În acest sens am realizat diagrama de mai jos (dar și harta de la acest link sau acest link).

Este făcută
alb-negru pentru a o putea scoate la imprimantă/ xerox mai ieftin. Cred că iese foarte clară în format A4
(coală obișnuită).

Cum citim diagrama

Pe prima coloană, în dreptul fiecărui stat, apar reprezentate formele majore de relief existente.
Acestea sunt împărțite în trei categorii:

- câmpii;

- podișuri, platouri, dealuri, coline;

- munți, masive muntoase;

De exemplu, se observă că Bulgaria are toate cele 3 forme majore, Danemarca are doar câmpie etc.
Cele înnegrite sunt predominante. Astfel, Polonia are toate cele trei forme majore de relief, dar
predomină câmpia. Deci, dacă aveți de precizat o deosebire între relieful Finlandei și al Slovaciei, puteți
formula așa: În Finlanda predomină câmpia și podișul, spre deosebire de Slovacia, unde predomină
relieful montan. Dacă aveți însă de precizat o asemănătoare, puteți spune că ambele state au toate cele
trei forme majore de relief.

A doua coloană ne arată aspectul general al reliefului privitor la orientarea culmilor muntoase sau
deluroase. De exemplu, în Norvegia culmile sunt orientate pe direcție NE-SV, spre deosebire de Spania,
unde sunt orientate mai ales V-E.

A treia coloană reprezintă unele tipuri de relief. E bine să rețineți statele cu vulcani activi, cele cu
relief glaciar și carstic. De asemenea, toate țările care au ieșire la mare prezintă relief litoral (plaje,
cordoane de nisip, golfuri, estuare, delte, fiorduri în N Europei etc.). Așadar, o diferență între Islanda și
Serbia ar fi prezența reliefului vulcanic activ și al celui litoral doar în Islanda.

A patra coloană reprezintă altitudinea minimă, medie și maximă. Cu cât bara este mai lungă, cu atât
teritoriul statului respectiv are o desfășurare mai mare pe altitudine. Există state care chiar au unele
regiuni de uscat amplasate sub 0 m, adică sub nivelul mării (Olanda, Rusia, Danemarca, Belgia etc.). Dacă
aveți de precizat o deosebire între relieful Olandei și Belarusului (de altfel foarte asemănătoare), puteți
preciza că relieful Olandei are altitudini negative pe suprafețe extinse (poldere), spre deosebire de
Belarus care are doar altitudini pozitive. Cel mai ușor este să rețineți cu aproximație altitudinile medii:

sub 250 m: Belarus, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania,
Malta, Moldova, Monaco, Olanda, Polonia, Rusia (partea europeană), Ucraina, Regatul Unit, Vatican.

250 - 500 m: Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Germania, Luxembourg, Norvegia, Portugalia, România, San
Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia.
500 - 1000 m: Albania, Austria, Bosnia, Grecia, Islanda, Italia, Liechtenstein, Macedonia, Spania.

1000 - 2000 m: Andorra, Elveția, Muntenegru.

Puteți reține cu aproximație și altitudinea maximă. Însă toate acestea numai pentru statele mari și
mijlocii, fiind foarte puțin probabil să pice la bac statele mici și foarte mici (precum Letonia, Andorra,
Macedonia etc.).

În concluzie, dacă avem de precizat două deosebiri și o asemănare între relieful Franței și al
Elveției, vom rezolva: Franța dispune de toate formele majore de relief în proporții asemănătoare, spre
deosebire de Elveția, unde predomină munții. Altitudinea medie în Franța este de 500-1000 m, mai joasă
decât în Elveția (1000-2000 m). Ambele state prezintă relief glaciar.

Alte deosebiri pe care le puteți preciza:

- Principalele culmi muntoase și deluroase din Franța au orientare pe direcții diverse, în schimb în Elveția
culmile sunt orientate cu precădere pe direcție V-E.

- Numai Franța prezintă relief litoral (estuare, plaje, faleze etc.).

- Altitudinea minimă a Franței este de cca 0m, mult mai coborâtă decât cea a Elveției (cca 500 m).

Alte asemănări:

- În ambele state altitudinea maximă depășește 4500 m.

- Ambele state au forme ale reliefului tectonic (văi și depresiuni în grabene, falii etc.).