţul median (sulcus medianus) desparte fosa în două jumătăţi simterice.
 eminenţa medială (eminentia medialis) sunt două proeminenţe paralele alungite, de o parte şi de alta a
şanţului median.
 coliculul facialului (colliculus facialis), partea superioară mai voluminoasă a eminenţei, este format de
ansa nervului facial.
 sanţul limitant (sulcus limitans) delimitează lateral eminenţa medială, având la capete câte o fosetă
(fovea superior, fovea inferior).
 locus ceruleus, zona pigmentată albăstruie aflată îniantea foveei superioare, corespunde unui grup
nuclear adrenergic.
 aria vestibulara sau trigonul acustic (area vestibularis), planşeul recesurilor laterale, adăposteşte nucleii
vestibulo-cohleari:
-tuberculul acustic (tuberculum acusticum), o mică proeminenţă a ariei, dată de nucleul cohlear
dorsal
-striaţiunile acustice sau medulare (striae medullares) sunt benzi transversale dispuse între
tuberculul acustic şi şanţul median, delimitând triunghiul pontin de cel bulbar.
 ariile triunghiului bulbar:
-trigonul nervului hipoglos (trigonum nervi hypoglossi) situat medial, cu vârful în jos.
-trigonul nervului vag (trigonum nervi vagi), aflat lateral de precedentul, cu vârful orientat în sus,
are culoarea mai închisă (ala cinerea).
-area postrema (=cea de urmă) o mica zonă situată inferior de triunghiul nervului vag.
-calamus scriptorius (pană de scris) denumirea simbolică a porţiunii îngustate inferioare a fosei
romboide.

Trigonul nervului hipoglos


 situat medial, cu vârful în jos.
 ocupat de nucleul somatomotor al hipoglosului
Nucleu ambiguu
 Situat de-a lungul bulbului este branchiomotor, prin intermediul nervilor IX şi X inervează muşchii
faringelui şi laringelui (nucleul deglutiţiei şi fonaţiei) - complexul glosofaringian-vag
 Cu partea sa inferioară formează locul de origine bulbară a nervului accesor. Eferenţele vor părăsi
nervul şi se vor asocia nervului vag, devenind fibrele aberante ale acestuia cu funcţie somatomotorie
(inervaţia muşchilor laringelui) - grupul nuclear accesor
 somatomotor, pentru muşchii faringelui şi ai vălului palatin(nervul IX)
 somatomotor pentru muşchii laringelui şi ai faringelui(nervul X)
 somatomotor, situat în bulb; somatomotor al m. laringelui şi a faringelui, prin transfer de fibre la
vag(nervul XI)

Zona mediala a hipotalamusului/porţiunea tuberoinfundibulară/hipotalamusul mijlociu- corespunde cu


tuber cinereum şi infundibulum

Tracturile hipotalamice
 Tractul supraopticohipofizar (tractus supraopticohypophisialis) este format din axonii nucleilor
supraoptici şi paraventriculari; aceştia, prin intermediul tijei hipofizare se termina în neurohipofiză.
Transportă prin flux axoplasmatic hormonii acesteia.
 Tractul tuberoinfundibular (tractus tuberoinfundibularis); este format din axonii neuronilor tuberali şi
infundibulari. La nivelul infundibulului conectează cu venele portohipofizare (Popa şi Fielding) ale
adenohipofizei. Transportă factorii eliberatori şi inhibitori ai trophormonilor adenohipofizari.
 Fasciculul medial al creierului anterior ("medial forebrain bundle", fasciculus prosencephalicus
medialis); conexiune laxă de fibre aferente şi eferente dintre lobul frontal şi structurile rinencefalice de
la baza creierului ,hipotalamus şi lobul frontal Are conexiuni lungi şi cu formaţia reticulară a
trunchiului cerebral şi conţine fibre colinergice şi monoaminergice.
 Stria terminalis; este formată din aferenţele şi eferenţele amigdalohipotalamice, în parte decusate în
comisura anterioară, dispuse între nucleul amigdalian şi hipotalamusul anterior.
 Stria medullaris; conţine fibrele dintre nucleii preoptici hipotalamici, aria septală, limbică şi habenulă.
 Fornixul (descris la telencefal) are fibre originare din hippocampus. La nivelul comisurii anterioare se
divide în fibre pre- şi postcomisurale. Fibrele postcomisurale sunt ipsi- şi controlaterale fiind destinate
nucleului lateral al corpului mamilar şi ariei tuberoinfundibulare.
 Tractul mamilotalamic Vicq d'Azyr (tractus mamillothalamicus) de la nucleul medial al corpului
mamilar la nucleul ipsilateral anterior al talamusului.
 Tractul mamilotegmental sau fasciculul calotei, Gudden (fasciculus mamillo-tegmentalis), conţine
fibre aferente şi eferente între nucleii mamilari şi partea tegmentală (formaţia reticulară şi nucleii
vegetativi) a trunchiului cerebral.
 Fasciculul longitudinal dorsal Schutz (fasciculus longitudinalis dorsalis) conţine fibre descendente şi
ascendente între neuronii hipotalamici şi nucleii vegetativi din trunchiul cerebral.
 Fasciculele hipotalamo-cerebelară şi cerebelo-hipotalamică, conexiune reciprocală între nucleii tuberali
şi posteriori hipotalamici şi nucleii cerebelari (fibre histaminergice interacţionând la raspunsurile
viscero motorii; ex. vasoreglare în activităţile musculare somatice).
 Tractul hipotalamo-spinal, cale vegetativă descrisă la S.N. vegetativ.

Spinocerebel

Lobul anterior paleocerebel spinocerebel Executant motor


Care santuri nu despart lobi
 santul precentral
 santul frontal superior LOBUL FRONTAL
 santul frontal inferior

 santul postcentral LOBUL PARIETAL


 santul intraparietal

 santurile occipitale laterale LOBUL OCCIPITAL


 santul occipital transversal

 santul temporal superior


 santul temporal inferior LOBUL TEMPORAL
 santul occipitotemporal

Fibre comisurale
Corpul calos
 Principalul sistem comisural conţine fasciculele interemisferice care conectează părţile neocorticale
similare din cele două emisfere.
 Conţine fibre, care iradiază deopotrivă în cele două emisfere (radiatio corporis callosi), formează
totodată tavanul şi peretele medial al ventriculului lateral.
-Forceps minor, sau anterior sunt fibrele curbate în formă de "U" deschis înainte, aflate înaintea
genunchiului corpului calos.
-Forceps major, sau posterior este mănunchiul de fibre curbate în formă de "U", deschis înapoi,
situate înapoia spleniumului corpului calos.
-Tapetum este extensiunea laterală a radiaţiei corpului calos, deasupra cornului inferior al
ventriculului lateral.
 Transmit informaţii interemisferice, cu excepţia ariilor fără conexiuni transcorticale, cum sunt: cortexul
primar vizual şi auditiv, senzitiv şi motor pentru extremităţi (ariile l, 2, 4, 17, 41).

Comisura anterioară
 Conţine fibre comisurale între lobii orbitofrontali, şi temporali, care nu au conexiuni prin corpul calos
cu cei de partea opusă. Are componente rinencefalice şi neocorticale:
-Componenta rinencefalică, între părţile lobilor olfactivi (interolfactive) şi între nucleii amigdalieni
(interamigdaliene), şi fibre amigdalo-hipotalamice ventrale.
-Componenta neocorticală, între girusurile lobilor temporali (intertemporale).

Comisura fornixului
 Denumită şi comisura hipocampului, lira lui David, sau psalterium, este o membrană de substanţă albă,
extinsă între braţele posterioare ale fornixului, dedesubtul speniumului corpului calos.
 Fibrele comisurale, dispuse transversal conectează cele două formaţiuni hipocampale (fibre
interhipocampale); face parte din comisurile rinencefalice.

Aria oflactiva
 Aria olfactorie primară aparţine paleocortexulni, face parte din rinencefal şi corespunde cu lobul (aria)
piriform al acestuia
 Aria olfactorie laterala(=cortexul primar olfactiv al lobului piriform) este formată din aria entorinală
(aria 28) a girusului parahipocamp şi ariile adiacente acesteia (prepiriform şi periamigdalian).
Corp geniculat lateral
 este releu al informaţiilor vizuale transmise cortexului
 se află mai lateral şi dorsal de precedentul şi apare ca o lărgire ovalară a.tractului optic.
 are o structură lamelară formată din şase straturi şi face parte din sistemul optic.
 aferenţele vin de la retina ipsilaterală (la lamele 2, 3, 5) şi controlaterala (la lamele l, 4, 6), ele având un
aranjament retinotopic precis.
 pedunculul posterior al talamusului trimite eferenţe (radiatio optica) la cortexul vizual primar.
 fibre eferente sunt trimise la coliculul superior prin braţul acestuia, aria pretectală (centrii reflecşi
optici) şi la hipotalamus

Ventriculul III
 Cavitate mediană ependimară, de forma unei crăpături, are o lungime şi o înălţime de 3 cm şi comunică
prin:
-Apeductul Sylvius (aqueductus mesencephali) cu ventriculul al patrulea.
-Orificiile interventriculare Monro (foramen interventriculare) cu ventriculii laterali din
telencefal.
 Pereţii ventriculului în număr de şase sunt:
Pereţii laterali sunt formaţi de faţa medială a talamusului şi hipotalamus.
- Şanţul hipotalamic (sulcus hypothalamicus) are traiectul situat între orificiul Monro şi orificiul
de deschidere al apeductului; separă pe peretele lateral zona superioară talamică de cea inferioară
hipotalamică.
- Orificiul interventricular Monro, găuri simetrice mici între polul anterior al talamusului şi
columna fornixului (descrise la telencefal).
- Adeziunea intertalamică (adhesio interhtalamica) sau masa intermediară cenuşie este o punte
transversală între talamusuri, fără semnificaţie funcţională.
 Peretele superior sau acoperişul este o lamă subţire ependimară, întinsă între columnele fornicale,
acoperită de pânza coroidiană (tela choroidea ventriculii tertii, velum interpositum) şi plexul coroid
(plexus choroideus ventriculii tertii), care prin orificiul Monro pătrunde în ventriculii laterali.
 Peretele inferior sau podeaua, aflat înapoia chiasmei optice este format de hipotalamus.
 Peretele anterior este alcătuit din columnele fornicale, comisura albă anterioară (a telencefalului) şi
lama terminală (lamina terminalis) sau supraoptică, lamă de substanţă cenuşie dispusă între comisura
anterioră şi chiasma optică.
 Peretele posterior; aici se deschide apeductul Sylvius şi este format din epitalamus.
 Evaginaţiile ventriculului sunt:
-Recesul triangular (recessus triangularis) anterior între comisura albă şi columnele fornixului.
-Recesul optic (recessus opticus) între chiasma optică şi peretele anterior al ventriculului.
-Recesul infundibular (recessus infundibuli) aflat în infundibulul hipotalamusului.
-Recesul pineal (recessus pinealis) şi suprapineal (recessus suprapinealis) în tija pineală şi
deasupra acesteia.

