1.

Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

La dizolvare în apă acizii cedează ioni de hidrogen, care împreună cu apa

formează ioni hidroniu cu formula H3O+.
În prezenţa acestor ioni indicatorii acido-bazici se colorează diferit decât în
prezenţa ionilor hidroxid.

În mediu acid culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:

Indicator Culoare
turnesol roşu
metiloranj roşu
fenolftaleină incolor

                   

2. Reacţia acizilor cu metalele

a. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria reactivităţii chimice a metalelor

înlocuiesc hidrogenul din acizi, conform schemei generale:
metal + acid → sare + hidrogen
Exemple:
Mg + 2 HCl → MgCl2 + H2 ↑
H2SO4 + Zn → ZnSO4 + H2 ↑
Observaţii:
– Dacă metalul are mai multe valenţe, prin reacţia cu un acid se va obţine
sarea în care metalul are valenţa inferioară. (De exemplu Fe formează în
reacţie cu HCl FeCl2 şi nu FeCl3 ).
– Unele metale în prezenţa unor acizi se acoperă cu un strat protector de oxid
sau sare care împiedică acţiunea acidului asupra metalului, fenomen
numit pasivare.
b. Metalele situate după hidrogen în seria reactivităţii chimice a metalelor nu
înlocuiesc hidrogenul din acizi. Unele dintre aceste metale reacţionează cu
oxoacizii cu caracter puternic oxidant (H2SO4, HNO3) conform schemei
generale:
metal + acid → sare + oxid de nemetal + apă
Exemple:

Cu + 2 H2SO4 → CuSO4 + 2 H2O + SO2↑

3 Cu + 8 HNO3 → 3 Cu(NO3)2 + 4 H2O + 2 NO↑
3. Reacţia cu oxizii metalici

Acizii reacţionează cu unii oxizi metalici după schema generală:

acid + oxid bazic → sare + apă

Exemple:

H2SO4 + CuO → CuSO4 + H2O

2 HCl + Mg → MgCl2 + H2O
Observaţii:
– Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în oxid.

– Acizii slabi nu reacţionează în anumite condiţii cu oxizii metalici.

4. Reacţia cu bazele (Reacţia de neutralizare)

Acizii reacţionează cu bazele după schema generală:

acid + bază → sare + apă

Exemple:
H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O
HCl + NaOH → NaCl + H2O
Observaţii:
– Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în bază.

– Acizii polibazici pot forma în reacţie cu bazele săruri neutre sau săruri acide.

5. Reacţia cu sărurile acizilor mai slabi

Acizii pot scoate din săruri acizii mai slabi după schema generală:

acid tare + sare a acidului slab → sare a acidului tare + acid slab
Exemple:

2 HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2O + CO2↑

H2SO4 + CuS → CuSO4 + H2S↑
Observaţii:
– Ordinea creşterii tăriei celor mai uzuali acizi este:

H2S < H2CO3 < HNO2 < H3PO4 < H2SO3 < HNO3 < H2SO4 < HCl < HBr <
HClO4 < HI.
– Acizii mai puţin volatili concentraţi pot elibera din sărurile lor acizii mai
volatili, indiferent de tăria lor:

H2SO4 + 2 NaCl → Na2SO4 + 2 HCl↑

6. Reacţia de descompunere a unor acizi

Unii oxoacizi slabi nu sunt stabili în stare pură, suferind reacţii de

descompunere:

H2CO3 → H2O + CO2 ↑
H2SO3 → H2O + SO2↑