Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Seminarul 1
Influenţa magnetismului terestru
asupra compasului magnetic.
Magnetismul temporar şi permament
al navei.
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
AGENDA
PNm
PSa
Fig. 1
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 5
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.1. Câmpul magnetic terestru
O d
P H
q
Z T H = T cosq
Z = T sinq (1)
Z = H tgq
M
Nd
Fig. 2
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 7
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.1. Câmpul magnetic terestru
Z = T sin q
T
+y Z
+z
Fig. 3
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 12
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.2.1. Câmpul magnetic temporar al navei
= X + Y + Z
unde: YX – componenta câmpul magnetic temporar rezultată din
magnetizarea barelor de fier moale longitudinale, de către
componenta longitudinală X a magnetismului terestru;
YY - componenta câmpul magnetic temporar rezultată din
magnetizarea barelor de fier moale transversale, de către
componenta transversală Y a magnetismului terestru;
YZ - componenta câmpul magnetic temporar rezultată din
magnetizarea barelor de fier moale verticale, de către componenta
verticală Z a magnetismului terestru.
T T=H+Z
+y Z H=X+Y
T=X+Y+Z
X = H cosDm
+z Y = H sinDm
Z = H tgq
Fig. 5
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 18
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3. Acțiunea câmpului magnetic terestru asupra
compasului magnetic
▪ Mărimile componentelor X, Y, Z:
▪ nu depind de compasul magnetic;
▪ variază odată cu schimbarea poziţiei geografice a navei (datorită
variaţiei mărimilor T şi q).
g α
gX
+y +z
Fig. 6
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 21
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.4.1. Acțiunea componentei longitudinale YX
bY
hY YY
N
S
+z Fig. 7
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 24
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.4.2. Acțiunea componentei transversale YY
cZ
kZ
YZ
+z Fig. 8
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 27
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.4.3. Acțiunea componentei verticale YZ
+y +z
Fig. 9
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 32
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5. Acțiunea câmpului magnetic permanent
asupra compasului magnetic
Seminarul 2
Determinarea deviaţiei de bandă a
compasului magnetic.
Calculul coeficienţilor după deviaţiile
observate în 8 drumuri magnetice.
Întocmirea tablei de deviaţii prin calculul
coeficienţilor cu ajutorul deviaţiilor
observate în 8 drumuri magnetice.
S2. Determinarea deviaţiei de bandă a compasului magnetic.
Calculul coeficienţilor după deviaţiile observate pe 8 drumuri
magnetice. Întocmirea tablei de deviaţii
AGENDA
Y
Zsini
Ycosi
+y
-x Zcosi
T
Z +yi
+zi +z Fig. 1
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 4
-z -zi
i L
-yi
+x
-y
i P
(c+ib)Z
gX +y
-x (h-ik)Y
(k+ih)Z +yi
VV
Z
+zi +z Fig. 2
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 5
S2. Determinarea deviaţiei de bandă a compasului magnetic.
Calculul coeficienţilor după deviaţiile observate pe 8 drumuri
magnetice. Întocmirea tablei de deviaţii
Jl = (e − k )Z − R
▪ La bandarea navei, deviaţia compasul magnetic este modificată
numai la apariţia forţei JlH care se află întotdeauna în axa
transversală a navei ca şi forţa ClH, deci formează cu meridianul
magnetic unghiul Dm ± 90°.
d i = i JcosD m
▪ Coeficientul J este constant ca mărime indiferent de drumul navei,
dar se modifică odată cu modificarea poziţiei geografice. La ecuatorul
magnetic (θ=0°), nu se produce deviaţie de bandă. După traversarea
ecuatorului magnetic, semnul coeficientului J se inversează.
di
Înclinare la Td şi j − N sau înclinare la Bd şi j − S
Dm
00 900 1800 2700 3600
-iJ
dN +dS d E + dW d NE + d SW d SE + d NW
+ +
2 2 =A 2 2 =A
2 2
(d NE − d SW ) S 45 = B + C
'' ''
(d SE − d NW ) S 45 = B ''
− C ''
d NE − d SW d E − dW d SE − d NW
S 45 + + S 45
B= 2 2 2
2
dN −dS d NE − d SW d SE − d NW
+ S 45 + (− S 45 )
C= 2 2 2
2
▪ Pe baza expresiilor coeficienţilor A, B, C, D, E a fost întocmit
formularul de calcul al coeficienţilor.
