SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

ISTORICUL REGLEMENTARII PROTECTIEI MUNCII IN ROMANIA

 In Romania burghezo-mosiereasca protectia muncii nu
constituia o preocupare a statului , aceasta situatie
reflectandu-se si in lipsa unei legislatii a muncii .
Codul civil din 1864 , de exemplu , nu cuprindea nici o
dispozitie cu privire la protectia muncii.Probleme ca
durata zilei de munca,concediile de odihna,echipamentul
de protectie si altele nu formau obiectivul nici unei
reglementari.

 In anul 1894, a aparut “Regulamentul industriilor

insalubre”, care reglementa numai igiena muncii si
aceasta numai sub unele aspecte, deci in mod partial
patronul nu avea obligatia sa asigure conditii neperi-
culoase de munca, iar muncitorul era tot timpul la
dispozitia lui, fara a avea posibilitatea sa-si in-
grijeasca sanatatea, fiind expus in permanenta bolilor
profesionale si accidentelor de munca.

1
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

Dezinteresul statului si lipsa de raspundere a patronilor

pentru sanatatea si viata persoanelor participante la
procesul muncii, pe de o parte, si inexistenta sau
existenta redusa a normelor de protectie a muncii,pe de
alta parte, au avut ca rezultat producerea unor
accidente de munca grave, uneori in masa.
Pentru apararea de raspundere a patronilor majoritatea
accidentelor de munca erau considerate ca produse
datorita hazardului.
Astfel intr-o statistica a vremii,intocmita pentru anul
1931,se aprecia ca 48,93 % din accidentele de munca se
datorau intamplarii, 26,53% vinei muncitorilor, 19,82%
unor cauze necunoscute si numai 4,72 % vinei patronului.
In realitate majoritatea accidentelor de munca se
produceau datorita conditiilor improprii de lucru pe
care le aveau , mai ales muncitorii (subnutritia , lipsa
echipamentului etc.)

2
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

Conditiile necorespunzatoare de munca au determinat de

multe ori pe muncitori sa ia atitudine impotriva patroni-
lor.Dupa aparitia primelor sindicate , la inceputul
secolului al XX-lea , lupta muncitorilor pentru obtinerea
unor conditii mai bune de lucru a capatat un caracter mai
pronuntat, revendicarile muncitorilor vizand in primul
rand,elaborarea unei legislatii de ocrotire, reglementarea
muncii femeilor si a tinerilor, a muncii de noapte si a
asigurarilor sociale. Ca urmare a luptei duse de muncitori
impotriva patronilor au aparut in unele acte normative
prevederi privind protectia muncii ( legea meseriilor din
anul 1902 ; legea din 14 aprilie 1927 prin care s-au

3
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

infiintat camerele de munca cu rolul de “organe de repre-

zentare si ocrotire a muncii “ legea contractelor de munca
din 5 aprilie 1929 ; legea sanitara si de ocrotire din
anul 1930; legea pentru pregatirea profesionala si exerci-
tarea meseriilor din anul 1936 ;legea nr. 404 din 24 iulie
1940 pentru stabilirea regimului muncii si altele). Toate
dispozitiile legale cuprinse in actele normative mentiona-
te erau ineficiente , avand un caracter formal.
Astfel potrivit legii din 14 aprilie 1927 prin care s-au
infiintat camerele de munca cu rolul de “ organe de
reprezentare si ocrotire a muncii “ , prin conferirea
acestor drepturi, camerele de munca inlocuiau de fapt
Sindicatele.

4
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

De asemenea legea contractelor de munca aparuta in aprilie 1929,

care continea cateva dispozitii referitoare la conditiile de
munca, concedii de odihna, preavize etc, era in esenta o lege
antimuncitoreasca, daca avem in vedere, printre altele, ca
patronul era recunoscut de aceasta lege ca stapan absolut pe
teritoriul intreprinderii sale. Art. 51 alin “a” stabilea, astfel
ca “salariatul este obligat sa se conformeze contractului,dispo-
zitiilor si instructiunilor patronului cat si dispozitiilor
de ordine si de disciplina stabilite de intreprindere .“ Alte
doua reglementari - legea meseriilor din anul 1902 si legea
pentru pregatirea profesionala si exercitarea meseriilor din anul
1936 – au ramas,de asemenea,fara eficienta, deoarece masurile de
protectie a muncii nu erau concretizate, ci lasate la aprecierea
unor functionari neglijenti sau corupti de patroni, astfel ca
munca se perpetua in conditii necorespunzatoare, cu unelte
vechi, masini fara dispozitive de protectie, etc.

