Tehnici de Modulatie Digitala Utilizate in Prelucrarea Semnalelor in Vederea Transmisiei

Tehnici de transmisiune
- Modulaţii digitale
Opran Catalin
Tehnici de transmisiune digitală a informaţiei
 Transmisiuni digitale – semnal informaţional digital;
 Sursele de informaţie:
 Discrete: fişiere , text, etc;
• codarea sursei - reprezentarea digitală a informaţiei discrete;
• compresie - minimizează cantitatea necesară pentru
transmisa informaţiei; (operaţie distinctă, compr. fără pierderi);
 Analogice: semnalul vocal, semnalul video, imagini fixe, etc;
• Digitizarea informaţiei (eşantionare, cuantizare);
• Compresia cu sau fără pierderi (uneori se realizează în domeniul
analogic sau odată cu digitizarea);
Inf num. Inf num.
Sincronizare (date, text)
(date, text)
Canal digital
A/D Compr. Codor / Canal decodor /

Decompr. D/A
sursei mod. analogic demod.
Inf analog. Inf analog.
(voce, imag) Controlul erorii (voce, imag)
2
 Codarea (reprezentarea) digitală a informaţiei
 Text
• Cod ASCII – 7 biţi/caracter (American Standard Code for
Information Interchange) ;
• Cod ECBDIC - 8 biţi/caracter (Extended Binary Coded Decimal
Interchange Code) ;
• Unicode - 16 biţi/caracter (suport Java, XML);
Obs: - există şi coduri pentru a “coda” informaţia binară în format text

(reprezentabil prin caractere) – utilizabile în sistemele orientate pe text
(e-mail):
− HEX: poate fi citit de om;
− Base64 (MIME): 3 octeţi codificaţi în 4 caractere
printabile;
− Base32 : 5 octeţi codificaţi în 8 caractere printabile;
3
 Codarea digitală a semnalelor vocale
 Semnalul vocal
• În frecvenţă: banda de frecvenţe 0,3-3,4kHz; Alte semnale:
vorbire de bandă largă (50Hz-7kHz), audio bandă medie (10Hz-11kHz), audio
bandă largă (10Hz-22kHz);
• Caracterizare statistică pentru sinteză (obţinut prin prelucrarea
unui semnal folosind un sistem dinamic)
- În frecvenţă are armonici (multiplii fundamentalei f0 ) pentru vocale;
- Anvelopa spectrului prezintă vârfuri – formanţi;
- Descrierea perceptuală a sunetului – foneme:
− Sonore (vocale) – semnal cvasiperiodic;
− Nesonore (consoane: plozive, ocluzive, etc) – asemănător
cu un zgomot alb;
- Este cvasistaţionar pe segmente de
10-20 ms;
- Autocorelaţia dintre segmente
succesive are valori mari (0.8 – 0.9);
4
 Codarea digitală a semnalelor vocale
 Codarea formai de undă în timp
• Eşantionare (uniformă);
• Cuantizare (uniformă sau neuniformă – cu compandare);
x(t) xe(t) xq(nTS)

kTS
eşantionare cuantizare 101001001101
 Eşantionarea
- semnalul analogic x(t) un semnal de bandă limitată;
- semnalul x(t) eşantionat ideal cu perioada Ts
∞ ∞ ∞
xe (t ) = x(t )  δ (t − nTS ) =  x(nTS ) ≡  xn
n=−∞ n=−∞ k =−∞
5
 Eşantionarea x(t)
|X(ω)|
ideală 
t -ωM ωM ω
 ∞  2π ∞  2π 
F {δT (t )}=F   δ (t − nTS )=  δ ω − k 
n=−∞  TS k =−∞  TS 
x(t) xe(t)
kTS t t
kTS
(k+1)TS (k+1)TS
1 1  ∞  2π 
X e (ω ) = F {xe (t )}= X (ω )∗F {δT (t )}=   X ω − k 
2π TS k =−∞  TS 
f
XFTJ(ω)
Xe(ω)
fmax ≤ ft < 1 = s
Teorema eşantionării 2Ts 2
∞
t 
x(t ) =  xn ⋅sinc − n
n=−∞  TS  2π/Ts -π/Ts -ωM ωM π/Ts 2π/Ts ω
6
 Eşantionarea naturală
XFTJ(ω) Xe(ω)
x(t)
nTS t 2π/Ts -π/Ts -ωM ωM π/Ts 2π/Ts ω
 Eşantionarea uniformă (cu memorie)

XFTJ(ω) Xe(ω)
x(t)
nTS t 2π/Ts -π/Ts -ωM ωM π/Ts 2π/Ts ω
7
 Cuantizarea
• Uniformă – pas de cuantizare constant;
• Neuniformă - pas de cuantizare variabil (mic pt valori mici şi
mare pt valori mari ale semnalului)
- Legea μ
Vout (nTS ) =
(
ln 1+ µ Vin (nTS ) ) , µ = 255
ln(1+ µ )
- Legea A
 A⋅ Vin (nTS ) 1
 Vout (nTS ) = pentru 0≤ Vin (nTS ) ≤
 1+ ln( A) ln A

 (
1+ ln A⋅ Vin (nTS ) ) 1
 out ( S )
V nT =
1+ ln( A)
pentru
ln A
≤ Vin (nTS ) ≤1

Cuantizare pe 8 biţi (1 semn + 7 modulul) ; pentru semnale mici – zgomot

→cuantizare pe 13 biţi.
8
 Codarea eşantioanelor
• Unipolară: binar natural;
• Bipolară: binar deplasat, complement faţă de 2, etc
xq(t)
111
110
 100 101 010 001 100 011 010 110 110
101
111 111 110 111 …
100
011 Succesiunea de biţi care reprezintă
010 eşantioanele semnalului
001
000 t
Banda Frecvenţă de Rezoluţie a Rată binară

Format semnalului eşantionare eşantioanelor de transfer
(Hz) FS=1/TS (kHz) (b/eşant.) Rb (kb/s)
Voce de calitate telefonică 200 - 3400 8 8 64
50 - 7000 16 8 128
Voce de calitate radio AM
50 - 7000 16 16 256
Audio
(calitate radio FM) 20 - 15000 32 16 1024
HiFi
Stereo (calitate CD-ROM) 10 - 20000 44,1 16 1411,2
HiFi (calitate DAT) 10 - 20000 48 16 1536
9
 Compresia (codarea) semnalului vocal
• Eliminarea pauzelor (în timp: VAD – voice activity detector);
• Codare entropică (exploatează corelaţiile dintre eşantioane):
DPCM, delta, delta adaptiv, etc;
• Codare perceptuală (se elimină componentele nepercepute
de urechea umană);
• Codarea în domeniul frecvenţă:
- Codarea transformatei (FT, DCT, sau
MDCT) se determină Transformata Fourier,
Cosinus discretă, Cosinus discretă
modificată, şi se transmit coeficienţii
cuantizaţi.
- Codarea pe sub-benzi
Semnalul filtrat cu banc de filtre
(M filtre FTB) şi transmişi parametrii de ieşire.
10
 Codarea liniar predictivă (utilizată în comunicaţiile mobile)
(analiză prin sinteză): Eşantioane Filtrul de Coeficienţii predictorului
anterioare predicţie
• Codare RPE-LPT
(Codare liniar predictivă cu Eşantion
curent Filtrul formant e(n) Generator
excitaţie cu impuls multiplu ) de excitaţie
Parametrii sursei
- un cadru 10-30ms: coeficienţi ai filtrelor ficşi; Filtru de predicţie
- Un subcadru 5-15ms: valorile excitaţiei; pe termen lung
- Rate binare <16kbps;

