Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Lege Înființarea Și Organizarea Corpului Arhitecților 1932

    Încărcat de

    Oana Marinache
    387 vizualizări10 pagini
    Lege pentru înființarea și organizarea Corpului Arhitecților 1932

    Titlu original

    Lege înființarea și organizarea Corpului Arhitecților 1932

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Lege pentru înființarea și organizarea Corpului Arhitecților 1932

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    387 vizualizări10 pagini

    Lege Înființarea Și Organizarea Corpului Arhitecților 1932

    Încărcat de

    Oana Marinache
    Lege pentru înființarea și organizarea Corpului Arhitecților 1932

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    BIBLIOTECA LEGILOR UZUALE ADNOTATE , CE Gye PENTRU INFIINTAREA $1 ORGANIZARER CORPULU! ARHITECTILOR + Monit. Oficial” No. 108 din 12 Mai 1932. Insojits de Expunerea de Motive i Avizul Consiliului Legislativ g BUURESTI ie EDITURA .CURIERUL JUDICIAR® 5, A. STR. ARTEL 5 1939 Lei 15.— ay PORT S| Te eee ee re BIBLIOTECA LEGILOR UZUALE ADNOTATE wv i INFIINTAREA $I ORGANIZAREA | CORPULU! ARHITECTILOR Pablicata in .Menit. Oficial" No. 108 din 12 Mai 1932. Insofite de Expunerea de Motive i Avizul Consiliului Legistativ LEGE { BUURESTI EDITURA .CURJERUL JUDICIAR: S, A. STR. ARTEL, 5 1939 g Re Soe RE i LEGE pentru ANFIINTAREA $1 ORGANIZARER | IRPULU! ARHITECTILOR ART, L— Au dreptul a purta titlal de arhitect si exercita aceasta profesiune toti cetlifenii romani fe deosebire de sex care posed’ o diploma de arhitect tiberati de Academia de arhitectur’ din Bucuresti, indiferent de titulatura pe care aceasta @ avut-o dela infiintarea ei si pan astazi, precum si aceia care posed’ o diploma a unei scoli similare din striindtate echivalati de Academia de arhitec- turd din Bucuresti. ART. 2.—Pentru recunoasterea drepturilor con- ferite prin art. 1, cei interesati se vor adresa Mi- nisterulul de Instructie Public, impreun& cu ac- tele necesare, spre a fi trecuti in tablowl Corpu- lui de arhitecti ce se inflinteazi prin prezenta lege la minister si de unde in schimb li se va libera o legitimatie de liberi practic’, pe baza cirela au dreptul a practica arhitectura pe intrex cuprinsul ‘at Cererile de inscrierea in tablou se vor adresa in termen de maximum 3 luni dela promulgarea pre- zentei legi de etre tofi aceia cari in ace] moment ‘au acest drept, iar legitimatiile se vor lbera in * Votati de Cameri lu 11 Aprilie, de Senat la 15. Aprilie 1982, publlcata in . Monitoru? Oficial” No, 108 din 12 Mai 1932, 4 Lege pt. Infiinjarea gi org. Ashitectilor maximum o fund dea inregistrarea cererii, Dupa 4 luni dela promulgarea prezentei legi incep pena- litatile pentru tofi cet ce vor practica fara sa fi in- deplinit aceste formalititi ‘ART, 3.—In termen de un an dupa promulgarea prozentel legi, cx excepfiile ardtate in art. 1, se creiazi 0 categorie de ,arhitecti recunoscuti”, din care categorie vor face parte toli cei ce vor face dovada valabilé ci in momentul promulgirii_pre- zentei legi aveau o practica neintrerupté de 5 ant in domeniul arhitecturii ca ocupatie principal, fie in calitate de functionar cu titlul bugetar de, arhitect, fie in calitate de liber profesionist, vor beneficia de toate drepturile cuyenite arhitectilor prin prezenta lege. ART. 4.—Dreptul de a fi inscrisi in tabloul pre viiout la art. 2 spre a li se elibera legitimatii de sarhitect recunoScut” se va obtine cu avizul con- form al Academiei de arhitecturd, unde cet in drept vor inainta toate certificatele si datele pe care le cred necesare sat care li se vor mai cere din ofici ART. 5.—Nu pot cere inscrierea in tablou si o vor pierde chiar acei inserisi cari au suferit 0 co damnajiune penalé definitiva pentru fapte ini mante si care iar priva de exercitiul. drepturilor civile si politice si ca si pentru abaterile dela inda- toririle profesionale prevaizute 1a art... ART. 6.