FMI, Info, Anul I

Logică matematică şi computaţională

Examen restanţă
Nume:

Prenume:

Grupa:

Indicaţii:
• Soluţii la problemele cu rezolvare clasică:

– Soluţiile la problemele cu rezolvare clasică vor fi salvate ı̂ntr-unul sau mai multe
fişiere pdf/jpg/png.
– Foile pe care sunt scrise soluţiile pot fi scanate sau fotografiate.

• Răspunsuri la problemele de tip grilă:

– Răspunsurile la problemele de tip grilă vor fi trecute ı̂ntr-un fişier txt/doc/docx/pdf.

– În fişier trebuie scrise, pe rânduri diferite, numerele tuturor ı̂ntrebărilor din exa-
men, ı̂n ordine crescătoare (de la 4 la 23).
– Pe fiecare rând se trece numărul ı̂ntrebării urmat de răspunsul/răspunsurile se-
lectate.
– Dacă la o ı̂ntrebare nu a fost ales niciun răspuns, atunci se pune o liniuţă (−).
– Numele fişierului va avea următoarea formă: Nume Prenume grupa grila.
Exemplu: fişierul Popescu Daniel 131 grila.docx.

• În cazul exerciţiilor cu forma normală prenex şi forma normală Skolem, ipoteza este
următoarea:
Fie L un limbaj de ordinul ı̂ntâi care conţine:

– două simboluri de relaţii unare S, T , un simbol de relaţie binară R şi un simbol

de relaţie ternară V ;
– un simbol de operaţie unară f şi un simbol de operaţie binară g;
– trei simboluri de constante a, b, c.
Partea I. Probleme cu rezolvare clasică

(P1) [1,5 puncte] Fie LP logica propoziţională şi ∆ o mulţime consistentă de formule.
Presupunem că ∆ satisface:

(*) nu există mulţimi consistente Σ astfel ı̂ncât ∆ ⊆ Σ şi ∆ 6= Σ.

Demonstraţi următoarele:

(i) Pentru orice formulă χ, dacă ∆ ` ¬χ, atunci ¬χ ∈ ∆.

(ii) Pentru orice formulă χ, avem că ¬χ ∈ ∆ sau χ ∈ ∆.

(P2) [1 punct] Fie LP logica propoziţională. Demonstraţi sintactic că pentru orice formule
δ, ϕ,
` ϕ ∧ δ ↔ δ ∧ ϕ.

(P3) [1,5 puncte] Fie L un limbaj de ordinul ı̂ntâi şi Σ o mulţime de enunţuri ale lui L.
Demonstraţi că M od(Σ) = M od(T h(Σ)) şi că T h(Σ) este cea mai mică teorie S a.ı̂. Σ ⊆ S.

Partea II. Probleme de tip grilă

(P4) [1 răspuns corect] Fie următoarea formulă:

ψ := (¬v1 → v2 ) → (v3 ∨ v1 )
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
 A: (¬v1 ∨ ¬v2 ∨ ¬v3 ) ∧ (¬v1 ∨ v2 ∨ v3 ) este FNC a lui ψ.
 B: (v1 ∨ ¬v2 ∨ v3 ) este FNC a lui ψ.
 C: (¬v1 ∨ v2 ∨ v3 ) este FNC a lui ψ.
 D: (v1 ∨ ¬v2 ∨ ¬v3 ) este FNC a lui ψ.
 E: (¬v1 ∨ ¬v2 ∨ ¬v3 ) este FNC a lui ψ.
(P5) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea formulă ı̂n limbajul logicii propoziţionale:

ϕ := (v2 → (v1 ∧ v3 )) → (¬(v1 ∧ v3 ) → ¬v2 )

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
 A: ¬ϕ este tautologie.
 B: ¬ϕ nu este satisfiabilă.
 C: Dacă e este o evaluare astfel ı̂ncât e+ (ϕ) = 1, atunci e(v1 ) = e(v2 ) = e(v3 ) = 1.
 D: ϕ nu este satisfiabilă.
 E: ϕ este tautologie.
(P6) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea formulă ı̂n limbajul logicii propoziţionale:

θ := ¬v2 → (v3 → (v1 → (¬v2 → ¬v2 )))

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

2
 A: e+ (θ) = e+ (¬v2 → (v3 → v1 )) pentru orice evaluare e.
 B: e+ (θ) = e+ (¬v2 → v3 ) pentru orice evaluare e.
 C: e+ (θ) = e+ (v1 → (¬v2 → ¬v2 )) pentru orice evaluare e.
 D: e+ (θ) = e+ (v3 → v1 ) pentru orice evaluare e.
 E: e+ (θ) = e+ (v3 → (¬v2 → ¬v2 )) pentru orice evaluare e.
(P7) [1 răspuns corect] Fie următoarea formulă ı̂n L:

χ := (∃uR(x, u) ∧ ∀uS(u)) → (¬∀yT (y) ∨ ∀z¬S(z))

Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
 A: ∀u∃v∃y∀z(¬R(x, u) ∨ ¬S(v) ∨ T (y) ∨ S(z))) este o formă normală prenex pentru χ.
 B: ∀u∃v∃y∀z(¬R(x, u) ∨ ¬S(v) ∨ ¬T (y) ∨ ¬S(z))) este o formă normală prenex pentru χ.
 C: ∀u∃v∃y∀z(R(x, u) ∨ S(v) ∨ ¬T (y) ∨ ¬S(z))) este o formă normală prenex pentru χ.
 D: ∀u∃v∃y∀z(¬R(x, u) ∧ ¬S(v) ∧ ¬T (y) ∧ ¬S(z))) este o formă normală prenex pentru χ.
 E: ∀u∃v∃y∀z(R(x, u) ∧ S(v) ∧ ¬T (y) ∧ ¬S(z))) este o formă normală prenex pentru χ.
(P8) [2 răspunsuri corecte] Fie următorul enunţ ı̂n L:

ϕ := ∃y∀x∃v∀z((S(y) ∧ V (z, x, v)) → (T (v) → ¬S(y)))

Care dintre următoarele formule sunt forme normale Skolem pentru ϕ?
 A: ∀x∀z((S(e) ∧ V (z, x, h(x))) → (T (h(x)) → ¬S(y))), unde e este simbol nou de con-
stantă, iar h este simbol nou de operaţie unară.
 B: ∀x∀z((S(l)∧V (z, x, n(x))) → (T (n(x)) → ¬S(l))), unde l este simbol nou de constantă,
iar n este simbol nou de operaţie unară.
 C: ∀x∀z(¬T (h(x)) → ¬S(e)) → ¬(S(e) ∧ V (z, x, h(x)))), unde e este simbol nou de
constantă, iar h este simbol nou de operaţie unară.
 D: ∀x∀z((S(e(x)) ∧ V (z, x, h(x))) → (T (v) → ¬S(y))), unde e şi h sunt simboluri noi de
operaţii unare.
 E: ∀x∀z((S(e(x)) ∧ V (z, x, h(x))) → (T (h(x)) → ¬S(e(x)))), unde e şi h sunt simboluri
noi de operaţii unare.
(P9) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea formulă ı̂n L:

ϕ := ∃x¬R(x, a) ∧ ¬∀yS(y)

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

 A: ¬∀y∀x(R(x, a) ∨ S(y)) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 B: ∃x∀y(R(x, a) ∨ S(y)) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 C: ∃x∃y(¬R(x, a) ∧ ¬S(y)) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 D: ¬∀y∀x(R(x, a) ∨ S(y)) nu este o formă normală prenex pentru ϕ.
 E: ∃x∃y(¬R(x, a) ∨ ¬S(y)) este o formă normală prenex pentru ϕ.
(P10) [1 răspuns corect] Fie următoarea formulă ı̂n L:

ψ := ∀yS(y) → ¬∃x(f (x) = c)

Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

 A: ∀x∃y(f (x) = c → ¬S(y)) este o formă normală prenex pentru ψ.
 B: ∃y∀x(¬(f (x) = c) → S(y)) este o formă normală prenex pentru ψ.