• Codare CELP (în CDMA-IS 95 )
(code excited linear prediction)
- Un cadru – 20ms
- Se transmit: coeficienţii filtrelor,
Codul excitaţiei, câştigul;
11
 Standarde ale codări vocale
− Calitatea subiectivă – perceptuală
(MOS – Mean Opinion Score)
− Rata binară generată
− Complexitatea
aritmetică (delay de
prelucrare)
12
Sumar al Codor vocal (codec) Rată de intrare (kb/s)
Debit binar
Rata compresiei
Calitate Complex.
(kb/s) (MOS) relativa
Codecurilor Calitate telefonică 8 biţi
PCM 8 biţi (G.711) 64 1 (ref) 4,3 1 (ref)
Vocale şi PCM 7 biţi 56 1,14 3,9 1
PCM 6 biţi 48 1,33 3,8 1
Audio PCM 5 biţi 40 1,6 2,65 1
PCM 4 biţi 32 2 2,3 1
ADPCM 5 biţi (G.726) 40 1,6 4,3 200
ADPCM 4 biţi (G.721) 32 2 4,1 200
ADPCM 3 biţi (G.726) 24 2,67 3,4 200
ADPCM 2 biţi (G.726) 64 16 4 2,4 200
LD-CELP (G.728) 16 4 4,0 1 900
RPE-LTP (GSM) 13 4,92 3,5 600
MPLP 9,6 6,67 3,4 1 100
VSELP (IS-54) 8 8 3,45 1 350
ACELP (G.729) 8 8 4,0 1 050
MP-MLQ (G.723) 6,3 10,16 4,0 1 460
ACELP (G.723) 5,3 12,08 3,5 1 600
CELP (FS-1016) 4,8 13,33 3,2 1 600
Calitate radio AM 8 biţi 16 biţi
64 2 4 4,1 1000
SB-ADPCM (G.722) 56 2,9 4,58 4,0 1000
128 256 48 2,67 5,33 3,7 1000
32 4 8 4,1 10000
LD-CELP
16 8 16 3,8 40000
Calitate stereo HiFi 32 kHz 44,1 kHz 48 kHz 32 kHz 44,1 kHz 48 kHz
MUSICAM-I 384 2,67 3,67 4,0 4,2 <10000
MUSICAM-II 256 4,0 5,5 6,0 4,1 <10000
AC-2 256 4,0 5,5 6,0 4,1 <10000
1024 1411 1536
4SB-ADPCM 256 4,0 5,5 6,0 4,0 2000
ASPEC 128 8,0 11,0 12,0 3,5 17500
PAC 128 8,0 11,0 12,0 4,5 25000
13
 Codarea digitală a semnalelor imagine
• Imagini fixe (N1×N2 pixeli)
x = {x(n1 , n2 ) | 0 ≤ n1 ≤ N1 − 1, 0 ≤ n2 ≤ N 2 − 1}
{ }
x( i , j ) ∈ 0 ,1,2 ,...,2 n − 1
- n=numărul de biţi pt un pixel

- n=8 imagini domeniul comercial
- n=12 imagini domeniul medical
- n=16 imagini domeniul militar
Exemplu:
Imagine gri calitate SVGA (un octet/pixel): 800×600×8=480kB;
Imagine color SVGA : 800×600×8×3=1,44MB (un octet per culoare R,G,B per
pixel);
14
• Cu transformata “cosinus discreta” DCT
- După aplicarea DCT semnalului imagine (gri) se păstrează cei mai importanţi
coeficienţi (mai mic decât numărul de pixeli ai imaginii), care se cuantizează pe
32 sau 16 biţi.
nc ⋅ nl ⋅ n _ bit _ per _ pixel
- Rata de compresie: RC =
n _ coef ⋅ n _ bit _ per _ coef
RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 4.45 RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 162

3677 ⋅ 32 101 ⋅ 32
DCT se utilizează în toate standardele de compresie a imaginilor: GIF, JPEG,

dar şi pentru compresie video: MPEG.
15
• Compresie cu cuantizare vectorială
- metoda de compresie cu pierdere de informatiei;
- Se descompunerea imaginea numerică in blocuri dreptunghiulare/patrate de
dimensiune fixată ;
- un bloc este descris de un vector de dimensiune K (într-un spaţiu dimens. K);
- Spaţiul complet (K-dimensional) este împărţit în regiuni disjuncte (regiuni
Voronoi), fiecare regiune având un vector de cod reprezentativ, mulţimea
cuvintelor de cod formând dicţionarul;
- Fiecărui vector (al unui bloc) i se asociază cuvântul de cod corespunzător
regiunii Voronoi, al cărui index (din dicţionar) se codează şi se transmite;
Exemplu: imaginea “cameraman”, dimensiune 256 × 256 × 8 biti şi blocuri 4×4;
RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 3.65

11944 ⋅ [ log 2 11944] 11944 ⋅ 14
RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 4.56

8200 ⋅ [ log 2 8200] 8200 ⋅ 14
16
• Compresia JPEG
- Utilizează DCT pe blocuri de dimensiuni 8×8;
- După accentuare, coeficienţii DCT (parcurgere în zig-zag) sunt cuantizaţi pe 8
biţi şi apoi codaţi Huffamn, (operaţii în ordine inversă la recepţie);
Exemplu compresie/calitate
17
 Compresia (codarea) video
- Semnal video analogic - 5MHz, cuantizat 8biţi/eşantion→ 80Mbps;
- Semnal video digital ne-într., calitate SVGA : 800×600×8×3/20ms=576Mbps;
Standardul pt compresie Video MPEG (Moving Pictures Expert Group):
- tehnici predictive de
estimare a mişcării – deplasarea
relativă, între cadre succesive de
imagine → se transmite doar
Vectorul de deplasare;
- Tehnici predictive de Compensare
a mişcării (utilizând predicţia mişcării
în timp între cadre alăturate;
- Utilizează transformata DCT;
18
 Compresia (codarea) video MPEG
 tipuri de predicţie:
• predicţie înainte (utilizează ca predicţie vectorul mişcării faţă
de cadrul de referinţă anterior);
• predicţie înapoi (utilizează ca predicţie vectorul mişcării faţă
de cadrul de referinţă viitor);
• predicţie bidirecţională (utilizează ca predicţie media vectorilor
mişcării din cadrele de referinţă anterior şi respectiv viitor);
 Tipuri de cadre:
• Cadre I (intercadru) – referinţă pentru cadrele P şi B;
compresie minimă (20:1), ca la JPEG (MC-DCT);
• Cadre P (predicţie directă)- referinţă pentru cadrele B; rată de
compresie medie (80:1);
• Cadre B (predicţie bidirecţională ), rata de compresie maximă
(320:1);
19
 Compresia (codarea) video MPEG
- GOP: pattern-ul de repetare al întercadrelor; exemplu (IBBPBBPBB);
- Raportul între numărul cadrelor I, P şi B determină rata compresiei şi calitatea
imaginilor reconstruite;
20
 Alte facilităţi ale standardelor MPEG-2,4
• Scalabilitate:
- Spaţială - în aplicaţii de telecomunicaţii, interacţiuni între formate standarde
video, acces la baze de date video, etc;
- Temporală – pt trecerea de la
rezoluţii temporale reduse la
Rezoluţii temporale mari;
- calităţii - pt aplicaţii implicând
servicii cu calităţi multiple, etc;
21
 Parametrii caracteristici ai semnalelor video digitale
Rezol. Rezol. Rată de

Rezoluţie spatiala Volum
ITU-T Format (aproximativ) ISO TV culoare temp. transfer
(pixeli) cadru (Mb)
(b/pixel) (cadre/s) (Mb/s)
SubCIF 120 x 96 16 0,18 5 0,92
180 x 144 16 0,41 10 4,15
QCIF
180 x 144 16 0,41 15 6,22
CIF MPEG low VHS 360 x 288 24 2,45 30 74,65
4CIF MPEG main CCIR 601 720 x 576 24 9,95 30 298,60
16CIF MPEG 1440high 1440 x 1152 24 39,81 60 2388,80
MPEG high HDTV 1920 x 1152 24 53,08 60 3185,05
SHDTV 2048 x 2048 24 100,66 60 6039,80
22
 Standardele de compresie MPEG:
- MPEG1: generează un debit de până la 1,5Mbps. Este standard de compresie
pentru film (aplicaţii video CD-ROM, video înregistrat prin internet - .mpg şi
VideoCD) şi audio (nivelul 3 al MPEG-1 →mp3);
- MPEG2: generează debite între 1,5-15Mbps. Este standard pentru televiziunea
digitală, compresia DVD, şi compresie pentru HDTV. Îmbunătăţire faţă de
MPEG-1 → comprimare eficientă a imaginilor întreţesute;
- MPEG-4: standard de compresie orientată pe obiecte pentru multimedia şi Web
(similar cu limbajul de modelare a realităţii virtuale). Obiectele individuale dintr-o
scenă (film, sunet, subtitrare, etc.) sunt urmărite separat, dar comprimate
împreună într-un fişier MPEG4. Permite o compresie scalabilă, controlarea
independentă a obiectelor în scenă şi oferă suport pentru interactivitate;
- MPEG-7: (Interfaţă de descriere a conţinutului multimedia) – oferă cadru pt
manipularea, filtrarea şi personalizarea conţinutului multimedia: a integrităţii, a
securităţii, etc.
- MPEG-21: - standard în elaborare care să descrie elementele necesare pt
construirea unei infrastructuri pt furnizarea şi consumul diversificat de conţinut
multimedia;
23
 Modulaţii digitale
Modulaţia informaţiei digitale – asocierea unică între o secvenţă de informaţie
de k biţi, k = log2 M unei forme de undă deterministă {sm (t) , m =1,...,M } - simbol,
de durată T (perioadă de simbol).
• Viteza de semnalizare
− numărul de simboluri transmise per secundă;
− egală numeric cu 1/T;
− se măsoară în baud (simboluri per secundă);
• Debit binar (Db)
− numărul de biţi transmişi per secundă;
− egal numeric cu 1/Tb;
− se măsoară în bps (biţi per secundă);
În transmisiunile digitale interesează ce debit binar (rată binară Rb în biţi per
secundă) se poate transmite printr-un canal. Factorii care determină Db sunt:
banda disponibilă – W (Hz), numărul de nivele ale semnalului şi calitatea
canalului (nivelul de zgomot).
24
 Canal de bandă limitată (W Hz):
• Fără zgomot: - debitul maxim de informaţie care se poate transmite
fără eroare (capacitatea canalului) Nyquist:
C = Db max = 2⋅W ⋅log2 M = 2⋅ k ⋅W cu k biti mapati per simbol
• Cu zgomot: - capacitatea canalului (C. Shannon):
- N0 – densitatea spectrală de putere a zgomotului (alb şi aditiv) → PN = N0 ⋅W
- Eb - energia per bit de informaţie
 PS  Db max
C  C Eb 
C =W ⋅log2 1+  ⇔ =log2 1+ ⋅ 
 PN  W  W N0 
- Pentru debit maxim: PS = Es / T= Eb ∙k/ T=C∙ Eb;
- La limită, W → ∞ (C/W → 0),
- Pragul teoretic de zgomot de la care Eb 1
≥ ≅ 0,693 → −1.6dB
se poate realiza o comunicaţie digitală. N0 log2 e
25
 Cu purtătoare impulsuri (Modulaţii în banda de bază);
 Cu purtătoare sinusoidală (trece bandă)
 Modulaţia în banda de bază - coduri de linie
- Banda de bază - domeniul de frecvenţe ocupat de semnalul digital, purtător
de informaţie, care nu a suferit o translaţie de frecvenţă (modulaţie cu
purtătoare sinusoidală);
- utilizată pentru a transmite datele la distanţe de câteva sute, mii de metri pe
cabluri electrice sau fibră optică;
Expresia generală:  ( )
s(t) = gT t − nT ;am ,n ;σ n
- T – durata (perioada) de simbol n
- am,n - simbolurile emise de sursă am ∈A la momentul de timp n; A - alfabetul