—Toate postuile de arhitecti la institu. tiunile de Stat, judet, municipiu, comun’, Case si Rexii Autonome, nu vor putea fi ocupate dup’ pro- mulgarea prezentel legi decat de arhitectit cari Yor fi indeplinit conditiunile prevazute in prezenta loge. ART. 7.— Toate instantele judecttoresti nu vor putea numi ca arbitrit sau experti in chestiunile Lege pl. Infiinjarea si org, Arhitectilor 5 de constructiuni arhitecturale decat arhitecti cari indeplinese conditiunile acestei legi si care (figu- reazi in tabloul ficut de Ministerul de Instructie. ART. 8 —Toate incalcdrile legii de fafa vor fi judecate de instantele de drept comun, in confor- mitate eu prevederile codului penal in vigoare. Aceste instante vor fi sesizate de oricine se crede lezat: autoritatea public, asociatia de arhitecti sau oricare dintre arhitecti. ART. 9.—Corpul arhitectilor se conduce de Con- siliul Corpului si adunatea general care functio- jeazi in localul Academiei de arhitectura. Con- siliul Corpului este alcatuit din 7 arhitecti diplo- iscrisi in Corp, cu 0 vechime profesional de cel putin 10 ani, Fi sunt aelsi pe termen de 3 ani, de adunarea general’ a arhitectilor din tard, Aduna- rea general alege odaté ct membrii Consillului pe Gecanul Corpului arhitectilor din Romania. Const- liul alege si un casier, 2 censori si um vice-prese- dinte, din s@nul stu, Consiliul Corputui arhitectilor va executa, supra- veghea, controla si conduce interesele Corpului in limita atributiunilor regulamentare si a deciziuni- ior adunarii generale. ART. 10.—Adunarea se intrineste tn flecare an. la 15 Decemivrie, in Bucuresti, la sediul Corputui, Cu acest prilei se va da descrcarea de gestiune a anului expirat si se va aproba bugetul Corpului, Adunrea general va decide asupra tuturor chie tiumilor si intereselor Corpului de arhitecti, in mar- sinea dispozitiunilor regulamentare. Regulamentul care va determina competinta Consiliului si adu- nati generale va fi aprobat de adunarea generala si confirmat de Ministerul Instructiunit Publice. Orice alte norme privitoare la functionare se vor 6 Lege pt, Inflinjorva si org. Arhiteciilor prevedea in regulamentul legii, prevdaut de art. 17. ArT. 11.—Membrii Corpului vor fi obligati sii plitteasca o cotizatie anual fixatt de adunarea xe- nerali a Corpului, in ficare at ART. 12.—Convocarea celei dintai adunari we- jerale in vederea constituirii Corpului se va face de Ministerul Instructiunii ART. 13. —In caz de abateri dela indatoririle pro- esionale si dela prestigiul profesiunii de arhitect sau in caz de trimiterea unui arhitect in judecatii penali pentru fapte penale infamante, arhitectul vinovat de asemenea abateri este trimis de prese- dintele Corpului arhitectilor pe baza unui raport de ancheti, in judecata comisiunii disciplinare, care il judecd. Raportul de ancheta se face de cdtre un membru al Corpului, care va indeplini in fata co- misiunii atributiunea de acuzator, ART. 14.—Comisiunea disciplinara este alc. tuité din 3 membri ai Corpului, cu 0 vechime ir profesiune de cel putin 10 ani. Cel mai vechi va fi presedintele comisiunii, Comisiunea se alege de adunarea general de pe o lista de candidati care indeplinese conditia de vechime pe termen de 3 ani, Adunarea generali alege si 3 membri su- pleanti. ART. 15.— Toate probele sunt admise in fata co- misiunii disciplinare. Arhitectul invinuit va fi ci- tat in fata comisiunii. El va avea dreptul si se a- pere printr'un advocat sau arhitect. Comisiunea poate pronunta dupa gravitatea faptulul si dup’ des- bateri orale, una din urmétoarele pedeps a) Mustrare; b) Interdictiunea de a profesa timp de 6 luni pand Ja un an; ) Interdictimea pe termen de 5 ani; Lege pt, Infiinjazea gi org. Arhitecfilor ? 4) Radierea defi din tablou! Corpalul. ART. 16.