Nervul auricoltemporal
 este o ramura senzitiva a n. mandibular
 are originea prin două rădăcini care încadrează artera meningeană mijlocie; trece medial de colul
mandibulei şi urcă prin glanda parotidă la pielea regiunii temporale.
 Emite:
- N. meatus acustici externi.
- Nn. auriculares anteriores.
- Rr. parotidei.
- Rr. temporales superficiales.

Partea anterioara a hipotalamusului(=porţiunea supraoptică/rostrală) - deasupra chiasmei optice.(numită


şi regiunea chiasmatică)

Fasciculul talamic
 corespunde campului H1 Forel
 conţine fibre palidofugale destinate talamusului, nucleilor VA, VL, MD şi intralaminari.

Ventriculul IV
Configuraţie
 Porţiunea dilatată în formă de cort a canalului central medular, situată între feţele dorsale ale bulbului şi
punţii, şi cerebel.
 Este format dintr-un planşeu romboid (fosă romboidă) şi acoperiş (tavan), căptuşite cu ependimă şi
conţine plexul coroid, cu rol în secreţia lichidului cefalorahidian. Plexul este cuprins între foiţele piei
mater, formând împreună pătura coroidă
 Unghiul inferior corespunde orificiului terminal al canalului medular, iar superficial capătului superior
al şanţului median posterior, care se termină într-un povârniş (obex-zăgaz).
 Unghiul superior se continuă în canalul ependimar îngust (l-2mm) al mezencefalului cu apeductul lui
Sylvius care-1 leagă cu ventriculul III.
 Unghiurile laterale sunt dispuse în axul transversal al ventriculului.
 Unghiul superior constituie vârful tavanului

Fosa romboidă (fossa rhomboidea)


 Are formă de romb, format dintr-un triunghi superior pontin şi altul inferior bulbar, ce corespund
feţelor posterioare bulbo-pontine.
 Şanţul median (sulcus medianus) desparte fosa în două jumătăţi simterice.
 Eminenţa medială (eminentia medialis) sunt două proeminenţe paralele alungite, de o parte şi de alta a
şanţului median.
 Coliculul facialului (colliculus facialis), partea superioară mai voluminoasă a eminenţei, este format de
ansa nervului facial.
 Şanţul limitant (sulcus limitans) delimitează lateral eminenţa medială, având la capete câte o fosetă
(fovea superior, fovea inferior).
 Locus ceruleus, zona pigmentată albăstruie aflată îniantea foveei superioare, corespunde unui grup
nuclear adrenergic.
 Aria vestibulara sau trigonul acustic (area vestibularis), planşeul recesurilor laterale, adăposteşte
nucleii vestibulo-cohleari:
-Tuberculul acustic (tuberculum acusticum), o mică proeminenţă a ariei, dată de nucleul cohlear
dorsal.
-Striaţiunile acustice sau medulare (striae medullares) sunt benzi transversale dispuse între
tuberculul acustic şi şanţul median, delimitând triunghiul pontin de cel bulbar.
 Ariile triunghiului bulbar:
-Trigonul nervului hipoglos situat medial, cu vârful în jos.
-Trigonul nervului vag, aflat lateral de precedentul, cu vârful orientat în sus, are culoarea mai
închisă.
-Area postrema (=cea de urmă) o mica zonă situată inferior de triunghiul nervului vag.
-Calamus scriptorius(pană de scris) denumirea simbolică a porţiunii îngustate inf. a fosei romboide.
Tavanul (tegmen ventriculi quarti)
 Vălul medular superior sau anterior, partea superioară a acoperişului, o lamă subţire de substanţă albă,
întinsă între cei doi pedunculi cerebelari superiori şi prelungită la coliculii inferiori.
 Vălul medular inferior, partea inferioară a acoperişului este format din ependim şi pătura coroidă .
Coboară de la fastigium la pedunculii cerebelari inferiori şi obex.
 Tenia ventriculului al patrulea este linia albă de inserţie inferioară în formă de "V" a vălului şi totodată
a plexului coroid.
 Orificiile de comunicare ale ventriculului cu spaţiul subarahnoidian, aflate pe vălul inferior sunt:
- orificiul median, Magendie, situat deasupra obexului;
- orificiile laterale, Luschka, în număr de două situate la nivelul recesurilor laterale.
 Plexul coroid prolabează în ventricul, în forma literei "T", având ramurile transversale evaginate prin
orificiile Luschka (coşuleţele cerebelului Bochdalek).

Lemniscul spinal
 este denumirea porţiunii tracturilor spinotalamice în trunchi.
 are o poziţie laterală faţă de lemniscul medial

Neuronii motori= neuroni multipolari eferenţi

Teaca Schwann= teacă glială, denumită neurilemă

Coliculii cvadrigemeni inferioridr. Pávai Zoltán


 Ocupă partea inferioară a lamei cvadrigemene, având o structură laminată şi un nucleu ovalar central.
Cei doi coliculi inferiori au legături comisurale şi funcţii reflexe acustice şi de localizare a sunetelor.
 Conexiunile coliculilor inferiori sunt:
-Lemniscul lateral şi căile acustice.
-Corpul geniculat medial prin braţul colieulului inferior.
-Tractul tectospinal.

Neuronii de conexiune ai caii gustative


 protoneuronul se află în ganglionii periferici ai nervilor cranieni (VII, IX, X) pentru sensibilitatea
gustativă.
-Ganglionul geniculat al nervului facial.
-Ganglionul inferior al nervului glosofaringian (ganglion petrosal).
-Ganglionul inferior al nervului vag (ganglion nodos).
 deutoneuronul este comun, aflat în partea anterioară a nucleului tractului solitar (nucleul gustativ
Nageotte).
 neuronul al treilea, talamic se găseşte în nucleul ventral posterior medial al talamusului.

La nivelul infundibulului ce fel de celule neurotransmitatoare se secreta:


 nucleul infundibular sau arcuat ocupă partea mediană a infundibulului; este format din neuroni
parvocelulari dopaminergici, având rol similar cu nucleii tuberali[secretă factorii eliberatori ("releasing
factors") ai adenohipofizei şi inhibitori dopaminergici (inhibă secreţia de prolactină)].
Reflexele spinale

Reflexe cutanate Abdominal superior T7-10


Abdominal inferior T10-12
Cremasterian L1

Plantar S1-2
Reflexe tendinoase Bicipital C5-6
Patelar L2-4
Achilean S1

Reflexele viscerale Genitale


Vezicale L5-S4
Rectale

Corpii striati
 au rol în planificarea şi iniţierea mişcărilor intenţionate şi subconştiente (neostriatum) şi a mişcărilor de
poziţionare şi abilitate (pallidum), în strânsă legătură cu cortexul premotor, motor şi sistemul limbic
 informaţiile sosite din substanţa neagră, talamus, subtalamus, formaţia reticulară modulează activitatea
corpilor striaţi în vederea reglării mişcărilor şi a tonusului muscular
 neostriatum-ul determină o creştere a tonusului muscular. Degenerarea substanţei negre şi deficienta
nigrostriatală dopaminergică, determină o hiperactivitate striatală însoţită de rigiditatea musculară şi
bradikinezie (boala Parkinson).
 pallidum-ul diminuă tonusul muscular, această acţiune fiind proporţională de striatum. Degenerarea
neuronilor inhibitorii GABA din acesta şi o superactivitate dopaminergică consecutivă nigrostriatală,
cu blocarea striatum-ului, determină o eliberare a funcţiilor, palidale caracterizate prin diminuarea
tonusului muscular şi hiperkinezie (coreea Huntington).
Conexiunile neostriatale
 Aferenţele striatale:
-Corticostriatale: de la întregul cortex cerebral. Din aria somatosenzitivă proiecţia este bilaterală,
fibrele comisurale trec prin corpul calos; în rest au proiecţie ipsilaterală.
-Talamostriatale: de la nucleii intralaminari ai talamusului ipsilateral, fibrele traversează capsula
internă.
-Nigrostriatale, de la porţiunea compactă a substanţei negre. Sunt axoni amielinici, dopaminergici
inhibitori.
-Reticulostriatale, de la nucleii formaţiei reticulare din TC (nuclEII rafeului=serotoninergici).
 Eferenţele striatale: ipsilaterale, inhibitorii GABA-ergice:
-Striatopallidale, se proiectează la Pallidum.
-Striatonigrale, destinate părţii reticulare a substanţei negre.
Conexiunile palidumului
 Aferenţele palidale:
-Striatopalidale, de la neostriatum.
-Subtalamopalidale, de la nucleul subtalamic prin fasciculul subtalamic.
-Eferenţele (fibre palidofugale) părăsesc palidumul, formând fasciculele majore ale subtalamusului.
-Palidotalamice, destinate nucleilor VA şi VL ai talamusului formează câmpii Forel H, H2 şi H1(a
se vedea la subtalamus), ansa lenticulară, fasciculul lenticular şi fasciculul talamic.
-Palidosubtalamice, prin fasciculul subtalamic coboară la nucleul, subtalamic Luys.
-Palidotegmentale, la formaţia reticulară a tegmentului pontin.
Circuitele striatopalidofugale
 Circuitul, cortico-striato-palido-talamo-cortical, circuit de control cortical al corpilor striaţi şi de
informare a cortexului premotor şi motor. Are următoarele constituente:
-Fibre corticostriatale ipsi- şi controlaterale excitatoare (glutamatergice).
-Fibre striatopalidale, inhibitoare, GABA - ergice (feed back negativ).
-Fibre palidotalamice GABA - ergice la nucleii VA şi VL ai talamusului.
-Fibre talamocorticale la aria premotorie şi motorie corticală.
 Circuitul striato-nigro-striatal, circuit inhibitor al neostriatului, format din:
-Fibre striatonigrale GABA-ergice inhibitorii; coboară la partea reticulată a substanţei negre.
-Fibre nigrostriatale dopaminergice inhibitorii; urcă de la partea compactă a substanţei negre, în
raport cu receptorii striatali. Au efect excitator sau inhibitor, deoarece seatumul are receptori D1
inhibitori şi receptori D2 excitatori.
 Circuitul palido-subtalamo-palidal, conexiune reciprocă GABA-ergică inhibitoare cu nucleul
subtalamic Luys.
-Fibrele palidotalamice au fost descrise la subtalamus unde acestea se înmănunchiază în ansa
lenticulară, fasciculul lenticular, fasciculul talamic şi subtalamic în jurul zonei incerte, formând
câmpii Forer H2, H, H1.
 Circuitele striopalidale paralele asociative se realizează între diferitele teritorii corticale prin
intermediul corpilor striaţi şi talamus (nucleul MD).
 Circuitul ocular motor între câmpul vizual temporal mijlociu şi câmpul frontal ocular.
 Circuitul limbic, fibre cortico-strialate originare din cortexul entorinar şi hipocamp prin nucleul
accumbens, talamic MD şi intralaminar sunt proiectate în aria corticală limbică orbito-frontală (lob
prefrontal).