sursei; ( an este o variabilă aleatoare discretă )
- σn - starea modulatorului;
-n - o precizare temporală (un moment de eşantionare);
26
- Pentru modulaţia fără memorie:
gT(t)
s(t ) = an ⋅ gT (t − nT )
n
- Exemplu: MIA pe M niveluri
an ∈{(2m −1− M )⋅ d} , m =1...M , M = 2k 0 T t
 Criterii de performanţă:
• Maximizarea ratei binare de transmisie;
• Minimizarea probabilităţii de eroare binară;
• Minimizarea puterii de emisie;
• Minimizarea benzii ocupate (pt acelaşi debit binar);
• Uşurinţa de realizarea a sincronizării de simbol (bit);
• Minimizarea complexităţii sistemului;
27
 Modelul modulaţiei în banda de bază (BB)
 a δ ( t − nT )  a g ( t − nT )  a p ( t − nT )
n
n
n
n T
n
n
n0 ( t )
Emiţător Canal receptor

Sursă Decizie
G(f) C(f) U(f)
r (t ) y (t ) Eşantionare { yn } {aˆ n }
- Sursa - generează o secvenţă staţionară v.a. i.i.d, {an } cu E {an } = 0 şi

{ }
E an2 = σ a2 ; semnalul emis de sursă: anδ ( t − nT )n
- Emiţătorul - gT ( t ) ←→ G ( f ); semnalul transmis pe canal:

F
 a g ( t − nT )
n
n T
- Canalul - c ( t ) ←
F
→C ( f ) (se comportă ca un filtru FTJ) ;
semnalul recepţionat, cu zgomot AWGN:
r ( t ) =  an p ( t − nT ) + n0 ( t ) ; cu p ( t ) = gT ( t ) ∗ c ( t ) ⇔ P ( f ) = G ( f ) ⋅ C ( f )
n
28
 Modelul modulaţiei în banda de bază
 a δ ( t − nT )
n
n  a g ( t − nT )  a p ( t − nT )
n
n
n
n
n0 ( t )

Sursă Decizie
G(f) C(f) U(f)
r (t ) y (t ) Eşantionare { yn } {aˆ n }
- Receptorul - u ( t ) ←
F
→U ( f ) semnalul recepţionat după filtrarea de la
recepţie (necesară pentru limitarea puterii zgomotului) :
y ( t ) =  an q ( t − nT ) + n ( t ) ; cu q ( t ) = g ( t ) ∗ c ( t ) ∗ u ( t )  Q ( f ) = G ( f ) ⋅ C ( f ) ⋅ U ( f )
n
2
si n ( t ) = n0 ( t ) ∗ u ( t )  Sn ( f ) = U ( f ) Sn0 ( f )
- Circuitul de eşantionare – (momentul de sondare pt performanţe optime)
+∞ −1 +∞
yk = y ( t 0 + kT ) = aq
n =−∞
n k −n + nk = a k q 0 + aq
n =−∞
n k −n +  a n q k − n + nk
n =1
simbolul zgomotul
curent ISI - interferenta intersimbol filtrat
29
 a δ ( t − nT )
n
n  a g ( t − nT )  a p ( t − nT )
n
n
n
n n0 ( t ) y (t )
r (t ) {aˆ n }
Sursă Decizie
G(f) C(f) U(f)
a1 a2 { yn }
Eşantionare
{a n }
T a3 T T
 Modelul canalului echivalent (BB)

a1 a2 Canal
n (t ) y (t ) {aˆ n }
{a n }
Sursă Echivalent Decizie
T a3 Q(f) T Eşantionare { yn }
q ( t ) = g ( t ) ∗ c ( t ) ∗ u ( t ) Q ( f ) = G ( f ) ⋅ C ( f ) ⋅ U ( f ) y ( t ) =  an q ( t − nT ) + n ( t ) ;
 ;  2
n
 n ( ) 0( ) ( )
t = n t ∗ u t  n
S ( f ) = U ( f ) Sn0 ( f ) −1 +∞
y k = a k q0 + aq
n =−∞
n k −n +  a n q k − n + nk
n =1
simbol zg.
curent ISI - interferenta intersimbol filtrat
30
MIA digital am = (2m +1− M )d , m = 0,1,...,M −1
- decizii eronate dacă:
ISI+nk > d pentru m = 0,...,M −1; am = (− M +1)d ...(M −1)d
Obs: şi în absenţa zgomotului

pot apare decizii eronate din
cauza ISI≠0.
- Criterii pentru eliminare ISI:

Criteriul I al lui Nyquist.
(forma pt funcţia pondere globală
g ( t ) ∗ u ( t ) ←
F
→ G ( f ) ⋅U ( f )
pentru ISI=0)
31
 Criteriul I al lui Nyquist (pt ISI=0)
- condiţiile ce trebuie îndeplinite de factorul de transfer global Q(f) pentru
anularea interferenţei intersimbol (ISI) la momentul de eşantionare :
1 pt n = 0
qn = q[n]= q(t0 + nT ) =δ (n) = 
0 in rest
Pt MIA digital cu impuls purtător δT (t ) = δ (t − nT )
n

qδ (t ) =  q(nT )δ (t − nT ) 
F
→ Qθ ( f ) = 1 Q f − n 
 n T n  T   Qθ ( f ) =1= 1 Q f − n 
 T n  T
impunind qδ (t ) =δ (t ) 
- se defineşte factorul de transfer echivalent în tensiune, restrâns la o perioadă:
Qeq ( f ) =T ⋅Qδ ( f )⋅ P1 ( f ) ; cu P1 ( f ) =σ  f + 1  −σ  f − 1  ; fN = 1 frecventa Nyquist
2T 2T  2T   2T  2T
 π t  π (t - nT ) 
 qeq (t ) = F {Qδ ( f )}= qδ (t )*sinc  =  q(nT )⋅sinc
1