—Impotriva deciziunii comisiunii dis- ciplinare, in termen de 15 zile dela pronuntarea ei, arhitectul condamnat are deschisi calea actiuni contencios, conform legii contenciosulai admin! trativ din 1925, ART. 17.—-Ami&muntele legii de fata se vor de- termina printr’un regulament de aplicare facut de Ministerul de Instructie Publica. ART. 18.—Toate legile, regulamentele si deci- ziile de orice natura din intreg teritorlul RomAntet, privitor la garantarea titlulul de arhitect si a drep- tului de libera practic in vigoare fa promulgarea prezentel legi sh care sunt contrare legii de fata, nt si rman abrogate din momentul promulgirli. jar intrarea ei in aplicare se va face pe ziua pro- malgdril, 3 Expunere de Motive Avind fn vedere i aproape toate profestunite libere in- felectuale ca: medici. advocali, farmacigli, et, efrora se - dreseara marele public increvitor ta elineiinfele ce natural trcbue si decurgi din titlal cot port, vi pentru « aiira tai bine interesele, in aceasti specialtate. att ale partien lnvilor eft si ale statului, este neopirat nevoie ca tn momes- tal de fata si tial si profesiauea le arhitect fie Pree zate si aplrate print». lege Categoria de specialitate, pe eve prin legou de fay vrem So ingridim, meviti o deosebité rij@ si aten|iune din par- tea noastr’, intracét © foarte bunk parte din ps Stalulul gi ul perticularior, clidit si Sntvelinut dup’ pro- Celle i stb supavegheren ar, depinde’ desi de prgitinen special ce 0 Tnsiy anvamblul special esle influenfat in desfisurazea sa evolutivi de eperele de aiteetmt de tot felul, le impri- nind celoy citrora li se adreseazit un anitini sentiment, 0 Viel si mai clos mnenite conditiuni, determinate tn ivifi sub prizma idealists arhitcetii sunt exponenti ai tunei arte complexe si milt cupriavitoare, iatrucat valoaren artistic’. @ operelor arhitectursle caracierizeazi in modal cel mai fidel epoca, transiiland asifelvitorimel sentimen- tele si concepfile timpulu Loeuinjele private indivicuale 34 colective, seolile, loca. surile de cult, tocalurile industriale si comercitle, spitalel, cazkrmile, localutile auiorit}ilor de tot fest, omeamblar sportive, monumenicle comemorative, precum si planucile de ovdnduire si erestere organizati ale comunels, ete, sunt o- percle lor, verfectinnea relizérlor depinzind. smal de Pre- fitirea ce erhitecii 0 au gi de posibiltiaten de a +0 desvalls Expunerea de motive 9 singuri pe tithil si profesia ce 0 au, neturbara}i de elemen- te nepregitit. Jn fara noastri, unde foarte mult este de fieut tn dome- nivl erhitecturii: prin sistematizarea preconizata im legea de ‘ongouizare local si prin ridicaren de monumente impuse de desvoltares ‘economic si urbanistici a oraselor noastre, cu atdt mai mult se impimne nevoia legii de faté. Ca tot numiral insemnat de perioarit de axhitecturs din Bucuresti, ea si de seoatele simi Tare din strinitate, cu ioale lucrarile remareubile, oare #0 schimbat fata Capitalet si n ocazelor noastre prin frumoase opere de athitectura, parte execuiate de athiteeti romani fu a exisiat o lege si punk ke adiipost att pe athticeti pen= tru Hinistea si demna prroticare « artei lor, c&t si mai ales pe marele public, ferindua de numeroase fheurcaturi gl pa tube cauzate de psendo-arblieeti streruzati de neprecizinnes Tegilor in vigoare. Starea de azi este piigubitoare publicului si tirii, imple- deci propisirea athitecfurii moastre si constiive o mare nedrepiate pentru arbiter, i catror auxiliari: mesteri a sPe- cialigti de tot felul, pusi sub ordinele tor, au de malt lezi de apivere, ys 1 Tege de ingridiea titlatut gt proesivail do arhitent we jumpane deci ca 0 necesitate si in acest seop vii preventiim spre aprobare alituratul proect de lege, Dp, Petre Tops, C, Constantinescu, Pr. N, Pulerea, Pr Gh, Cofenesen, 6, 14, Chirnoagil, N, Constanti nesen-Bordeni, General Cantacutino, 1 Th, Florescu, C. Io tau, N, D. Chirescu, Gh, Sofronie, CN, Ifrim, Colonel G, Vizante, M, Gazi, Victor Tamandi, C. Spanistoanu, N Ma res, Dr, Tilus-Malal, Leon