Calea vestibulara
 Protoneuronul bipolar periferic se află în ganglionul vestibular Scarpa, în fundul meatului acustic
intern.
 Deutoneuronul este situat în joncţiunea bulbo-pontină în nucleii vestibulari.
-Nucleii vestibulari superior (Bechterev), medial (Schwalbe) şi inferior (Roller), primesc aferenţele
receptorilor vestibulari.
-Nucleul vestibular lateral (Deiters) este nucleu eferent, locul de origine al tractului vestibulospinal
lateral.
 Neuronul terţiar se află în nucleul ventral lateral şi nucleul ventral posterior lateral al talamusului.

Lamele Rexed

Lama I corespunde zonei marginale Waldeyer

Lama II corespunde substanţei gelatinoase

Lama III-IV între cap şi baza cornului posterior

Lama V-VI la baza cornului, în coloana Clarke

Lama VII corespunde ariei intermediare

Lama VIII în cornul anterior, medial


Funiculul anterior
 Este format de tracturile descendente, în majoritate extrapiramidale, şi din calea piramidală directă,
formând împreună fasciculul medial longitudinal.
 Tractul corticospinal anterior, situat lângă fisura mediană, este format din fibrele neîncrucişate
corticospinale. Controlează voluntar muşchii gâtului şi trunchiului, terminându-se la segmentele
toracale superioare (calea piramidală directă). Marea parte a fibrelor în dreptul fiecărui segment se
încrucişează şi se termină la motoneuronii mediali din coarnele anterioare, controlaterale.
 Tractul vestibulospinal lateral are origine ipsilaterală, se termină în partea medială a coarnelor
anterioare, controlează tonusul muşchilor extensori, având rol în menţinerea echilibrului
antigravitaţional. (Mai puţin cunoscut tractul vestibulospinal medial, probabil controlează mişcările
capului).
 Tractul tectospinal, cale încrucişată, se termină la segmentele cervicale, având rol în mişcările
oculocefalogire.
 Tractul olivospinal, cale încrucişată scurtă în partea cervicală a funiculului anterior, cu rol de
coordonare a mişcărilor membrului superior şi a capului.

Microglia
 are origine mezodermică, face parte din sistemul fagocitar mononuclear (astroglia şi oligodendroglia
denumite şi macroglie au o origine neuroectodermică).
 sunt celule mici, cu ramificaţii bogate, aflate atât în substanţa cenuşie ca celule perineuronale satelite,
cât şi în substanţa albă.
 are rol in transferul substanţelor între capilar şi neuron, prin formarea unei bariere hemoneuronale
fiziologice selective (alaturi de celelalte celule perineuronale satelite: astrocitul si oligodendroglia)

Ce fel de cortex este cortexul cerebral?


 Arhicortex (archipallium), cea mai veche parte, la om prezent în formaţiunile hipocampale.
 Paleocortex (paleopailium), scoarţa lobului piriform.
 Neocortex (neopallium) finalizează procesul de encefalizare; la om ocupă 90-95% din suprafaţa totală
a creierului.

a.Ectocortex hexalaminar supralimbic - homotipic


- heterotipic
-agranular (piramidal)(tip 1)
-granular (koniocortex)(tip 2)
b. Mesocortex hexalaminar limbic

Nucleul interstitial Cajal


 Colecţie de neuroni aflaţi în aria pretectală, împreună cu alţi nuclei pretectali (nuclei pretectales), au
rol în reflexele pupilare şi mişcările oculare.
 Conexiunile nucleilor sunt:
-Aferente, de la cortexul vizual, retină, coliculii superiori.
-Eferenţele sunt destinate nucleilor Edinger-Westphal, pentru reglarea reflexelor pupilare şi a
mişcărilor conjugate (verticale, de rotaţie) ale ochiului şi pentru mişcările cefalogire, prin
intermediul fasciculului longitudinal medial.

Nucleul Darkschewitcz- se gaseste in nucleul comisural


Tractul olivo-cerebro-olivar
 fibrele sale arcuate trec prin pedunculul cerebelar inferior

Calea optica
 Protoneuronul se află în lama mijlocie a retinei (în stratul nuclear intern) şi este format din celule
bipolare, dendritele acestora fac sinapsă cu celulele receptoare, iar axonii lor cu neuronii ganglionari,
deutoneuronul căii optice. Între fotoreceptori şi celulele nervoase există dispoziţie convergentă de
legătură.
 Deutoneuronul este format din celule ganglionare mici, mijlocii şi largi, multipolare, aflate în lama
internă a retinei (în-stratul ganglionar); axonii acestor celule, converg la pata oarbă (discul nervului
optic), unde se mielinizează şi intră în structura nervului optic.
 Neuronul terţiar, metatalamic, se află în corpul geniculat lateral format din şase straturi celulare.

Tractul mamilotegmental/fasciculul calotei Gudden


 conţine fibre aferente şi eferente între nucleii mamilari şi partea tegmentală (formaţia reticulară şi
nucleii vegetativi) a trunchiului cerebral.

Nucleii Goll si Burdach-se gasesc in bulb

Fibre arcuate externe


 sunt situate între suprafaţa externă (ventrală şi dorsală) a bulbului şi pedunculii cerebelari inferiori.

Fibre arcuate interne


 sunt decusate şi formează două mănunchiuri:
- Fibrele arcuate ale fasciculelor olivo-cerebelo-olivare, prin pedunculul cerebelar inferior;
- Fibrele arcuate provenite de la nucleii gracilis şi cuneatus, ce devin componente ale lemniscului
medial.

Arhicerebel-rol in echilibru si postura

Sistemul limbic
 Structurile aflate la limita dintre telencefal şi diencefal alcătuiesc marginea emisferelor de la acest nivel
(lat. limbus=margine) şi formează sistemul limbic (Broca 1878).
 Cuprinde rinencefalul, cu rol olfactiv, şi formaţiuni cu funcţii neolfactive, primordial implicate în
comportamentul emoţional, motivaţie, învăţare, memorizare şi alte funcţii instinctuale şi psihosomatice
subcortştiente.
 Hipotalamusul, interconectat cu structurile limbic, este considerat de fiziologi ca fiind constituentul
central al sistemului, deoarece comportamentul emoţional se manifestă prin efecte vegetative şi
endocrine.
Teritoriile limbice
 Sunt dispuse ca arii corticale şi ca nuclei telencefalici, diencefalici şi mezencefalici.
 Componente limbice sunt:

a.Arii neocorticale girusul cingular


girusul parahipocampal

b.Arii paleocorticale girusul paraterminal (subcalosal)


aria subcaloasă (girusul paraolfactiv)
aria entorinală (Brodmann 28)
arii adiacente
c.Arii arhicorticale hipocampul
girusul dinţat
subiculum

Fibre agatatoare si muschioase


 sunt fibre aferente ale cortexului
 Fibre agăţătoare, sunt fibre excitatoare prin mediatorii glutamat şi aspartat, continuă tractul
olivocerebelar şi urcă direct la dendritele celulelor Purkinje, căţărându-se pe acestea. Emit colaterală
directă la nucleii cerebelari.(Fibrele tractului olivocerebelar + neuron Golgi II + fibre Purkinje)
 Fibre muşchioase, excitatoare, continuă majoritatea tracturilor aferente (spino-, ponto-, vestibulo-,
cerebelare) şi se termină la celulele granulare. Emit colaterale directe la nucleii cerebelari.