T  n  T 
- Funcţiile q(t) şi qeq(t) au aceleaşi valori ale eşantioanelor la momentele nT .
32
 Soluţia de bandă minimă (pt ISI=0)
Qeq ( f ) =T ⋅ p 1 ( f )  qeq (t ) = sincπ t  = sinc(ωN t ) = sinc(2π fN t )
2T T 
Concluzie: dacă un sistem in BB are caracteristica de transfer globală Qeq ( f )
care asigură ISI=0 (la momentele de eşantionare), fără zgomot poate transmite
fără eroare un simbol de durată T ocupând o bandă de frecvenţă fN=1/2T.
Exemplul 1. dacă numărul biţilor mapaţi per un simbol este log2M=1, rezultă un
debit binar maxim: R = Db = 1/T = 2∙fN bit/s şi
o eficienţă spectrală maxima: η = Db/W = 2∙fN / fN =2 bit/s/Hz.
Exemplul 2. pt o modulaţie multinivel log2M >1, rezultă un
debit binar maxim: R =Db = log2M∙1/T = log2M∙ 2∙fN bit/s şi
eficienţa spectrală maxima: η = Db/W = log2M∙ 2∙fN / fN = log2M∙ 2 bit/s/Hz.
Exemplul 3. dacă se consideră în plus şi zgomot aditiv, Gaussian, alb (AWGN)
se poate stabili Eb / N0 minimă pentru eficienţa spectrală η (limita Shannon):
 PS   Eb  Eb 2η −1
Db < Db _ max =W ⋅log2 1+   η < log2 1+η ⋅   ≥
 PN   N0  N0 η
33
 Soluţia de bandă minimă (pt ISI=0)
Neajunsuri: - funcţia pondere nu este cauzală - se poate realiza fizic dacă se
acceptă o întârziere:
qeq (t ) = sinc ωN (t − t0 ) ; qeq (t ) = 0  Qeq ( f ) =T ⋅ p 1 ( f )⋅e− jωN t0

t <0
2T
- este foarte sensibilă la eroarea momentului de eşantionare optim;
Q( f ) q(t ) = sinc(t / T )
T 1
−1 1
2T f
0 2T
f ⋅T − 2T − T 0 T 2T t
t /T
 Soluţia de bandă ne-minimă (pt ISI=0)
- Se acceptă o bandă mai mare decât fN=1/2T , cu un procent – factor de
depăşire (roll-off) – β, dar cu păstrarea ISI=0 şi aceeaşi rată de simbol 1/T →
banda: W=(1+β)∙fN , cu 0<β<1. (Există multe soluţii posibile);
 Criterii pentru forma pulsului
- Să reducă ISI la recepţie;
- Să ocupe banda de frecvenţă eficient (bandă mică);
- Să asigure robusteţe la eroarea de sincronizare (jiter) – lobi laterali mici ai
formei în timp;
 Pulsuri (filtre) de tip Nyquist
- ISI = 0 la momentele de eşantionare (în timp);
- Funcţia de transfer (în frecvenţă) – convoluţia dintre o funcţie rectangulară şi o
funcţie reală pară;
- Forma pulsului (în timp) – reprezentată ca produsul dintre sinc(t/T) şi o funcţie
de timp;
Exemplu: caracteristica cosinus ridicat ;
35
 Familia de caracteristici de tip cosinus ridicat
 T ; ω ≤ ω N (1 − β ) ω N = 2π f N = π T

T  T  cos (ω N t )
QRC (ω ) =  1 + cos  ( ω − ω N (1 − β ) )  ; ω N (1 − β ) < ω ≤ ω N (1 + α )  q RC ( t ) = sinc (ω N t ) 2
2   2β   2β t 
1−  
 0 ; ω (1 + β ) < ω  T 
 N
W − fN
W − f N : exces de banda → β =
fN
• Lăţimea de bandă necesară:

- pt BB: W=(1+β)∙fN /2
- pt trece bandă: W=(1+β)∙fN
• Obs
- În practică se utilizează caract. radical din RC (RRC)
G ( f ) = U ( f ) = H RRC ( f ) = QRC ( f )
g ( t ) = u ( t ) = hRRC ( t ) = F −1
{H ( f )}
RRC
36
 Exemple impulsuri
Ampl.
Forma de undă pt Ampl. Forma de undă pt
[V] caracteristica RC cu ISI=0 [V] caracteristica RRC
Simboluri de date Simboluri de date
Al doilea impuls Al doilea impuls
t/T t/T
Primul impuls Primul impuls
Al treilea impuls Al treilea impuls
La t =nT, forma de undă are valorile La t =nT, forma de undă are valori diferite
simbolurilor transmise (ISI=0) de simbolurilor transmise
37
 Diagrama ochiului
- Afişarea semnalului BB în domeniul timp (osciloscopt) pe durata T , centrat pe
momentul optim de eşantionare (Tn-T/2 , Tn+T/2);
Distorsiunea
datorată ISI Marginea de
Se evaluează: zgomot
-Distorsiunea datorată ISI;
Amplitudine [V]
-Sensibilitatea la err de sincro;
Prag de
decizie
-Marginea de zgomot;
Sensibilitate la
eroare de
sincronizare
jiter de timp
sincronizare
38
 Exemple diagrame ale ochiului
Diagrama ochiului: ISI=0, zg=0 Diagrama ochiului: ISI≠0, zg=0
Diagrama ochiului: ISI=0, Eb/N0=20dB Diagrama ochiului: ISI ≠ 0, Eb/N0=20dB
q(t ) = δ (t ) + 0.7δ (t − T39

)
 Observaţie – capacitatea canalului AWGN
Pentru evaluarea posibilităţilor de îmbunătăţire ale unei transmisiuni pentru
canale AWGN (distanţa până la limita Shannon) - capacitatea canalului per
dimensiune “reală”, Cd şi eficienţa per dimensiune “reală”, ηd .
Cu un semnal real de bandă W =fN se pot transmite (cu ISI=0) 2∙fN
eşantioane independente per sec → 2∙fN dimensiuni (dim) per sec.
• Capacitatea normată a canalului ( per dimensiune: Cd = C / 2∙fN );
• rata binară normată (per dimensiune a semnalului : Db_d =Db / 2∙fN );

Astfel:
C W  PS 
Cd = = ⋅log2 1+ 
2 fN 2 fN  PN 
1  Db Eb  1  Eb 
= ⋅log2 1+  = ⋅log2 1+ 2⋅ Db _ d ⋅ 
2  W ⋅ N 0  2  ⋅ N 0 
Db _ d =Cd
1  Eb  Eb 22Cd −1
= ⋅log2 1+ 2⋅Cd ⋅   ≥
2  ⋅ N0  N0 2Cd
40
Exemple:
• NRZ-L (Non-return-to-zero)
− Simplu curent: {0 , +A} (au comp. DC), aplicaţii: FO;
− Dublu curent: {-A / +A ↔ 1 / 0} (comp. DC redusă),
aplicaţii:TP, cablu coaxial; (exp: RS232);
− Probleme cu sincronizarea;
• NRZI (Non-Return-to-Zero Inverted): 1→ tranziţie, 0→lipsă
tranziţie la începutul intervalului; (simplu curent sau dublu curent);
− mai robuste la zgomot decât NRZ;
− probleme de sincronizare;
• RZ (Return-to-zero)- trei nivele de tensiune: 1→ {+A} pt T/2 şi
{0V} pt T/2; 0→ {-A} pt T/2 şi {0V} pt T/2:
− Comp DC redusă;
− Fără probleme de sincronizare;
− Bandă necesară mai mare (dublarea numărului tranziţiilor);
41
Exemple:
• Manchester (bifazic): 1→ front “+” al semnalului ckl, 0→ front
“-” al semnalului ckl; aplicaţie: IEEE802.3 (Ethernet)
− Tranziţii la mijlocul fiecărui interval;
− fără probleme de sincronizare;
− Bandă mai mare ca NRZ (dublarea numărului tranziţiilor);
− Utilizare ca semnal dublu curent;
− Capacitate de detecţie a erorilor;
• Manchester diferenţial (bifazic diferenţial): 1→ modificarea
fazei semnalului ckl cu 180º, 0→ fază nemodificată; aplicaţie
IEEE802.5 (token ring):
− Similar cu Manchester dar mai robust la zgomot;
• Miller - divizare numerică cu 2 a codului bifazic diferenţial:
− Bandă necesară mai mică (reducere la ½ a frecvenţei
tranziţiilor faţă de Manchester diferenţial);
42
• AMI (Alternate Mark Inversion): 0→0V, 1→ valoare alternativă
{+A sau -A}; aplicaţie: prima generaţie PCM;
− Probleme de sincronizare pt secvenţă lungă de 0, soluţie
utilizează un scambler; (Scamblare = egalizare probabilităţi
pt 1 şi 0 păstrând lungimea secvenţei; descramblare la
recepţie);
− Capabilitatea de detecţie a erorilor;
− Pseudoternary – codificare inversă a lui 0 şi 1 ;
− Comp. continuă nulă;
− Mai sensibil la erori, necesită o putere dublă pt acelaşi
BER faţă de NRZ;
•B3ZS (cod bipolar cu înlocuirea a trei 0 consecutivi) : 0→0V,
1→ valoare alternată {+A sau -A};
− un grup de 3 zerouri (000) se transmite 00Vi;
− Pt o succesiune mai lunga de 3 zerouri, fiecare grup de 3
zerouri, după prima violare, se modulează B0Vi;
43
• B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution): un bloc de 8 zerouri
consecutive este înlocuit cu pulsuri care violează alternanţa:
− Ultimul impuls pozitiv → 0,0,0,+A,-A,0,-A,+A;
− Ultimul impuls negativ → 0,0,0,-A,+A,0,+A,-A;
• CMI (Coded Mark Inversion): 0→ tranziţie pozitivă, la mijlocul
intervalului; 1→ valoare alternată {+A sau -A}; aplicaţie: ierarhia
digitală PDH fluxul E4;
• 2B1Q - caz particular de modulaţia multinivel: unui grup de
doi biţi îi corespunde un simbol cuaternar din valorile posibile
{ -450mV, -150 mV, 150 mV si 450 mV}. Aplicaţie: in reţelele
ISDN în interfaţa cu rata de bază (BRI - Basic Rate Interface).
44
• HDB3 (High Density Bipolar of order 3 code): 0→0V, 1→
valoare alternativă {+A sau -A}; un grup de 4 zerouri (0000) se
transmite 000Vi;
- dacă între două grupe de 4 zerouri avem un număr impar de 1 atunci 000Vi;
- dacă avem un număr par de 1 atunci B00Vi;
• mBnB - pentru un grup de m biţi (cuvânt de date) se transmit
n biţi (cuvânt de cod); reprezentare de tip NRZ (dublu curent pt
comunicaţii pe fire metalice şi simplu curent pentru comunicaţii
pe FO);
− 4B5B , aplicaţii: LAN 100BASE-TX , AES10-2003 MADI
(interfaţa audio digitala a PC-ului), aplicaţii pe FO;
− 6B/8B , aplicaţie pe FO;
− 8B/10B aplicaţii: interfaţa PCI Express, IEEE 1394b
(firewire), Serial ATA, SAS , Fibre Channel, SSA, Gigabit
Ethernet, XAUI, DVI, DVB Interfata Seriala Asincrona (ASI)
− 64B/66B - eficienţa maximă, propus în 2002
− EFM (8B/14B) aplicaţii: CD şi DVD;
45
 Coduri de linie Date/biţi 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1
Asigură frecvenţa Tact (clock)
tranziţiilor semnalului NRZ
pt sincronizarea de NRZI
simbol sau bit; RZ
Manchester
Manchester
diferenţial
Miller
AMI
V
B3ZS V
CMI
V
HDB3 V
00
10
2B1Q 11
01
46
• Proprietăţile semnalelor de linie
- să ocupe o bandă de frecvenţe cât mai mică;
- să nu aibă componente la frecvenţe joase;
- să permită refacerea semnalului de tact;
- să fie cât mai robuste la zgomot;
• Exemple:
- Semnalul codat Miller are bandă îngustă de frecvenţă, componenta pe
frecvenţa de tact mică;
- Semnalul bifazic nu are componente la frecvenţele joase, are componentă
importantă pe frecvenţa de tact, dar ocupă o bandă mare de frecvenţe;
- Semnalul simplu curent are spectrul mai îngust decât semnalul bifazic,
componente importante la frecvenţe joase şi nu are componentă pe frecvenţa
de tact;
47
 Densitatea spectrală de putere
Remember:
- x(t) proces aleatoriu, real cu densitatea de probabilitate de ordin 1: p1 ( x) = p( x1 ,t1 )
+∞
- Momentul de ordin n :
{ } 
E xn (t ) = xn p( x ,t )dt
1 1 1
−∞
+∞
- Media statistică: mx = E{x(t )}=  xp( x,t )dx =ct pentru procese SSL;
−∞
2
- Varianţa σ = E{x (t1 )}−( E{x(t1 )})
2
x
2
- Deviaţia standard (dispersie): σ x = σ x2