5
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

Nici legea sanitara si de ocrotire din anul 1930 , avand

un caracter formal, nu a putut ameliora situatia, iar cat
priveste legea pentru unificarea asigurarilor sociale
din 1933, aceasta nu garanta ajutorarea angajatilor in
toate accidentele sau imbolnavirile, de asemenea patronii
erau exonerati de raspundere, chiar daca accidentul era
produs din neluarea unor masuri ce le reveneau in calitate
de conducatori ai intreprinderilor.
In codul penal din 1927 protectia muncii era inscrisa in
art. 488, alin 2, tot formal, patronul nefiind pedepsit
decat daca incalca dispozitiile legale de trei ori in de-
cursul a doi ani.

6
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

Ulterior oranduirii burghezo-mosieresti au fost luate

printre altele–unele masuri pentru organizarea protectiei
muncii,in asa fel incat sistemul de protectie a muncii sa
fie strans legat de productie,sa asigure cat mai eficient
prevenirea bolilor profesionale si a accidentelor de
munca. Astfel, inca inainte de nationalizare – 11 iunie
1948 – au fost luate unele masuri de prevenire a acciden-
telor de munca, cum au fost cele cuprinse in legea 566/15
iulie 1946.
La 20 august 1949 , prin decretul nr. 359/1949 se stabilea
in ministere, centrale si intreprinderi, organe cu sarcina
de a realiza masurile de protectie a muncii.

7
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

Ulterior mai apar urmatoarele acte legislative:

 Decretul nr. 185/20 aprilie 1953 pentru

organizarea protectiei muncii si regulamentul
privind activitatea si atributiile organelor
administrative de protectie a muncii, aprobat prin
HCM nr. 1158/30 aprilie 1953 si regulamentul
privind activitatea inspectorilor tehnici pentru
protectia muncii si comitetele centrale ale
sindicateor, aprobat prin HCM nr. 1159 din 30
aprilie 1953;
 Legea nr.5/1965 cu privire la protectia muncii
 HCM 2896/1966 privind declararea , cercetarea si
evidenta accidentelor de munca si a bolilor
profesionale , cu instructiunile de aplicare nr.
50/1967;

8
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 HCM 2896/1966 privind declararea , cercetarea si

evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale
, cu instructiunile de aplicare nr. 50/1967;
 HCM 2494/1969 pentru stabilirea si sanctionarea
contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirii sociale;
 HCM nr 1672/1974 privind planificarea , finantarea si
raportarea cheltuielilor de protectie a muncii ;
 HCM nr. 304/1975 privind acordarea , utilizarea si
intretinerea echipamentului de protectie a muncii si
echipamentului de lucru s.a.
 Legea nr.90/1996 a Protectiei Muncii
 Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

9
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

UE reprezinta rezultatul eforturilor depuse de catre promoto-

rii Europei comunitare incepand din 1950.UE constituie organiza-
tia cea mai activa de integrare multisectoriala avand vocatia de
a actiona in domeniile : economic,social, politic ,al drepturilor
cetatenesti si al relatiilor externe ale statelor membre.
Tratatul de la Paris din 1951 de instituire a Comunitatii

Europene a Carbunelui si Otelului (ECSC/CECA) a deschis piata

comuna a carbunelui si a otelului intre cele 6 state fondatoare
( Belgia , RFG , Franta , Italia , Luxemburg , Tarile de Jos ).
In 1957 , dupa ce proiectul constituirii unei armate europene

s-a izbit , in 1954 , de refuzul de ratificare al Adunarii Nati-

onale Franceze , cele 6 state membre au decis prin Tratatul de la
Roma constituirea Comunitatii Economice Europene (CEE) , bazata
pe libera circulatie a marfurilor , serviciilor si fortei de
munca (piata comuna)si a Comunitatii Europene de Energie atomica
(EUROATOM) .