Tipuri de neuroni corticali


 Neuroni piramidali; au perikarionul de formă piramidală, cu dimensiuni între 10-100 microni (de talie
mică, mijlocie şi mare):
-Dendritele apicale sunt verticale ascendente, cele bazale sunt orizontale.
-Axonul are originea la baza piramidei şi este lung pentru fibrele de protecţie, asociaţie şi
comisurale şi scurt pentru conexiunile intercorticale.
-Colateralele axonice sunt recurente, destinate celulelor piramidale învecinate şi interneuronilor
cortexului.
-Sunt celule efectoare, prezente în straturile II, III, IV. Celulele piramidale largi, gigante se află în
stratul V şi sunt denumite:
- Celulele Betz, din stratul V al cortexului motor au axoni lungi ce formează căile
piramidale.
- Celulele Meynert, din stratul V al cortexului vizual ai căror axoni coboară în trunchiul
cerebral, pentru arcurile reflexe vizuale direcţionate.
 Neuronii granulari (stelaţi); mici, de 5 -10 microni au dentritele şi axonii scurţi (tip Golgi II) şi
următoarele funcţii:
-Celulele receptoare, înalt diferenţiate ale straturilor II şi IV.
-Interneuroni, aflaţi în toate straturile, cu excepţia primului. Celulele în coşuleţe au axonii
terminaţi sub formă de coşuleţe în jurul celulelor piramidale, sau a altor celule; sunt celule
inhibitoare GABA
 Neuronii orizontali Cajal, aflaţi în stratul I, sunt mici celule fuziforme, aşezate împreună cu prelungirile
lor orizontale ce nu depăşesc limitele stratului. Au funcţie corelativă (de conexiune reciprocă) între
celulele şi terminaţiile primului strat.
 Neuronii Martinotti, mici, rotunzi, multipolari se află în toate straturile corticale cu:
-Axonul lung traversează ascendent straturile supraiacente ale scoarţei.
-Sunt interneuroni avînd colaterale orizontale scurte în stratul molecular prin axoni ascendenţi; fac
sinapse şi cu alţi interneuroni inhibitori, inhibând astfel şi celule inhibitoare (inhibiţia inhibiţiei,
din care în consecinţă va rezulta dezinhibiţie).
 Neuronii fuziformi al perikaryonul alungit. Se află în stratul VI. Sunt efectori, au dendritele ascendente
până la stratul I, şi axon lung.

Lemniscul lateral
 se formează la nivelul corpului trapezoid, din fibrele sosite de la nucleii auditivi suplimentari
ipsilaterali şi din fibre ipsi-şi controlaterale sosite direct de la nucleii cohleari, şi se termină în corpul
geniculat medial metatalamic.
 urcă în tegmentul pontin şi mezencefalic dorsolateral şi se ataşează lateral de lemniscul medial formând
"semiluna lemniscală".

Pedunculul cerebelar superior/brachium conjunctivum


 se află în partea dorsolaterală a punţii(cel mai rostral, intre cerebel si punte), conţine căi aferente,
eferente şi decusaţiile acestora.
 aici decuseaza tractul dentatorubral; proiectia cerebelo-talamo-corticala
 contine tractul spinocerebelar anterior

Chiasma optica
 este dispusă median înaintea infundibulului hipotalamic lipit de podeaua ventriculului al treilea, în
unghiurile anterioare primeşte nervii optici, iar în unghiurile posterioare se continuă cu tractul optic.
 fibrele temporale ale retinei rămân ipsilaterale, trecând în partea laterală a chiasmei în tractul optic.
 fibrele nazale se încrucişează şi trec în tractul optic controlateral, (deci decusaţie parţială).
 tractul optic continuă chiasma optică

Capsula interna
 Conţine fibre în majoritate longitudinale convergente şi fibre transversale ce intersectează capsula.

Fibre longitudinale Fibre transversale


 Corticospinale  Fasciculul lenticular
 Corticobulbare  Fasciculul subtalamic
 Corticopontine  Radiaţia optică
 Corticotalamice  Radiaţia acustică
 Talamocorticale

 Tractul corticospinal localizat strâmt în capsula internă poate fi afectat în întregime (hemoragii)
producând hemiplegie controlaterală.

Ventriculii laterali
 Sunt două cavităţi situate pe partea medială şi centrală a emisferelor cerebrale.
 Au o formă de potcoavă deschisă anterior; sunt dispuse în jurul nucleului caudat. Fiecare cavitate are o
parte centrală şi trei prelungiri în lobii centrali cerebrali învecinaţi.
 Comunică cu ventriculul al treilea prin orificiul interventricular Monro.
 Conţin vălul coroidian invaginat dinspre fisura transversă Bichat.
 Plexul coroid se continuă prin orificiul Monro cu cel al ventriculului al treilea şi se extinde în cornul
inferior. Cornul anterior şi cel posterior nu conţin plex coroid.
 Glomus choroideum este partea îngroşată a plexului, de la locul de trecere a răspântiei în cornul
inferior (atrium).
Partea centrală
 Denumită răspântie sau careful ventricular, este cea mai largă parte a ventriculului plasată de la
orificiul Monro până la un nivel corespunzător spleniumului corpului calos.
 Tavanul şi peretele lateral sunt formaţi din corpul calos.
 Peretele medial alcătuit de septul pelucid şi linia de joncţiune dintre fornix şi corpul calos.
 Podeaua este formată medial de talamus, lateral de corpul nucleului caudat. Pe această suprafaţă se află:
-Şanţul talamostriatal, stria terminală şi vena talamostriatală.
-Teniile coroide de pe marginea liberă a lamei afixe talamice şi a marginii laterale a stâlpului posterior
al fornixului
Cornul anterior
 Prelungirea frontală; se mulează pe convexitatea capului nucleului caudat, fiind curbă, concavă în sens
infero-lateral.
 Se extinde de la orificiul Monro, înainte în lobul frontal, până la un nivel ce corespunde genunchiului
corpului calos.
 Tavanul este format din partea anterioară a corpului calos.
 Peretele lateral şi podeaua sunt alcătuite de capul nucleului caudat.
 Peretele medial format din septum pellucidum.
Cornul posterior
 Prelungirea occipitală; se extinde de la răspântie, înapoi în lobul occipital, ingustându-se. Divergent şi
oblic în jos şi în afară, este curbă, cu concavitatea aşezată medial.
 Peretele supero-lateral este format din fibrele corpului calos.
 Peretele infero-medial este convex, format din substanţa albă a lobului occipital; are două reliefuri
longitudinale:
-Bulbul cornului posterior, format de fibrele radiate ale corpului calos, se află în partea superioară a
peretelui medial.
-Calcar avis (pinten de cocoş), relieful ventricular al şanţului calcarin, situat inferior de precedentul.
Cornul inferior
 Prelungirea temporală; are un traiect curb, în jos şi înainte în profunzimea lobului temporal, până la
nucleul amigdalian.
 Peretele supero-lateral este format din fibrele radiate ale corpului calos.
 Peretele supero-medial alcătuit de talamus şi coada nucleului caudat.
 Planşeul este convex şi are două reliefuri paralele:
-Eminenţa colaterală dată de şanţul colateral al lobului temporal care se află lateral şi se termină înspre
răspântie lărgit
-Hippocampus, aparenţă caracteristica a cornului inferior se află mediat de precedentul, împreuna cu
pes hippocampi, fimbria hipocampului, girusul dinţat, girusul fasciolar şi stâlpul posterior fornical,
toate, acestea fiind vizibile prin deschiderea cornului inferior.

Ansa lenticulara
 este formată din eferenţele palidale care ocolesc capsula internă şi se distribuie nucleilor talamusului,
subtalamusului şi ai trunchiului cerebral.

Stimularea colinergica
 acetilcolina este principalul mediator al sistemului nervos central şi periferic atât somatic cât şi
autonom (exceptând fibra simpatică postganglionară). Sinapse colinergice sunt şi sinapsele
neuromusculare somatice şi parasimpatice.
 Sinteza acetilcolinei are loc în terminalul axonic din colină şi acetil-coenzima A (acetil CoA). Este
stocată în vezicule sinaptice şi eliberată exocitotic sub acţiunea potenţialului de acţiune, concomitent cu
facilitarea influxului de Ca++.
 Receptorii colinergici formează două unităţi: receptori nicotinici şi receptori muscarinici.

Receptorii nicotinici: Au mai multe subunităţi, sunt stimulaţi de nicotină.


Reacţionează rapid şi excitator, pe durată scurtă

Receptorii muscarinici: Divizaţi în mai multe subunităţi.


Reacţionează lent şi prelungit .
Sunt excitatori (parasimpaticotonici ).
Stimularea adrenergica
 noradrenalina( norepinefrina ), este mediatorul principal al neuronilor simpatici postganglionari şi al
unor grupuri nucleare ale SNC. Adrenalina este mediatorul principal al glandei medulosuprarenale.
 Este sintetizată din tirozină (monoamina primară) formându-se prealabil DOPA (dihidrofenilalanină)
apoi dopamină, aceasta din urmă fiind convertită în noradrenalină (şi adrenalină). Stocată în vezicule
sinaptice şi expulzată apoi în fanta sinaptică, interacţionează cu receptorii specifici adrenergici,
necesitând şi mecanisme de mesageri secundari
 Receptorii adrenergici formează două clase, subdivizate în subunităţi şi determină natura răspunsului la
noradrenalină atât interneuronal cât şi neuroefector (efectele simpatice).
Receptorii alfa (α) Sunt responsabili pentru majoritatea efectelor excitatorii
Receptorii beta (β) Răspund pentru majoritatea efectelor inhibitorii

Stimularea dopaminergica
 dopaminaeste sintetizată din tirozină, fiind pe de o parte precursor al noradrenalinei, iar pe de alta
având rol neurotransmiţător.
 Este prezentă în SNC în diferite regiuni, sistemele dopaminergice având rol primordial în funcţiile
comportamentale
 Receptorii dopaminergici formează subgrupe, aflate împreună pe aceeaşi membrană postsinaptică şi
activează prin intermediul mesagerilor
Receptorul D1 Excitator
Receptorul D2 Inhibitor