+∞
{
- Funcţia de intercorelaţie: rxy (t1 ,t2 ) = E x(t1 ) y(t2 ) = }  x y p( x , y ;t ,t )dx dy
1 2 1 2 1 2 1 2
−∞ +∞
- Funcţia de autocorelaţie statistică rxx

+∞
(t ,t )= E{x(t ) x(t )}=  x x p( x , x ;t ,t )dx dx
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
−∞
rxx (τ ) = E{x(t1 ) x(t1 +τ )}=  x1 x2 p( x1 , x2 ;t1 ,t1 +τ )dx1dx2 pentru SSL
−∞
48
Remember (cont):
- z(t)= x(t) +jy(t) proces aleator complex
- Funcţia de autocorelaţie statistică
rzz (t1 ,t2 ) = E{z(t1 ) z* (t2 )}= rxx (t1 ,t2 ) + ryy (t1 ,t2 ) + j ryx (t1 ,t2 ) − rxy (t1 ,t2 )
- Funcţia de intercorelaţie:
rzw (t1 ,t2 ) = E{z(t1 )w* (t2 )}= rxu (t1 ,t2 ) + ryv (t1 ,t2 ) + j ryu (t1 ,t2 ) − rxv (t1 ,t2 )
- Pentru procese SSL: mz = mz (t1 ) =const.


rzz (t1 ,t2 ) = r (τ ) , τ =t1 −t2
r (t +τ ,t) = r (τ )=r (−τ )
 zz* zz* z*z
- Procese ciclostaţionare:
mz (t) = mz (t + kT ) media procesului este periodica

rzz (t +τ ,t ) =(t +τ + kT ,t + kT ) si rzz* (t +τ ,t) =(t +τ + kT ,t + kT )
49
 Densitatea spectrală de putere (DSP)
- Semnale deterministe – teorema lui Parceval:
∞ +∞
2
Es =  s (t)dt =  S ( f ) df
2
2 −∞ −∞
W ( f )= S ( f )
reprezintă densitatea spectrala de putere a semnalului s(t);
- Semnale aleatore – Teorema Wiener-Hincine:
+∞ +∞ +∞
2
rs (τ ) = E{s(t +τ )s* (t )}=  s(t +τ )s* (t )dt =  S ( f ) e j 2π f τ dτ =  W ( f )e j 2π f τ dτ
−∞ −∞ not −∞
- DSP pentru un proces complex z(t )∈C : Szz ( f ) = Wz ( f ) = F rzz (τ ) { }
2
Syy ( f ) = H ( f ) Sxx ( f ) y(t)
x(t) h(t)
my = H (0)⋅mx H(f)
Sx(f) Sy(f)
- DSmP pentru un proces ciclostaţionar:
not
rzz (τ )= 1  rzz (t +τ ,t )dτ  Szz ( f ) = Wz ( f ) =F {rzz (τ )}
T T
Funcţia medie de autocorelaţie Densitatea spectrală medie de putere
50
- Pentru modulaţie în banda de bază fără memorie (MIA digital)
gT(t)
s(t ) = an ⋅ gT (t − nT )
n
- gT(t) impulsul de bază (exp: dreptunghiular);
cu gT (t )∈R , G( f )=F {gT (t )} 0 T t
- an – simbolul transmis în intervalul [nT, (n+1)T] şi E{an}= ma , E{an+k ,an}= raa (k )

- Funcţia de autocorelaţie:
rss (τ ) = E{s(t +τ )s(t )}= raa (k ) gT (t +τ −T (k + m)) gT (t − mT )
k m
- Procesul este ciclostaţionat cu perioada T → Funcţia medie de autocorelaţie:

T +∞
rss (τ ) = 1  rss (t +τ ;t )dt = 1 raa (k )  gT (u +τ − kT ) gT (u)du
T0 T k −∞
1
F {rss (τ )}= Sss ( f )= G( f ) raa (k )⋅e
2 - jk 2π fT 1 2
= G( f ) Saa ( f )
T k T
51
1
F {rss (τ )}= Sss ( f )= G( f ) raa [k]⋅e
2 - jk 2π fT 1 2
= G( f ) Saa ( f )
T k T
2
G( f )  +∞ k =+∞

S ss ( f ) =
T  
2
k =1
 2
 2
k =−∞
k
raa [0]− ma + 2raa [ k ]− ma  cos( 2π kf T )+ ma  δ f − ( )
T 
• DSmP a semnalului transmis în BB depinde de:
- Proprietăţile impulsului de bază: g (t ) ←
→ G( f )
F
- DSP a secvenţei emise de sursă: Saa ( f )

Pt secventa {an} proces aleator discret, staţionar cu variabile mutual necorelate
raa [k]= E{an+k an}= E{an+k}E{an}= ma2 pentru k ≠ 0

raa [0]= E{a }= m +σ δ [k] ;
2
n
2
a
2
a ( { 2
a }
2
σ = E (an − ma ) = E{an2}− ma2 )
52
• DSmP pentru proces SSS şi variabile mutual necorelate:
2 2 - jk 2π fT  σ a
2 2
1
Sss ( f ) = G( f ) σ a + ma e
2 m  f −k 