Seuly, ion Gruia, Avizul Consiliuiui Legislativ Nr. 111 = Sedingo dela 2 Aprilie 1952 — Consitial, Vazind procetu) de lege .penteu organizares corpului a hitectilor”, precum gi expuneren de motive oe-l insoteste: Vizand si legea dia & Tulie 1921 pentra organizarca cor- pului arhitectilor din se:viciile publice, lege care su priveste Insi decae pe arhitectii si conducitorii funetioneri si Sta ‘tului, judetelor, comunelor si institufiilor puse sul controluh Statulii Consilint consiat eX progetul ce i se mnfijieazd acum, are de scop de « ingricli exereitarea profesiunii de arhitect, ‘nu nnmai prin cereeiarea titlurilor profesionistilor, dar gi prin infiinfarea unui ,corp al erhitectilor’, fn care inserie- Fea sii fie obligatorie entra ca profesiunes si postit fi e- xereitat: Consilinl, are de fiieut supra procctului urmiitoarele ob- servafiani, uncle de ordin principial si altele de tehniea le- sislativ: 1, Obseroafiunt de ordin principiat In sister logit xoméne si in special ul legii din. 6 Februa- ve 1924, mumai pesoancle juridice de drept public se pot consttul prin lege, eele de drept privat — fir soop lucre- liv — se constitue prin simple voinjé a asociatilor si obti- nerea sutorizagiuni tribunalului, Or, proectul de fat woeste Ai creeze prin lege asociatiunea corpului de arhitecti, 0 a socintiune privat, fri seop lucrati, In afaré de aceasta Jeged nei aarh asoctafiont implict si acord de institufiune de utiitale publies, Prin expune- 04 de motive nu se d& niei © limurire acestet chestivn, Avizul Consiliulai legislativ n In comecinga, Consilivl crede ci procotul str puted mir zini ln interzicerea pe viitor @ eelor fini titlu de a exereita profesimnea de arhilect i la Snsorierma ute} sancfiuni con tra eclor cari ar ciled acest disposifiune, Pe de alti Davie, poartn a pune o stavilt in privinla celor cari ar pu tea exereith In viltor, fir ttlu, s‘ar puted prevedea un ter- men in care tofi cei cari in prezest exerelian aceusti: pro- fesiuue, fara tity, si faci Ministerului Instru in ter. won de trei Juni dela publicatea Jegii, o deelarafune in baza isola acest minister si-i inserie intr'u tablou. H, Observufiunt de tehnicd legislatio’ Jn cural ed se va erede totus et proeetul trebue swaflant, Consilial ace de ficut asupre lat urmitoarele observativa’ de tehmicit legisativa 1, Titlut na este complet, deosrece provetal n'are de Scop numa onganizeze, ci siesi ewe corpul, snexistemt a, al ashitecfilor. Aga dar ttl procetalui ar trebui reductat ast fel: ,Proect de lege pentru infittarea si organizures Corpl- Ii ariteetior”, Redacfia art 1, din ponet de vedere ol tehnicei legis. lative, ae treba xi fie tnmitoarea: ‘Mimeni nix poate purta tttul de arkifect si exercita deca. si profesiane decit daca intruneste urmatoarele condiftun: wa) S& fie eeti(ean soma, firs deosehire de sex: 1) Si posed o diplomi de arhitect, liberatt de 5, Le art 2, cuvintele dele incepat: yf7int’o recundaytere 4 drepturilor., trebuie =i fie o inadvertenys sau o gresal de tipar, in foe We: ,Pentru recunaaslerea dreplurilor”, 1s avelay articn! mai este de observat ci nu se aratit care sunt servieile competente din Ministerul Tastrucfinaii pen ‘teu a primi coverile, a examina actele gi a dispune inserie- rea in. tablou De ulti parie, inserierea tm tablou de eitre Ministeral Ine siruetiunii na poate si fie deedt © misura tranctorie, pi la contituiren coxpului de athiteti, deoarece dupa constitui- a Tui este firese oe tnserieren si ait de cite organele corpului . priveste Inflinfaren corpului de athitecti, prevent incidental in art, 2, ea ar treboi sk faci object unui ar 12 Avizal Constiu logislatic ticol special, ca fiind unul din scopurile esentiale al pro- Este de observat insi ci din art, 2, eombinat ew art, 9 si lurm, mai renulti cd inserierea in corp este obligatorie pen. tru ca si se poati exercita profesiunea de arhilect, Or,

    S-ar putea să vă placă și