Sinusurile durei mater


 Dedublările durei mater delimitează sinusurile venoase ale acesteia ce sunt căptuşite cu endoteliu, şi
sunt avalvulate.
 Majoritatea sinusurilor venoase au şanţuri proprii, săpate pe suprafaţa internă a cutiei craniene.
 Drenează venele cerebrale şi venele diploide, precum şi venele emisare şi plexurile venoase de la baza
craniului, importante pentru realizarea conexiunilor intervenoase endo-exocraniene.
 Sinusurile venoase ale durei se colectează şi se continuă între ele, topografic fiind aşezate
posterosuperior pe bolta craniului şi anteroinferior pe endobaza.
 Sinusul sagital superior ocupa marginea superioară a coasei cerebrale, se dilată la nivelul protuberantei
occipitale interne, formând la locul de unire cu sinusul transvers confluentul Herophil
 Sinusul sagital inferior se află la marginea liberă a coasei cerebrale, deasupra corpului calos,
continuându-se posterior în sinusul drept.
 Sinusul drept se găseşte la locul de unire a coasei cerebrale cu cortul cerebelului; se varsă la confluentul
sinusurilor.
 Sinusul transvers larg ia naştere din confluentul sinusurilor, se dirijează în şanţul sinusului transvers de
pe occipital, continuându-se în sinusul sigmoid.
 Sinusul sigmoid , de forma literei "S" continuă sinusul transvers, în şanţul sigmoidian la orificiul
jugular şi în vena jugulară internă.
 Sinusul cavernos, adiacent feţei laterale a corpului sfenoidal, are o constituţie internă trabeculară şi este
drenat prin intermediul sinusului pietros superior în sinusul sigmoid.
 Sinusurile intercavernoase sunt comunicaţiile dintre cele două sinusuri cavernoase, înaintea şi înapoia
glandei pituitare, formând în jurul şeii turceşti sinusul circular
 Sinusul cavernos conţine în axul său artera carotidă internă şi lateral de aceasta nervul abducens, iar în
peretele lateral, de sus în jos, nervii: oculomotor, trohlear, oftalmic şi maxilar.(III, IV, V/1, V/2).
 Sinusul pietros superior aflat la locul de ataşare a cortului cerebelar pe marginea superioară a stâncii
temporale; drenează sinusul cavernos în sinusul sigmoid (sau transvers).
 Sinusul pietros inferior ocupă şanţul corespunzător la nivelul sincondrozei petroocipitale, şi se termină
în sinusul sigmoid sau vena jugulară internă.
 Sinusul occipital din jurul marginii orificiului occipital comunică cu plexul venos bazilar de la acest
nivel şi interconectează sinusurile cavernoase sigmoidiene cu planul venos vertebral intern.

Calea spinotalamica
***Tracturile anterolaterale sunt ascendente, formate din căile sensibilităţii termoalgezice spinotalamice,
denumit şi sistem anterolateral (AL system). Subdiviziunea în tracturi are o valoare relativă:
-Tractul spinotalamic anterior, protopatic, se formează din interneuronii substanţei gelatinoase şi ai
nucleului propriu al cornului posterior. Prelungirile acestora, în majoritate, se încrucişează şi
formează medial de şanţul anterolateral tractul controlateral, intrând şi în componenţa celui
ipsilateral.
-Tractul spinotalamic lateral, principala cale de transmisie a durerii şi temperaturii are originea în
substanţa gelatinoasă (lamele II), nucleul dorsomarginal (lama I), nucleul propriu (lama III) precum
şi din lamele VI-VIII. Axonii mielinici şi amielinici decusează, formând tractul de partea opusă.
Fibrele din regiunile inferioare ale corpului sunt situate superficial, iar cele din partea superioară se
situează profund (adiţionare medială).
-Tractul spinotecal, cale suplimentară asociată tracturilor spinotalamice.
 Tracturile centrofuniculare, descendente, formează căile majore motorii ale sistemului piramidal şi
extrapiramidal. în funicul sunt localizate:
-Tractul corticospinal lateral provine din cortexul cerebral controlateral, face parte din sistemul
piramidal şi controlează mişcările voluntare. Se află înaintea cornului posterior, subţiindu-se pe
măsură ce coboară. Dispune de somatotopie, cu fibrele destinate segmentelor cervicale aflate
medial, segmentelor toracale intermediar, iar segmentelor lombosacrale situate lateral. Fibrele
corticospinale se termină pe de o parte în lamele IV-VII (pentru controlul transmiterii somestezice)
şi la motoneuronii alfa şi gama ai cornului anterior, cu acţiunea primordială de excitaţie a neuronilor
destinaţi muşchilor flexori.
-Tractul rubrospinal, cale extrapiramidală încrucişată, este situat înaintea tractului corticospinal,
aranjamentul fibrelor fiind somatotopic. Prin interneuronii lamelor Rexed sinaptează cu
motoneuronii cornului anterior, având efecte facilitatorii asupra celor destinaţi muşchilor flexori şi
controlând tonusul muscular al acestora.

Tracturi extrapiramidale spinale


 Tractul rubrospinal Monakow cu originea în partea magnocelulară a nucleului roşu se încrucişează cu
decusaţia tegmentală ventrală Forel din mezencefal, coboară în cordonul lateral, centrofunicular; are
organizare somatotopică şi se distribuie la interneuronii şi motoneuronii muşchilor flexori.
 Tractul tectospinal are originea în coliculii superiori şi inferiori; se încrucişează în decusaţia tegmentală
dorsală Meynert din mezencefal şi coboară în funiculul anterior al măduvei spinării la segmentele cu
rol în mişcările cefalogire.
 Tractul olivospinal coboară de la nucleul olivar inferior, decusează în spaţiul interolivar, trece prin
funiculul anterior la segmentele medulare cervicale şi au rol în mişcările capului şi ale membrului
superior.
 Tracturile vestibulospinale, descrise la sistemul vestibular, cu rol în creşterea tonusului muşchilor
extensori, mişcările axiale ale trunchiului şi ale centurilor membrelor.
Simpaticul cervico-cefalic
 Este format din trei ganglioni simpatici cervicali laterovertebrali şi din nervi şi plexuri simpatice
postganglionare.
 Ganglion cervicale superius, fuziform, situat în apropierea bazei craniului, formează simpaticul
capului. Emite:
-N. jugularis care urcă la orificiul jugular şi joncţionează cu nervii IX şi X.
-Rr. laryngopharyngei participă la formarea plexului faringian.
-N. cardiacus superior coboară la plexul cardiac.
-N. caroticus internus însoţeşte artera carotidiană şi dă:
-Plexus caroticus internus et cavernosus din jurul arterei, pentru encefal, orbită şi globul
ocular.
- N. petrosus profundus părăseşte cutia craniană prin gaura ciuruită anterioară, trece prin
canalul pterigoidian, la cavitatea nazală şi bucală.
-Nn. carotici externi însoţesc ramurile arterei, formând:
- Plexus caroticus externus, în jurul ramurilor arterei carotide externe (plex facial, lingual,
tiroidian etc.).
- Plexus caroticus communis, la sinusul carotidian.
 Ganglion cervicale medium, mic, situat la nivelul vertebrei cervicale şase. Emite:
-N. cardiacus medius, la plexul cardiac.
-Plexul tiroidian pentru glandă.
 Ganglion cervicale inferius, de obicei fuzionează cu primul ganglion toracal, formând ganglionii
stelaţi (gl cervico thoracicum); este situat între apofiza transversă C7 şi prima coastă. Emite:
-Ansa subclavia sau Vieussens, bucla ramurilor intergangtionare din jurul arterei subclavia.
-Plexus subclavius, la membrul superior: însoţeşte artera subclavie şi ramurile acesteia.
-N. cardiacus inferior coboară la plexul cardiac.
-N. vertebrali însoţeşte artera vertebrală şi formează un plex (plexus vertebralis) în jurul acesteia.

Ansa cervicala/ansa hipoglosului


 ramura motorie a plexului cervical
 pentru muşchii infrahioidieni este formată din două rădăcini ale plexului cervical:
-Radix superior, format aparent de ramura descendentă a hipoglosului, dar aparţine în întregime
primilor nervi cervicali
-Radix inferior, ramură descendentă a plexului.

Nucleii parasimpatici
 nucleii autonomi (VII, IX, X) sunt nuclei parasimpatici şi conţin neuroni preganglionari visceromotori.
Se situează intermediar, între nucleii motori şi senzitivi.

Calea proprioceptiva inconstenta


 Protoneuronii sunt situaţi în ganglionii spinali.
 Deutoneuronii se află în:
-Nucleul dorsal Clarke în lamele Rexed V-VI al cornului posterior spinal, între segmentele T1-T2,
locul de origine al tractului spinocerebelar posterior.
-Nucleii lamelor Rexed V-VI ai segmentelor lombare şi sacrale, pentru tractul spinocerebelar anterior.
-Nucleul cuneat accesor din bulb care pentru segmentele cervicale este deutoneuronul tractului
cuneocerebelar.
Aria de proiectie a sistemului gustativ
 Aria gustativă primară se află în partea inferioară a cortexului somatosenzitiv postcentral, în operculul
fronto-parietal (aria 43).
 Aria somestezică secundară se situează în apropierea celei primare, în profunzimea şanţului silvian în
zona insulo-operculară.

Fibre histaminergice din hipotalamus modulează funcţiile cerebelare cu cele vegetative.

Ganglionul pterigopalatin
 este situat în fosa pterigopalatmă, ataşat nervului maxilar
 Aferenţa preganglionară (radix facialis) are originea în nucleul salivator superior şi traiectul prin
nervul VII bis şi nervul pietros mare
 Eferenţele se asociază nervilor pterigopalatini (V/2) şi inervează glandele mucoasei cavităţii nazale şi
celei palatoistmice, iar prin ramura comunicantă a nervului zigomatic (V/2) cu nervul lacrimal (V/1) şi
glanda lacrimală.