▪ Se notează:
Seminarul 3
Transformarea giroscopului liber în
girocompas. Oscilaţiile neamortizate
ale girocompaselor
S3. Transformarea giroscopului liber în girocompas.
Oscilaţiile neamortizate ale girocompaselor
AGENDA
Nd
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 4
S3. Transformarea giroscopului liber în girocompas.
Oscilaţiile neamortizate ale girocompaselor
3.1.1. Metoda pendulară (coborârea centrului de greutate)
𝑀𝑦 = 𝑚 ∙ ՜
𝑔 ⋅ ℎ ⋅ sin 𝛽
unde m – masa giroscopului și g – accelerația gravitațională.
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 5
z
y
mg
z Fig. 2
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 6
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
wp My v3
b
S O N
G
y mg
b
Fig. 3
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 7
S3. Transformarea giroscopului liber în girocompas.
Oscilaţiile neamortizate ale girocompaselor
▪ Conform proprietății de precesie, momentul (My) produce viteza
unghiulară de precesie (wp) după axa Oz:
𝐵 ⋅ sin 𝛽 𝐵 ⋅ 𝛽
𝜔𝑝 = ≅ ՜ 𝑉3
𝐾 𝐾
▪ V3 este viteza liniară a polului giroscopului, având sensul spre vest
când axa principală este înclinată deasupra planului
orizontului şi sensul spre est când axa este înclinată sub
planul orizontului.
I.O.
z
UA
Fig. 5
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 11
b
y
I.O.
T.M.O. K b
Ui
y v3
x
AA
b
UA
Fig. 6
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 12
S3. Transformarea giroscopului liber în girocompas.
Oscilaţiile neamortizate ale girocompaselor
▪ Tensiunea obţinută la bornele indicatorului de orizont (Ui),
Fig. 8
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 16
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
Seminarul 4
Oscilaţiile amortizate ale
girocompaselor. Trasarea diagramei
de orientare în meridian
S4. Oscilaţiile amortizate ale girocompaselor.
Trasarea diagramei de orientare în meridian
AGENDA
▪ Atât timp cât cantităţile de ulei în cele două vase sunt egale nu se
produce precesie suplimentară (Fig. 1).
▪ În cazul în care există ulei mai mult într-unul din vase (vasul nordic -
fig. 2), surplusul de ulei creează forţa de gravitaţie P, care
produce momentul My’ și astfel ia naştere precesia suplimentară
wp’.
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 4
Fig. 1
z
x O x
S N
G
y
𝐵𝑢 ⋅ 𝛽
𝜔𝑝 ′ = → 𝑉4
𝐾
𝐵𝑢 = 2 ∙ 𝑅2 ∙ 𝑆 ∙ 𝑔Ԧ ∙ 𝜌𝑢
S N P
P S N
5 4
P
3 P
2
KN
S
6 Ng S N
be
W Na E K
7 10 1
mg
8 9
mg
P P
S N
S N
K V1
K
S N mg V2
mg
K V3
mg V4
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 8
S4. Oscilaţiile amortizate ale girocompaselor.
Trasarea diagramei de orientare în meridian
▪ Condiția de stabilitate în meridian
sin 𝛼𝑒 = 0 𝛼𝑒 = 0
֜൞ 𝜔𝑡 ⋅ sin 𝜑 ∙ 𝐾 ≈ ቐ 𝜔𝑡 ⋅ sin 𝜑 ∙ 𝐾
sin 𝛽𝑒 = 𝛽𝑒 =
𝐵 − 𝐵𝑢 𝐵 − 𝐵𝑢
𝐵𝑒𝑥 ⋅ 𝛽
𝜔𝑝 ′ ≅ → 𝑉4
𝐾
𝐵𝑒𝑥 = 𝑚 ∙ 𝑔Ԧ ∙ 𝑑
y
z
4
5
Ng 2
7
be 8 Na
W E
1
9 12
11
10
ae V1
V2
V3
V4
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 14
S4. Oscilaţiile amortizate ale girocompaselor.
Trasarea diagramei de orientare în meridian
▪ Condiția de stabilitate în meridian
𝐵𝑒𝑚𝑧 ⋅ 𝛽
𝜔𝑝 ′ = → 𝑉4
𝐾
I.O. y
z
UAy Fig. 7
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 17
Fig. 8
Ma Mg
4
5
Ng 2
7
be 8 Na
W E
1
9 12
11
10
ae V1
V2
V3
V4
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 18
S4. Oscilaţiile amortizate ale girocompaselor.