2
=
 T G ( f ) + a
G ( f ) δ  
T  k  T 2
k  T 
2
σ a2 ma2 k  δ f −k 
2  
2
= G( f ) + G  
T T k T   T 
partea continua partea discreta
(contine informatia) (nu contine informatia → pentru sincronizare de simbol)
• DSmP pentru procese cu media nulă ma=0
σ a2 2
Sss ( f ) = G( f )
T
53
• Expresii compacte ale DSP pt impuls g(t) dreptunghiular
- NRZ şi NRZI
2
 sin(π f ⋅T ) 
Ws 1 ( f ) = A T   = A T sinc (π f ⋅T )
2 2 2
 π f ⋅T 
- Manchester şi Manchester dif
Ws 2 ( f ) = A2T ⋅sin 2  π f ⋅ T ⋅sinc 2  π f ⋅ T 

 2  2
- multinivel
d 2 pTbit
Ws 4 ( f ) =
3
( M 2 −1)sinc 2 (π pfTbit )
- Miller
1+ 4⋅cos(π f ⋅T ) + 4⋅cos 2 (π f ⋅T ) − 4⋅cos 3 (π f ⋅T )
Ws 3 ( f ) = A T 2
⋅sinc 2  π f ⋅ T 
1−8⋅cos (π f ⋅T ) + 32⋅cos (π f ⋅T )
2 4
 2
54
 Modulaţii de tip trece bandă
- purtătoare sinusoidală de frecvenţă fc, care are rolul de a translata densitatea
spectrală de putere a semnalului modulat în jurul frecvenţei fc. (similar cu
modulaţia analogică);
 Exemple de modulaţie digitale:
• ASK - Amplitude Shift Keying;
• PSK - Phase Shift Keying; (caz partic.: BPSK – Binary PSK);
• QAM - Quadrature Shift Keying;
• FSK - Frequency Shift Keying;
CPFSK - Continuous Phase FSK (MSK- Minimum Shift
−
Keying , GMSK – Gaussian Minimum Shift Keying );
− OFDM – Orthogonal Frequency Division Multiplexing;
55
 ASK – modulaţia digitală de amplitudine
Relaţia: +∞ g(t)
sASK (t ) =  am ,n gT (t − nT )cos(2π fc t ) cu m = 0,...,M −1
n=−∞
- fc este frecvenţa purtătoarei sinusoidale;
- g(t) este impulsul unui semnal real, de durată T; 0 T t
- am,n - valoarea am a amplitudinii pe durata intervalului de timp n, (nT… (n+1)T)
{am , 0≤m≤ M −1} M = 2k sup { gT ( t )} = [ 0, T ]
sm (t) = Re{am gT (t )e j 2π f t}= am gT (t)cos(2π fc t )
c
cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T
am =(2m +1− M )d , m = 0,1,...,M −1
- 2d este distanţa dintre două amplitudini adiacente;
- Debitul binar = numărul de biţi transmişi în unitatea de timp şi se măsoară în
biţi per secundă (bps). Db - debitul binar, → perioada de bit, Tb =1/Rb;
- Rata de simbol (viteză de semnalizare) = numărul de simboluri transmise în
unitatea de timp (1s) ; se măsoară în baud (simb/s). Dacă R este rata de
simbol, → perioada de simbol sau interval de simbol (intervalul de timp pe care
se transmite un singur simbol), T =1/R;
56
 ASK
- Energia medie: T T 1 0 0 1 0
εm =  sm2 (t )dt = 1 am2  gT2 (t )dt = 1 am2 Eg
0
2 0
2 T
- εg energia per o perioadă de simbol a impulsului g(t) ε g =  g 2 (t )dt

0
 () 2 g (t )cos 2π f t
 Scriere vectorială: sm (t) = sm f (t ) f t = ( c)
 Eg
- simbolul (amplitudinea) transmis sm 
 1 E = 2d ⋅m 1 E
- f(t) - formă de undă comună tuturor simbolurilor, sm = Am g g
2 2
de energie unitară: T
f (t)dt=1
2
- Funcţiile fk(t) asociate formelor de undă

0 T 2
 fkk (t)dt =1
Sunt ortonormate (pe perioada de simbol T) 0
T
- ASK – o singură dimensiune – o singură funcţie f(t) ;  f 2 (t)dt =0 cu k ≠l
0 kl
57
 ASK
Reprezentarea vectorială – constelaţia modulaţiei:
(Mapare Gray)
(a) M=2
- distanţa Euclidiană dintre două simboluri

(b) M=4
( m p ) = 12 Eg Am − Ap = d 2 Eg m− p
() 2
dme, p = s − s
()
e
- distanţa Euclidiană minimă : dmin = d 2 Eg (c) M=8
(e)
- Detecţie eronată de simbol ← valoarea zgomotului > 1/ 2⋅d min ;
Obs: ASK este de tip BLD;
ASK cu bandă laterală unică (BLU) - transformata Hilbert ,gˆT (t ) = H{gT (t )} :
sm (t ) = Re{am gT (t )e j 2π fct ± jam gˆT (t)e j 2π fct} cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T
58
 PSK – modulaţia digitală de fază pΠ(t)
Relaţia: +∞ +∞ 1
2π
sPSK (t) =  Acos(2π fc t +θ (t − nT ))=  sm (t − nT ) cu θ (t ) = ⋅m⋅ pΠ (t )
n=−∞ n=−∞ M
- fc este frecvenţa purtătoarei sinusoidale;
0 T t
- A – amplitudinea purtătoarei;
- pΠ(t) impulsul de valoare 1 şi durată T ;
Formele de undă pentru cele M simboluri diferite (faze diferite):
{
sm (t )= Re g (t )e
j 2π m
} ( )
e j 2π fct = g (t )cos 2π fc t + 2π m cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T
M
M
( ) ( )
= g (t )cos 2π m cos(2π fct ) − g (t )sin 2π m sin(2π fc t )
M M
g(t)
- g(t) este impulsul unui semnal real, de durată T;

- Energia semnalelor PSK aceeaşi pentru toate simbolurile:
T T 0 T t
Em =  sm2 (t )dt = 1  g 2 (t )dt = 1 Eg
0
20 2
59
 PSK
• cu funcţii ortonormate: sm (t) = sm1 f1 (t) + sm 2 f2 (t )
- amplitudinile transmise sm1 , sm2
 () 2 g (t )cos 2π f t  Eg
- f1(t), f2(t) – funcţii ortonormate
cu care se descriu formele de
 1


f t =
E g
T ( c)
si
 m1


s =
2 ( )
cos 2π m
M
 f (t )=− 2 g (t )sin(2π f t )  Eg
undă pentru modulaţia PSK;
2
 E g
T c

( )
2π
sm 2 = 2 sin M m
T
1 pentru a =b
 a b ( ) 0 pentru a ≠b
f (t ) f t d t = cu a,b∈{1,2}
0
- sm se reprezintă printr-un punct într-un spaţiu cartezian, (bidimensional) cu

axele reprezentate de cele două funcţii f1(t) şi f2(t):
 Eg Eg 
sm =[sm1 sm 2 ]= 
 2
( )
cos 2π m
M 2
sin 2π
( )
m
M 
cu m =0,...,M −1
60
f2 (t ) f2 (t ) f2 (t )
 PSK Zona de 01 s2 011 s3
decizie pt s4 001
010 s2
simb s3 ε g /2
ε g /2 1
ε g /2 00 ft1 ( ) s5 000
0 11
s2 s1 f1 (t ) s s1 110 s1 f1 (t )
3
111 s8
s6 100 Zona de
10 s4 s7 decizie pt
101
simb s8
(a) BPSK (b) QPSK (b) 8-PSK
- distanţa Euclidiană dintre două simboluri:

Eg   2 2

(e)
dm , p = sm −s p = 
2   ( ) ( )
cos 2
M
π m − cos 2π p 
M  
+ 
( ) ( )
sin 2
M
π m − sin 2π p 
M  
=
 M (
Eg 1−cos 2π (m − p) 

)
- distanţa Euclidiană minimă:
(e)
dmin

 M 

= Eg 1− cos 2π  ( )
61
 Exemplu: BPSK (Binary Phase Shift Keying)
+ Ag(t − nTb )cos(ωc t ), daca bn =1
sBPSK (t) = 
− Ag (t − nTb )cos(ωct ) =+ Ag(t − nTb )cos(ωc t +π ) daca bn =0
Tb
Definid d (t )= 2⋅bn −1 , t∈[nTb ,(n +1)Tb ] ; gT (t ) =σ (t) −σ (t −Tb ) cu Eg =  gT2 (t )dt =T =Tb
0
∞ ∞
sBPSK (t ) =  A⋅d (nTb )gT (t − nTb )cosωc t =  A⋅cos(ωc t + d (nTb )⋅ gT (t − nTb )⋅π )
n =−∞ n =−∞
-reprezentarea în spaţiul semnalelor : 

 f (t) = 2 cos(2π fct )
 Tb

s =− A 1T s = A 1T
 1 b 2 b
- distanţa Euclidiană (minimă): 2 2
() 2 Tb
e
dmin = (s1 − s2 ) =2 A
2
- Debitul binar = viteza de semnalizare (Tb=T)