Aria pretectala
 Conţine 5 nuclei pretectali (şi nucleul interstiţial Cajal) având rol în reflexele pupilare şi de acomodare.
Fibre retinopretectale se degajează în braţul coliculului superior şi sunt destinate bilateral nucleilor
Edinger-Westfal.
 Conexiuni:
-Coliculii superiori, centru al reflexelor vizuale primeşte fibre directe retinotectale (prin braţul
coliculului superior) cît şi fibre corticotectale de la cortexul optic.
-Straturile superficiale coliculare sunt în relaţie reciprocă cu corpul geniculat lateral, cu rol în
funcţiile reflexe optice viziotopice din câmpul vizual controlateral.
-Straturile profunde ale coliculului emite tractul tectospinal încrucişat şi prin fibre se asociează
fasciculului longitudinal medial (fibre tectopontine) pentru nucleii optomotori din trunchi.

Neuronul pseudounipolar
 au dendrita şi axonul aparent fuzionat pe o distanţă scurtă (ex. neuronii senzitivi primari din ganglionii
craniospinali).
 dentritele acestor neuroni(din ggl spinal) reprezinta aferentele extero- si proprioceptive, componente
ale nervilor spinali

Corpul geniculat medial


 Situat dedesubtul polului posterior al talamusului, formează o eminenţă care se leagă la colicului
inferior prin braţul acestuia.
 Are o structură parvo- şi magnocelulară, şi face parte din sistemul auditiv.
 Aferenţele acustice vin prin lemniscul lateral.
 Pedunculul inferior al talamusului, diviziunea posterioară, proiectează aferenţele (radiatio acustica) la
cortexul auditiv primar.
 Fibrele corticofugale coboară prin radiaţia acustică la corpul geniculat medial, apoi la colicului inferior
prin braţul acestuia (staţia reflexelor auditive).
 Aici se termina lemniscul lateral

Sinapsa interneuronala excitatorie


 dependentă de forma morfologică a sinapsei (axodentritice, axosomatice, axoaxonice,
dendrodendritice) şi de neurotransmiţătorul chimic.
 cele două membrane pre şi postsinaptică sunt uniform de groase (sinapse simetrice)
Sinapsa electrica
 nu are interval sinaptic

Nucleul fastigial
 Situat deasupra ventriculului patru (fastigium) are formă sferică, cu rol în postură şi echilibru (tonusul
extensorilor) şi mişcări reflexe oculare.
 Aferenţe: cortexul flocculonodular şi vermian, este asociat sistemului vestibulocerebelar.
 Eferenţe: ipsi- şi controlaterale prin pedunculii inferiori la:
-Nucleii vestibulari.
-Formaţiunea reticulară a trunchiului cerebral.

Bandeleta lui Giacomini


 între hipocamp şi uncus.

Nucleul cerebelului situat cel mai lateral este nucleul dintat

Talamusul

Descriere
 Masă cenuşie ovoidală, cu diametrul lung de 4 cm formează peretele lateral al ventriculului al treilea;
are doi poli şi patru suprafeţe.
 Polul anterior (tuberculum anterius thalami) se află înapoia orificiului Monro.
 Polul posterior (pulvinar = perniţă) este mai larg şi suportă metatalamusul.
 Faţa dorsală, convexă, mărginită de nucleul caudat, formează podeaua cornului anterior al ventriculului
lateral şi prezintă:
-Stria terminală (stria terminalis), bandeletă albă semicirculară la limita dintre talamus şi nucleul
caudat; este însoţită de vena talamostriată.
-Stria medulară (stria medullaris), strie albă dispusă pe marginea dorsomedială a talamusului, se
termină în epitalamus.
-Tenia talamusului (tenia thalami), linia de inserţie a pânzei coroide a ventriculului al treilea,
însoţeşte stria medulară.
-Lamina affixa, lamă ependimară in partea laterală a feţei dorsale; la bordura acesteia (tenia
choroidea) se fixează pânza coroidă a ventriculului lateral.
 Faţa medială delimitează ventriculul al treilea; are o proeminenţă cenuşie (adhesio intertalamica).
 Faţa latrerală, convexă, priveşte spre nucleul caudat şi capsula internă (descrise la telencefal).
 Faţa inferioară are raporturi cu subtalamusul.
Lamele talamusului
 Lama medulară externă (lamina medullaris externa) înconjoară talamusul, cu excepţia feţei mediale ca
o capsulă albă în formă de "C". Pe faţa dorsală a talamusului lama albă este denumită: strat zonal
(stratum zonale).
 Lama medulară internă (lamina medullaris interna) are formă de "Y", se află în masa cenuşie
subdivizând aceasta în grupuri nucleare.
Nucleii talamusului
 Au funcţie de releu al informaţiilor destinate telencefalului ipsilateral.
 Nucleii specifici formează cea mai largă parte a talamusului. Sunt nucleii de releu ai sistemului
somatosenzitiv şi limbic şi au o organizare somatotopică precisă.(atât conexiunile periferice cât şi
proiecţiile corticale).
 Nucleii nespecifici, (cu proiecţii difuze) mici, mai puţini la număr, aparţin în mare parte formaţiunii
reticulare şi vor fi descrişi acolo.
 Clasificarea anatomofuncţională şi topografică a grupurilor nucleare talamice:

Nucleii specifici

Grupul Nucleii Tipul funcţional


Anterior Anterior ventr. (AV) Releu Limbic
Anterior dors. (AD) Limbic
Releu
Anterior med. (AM) Releu Limbic

Medial Medialis dors. (MD) Releu Asociaţie integrativă

Lateral ventral Ventralis ant. (VA) Releu Somatomotor-senzitiv


Ventralis lat. (VL) Releu Somatomotor-senzitiv
Ventralis post. lat. (VPL) Releu Somatosenzitiv
Ventralis post. med. Releu Somatosenzitiv
(VPM)

Lateral dorsal Lateralis dors. (LD) Releu Limbic


Lateralis post (LP) Releu Asociaţie integrativă
Pulvinar Releu Asociaţie integrativă

Conexiunile nucleilor talamici


Nucleul Aferenţe Eferenţe

Grup anterior Corp mamilar Girul cingular

Grup medial Sist. Limbic Cortex prefrontal

Ventral ant. şi lat. Nuclei bazali Cortex motor


Cerebel
Subst. neagră

Ventral post. lat. Măduvă Cortex senzitiv

Ventral post. med. Nucleu trigemen Cortex senzitiv

Subgrup. dorsal Nucl. intratalamici Arii de asociaţie

Pulvinar Colicul sup. parieto-temporo-occipitale

 Nucleii anteriori sunt nuclei de releu ai sistemului limbic. Primesc aferente prin tractul mamilotalamic
de la corpii mamilari ai hipotalamusului şi sunt în conexiune reciprocă cu girusul cingular.
 Grupul medial (MD) conţine nuclei de releu ai sistemului limbic, şi conexiuni reciproce fronto-
temporale. Primesc aferenţe şi din nucleii hipotalamici, amigdală, nucleii septali, striatum.
 Nucleii ventral anterior (VA) şi ventral extrapiramidali cerebelari şi corpul striat avînd conexiuni
reciproce cu cortexul premotor şi motor.
 Nucleul ventral posterior lateral (VPL) este releu somatosenzitiv, primeşte aferenţe prin lemnisculul
medial şi spinal, iar nucleul ventral posterior medial (VPM), denumit şi nucleu arcuat Flechsig prin
lemniscul trigeminal. Au conexiuni reciproce cu cortexul somatosenzitiv.
 Nucleii VPL şi VPM împreună sunt denumiţi complexul ventrobazal
 Aferenţele senzoriale gustative intră în VPM, cele vestibulare în VPL şi VL, acustice şivizuale la corpii
geniculaţi, sistemul olfactiv nu are releu talamic
 Pulvinarul este nucleu de releu integrativ talamo-cortical, are conexiuni reciproce cu cortexul de
asociaţie parieto-temporo-occipital (vizual, limbaj).
 Nuclei nespecifici
-Nucleii intralaminari (nucleus centromedianus, etc.)
-Nucleii liniei mediane (nuclei periventriculares)
-Nucleii reticulari (nuclei reticulares)

 Nucleii intralaminari sunt interconectaţi intratalamic cu celelalte grupe nucleare şi deţin conecţiuni
multiple aferente şi eferente cu corpul striat (proiecţii intralaminaro-striatale), proiecţii reciprocale
talamo-corticale cu ariile limbice frontale cu nucleii cerebelari şi formaţia reticulară a trunchiului
cerebral. Este considerat ca un nucleu de extensie a formaţiei reticulare a trunchiului cerebral cu
conexiuni limbice şi striatale şi proecţii talamo-corticale difuze.
 Nucleii liniei mediane cu rol în integrarea activităţilor reticulare limbice şi vegetative au proiecţii
reciproce difuze şi nespecifice cu hipocampul, corpul striat, nucleus accumbens, hipotalamus. Sunt
nuclei de releu pe traiectul fasciculului medial prozencefalic.
 Nucleii reticulari laterali, aflaţi în lama medulară externă monitorizează activitatea talamusului şi fluxul
reciprocal de informaţii, deoarece se află pe traseul fibrelor talamocorticale şi corticotalamice.
Pedunculii talamusului
 Conţin axonii talamocorticali şi corticotalamici, având un aranjament radiar în jurul talamusului
(corona radiata, radiatia thalamica).
 Somatotopia căilor ascendente lemniscale este păstrată în nucleii talamusului şi în proiecţia
talamicorticală.
 Denumirea pedunculilor (radiationes thalamice) şi conexiunile talamocorticale.

a. Pedunculul anterior (frontal)


Nucleii anteriori Girusul cingular
Grupul medial Cortexul prefrontal
Nucleul ventral ant. Cortexul premotor
Nucleul ventral lat. Cortexul motor (precentral)

b. Pedunculul superior (centroparietal)


Nucleul ventr. post. Cortexul senzitiv

c. Pedunculul posterior (occipital)


Pulvinar Cortex de asociaţie

d. Pedunculul inferior
Nuclei mediali Structurile limbice din lobul
frontal

-Relaţia talamo-pedunculo-corticală este anteroposterioară. Pedunculul posterior şi inferior conţin şi


conexiunile metatalamusului cu cortexul.
- Conexiunile talamocorticale sunt ipsilaterale şi indispensabile pentru aprecierea conştientă şi
comportamentală a senzaţiilor şi informaţiilor motorii.
- Nucleii nespecifici monitorizeaă fibrele talamo-corticale şi cortico-talamice care trec prin aceştia.
- Pedunculii talamusului în majoritatea lor sunt constituenţii capsulei interne (descrisă la telencefal.
- Ansa pedunculara (ansa peduncularis) este diviziunea anterioară a pedunculului inferior, arcuită la nucleii
telencefalului.
Vascularizatia sistemului nervos central

ARTERELE MĂDUVEI SPINĂRII


A. Arterele segmentare
 Numite ramuri spinale (rami spinalis) sau radiculo-medulare, provin succesiv din diferite surse arteriale.