3
 C: ∀x∃y(¬(f (x) = c) → ¬S(y)) este o formă normală prenex pentru ψ.
 D: ∃y∀x(f (x) = c → S(y)) este o formă normală prenex pentru ψ.
 E: ∀x∃y(f (x) = c → S(y)) este o formă normală prenex pentru ψ.
(P11) [2 răspunsuri corecte] Fie Lar = (<, ˙ Ṡ, 0̇), Lar -structura N = (N, <, +, ·, S, 0)
˙ +̇, ×,
şi e : V → N o evaluare arbitrară. Considerăm formulele:
˙ 3̇) si
ϕ := ¬(x< ˙ 5̇), unde 3̇ := Ṡ Ṡ Ṡ 0̇, 5̇ := Ṡ Ṡ 3̇.
¸ ψ := ¬(x<

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

 A: N  (∃xψ → ∀xϕ).
 B: N  (∀xψ → ∃xϕ)[e].
 C: N  (ϕ → ψ)[ex←2 ].
 D: N  (∃xϕ → ∀xψ)[e].
 E: N  (∃x(¬ϕ ∧ ψ))[e].
(P12) [2 răspunsuri corecte] Fie următorul enunţ ı̂n L:

ψ := ∀x∀u∃y∃v ((S(u) → R(v, y)) ∨ (T (v) → S(x)))

Care dintre următoarele formule sunt forme normale Skolem pentru ψ?
 A: ∀x∀u((S(u) → R(g(x), e)) ∨ (T (g(x)) → S(x))), unde e este simbol nou de constantă,
iar g este simbol nou de operaţie unară
 B: ∀x∀u((S(u) → R(g(x, u), f (x))) ∨ (T (g(x, u)) → S(x))), unde f este simbol nou de
operaţie unară, iar g este simbol nou de operaţie binară
 C:  C:∀x∀u((S(u) → R(g(x, u), e)) ∨ (T (g(x, u)) → S(x))), unde e este simbol nou
constantă, iar g este simbol nou de operaţie binară
 D: ∀x∀u((S(u) → R(g(x, u), f (x, u))) ∨ (T (g(x, u)) → S(x))), unde f este simbol nou de
operaţie binară, iar g este simbol nou de operaţie binară.
 E: ∀x∀u((¬S(u) ∨ R(f (x, u), g(x, u))) ∨ (¬T (f (x, u)) ∨ S(x))), unde f este simbol nou de
operaţie binară, iar g este simbol nou de operaţie binară
(P13) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea formulă ı̂n L:

ϕ := ∀x(S(x) → ∃y(f (y) = c)) → ¬(∃xR(x, z) ∨ ∃yT (y))

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
 A: ∃x∀y∀u∀v((S(x)∧¬(f (y) = c))∨(¬R(u, z)∧¬T (v))) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 B: ∀x∃y∀u∀v((¬S(x)∨(f (y) = c)) → (¬R(u, z)∧¬T (v))) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 C: ∃x∀y∀u∀v((¬S(x)∧(f (y) = c)) → (¬R(u, z)∧¬T (v))) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 D: ∃x∀y∀u∀v((¬S(x)∧¬(f (y) = c))∨(¬R(u, z)∧¬T (v))) este o formă normală prenex pentru ϕ.
 E: ∃x∀y∀u∀v((¬S(x)∨(f (y) = c)) → (¬R(u, z)∧¬T (v))) este o formă normală prenex pentru ϕ.
(P14) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea formulă:

ϕ := (v1 → ¬v2 ) → ¬(v2 → v3 )

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
 A: (v1 ∧ ¬v3 ) ∨ (v1 ∧ v2 ) ∨ (¬v3 ∧ v2 ) este FNC a lui ϕ.
 B: (v1 ∨ ¬v3 ) ∧ v2 este FNC a lui ϕ.
 C: (v1 ∨ ¬v3 ) ∧ (v1 ∨ v2 ) ∧ (v2 ∨ v2 ) ∧ (v2 ∨ ¬v3 ) este FNC a lui ϕ.