62
 Exemplu: BPSK (Binary Phase Shift Keying)
- Reprezentarea constelaţiei şi forma de undă în domeniul timp
s1 s2
f(t)
Tb 0 Tb
−A +A
2 2
()
e Tb
dmin =2 A
2
1 0 0 1 0
t
63
 QAM
- Se utilizează două purtătoare în cuadratură cos(2π fc t) , sin(2π fct) ;
+∞
sQAM (t ) =   Amc ,n ⋅ gT (t − nT )⋅cos(2π fc t ) − Ams ,n ⋅ gT (t − nT )⋅sin(2π fc t )
n=−∞
- Un simbol din secvenţa QAM
sm (t ) = Re{( Amc + jAms ) g (t )e j 2π fct} cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T
= Amc g (t )cos(2π fct ) − Ams g (t )sin(2π fc t)
- Amc şi Ams sunt amplitudinile semnalului

Altă reprezentare sm (t)= Re{Vm e jθ gT (t)e j 2π f t}=Vm gT (t)cos(2π fc t +θm ) cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T
m c
- echivalentul de joasă frecvenţă al semnalului :

Ams
s m (t ) LF =Vm e jθm gT (t ) cu Vm = Amc
2 2
+ Ams si tg(θm ) =
Amc
64
 QAM
- reprezentarea cu două funcţii ortonormate
 () 2 g (t)cos 2π f t
 1f t = ( c)
 E g
sm t = sm1 f1 t + sm 2 f2 (t )
( ) ( ) unde 
 f (t) =− 2 g (t )sin(2π f t )
2 E
c
 g
- Descrierea sub formă vectorială (un punct în planul constelaţiei simbolurilor)

 Eg Eg 
sm =[sm1 sm 2 ]=  Amc Ams  cu m =0,...,M −1
 2 2 
- Distanţa Euclidiană
dm(e,)p = sm −s p = 1 Eg ( Amc − Apc ) +( Ams − Aps ) 

2 2
2  
- Amplitudini discrete Am =(2m +1− M )d si Ap =(2 p +1− M )d m, p =0,1,...,M −1
(e)
- Distanţa Euclidiană minimă : d min = d 2 Eg
65
 QAM
- Reprezentarea constelaţiilor modulaţiilor QAM rectangulare:
f2(t)
M ∈{4,16, 32, 64,128, 256}
f1(t)
66
 FSK
- o bandă de frecvenţă de lărgime MΔf este divizată în M subbenzi, fiecare de
lărgime Δf ; pe fiecare sub-bandă se transmite sau nu câte o purtătoare în
funcţie de semnalul informaţional digital.
Relaţia:
 j 2π (m∆f ) t j 2π fc t 
sm (t ) = Re 2ε ⋅e e =
2ε cos 2π f t + 2π m∆f t
( c ) cu m=0,...,M −1 si 0≤t ≤T
 T  T
Modulaţia BFSK în timp: 1 0 0 1
f1 f0 f0 f1
- echivalentul de joasă frecvenţă (anvelopa complexă)
sl m (t) = 2ε ⋅e
j 2π (m∆f ) t
cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T
T T
2
- Toate formele de undă (simbolurile) au aceeaşi energie pe T : sl m (t ) dt = 2 ES
0
67
 FSK
- Se defineşte coeficientul de corelaţie dintre două forme de undă :
1
T
2 ES T j 2π (m−n)∆f t sin π T (m − n)∆f  jπT (m−n)∆f
 ( ) ( ) 
*
ρmn = slm t sln t dt = ⋅ e d t = e
2 ES 0 2 ES T 0 π T (m − n)∆f
sin π T (m − n)∆f 
- Cu partea reală: ρ r = Re {ρ mn} = ⋅cos π T (m − n)∆f 
π T (m − n)∆f
ρ = 0  ∆f = k cu m ≠ n, k∈Z
- Pt simboluri independente trebuie ca: r
2T
- distanţa minimă dintre două subpurtătoare adiacente: ∆f = 1 pentru m − n =1
2T
- Reprezentarea vectorială a modulaţiei M-FSK s1 =  ES 0 0 ⋯ 0 0
într-un spaţiu M-dimensional:   
s2 = 0 ES 0 ⋯ 0 0
 
- distanţa Euclidiană dintre simbolurile m şi n ⋮
s = 0 0 0 ⋯ 0 ES 
egală cu distanţa minimă: M 
dm(e,)n = sm −sn = 2 ES =dmin
(e)
68
 FSK
- Reprezentarea în spaţiul vectorial a modulaţiei 3-FSK
f2(t)
s2
2ε
2ε
ε s1 f1(t)
s3
f3(t) 2ε
- Numărul de frecvenţe utilizat este o putere a lui 2 (egal cu numărul de

simboluri ale modulaţiei);
- Un caz particular îl reprezintă modulaţia BPSK sau M-QAM a fiecărei
frecvenţe ortogonale cu un alt simbol → OFDM;
69
 Alte tipuri de modulaţii digitale
• QPSK (Quadrature Phase Shift Keying) – 2 biţi per simbol;
• OQPSK (offset-QPSK) – reducerea benzii de frecvenţă;
• DPSQ (Differential QPSK) – demodulare necoerentă;
• CPSK (continuous PSK) – reducerea benzii de frecvenţă;
• MSK (Minimum-shift keying) – modulaţie binară FSK cu banda

minimă;
• GMSK(Gaussian MSK ) – modulaţie MSK cu impuls
Gaussian, utilizată în GSM – modulaţia pe interfaţa radio;
• OFDM (Orthogonal frequency-division multiplexing) schemă
de modulaţie complexă care reduce efectul ISI.
70
 Tehnica OFDM → banda canalului =W
Spatiere ∆f = W / N = 1/ NT
- Tip special de modulaţie în frecvenţă;
- Se împarte spectrul disponibil în mai
multe subcanale (subpurtătoare);
- Fiecare canal este de bandă îngustă
(fading plat) – nu introduce ISI;
- Pe fiecare subpurtătoare se modulează
un alt simbol de transmis de la acelaşi
emiţător (se utilizează impuls dreptunghiular
sau cosinus ridicat);
- Pentru emisie se grupează N
simboluri în cadre sau
simboluri OFDM ;
- Implementare simplă
cu IFFT şi FFT;
71
 Tehnica OFDM Prefixul ciclic
- Expresia semnalului modulat OFDM
+∞ N −1
CP
s (t ) =  x
l =−∞ k = 0
k ,l φk ( t − lT )
- T durata simbolului OFDM
 1  W  - TCP durata prefixului ciclic
 ⋅ exp  j 2π k ( t − TCP  , pt t ∈ [ 0, T ]
) - W lărgimea de bandă a
φk ( t ) =  T − Tcp  N 
canalului;
 - N numărul de subpurtătoare
 0 , in rest
- Porţiunea de la sfârşitul simbolului OFDM se repetă la început – prefixul ciclic;
FH
- Capacitatea OFDM: C =  log

FL
2 1 + ρ ( f )  df FL , FH –frecv min şi max ale canalului
ρ(f ) – SNR per Hz
72
 Tehnica OFDM
- Prefixul ciclic conţine toată ISI datorată întârzierilor căilor diferite de
propagare, dacă TCP > τmax (întârzierea maximă);
- CP asigură ortogonalitatea subpurtătoarelor în semnalul recepţionat (ICI=0);
- La recepţie, datele aferente prefixului ciclic se elimină;
- Implică o reducere a SNR echivalent şi a capacităţii de (T-TCP /T ) ori;
Cadrul curent
 T  Porţiune afectată de
SNRLOSS = −10 log10 1 − CP  interferenţa multicale (ISI)
Porţiune utilizabilă
 T  Date utile
Obs: Cadrul anterior C P Cadrul curent Cadrul

următor
- OFDM permite multiplexarea CP

mai multor tipuri de informaţii
pe subpurtătoare diferite: informaţii CP
de date, pentru sincronizare, pentru
estimarea canalului, şi chiar a informaţiilor τ max
de la mai mulţi utilizatori → OFDMA (acces multiplu cu diviziune în OF);
73
 DSmP pt modulaţiile de tip trece bandă
Se defineşte sLF(t) echivalentul de joasă frecvenţă al semnalului modulat trece
sLF t =am gT (t − nT )
bandă s(t). () {( ) j 2π fct
s t =Re sLF t ⋅e } ()
cu
n
- am secvenţă de v.a. complexe, cu funcţia discreta de autocorelaţie raa[k];
- gT(t) – impuls determinist (de joasă frecvenţă);
- sLF(t) – proces ciclostaţionar cu perioada T (pt medie şi fct autocorelaţie);
- DSmP pentru semnalul modulat de tip trece bandă:
1 1
S( f ) = S sLF sLF ( f − f c ) + S sLF sLF ( f + f c )
4 4
74
 Receptorul optim
- Criteriul: rata de eroare binară (BER – bit error rate).
Modelul recepţiei pentru un canal AWGN (cu zgomot aditiv, alb, Gaussian):
r(t) = sm (t) + z(t) , 0≤ t ≤T