10
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

Doua articole din acest tratat se refera la imbunatatirea

conditiilor de viata si de munca si a protectiei contra acidente-
lor si bolilor profesionale. Cu toate acestea , baza juridica a
acestor articole ramane limitata. Astfel , daca articolul 117
subliniaza necesitatea promovarii imbunatatirii conditiilor de
viata si munca ( statele membre subordoneaza acestea functionarii
pietei comune , care trebuie sa favorizeze armonizarea sistemelor
sociale ) , articolul 118 limiteaza actiunea comunitara in dome-
niul social la o colaborare stransa intre Comisie si statele
membre , rezumandu-se in final la studii , avize si consultatii .
Primele actiuni comunitare in domeniul securitatii si sanata-

tii in munca au fost incepute in 1957 , cand in cadrul tratatului

CECA au fost lansate actiuni “pilot” pentru promovarea cercetari-
lor referitoare la securitatea si sanatatea in munca a muncito-
rilor din sectoarele carbunelui si otelului.

11
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 In 1957 , ca urmare a unui grav incendiu declansat in 1956 in

minele Bois du Cazier (Belgia) si care a antrenat moartea a
264 mineri , Consiliul de ministri al CECA a convocat o
conferinta tripartita referitoare la imbunatatirea securitatii
si sanatatii . Aceasta conferinta s-a finalizat prin crearea
Organului permanent pentru securitate si salubritate in minele
de huila si alte industrii extractive ( denumit pe scurt
Organul permanent ) , al carui rol este de a ajuta Comisia in
pregatirea initiativelor legislative ( directive ) din acest
domeniu.
 In 1974 , prin decizie a Consiliului a fost creat Comitetul
Consultativ pentru securitate , igiena si protectia sanatatii
la locul de munca ( denumit pe scurt Comitetul consultativ).
Acesta a fost recunoscut de Comisie ca forum privilegiat de
consultare a partenerilor sociali . Aceste actiuni au fost
urmate de lansarea in 1978 si 1984 a primului si celui de-al
doilea program de actiune in domeniul sanatatii si securitatii
in munca si de adoptarea de masuri legislative.

12
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 In 1987 prin Actul Unic European se face o importanta revizui-

re a Tratatului de la Roma prin introducerea articolului 118a
creandu-se baza juridica specifica asigurarii securitatii si
sanatatii muncitorilor. Prin articolul 118 a se stipuleaza
angajamentul statelor membre de a promova imbunatatirea condi-
tiilor de munca in scopul protejarii securitatii si sanatatii
lucratorilor si se fixeaza ca obiectiv armonizarea progresiva
a conditiilor existente in acest domeniu.
 Pe aceasta baza , in 1988 Comisia a adoptat cel de al III lea
program de actiune in domeniul sanatatii si securitatii in
munca , fiind recunoscut de catre Consiliu ca un cadru adecvat
al inceperii aplicarii art. 118 a la nivelul Comunitatii . El
consta dintr-o serie de propuneri de texte legislative in
domeniile in care exista probleme majore de securitate si
sanatate. Acest program pune accent pe dimensiunea sociala a
realizarii pietei interne.

13
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

In contextul pietei interne si al liberei circulatii a

muncitorilor , obiectivul legislativ comunitar este de a
furniza o baza de cerinte minimale care sa garanteze un
nivel suficient de protectie impotriva accidentelor de
munca si imbolnavirilor profesionale si de a facilita li-
bera circulatie a muncitorilor.
Anul 1989 marcheaza o serie de actiuni importante in

domeniul social :
 Adoptarea directivei – cadru 89/391/CEE

 Carta sociala

 Programul de actiune referitor la punerea in

aplicare a cartei comunitare a drepturilor sociale

fundamentale ale muncitorilor .

14
SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

In februarie 1992 se semneaza Tratatul de la Maastricht de

infiintare a Uniunii Europene , si care va intra in functiune
la 1 noiembrie 1993. Printre punctele importante cuprinse in
Tratatul de la Maastricht este si cel care se refera la
extinderea Europei sociale prin punerea in practica a cartei
comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale muncitori-
lor , adoptata in 1989. Aceasta carta contine un capitol
referitor la realizarea securitatii si sanatatii la locul de
munca .
Consiliul European a decis la reuniunea de la Bruxelles ,