4
 D: (v1 ∨ ¬v3 ) ∧ (v1 ∨ v2 ) ∧ (v2 ∨ ¬v3 ) ∧ v1 este FNC a lui ϕ.
 E: (v1 ∨ v2 ∨ ¬v3 ) ∧ (v1 ∨ v2 ) este FNC a lui ϕ.
(P15) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea mulţime de clauze:

S = {C1 = {v1 }, C2 = {¬v1 , v2 }, C3 = {¬v2 , v3 }, C4 = {¬v3 , v4 }, C5 = {¬v1 , ¬v4 , ¬v2 }}

Care dintre următoarele sunt derivări corecte prin rezoluţie?

 A: C6 = {v2 } (rezolvent al C1 , C2 ) şi C7 = {v3 } (rezolvent al C3 , C6 ).
 B: C6 = {¬v1 , ¬v3 } (rezolvent al C2 , C3 ) şi C7 = {¬v1 , v4 } (rezolvent al C4 , C6 ).
 C: C6 = {¬v1 , v3 } (rezolvent al C1 , C3 ) şi C7 = {¬v1 , v4 } (rezolvent al C4 , C6 ).
 D: C6 = {¬v1 , v3 } (rezolvent al C2 , C3 ) şi C7 = {¬v1 , v4 } (rezolvent al C4 , C6 ).
 E: C6 = {¬v1 , v3 } (rezolvent al C2 , C3 ) şi C7 = {¬v1 , v4 } (rezolvent al C5 , C6 ).
(P16) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea mulţime de clauze:

S = {{v1 }, {¬v1 , v2 }, {¬v2 , v3 }, {¬v3 , v4 }, {¬v1 , ¬v4 , ¬v2 }}

Aplicând algoritmul Davis-Putnam pentru intrarea S şi alegând succesiv x1 := v3 , x2 := v4 ,
x3 := v2 obţinem:
 A: U3 = {{¬v1 }}.
 B: U3 = {{v1 }}.
 C: S4 = {{v1 }, {¬v1 }}.
 D: U3 = ∅.
 E: U3 = {{¬v2 , ¬v1 }}.
(P17) [1 răspuns corect] Fie următoarea demonstraţie formală:
(1) {ϕ, ¬ϕ, ¬¬(ϕ → ψ)} ` ϕ Propoziţia 1.37.(ii)
(2) {ϕ, ¬ϕ, ¬¬(ϕ → ψ)} ` ¬ϕ Propoziţia 1.37.(ii)
(3) ` ¬ϕ → (ϕ → ¬(ϕ → ϕ)) Propoziţia 1.51.(38)
(4) {ϕ, ¬ϕ, ¬¬(ϕ → ψ)} ` ¬ϕ → (ϕ → ¬(ϕ → ϕ)) Propoziţia 1.39.(ii)
(5) {ϕ, ¬ϕ, ¬¬(ϕ → ψ)} ` ϕ → ¬(ϕ → ϕ) X
(6) {ϕ, ¬ϕ, ¬¬(ϕ → ψ)} ` ¬(ϕ → ϕ) (MP):(1),(5)
(7) {ϕ, ¬ϕ} ` Y Propoziţia 1.50
(8) {¬ϕ} ` Z Teorema deducţiei aplicată la (7)
Cu ce formule sau mulţimi de formule ar trebui ı̂nlocuite X, Y, Z pentru a obţine o
demonstraţie corectă?
 A: X = (M P ) : (2), (3), Y = ¬(ϕ → ψ), Z = ¬ϕ → ¬(ϕ → ψ)
 B: X = (M P ) : (2), (4), Y = ¬¬(ϕ → ψ), Z = ¬ϕ → ¬(ϕ → ψ)
 C: X = (M P ) : (2), (4), Y = ϕ → ψ, Z = ϕ → ¬(ϕ → ψ)
 D: X = (M P ) : (2), (4), Y = ¬(ϕ → ψ), Z = ϕ → ¬(ϕ → ψ)
 E: X = (M P ) : (2), (3), Y = ¬(ϕ → ψ), Z = ϕ → ¬(ϕ → ψ)
(P18) [1 răspuns corect] Fie V2 = {v2n |n ∈ N} o mulţime de variabile propoziţionale, iar
F orm2 definită ca mai jos:

F orm2 := {X | X ⊆ V2 }
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

5
 A: Există o bijecţie g : V2 → F orm2 .
 B: F orm2 ⊆ 2N.
 C: F orm2 ⊆ 2N sau F orm2 ⊆ V2 .
 D: Există o bijecţie de la F orm2 la 2N.
 E: Nu există o bijecţie de la F orm2 la N.
(P19) [1 răspuns corect] Fie următoarea mulţime de clauze:

S = {{v4 }, {v1 , ¬v2 }, {v2 , ¬v4 }, {¬v3 , ¬v4 }, {¬v1 , v2 , v3 }}

Aplicând algoritmul Davis-Putnam pentru intrarea S şi alegând succesiv x1 := v1 , x2 := v2 ,
x3 := v3 , x4 := v4 obţinem:
 A: T40 = {{v4 }}.
 B: S5 = {v4 }.
 C: S este nesatisfiabilă.
 D: U4 = {v4 }.
 E: S5 = ∅.
(P20) [1 răspuns corect] Fie următoarea formulă:

ϕ := ¬(v1 ∨ v2 ) → (¬v3 ∨ v2 )
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
 A: ¬(v1 ∨ v2 ) ∨ (¬v3 ∨ v2 ) este FNC şi FND a lui ϕ.
 B: v1 ∨ v2 ∨ ¬v3 ∨ ¬v2 este FND a lui ϕ.
 C: ¬v1 ∨ v2 ∨ ¬v3 ∨ v2 este FND a lui ϕ.
 D: ¬(v1 ∨ v2 ) ∨ ¬(v3 ∨ v2 ) este FND a lui ϕ.
 E: v1 ∨ v2 ∨ ¬v3 ∨ v2 este FND a lui ϕ.
(P21) [1 răspuns corect] Considerăm următoarea formulă ı̂n limbajul logicii propoziţionale:

ψ := ((v1 ∧ v2 ) → v3 ) ∧ (v1 ∧ v2 ) ∧ ¬v3

Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată (pentru orice evaluare e)?
 A: e+ (ψ) = 0 numai dacă e(v1 ) = e(v3 ) = 1 şi e(v2 ) = 0.
 B: Dacă e+ ((v1 ∧ v2 ) → v3 ) = 1, atunci e(v1 ) = e(v2 ) = 0 şi e(v3 ) = 1.
 C: ¬ψ este tautologie.
 D: Dacă e+ (ψ) = 0, atunci e(v3 ) = 1.
 E: Dacă e(v3 ) = 1 şi e+ ((v1 ∧ v2 ) → v3 ) = 1, atunci e+ (ψ) = 1.
(P22) [2 răspunsuri corecte] Fie următoarea mulţime de clauze:

S = {{v1 }, {¬v1 , v2 }, {¬v2 , v3 }, {¬v3 , v4 }, {¬v1 , ¬v4 , ¬v2 }}

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
 A: S nu este nici nesatisfiabilă, nici satisfiabilă.
 B: {v1 , v1 → v2 , v2 → v3 , v1 → (v4 → ¬v2 )}  ¬(v3 → v4 ).
 C: S este nesatisfiabilă.
 D: {v1 , v1 → v2 , v2 → v3 , v1 → (v4 → ¬v2 )}  ¬v3 ∨ v4 .
 E: S este satisfiabilă.

6
(P23) [2 răspunsuri corecte] Fie L un limbaj de ordinul I. Care dintre următoarele afirmaţii
sunt adevărate pentru orice formule ϕ, ψ ale lui L?
 A: ∀x(ϕ ∧ ψ)  ∃xϕ ∨ ∀xψ, pentru x 6∈ F V (ϕ).
 B: ϕ ∧ ∃ψ  ∃x(ϕ ∨ ψ), pentru x 6∈ F V (ϕ).
 C: ∃x(ϕ ∨ ψ)  ϕ ∧ ∃xψ, pentru x 6∈ F V (ϕ).
 D: ϕ ∧ ∃ψ  ∃x(ϕ ∨ ψ), pentru x 6∈ F V (ϕ).
 E: ∀x(ϕ ∧ ψ)  ∃xϕ ∨ ∀xψ, pentru orice variabilă x.