R. spinale cervicale: A. vertebrală


A. cervicală ascendentă
A. intercostală supremă

R. spinale toracale: A. intercostale posterioare

R. spinale lombosacrale: A. lombare


A. iliolombară
A. sacrală laterală

 Însoţesc nervii spinali, pătrund prin orificiile intervertebrale şi corespunzător rădăcinilor acestora se divid în
artere radiculare anterioare şi posterioare.
 Arterele radiculare anterioare la şanţul median ventral al măduvei se anastomozează cu cele controlaterale
şi cele supra- şi subiacente precum şi cu artera spinală anterioară.
 Artera radiculară mare Adamkiewicz (a. radicularis magna) anterioară are originea variabilă din ramurile
spinale toraco-lombare învecinate (T 8–L3); este artera intumescenţei lombare.
 Arterele radiculare posterioare, pe faţa dorsolaterală a măduvei spinării anastomozează cu arterele spinale
posterioare.
B. Arterele longitudinale
 Artera spinală anterioară (a. spinalis anterior) are origine simetrică intracraniană pe faţa ventrală a bulbului
rahidian din arterele vertebrale. Cele două artere fuzionează într-un trunchi impar, ce coboară ondulat în
fisura mediană anterioară a măduvei până la filum terminale. Anastomozează cu arterele radiculare
anterioare şi artera radiculară mare.
 Artera spinală posterioară (a. spinalis posterior) în număr de două perechi; au originea în cavitatea craniană
din arterele vertebrale corespunzătoare. Coboară pe flancul dorsolateral al măduvei spinării având o ramură
înaintea şi alta înapoia rădăcinii posterioare a nervului spinal. Anastomozează cu arterele radiculare
posterioare şi în partea toracală a măduvei formează un plex arterial dispus între două şanţuri
posterolaterale.
C. Vascularizaţia teritorială
 Arterele segmentare şi longitudinale ramificate şi anastomozate între ele formează în grosimea piei mater o
reţea perimedulară (vasocorona), din care se desprind arterele intrinsece ale măduvei.
 Ramurile profunde (penetrante) sunt artere radiare; irigă atât substanţa albă cât şi cea cenuşie şi nu
anastomozează (artere de tip terminal).
 Arterele anterioare irigă sectorial două treimi din partea anterioară a măduvei, iar arterele posterioare
treimea dorsală a măduvei.
 Din cele 31 perechi de artere segmentare 6-8 ramuri sunt mai importante, ale căror leziuni produc tulburări
vasculare (C2-3, T1-4, L1).
 Părţile măduvei spinării sunt în mod diferit irigate, astfel:
 Măduva cervicală şi intumescenţa brahială este cel mai bogat vascularizat.
 Măduva toracală este slab vascularizată.
 Ultimele segmente toracale şi intumescenţa lombară este bine vascularizată (prin artera Adamkiewicz).
ARTERELE ENCEFALULUI
 Vascularizaţia arterială a encefalului este asigurată de ramurile intracraniene ale arterelor carotide interne şi
ale arterelor vertebrale, acestea alcătuiesc două sisteme arteriale, interconectate între ele.
 Arterele au adventicea şi tunica mijlocie subţire, sunt predispuse anevrismelor şi accidentelor
cerebrovasculare.
A. Sistemul carotidian intern
 Artera carotidă internă trece prin canalul carotidian (segmentul pietros) şi sinusul cavernos (segmentul
cavernos) în spaţiul subarahnoidian, medial de apofiza clinoidă anterioară şi înaintea substanţei perforate
anterioare.
 Are un traiect intracranian în forma literei "S", această dublă curbură fiind denumită "sifon carotidian".
 Emite ramuri cerebrale pentru partea anterioară a encefalului, formând sistemul anterior de circulaţie
cerebrală.
 Ramurile cerebrale ale arterei sunt:
 Artera cerebrală anterioară (a. cerebri anterior) trece mai sus de nervul optic în fisura interemisferică,
arcuind deasupra corpului calos până la mijlocul acestuia.
 Are următoarele ramuri:
- Artera comunicantă anterioară (a. communicans ant.) scurtă, are originea din partea iniţială a arterei,
interconectând cele două artere cerebrale anterioare.
- Artera calosomarginală, diviziunea arterei, situată în şanţul cingular (calosomar-ginal).
- Artera pericaloasă posterioară, partea terminală a arterei, se află în şanţul corpului calos.
- Ramurile corticale (rami corticales) frontobazale, frontale şi parietale se distribuie feţei mediale şi
marginii superioare ale lobilor frontal şi parietal.
- Ramurile centrale (rami centrales) sau perforante pătrund prin orificiile substanţei perforante anterioare la
hipotalamusul anterior, striatum şi braţul anterior al capsulei interne (ramura striatală medială sau recurentă
Heubner).
 Artera cerebrală mijlocie (a. cerebri media) laterală sau sylviană, cea mai voluminoasă ramură terminală,
aflată în axul arterei carotide interne, urcă în şanţul lateral pe suprafaţa insulei şi emite:
- Ramuri corticale pentru suprafaţa convexă a lobilor frontal, parietal, temporal şi insular (arterele
frontobazală, pre şi postcentrală, temporale).
- Ramuri centrale sau perforante, originare din segmentul iniţial al arterei, în număr de 6-10, pătrund prin
substanţa perforată anterioară la talamus, nucleii bazali şi capsula internă (arterele: striatale, talamo-
capsulo-striatală sau artera hemorargiei interne Charcot)
 Artera comunicantă posterioară (a. communicans post.) are traiectul caudal şi anastomozează cu artera
cerebrală posterioară opusă.
 Artera coroidiană anterioară (a. choroidea ant.) ocoleşte pedunculii cerebrali, pătrunde în fanta coroidă
Bichat la plexul coroid din cornul inferior al ventriculului lateral şi la structurile diencefalo-telencefalice
adiacente acestuia (hipotalamus, talamus, corpul geniculat lateral, nucleii bazali, capsula internă).
B. Sistemul vertebrobazilar
 Porţiunea intracraniană a arterei vertebrale pătrunde prin gaura occipitală, perforează dura mater şi urcă pe
faţa ventrală a bulbului, unde emite:
 Arterele bulbare, provenite din arterele spinale, artera cerebrală postero-inferioară şi ramurile medulare
directe ale arterei vertebrale.
 Artera cerebrală postero-inferioară (a. cerebellii inferior posterior) are originea variată (şi din a. bazilară),
vascularizează suprafaţa postero-inferioară a cerebelului şi plexul coroid al ventriculului al patrulea.
 Artera bazilară, impară, se formează din cele două artere fuzionate la joncţiunea pontomedulară; situată în
şanţul median al punţii, emite:
-Ramuri pontine (rami ad pontem), mici vase transversale paramediane şi circumferenţiale pentru punte.
-Artera labirintică (a. labyrinthi) intră prin meatul acustic intern la urechea internă.
-Artera cerebelară antero-inferioară (a. cerebellii inferior anterior) trece posterior şi se distribuie părţii
anterioare a suprafeţei inferioare cerebelare.
 Artera cerebelară superioară (a. cerebellii superior) are originea din partea terminală a arterei bazilare, trece
lateral înconjurând pedunculul cerebral şi se distribuie pe suprafaţa superioară a cerebelului.
 Artera cerebrală posterioară (a. cereberi posterior) se desprinde deasupra originii nervului oculomotor,
înconjoară pedunculul cerebral şi se distribuie lobilor temporal şi occipital. Emite:
- Ramuri corticale (rami corticales), temporale, parieto-occipitale şi occipitale pentru feţele inferioare şi
mediale ale lobilor corespunzători.
- Ramuri centrale (rami centrales), artere mici, penetrează prin substanţa perforată posterioară la partea
posteromedială a talamusului (ramuri talamoperforate şi talamogeniculate) şi braţul posterior al capsulei
interne.
- Ramurile coroidiene posterioare trec anterior prin fanta coroidă Bichat, la plexul coroid al ventriculului al
treilea.
- Artera mezencefalică este denumirea dată segmentului de joncţiune a arterei bazilare, aflat între partea
terminală a acesteia şi artera cerebrală posterioară (dezvoltată din artera carotidă internă).
C. Poligonul arterial al lui Willis
 poligonul sau hexagonul Willis este sistemul anastomotic intercarotidobazilar, format între cele două artere
carotide interne şi artera bazilară.
 este situat la baza encefalului, în jurul lamei terminale,chiasma optică, infundibul, corpii mamilari şi
substanţa perforată posterioară.
 cercul "ideal" are segmentele arteriale cu calibrele uniforme, cercul "precar" are unele segmente cu calibru
filiform sau chiar absente (10%).
 tipurile morfologice ale cercului sunt anarhice, cu variaţii individuale multiple (sunt descrise 22 de tipuri de
cercuri).
 poligonul reprezintă o unitate funcţională, cu o hemodinamică specifică de reechilibrare a aportului arterial
cerebral în cazul diminuării debitului într-unul dintre pilierii arteriali principali.
 segmentele hexagonului în număr de 6 sunt date deurmătoarele vase:
-Artera comunicantă anterioară, scurtă, conectează cele două artere cerebrale anterioare, este o ramură
anastomotică intercarotidiană şi formează segmentul anterior al hexagonului.
-Arterele cerebrale anterioare, cu segmentele lor de origine de aproximativ 15 mm, formează laturile
anterioare ale hexagonului.
-Arterele comunicante posterioare au lungimea de 15 mm,formează laturile posterioare ale
hexagonului şi anastomoza cu artera cerebrală posterioară.
-Arterele cerebrale, posterioare rezultate din diviziunea arterei bazilare împreună cu părţile lor de
origine alcătuiesc segmentul posterior al hexagonului.
 Unghiul lateral al hexagonului este format din tranziţia carotido-sylviană, iar unghiul posterior de bifurcaţia
arterei bazilare.