Trasarea diagramei de orientare în meridian
▪ Condiția de stabilitate în meridian
𝐾 ⋅ 𝜔𝑡
𝑈𝐶 = sin 𝜑
𝐾𝑡𝑚𝑜
Seminarul 5
Calculul corecţiilor girocompaselor
S5. Calculul corecţiilor girocompaselor
AGENDA
j O
Q Q’
Sa
Meridianul adevărat
PS
17.12.2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 5
Ng Na Fig. 2
wNcosDa
wNsinDa
Da VN
wN
Da
W E
▪ δv exprimat în grade:
57,3grade
V N cos Da
dv =
w t Rt cos j + V N sin Da
17.12.2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 7
S5. Calculul corecţiilor girocompaselor
dV
ai =
Fi = −ai m
▪ Acceleraţia ai fiind dispusă în planul orizontului (Oxy) poate fi
descompusă în două componente aix şi aiy, care dau forţele Fix,
respectiv Fiy.
Fix = − aix m
Fiy = −a iy m
aiy ai
y
mg VN
B aix t BB aaiix t
w i t = w i bt == ix
K g K g
▪ Pe timpul manevrei, meridianul giro se deplasează cu unghiul
(dv2-dv1) (fig. 4).
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 13
Fig. 4
b1 dv1
Nx1
Ng2
b Ng1
Na
W E
Ma – meridianul adevărat
Mg1 – meridianul giro corespunzător vitezei navei înainte de manevră
Mg2 – meridianul giro corespunzător vitezei navei la terminarea manevrei
Mx1 – meridianul indicat de girocompas la terminarea manevrei
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 14
S5. Calculul corecţiilor girocompaselor
b d v 2 − d v1
cos j
d iI = (d g 2
− d g1 ) − 1
cos j*
dV2
diI
Ng2 Ng1
b pentru jj* Na
W E
Ma – meridianul adevărat
Mg1 – meridianul giro corespunzător vitezei navei înainte de manevră
Mg2 – meridianul giro corespunzător vitezei navei la terminarea manevrei
Mxi – meridianul indicat de girocompas la terminarea manevrei
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 18
S5. Calculul corecţiilor girocompaselor
5.5. Eroarea inerțială de gradul II
aiy ai
y
mg VN
w = w i − w i'
My − M y'
w=
K
▪ Pe timpul manevrei navei deplasarea inerţială (b) va fi mai mică (fig.
7) conform expresiei de mai sus, deoarece viteza unghiulară este
mai mică.
dv2
dv2
K=2KN
▪ Legătura antiparalelogram a giromotoarelor face ca momentul cinetic
al ansamblului să rămână constant.
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 27
N
Fig. 8
K=2KN
W E
KW KE
a=90°
S
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 28
N
Fig. 9
K1 K=2KN
K=2KN
K1
K2
Seminarul 6
Pilotul automat. Schema funcțională
a pilotului automat
S6. Pilotul automat. Schema funcțională a
pilotului automat
AGENDA
e = a -b
CD
a e b
PA IG
-b RI
17.12.2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 4
S6. Pilotul automat. Schema funcțională a
pilotului automat
6.1.1. Instalația automată de guvernare cu circuit închis
a b
PA IG
▪ Pentru a pune cârma cu un unghi dorit (bd) mai mic decât valoarea
limită (blim) este necesar să se anuleze mărimea de intrare.
Seminarul 7
Fenomenele de piezoelectricitate şi
magnetostricţiune
S7.Fenomenele de piezoelectricitate şi
magnetostricţiune
AGENDA
+++++ ------
z z F2
F2
x x
------ +++++
F2 ------ y F2 +++++ y
------ +++++
F1 F1
+++++ ------
z z
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 5
S7.Fenomenele de piezoelectricitate şi
magnetostricţiune
▪ Dacă placa de cristal se pune în contact cu mediul elastic (apa de
z
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 8
S7.Fenomenele de piezoelectricitate şi
magnetostricţiune
▪ Deoarece placa de cuarţ posedă masă şi elasticitate repartizate pe
U=
S N
S N
L
- +
U≈
C
F1 F2
mA
12/17/2019 Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban 18
S7.Fenomenele de piezoelectricitate şi
magnetostricţiune
▪ Dacă bara nemagnetizată introdusă într-un câmp magnetic constant