din 29 octombrie 1993 , crearea Agentiei europene pentru

securitate si sanatate in munca . Aceasta are sarcina de a
strange si difuza informatii. In plus , ea promoveaza schim-
bul si difuzarea rezultatelor cercetarilor si ofera asistenta
tehnica si stiintifica in domeniul securitatii si sanatatii
in munca institutiilor comunitare , precum si statelor
membre. De asemenea , are stranse legaturi cu serviciile
competente ale comisiei si coopereaza cu organele UE
15
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 Uniunea Europeana (UE) genereaza ea insasi o legislatie

care se aplica direct cetatenilor europeni si creeaza
drepturi specifice in profitul acestora.
Legisatia primara a UE are aplicabilitate generala ,
este in intregime obligatorie si se aplica in mod direct
tuturor statelor membre. Din legislatia primara fac
parte :
 TRATATUL COMUNITATII EUROPENE A CARBUNELUI SI
OTELULUI (ECSC/CECA), 1951;
 TRATATUL DE LA ROMA , 1957 , de constituire a
Comunitatii Economice Europene (CEE) cu modificarie
din 1987 aduse prin Actul Unic European – care
stabileste regulile de baza pentru Piata interna
unica;
 TRATATUL COMUNITATII EUROPENE PENTRU ENERGIE ATOMICA
(EUROATOM) , 1957 ;
 TRATATUL DE LA MAASTRICHT ( UE) 1992 si alte acte.
16
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 Legislatia secundara
Intrucat la punerea in practica a actiunilor comunitare
, statele membre trebuie sa-si pastreze libertatea de
decizie , legea comunitara ia forma unei directive.
Acesta este un document obligatoriu in ceea ce privesc
rezultatele care trebuie atinse , lasanduse la latitudi-
nea statelor membre alegerea formei si a metodelor de
transpunere si implementarea in legislatia nationala.In
afara directivelor , din legislatia secundara mai fac
parte deciziile , recomandarile si opiniile.
Decizia este un document obligatoriu in intregime pentru
persoanele juridice carora li se adreseaza.
Recomandarile si opiniile nu au forta de
obligativitate.

17
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 CONCLUZII :
Obiectivul principal al UE este crearea Pietei

Unice,fara bariere comerciale interne si cu mentine-

rea sau impunerea ,daca este cazul ,a unor nivele
comune de sanatate si de securitate care sa permita
circulatia libera a fortei de munca.
Mijloacele prin care se atinge acest obiectiv sunt:

 Directivele ,( sunt obligatorii) ; stabilesc

cerintele esentiale de securitate , sanatate etc.

 Standardele armonizate , ( au caracter voluntar );

ofera o baza de conformitate cu cerintele( obliga-

torii) formulate in directive.
 Procedurile de atestare si marca de conformitate ;

ofera dovada conformitatii cu cerintele din

directive.

18
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

IN ROMANIA : EXISTENTA UNUI SISTEM

LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA ESTE STABILIT PRIN
CONSTITUTIA ROMANIEI.

19
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

CONSTITUTIA ROMANIEI:
Art 22 alin(1): “Dreptul la viata , precum si dreptul la
integritate fizica si psihica ale persoanei sunt
garantate.”
ART.41 alin(2):”Salariatii au dreptul la masuri de
protectie sociala.
Acestea privesc securitatea si sanatatea angajatilor,
regimul de munca al femeilor si tinerilor,instituirea unui
salariu minim brut pe tara, repaosul saptmanal,concediul
de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite
sau speciale, formarea profesionala precum si alte
situatii specifice, stabilite prin lege.”

20
SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

ELEMENT GENERATOR
CONSTITUTIA

LEGISLATIE PRIMARA
principii
LEGISLATIE SECUNDARA
=masuri de prevenire
=reguli de aplicare
LEGISLATIE TERTIARA
=masuri de prevenire detaliate

21
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

LEGISLATIE PRIMARA :
ex. : LEGEA NR. 319/2006 a SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA
-emitent : PARLAMENT
LEGISLATIE SECUNDARA :
ex. : ORDINE, HOTARARI,STANDARDE
-emitent : GUV., MMSS , IRS
LEGISLATIE TERTIARA :
ex. : INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A
MUNCII
-emitent : AGENTI ECONOMICI
L E G I S L A T I E C O N E X A :
 CODUL MUNCII

 LEGEA SANATATII, MEDIULUI,ASIGURARILOR

SOCIALE ETC.
22
 SISTEMUL LEGISLATIV IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA SI UE

 PROTECTIA MUNCII = SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA

23