VASCULARIZAŢIA TERITORIALĂ
 Între ramurile superficiale ale arterelor teritoriale există o reţea largă anastomotică, denumită reţeaua pială
dar care nu poate suplini sistemul anastomotic subarahnoidian al cercului arterial Willis.
 Arterele centrale sau penetrante sunt artere terminale şi asigură o vascularizaţie intranevraxială sectorială.
A. Teritoriul bulbar
 Ramurile bulbare ale arterei spinale anterioare vascularizează partea antero-inferioară a bulbului.
 Ramurile bulbare ale trunchiului vertebro-bazilar irigă partea superioară a bulbului (artere paramediane şi
circumferenţiale scurte).
 Ramurile bulbare ale arterei spinale posterioare irigă partea dorsală a bulbului.
 Ramurile bulbare ale arterei cerebelare inferioare (artere circumferenţiale lungi) vascularizează partea
dorsolaterală superioară a bulbului.
B. Teritoriul pontin
 Ramurile pontine ale arterei bazilare, în număr de 4-6, paramediane şi circumferenţiale scurte, irigă partea
medială a punţii.
 Ramurile pontine ale arterei cerebelare antero-inferioare (artere circumferenţiale lungi) vascularizează
partea laterală a punţii.
 Ramurile pontine ale arterei cerebelare superioare irigă tegmentul punţii.
C. Teritoriul mezencefalic
 Ramurile mezencefalice ale arterei bazilare (ramuri paramediane) irigă porţiunea bazilară şi tegmentală
paramediană a mezencefalului.
 Ramurile mezencefalice din arterele cerebelară superioară şi cerebrală posterioară (artere circumferenţiale)
irigă partea tegmentală laterală şi tectală mezencefalică.
D. Teritoriul cerebelar
 Arterele cerebelare postero-inferioare irigă 2/3 din faţa inferioară a emisferelor cerebelare.
 Arterele cerebelare antero-inferioare se distribuie treimii anterioare a feţei inferioare cerebelare.
 Arterele cerebelare superioare se ramifică pe faţa superioară a emisferelor cerebelare.
E. Tertoriile subcorticale
 Arterele hipofizale superioare şi inferioare, ramuri subţiri, pot avea originea din partea pietroasă a arterei
carotide interne sau segmentele cercului arterial Willis, mai ales din artera comunicantă posterioară.
 Arterele talamusului formează mai mulţi pediculi vasculari:
-Arterele talamoperforante (postmamilare) din artera cerebrală posterioară pentru partea posteromedială a.
talamusului.
-Arterele talamogeniculate din artera cerebrală posterioară la partea posterioară a talamusului şi corpii
geniculaţi.
-Arterele talamotuberale (premamilare) din artera comunicantă posterioară pentru partea anteroinferioară a
talamusului şi structurile adiacente (partea tuberală a hipotalamusului, subtalamusul).
 Arterele striatale destinate nucleilor bazali sunt:
-Arterele striatale mediale din artera cerebrală anterioară, dintre care artera recurentă Heubner pentru
treimea inferioară a nucleului caudat.
-Arterele striatale laterale sau lenticulostriatale irigă partea medială a capului nucleului caudat şi nucleul
lentiform, sunt ramuri ale arterei cerebrale mijlocii.
-Arterele striatale posterioare au originea în artera cerebrală posterioară, vascularizează partea posterioară a
striatum-ului.
 Arterele capsulare destinate capsulei interne sunt:
-Arterele braţului anterior; provin din arterele striatale mediale (artera cerebrală anterioară).
-Arterele genunchiului capsulei; provin din artera cerebrală mijlocie (artera hemoragiei interne Charcot).
-Arterele braţului posterior, au originea din artera coroidiană anterioară şi artera cerebrală posterioară.
F. Teritoriile corticale
 Artera cerebrală anterioară, vascularizează faţa medială a cortexului cerebral, substanţa albă subiacentă şi
marginea superomedială frontoparietală a emisferelor (lobului paracentral şi partea ariilor senzitivo-motorii
destinate perineului şi membrului inferior controlateral).
 Artera cerebrală mijlocie irigă o mare parte a suprafeţei convexe a emisferelor, o parte mare a girusurilor
pre-şi postcentral (cortexul somatosenzitiv şi motor), cortexul auditiv, aria motorie şi cea receptivă a
limbajului.
 Artera cerebrală posterioară irigă partea posterioară şi posteroinferioară a cortexului cerebral şi aria vizuală
din jurul şanţului calcarin.

VENELE MĂDUVEI SPINĂRII


 Venele intramedulare profunde şi superficiale sunt drenate in venele reţelei din pia mater, plexul pial.
 Venele spinale segmentare (vv. spinales) colectează venele longitudinale ale plexului pial (venele mediană
longitudinală anterioară, posterioară, longitudinale ventro-şi dorsolaterale). Ele însoţesc nervul spinal, sunt
avalvulate şi se varsă in:
-Plexul venos vertebral intern (plexus venosi vertebrales interni) anterior şi posterior, aflat in spaţiul
epidural (plex venos peridural) în ţesutul celuloadipos al acestuia.
 Plexul epidural comunică cu plexul perivertebral sau plexul vertebral extern (plexus venosi vertebrales
externi), aflat anterior pe suprafaţa corpilor vertebrali şi posterior pe suprafaţa externă a arcului vertebral.
 Plexurile venoase vertebrale interne în mod direct sau prin plexul venos vertebral extern drenează în venele
lombare, intercostale, sistemul azygos; prin venele vertebrale în venele brahiocefalice iar prin cele
longitudinale în plexul bazilar şi în sinus endocraniene (sistemul occipital).

VENELE ENCEFALULUI
A. Drenajul venos al emisferelor cerebrale
 Venele cerebrale (vv. cerebri) au originea în plexul venos pial al emisferelor cerebrale, dispun de un perete
subţire, sunt avalvulare şi au traiectul diferit arterelor cerebrale.
 Trec prin spaţiile subarahnoidiene şi se varsă în sinusurile durei mater.
 Sunt formate din vene superficiale, vene profunde şi anastomotice.
 Venele superficiale se află în şanţurile emisferice situate mai superficial decât arterele.
 Venele cerebrale superioare (vv. cerebri superiores) 10-12 vene pe faţa superolaterală şi medială a
emisferelor se varsă în sinusul sagital superior.
 Venele cerebrale inferioare (vv. cerebri inferiores) colectează vasele suprafeţei inferioare a emisferelor şi se
deschid în sinusurile pietros superior şi transvers şi vena cerebrală mare Galen.
 Vena cerebrală mijlocie superficială (v. cerebri media superficialis) sau sylviană aflată în şanţul lateral
drenează marea parte a suprafeţei superolaterale a emisferei şi se varsă în sinusul cavernos.
- Vena anastomotică superioară (v. anastomotica superior) sau Trolard, prin intermediul venei sylviene,
leagă sinusul sagital superior cu sinusul cavernos;
- Vena anastomotică inferioară (v. anastomotica inferior) sau vena Lebbe, interconectează prin intermediul
venei sylviene sinusul sagital superior cu sinusul transvers.

 Venele cerebrale profunde sau sistemul galenic este alcătuit din următoarele vene interne (vv. cerebri
internae):
 Vena bazală Rosenthal (v. basalis) are originea în vecinătatea substanţei perforate anterioare, trece posterior
înconjurând pediculii cerebrali şi se termină în marea venă Galen, având ca afluenţi:
- Vena cerebrală anterioară (v. cerebri anterior), simetrică pentru corpul calos şi regiunile emisferice mediale
adiacente;
- Vena cerebrală mijlocie profundă (v. cerebri media profunda) în profunzimea şanţului lateral, afluent al
teritoriilor profunde emisferice.
 Vena cerebrală internă (v. cerebri int.) trece posterior aproape de linia mediană, deasupra talamusului, în pânza
coroidă al ventriculului al treilea, pentru ca împreună cu vena omonimă de partea opusă să se unească cu venele
bazale pentru a forma marea venă cerebrală Galen. Colectează:
- Vena talamostriată (v. thalamostriata) ce trece înapoi în şanţul dintre talamus şi capul nucleului caudat.
- Vena coroidă (v. choroidea) drenează plexul coroid al ventriculului lateral.
 Vena cerebrală mare Galen (v. cerebri magna), trunchi venos lung de 2 cm, colector venos, format din vena
bazală Rosenthal şi vena cerebrală internă (denumită şi mica venă Galen) ce trece posterior în profunzimea fisurii
interemisfence la sinusul drept.
B. Venele cerebelului
 Formează o reţea vdnoasă pe suprafaţa cerebelului care se continuă în:
 Venele cerebelare superioare (vv. cerebelli superiores) cele superomediale se varsă în sinusul drept, iar cele
superolaterale în sinusul transvers şi sinusul pietros superior.
 Venele cerebelare inferioare (vv. cerebelli inferiores) se deschid în sinusurile:pietros, sigmoid şi occipital.
C. Venele trunchiului cerebral
 Plexul venos superficial al trunchiului cerebral se continuă cu ramuri mediane şi laterale în:
 Venele mezencefalului şi cele pontine ce apoi sunt drenate în venele:bazală, cerebelare şi sinusurile
adiacente.
 Venele bulbare (plexul venos bulbar) ce se continuă cu venele măduvei spinării la sinusurile învecinate şi în
vena jugulară internă.

S-ar putea să vă placă și