- La recepţie: reducerea efectului zgomotului, detecţie de simbol, demapare.
z(t)
Decizie
sm(t) r(t) Demodulator
rout(t) rout(nT)
Detector
sˆm ( nT )
Demapare
{bˆ }n
nT
- SNR maxim la t=nT, la ieşirea demodulatorului, cu funcţia de transfer H(f) :

+∞ 2
(t ) = 
j 2π t0
H ( f )S ( f )e df 2
 Pr  2
r 0 +∞
S( f ) max
  = out −∞
+∞
≤ df  H ( f ) = S* ( f )e− j 2π t0
 Pnoise out zout (t0 )
2 2 P (f)
−∞
 H ( f ) Pzz ( f )df −∞ zz
75
 Receptorul optim
- SNRmax la ieşirea demodulatorului: +∞
2
T
2  S ( f ) df 2  s2 (t )dt
*  P  2E
H ( f ) = S ( f ) e− j 2π tT ⇔ h(t ) = F {H ( f )}=s(T −t)
−1
  r  = −∞ = 0 = S
 Pnoise out N0 N0 N0
- f1(t), f2(t) ,…, fN(t) - funcţiile ortonormate
f1(t)
T
r1
Realizare:  ( ) dt
0
- Înmulţire cu funcţiile f2(t)
Ortonormate; T r2
Semnal ( ) dt La blocul de
- Integrare pe o perioadă
0
recepţionat decizie
r(t)
de simbol T; fN(t)
- Se eşantionează la momentele nT; T rN
- Se decide simbolul cu rezultatul maxim; 0 ( ) dt
Eşantionare
t=T
76
 Probabilitatea de eroare binară (semnal real)
- Se consideră modulaţia BPSK: s1 (t ) =− s2 (t ) ∈ R , t∈[nTb ,(n +1)Tb ]
- semnalul eşantionat cu perioada T la ieşirea filtrului adaptat formei de undă :
Tb Tb
N0
r(nT ) = rn = rn out + zn out =± ES + zn out cu ES =  s12 (t )dt =  s22 (t )dt si zn out ∈R
, σ z2out =
0 0
2
- Probabilităţile de decizie sunt: pr(x)
pr(x|s1) pr(x|s2)
 x+ E 2

prout (rout = x s1 )= 1 ⋅exp −
( S ) 
π N0 N0 
 
 
 x− E 2

prout (rout = x s2 ) = 1 ⋅exp −
( S )  s1 =− ES
0
s2 =+ ES x
π N0  N0 
 
 
probabilitatea de eroare binară
( ) ( )
Pb = P r < 0 s2 ⋅ P(s2 ) + P r > 0 s1 ⋅ P(s1 ) = PS
egală cu a simbolurilor
+∞ 0 ∞
 x2   2 ES   ES   d (e) 2 
1 1 1
Pb = ⋅  prout ( x s1 ) dx + ⋅  prout ( x s2 ) dx = ⋅  exp −  dx =Q 1
 = erfc  =Q 
min
2 0 2 −∞ π 2 ES  2   N0  2  N0   2 N0 
 
N0
77
 Probabilitatea de eroare de simbol (pt AWGN)
- În funcţie de tipul de mapare al biţilor.
PS
≤ Pb ≤ PS
log2 M
- εb , εs - energia medie per bit (Tb), respectiv per simbol (T) transmis;
2(M −1)  d 2 Eg  2(M −1)  6⋅ES av 

 M - ASK (multinivel) PS = PM = Q = Q 
M  N0 
 
M 
 (M −1)N0 
2
 M - PSK
 2 Eb 
• BPSK- Pb = PS =Q 
 N 0 
 2 Eb  1  2 Eb 
2
• QPSK (M =4) PS = P4 =1−(1− P2 ) = 2Q 1− ⋅Q 
 N 0  2  N0 
 2 Es   2⋅log2 M ⋅Eb 
• M-PSK (M>4) PS = PM ≅ 2Q ⋅sin π  = 2Q ⋅sin π 
 N0 M  N0 M
 Es av   E 
 M-FSK PS = PM ≤(M −1)⋅Q
 N0 
 = (M −1)⋅Q log2 (M )⋅ b 
N0 
  
78
 Probabilitatea de eroare binară
 M – QAM (rectangulară)
2
    3 εS av 
PM =1− 1− 21− 1
Q M −1⋅ N 
  M  0 

- Es av , PS av - energia medie, respectiv puterea medie per simbol transmis;
- εb av - energia medie per bit transmis;
d
M −1
2 εS av εS av
Pav = ( Amc + Ams ) , εS av = PS av ⋅T , εb av =
2 2
=
M m=0 log2 M k
2
  1   3 εav   1   3⋅log2 M εb av 
PM ≤ 1− 1− 21− Q M −1⋅ N  ≤ 4⋅1− ⋅Q M −1 ⋅ N 
  M  0 
  M  0 
- Cu aceeaşi putere medie per simbol, şi acelaşi M, modulaţia M-QAM are

performanţe mai bune decât M-PSK;
79
 Prob. de eroare binară - QPSK (4QAM)
 QPSK (4QAM) – Prob. eroare se obține 2d = ES Q (t ) biții
i,q
independent pt comp. în fază (I) și în cuadratură (Q) 10 +d 00
la fel ca pentru BPSK (cos(), sin()) I (t )
-d +d
rn = rI ,n + jrQ ,n cu ES = 2d 2 si 2σ noise_I,Q
2
= N0
-d
Regula de decizie a biților este: 11 01
rI ,n , rQ ,n >0  q , i =0 ; rI ,n , rQ ,n <0  q , i =1
QPSK
Aplicând rel. Prob. err. de la BPSK pt I(t) și Q(t)
 d   ES   d   ES 
Perr ,I =Q  =Q  Perr ,Q =Q  =Q 
σ σ
 noise_I   N0   noise_Q   N0 
Mediind prob. de eroare pt. cele 2 modulații BPSK care compun QPSK
1  d   ES 
PQPSK = ( Perr ,I + Perr ,Q ) =Q  =Q 
2 σ N
 noise_I,Q   0 
80
 Prob. de eroare binară - QPSK (4QAM)
 comparație QPSK vs BPSK:  ES   2 ES 
PQPSK =Q  PBPSK =Q 
- pt. aceeași rată binară Rb , QPSK N
 0  N 0 
consumă ½ față de banda BPSK
- pt. aceeași prob. err. puterea semnalului QPSK recepționat este
dublă (+3dB) față de puterea BPSK
- Curba Perr= fct(ES /N0) are un câștig

de 3dB la BPSK vs QPSK
- Curba Perr= fct(Eb /N0) este identică

la BPSK vs QPSK
81
 Prob. de eroare binară – 4-ASK
 pentru QPSK cu codare Gray:
biții b1 și b2 de pe un simbol, au imunitate diferită la zgomot (nu e const.)
- Pt bitul b1 regula de decizie este -
- Prob err a bitului b1 :
- bitul b1 are o distanța d până la pragul de decizie 50% din cazuri, iar in
celelalte 50%, distanța 3d .
82
BER pentru Canal AWGN – modulatii multinivel
83
84
85
86
87
 Probabilitatea de eroare binară
 M – QAM (rectangulară)
88
 Funcţia Q(x) şi eroare complementară erfc(x)
∞
∞
1  τ2 1erfc x
2
erfc( x) = ⋅exp(−τ ) dτ =1−erf ( x)
π
2 Q( x) = ⋅   
exp − dτ = 
2π x  2 2 
 2
x 2
− x x2
x 1 ⋅e− 2 ;
2 ⋅ e 2
< Q( x) <
erfc( x)≅ e ⋅1− 1 2 + 12⋅34 −1⋅33⋅56 +...
−x
2π (1+ x2 ) 2π ⋅ x 2
x π  2x 2 x 2 x  −x
2
pt x > 3  Q( x) ≅ e
2π x
x Q(x) x Q(x) x Q(x) x Q(x) x Q(x)
0.0 0.50000 1.0 0.15866 2.0 0.02275 3.0 1.350e-3 4.0 3.1671e-5
0.1 0.46017 1.1 0.13567 2.1 0.017864 3.1 9.676e-4 4.1 2.0658e-5
0.2 0.42074 1.2 0.11507 2.2 0.01390 3.2 6.8714e-4 4.2 1.3346e-5
0.3 0.38209 1.3 0.09680 2.3 0.010724 3.3 4.8342e-4 4.3 8.5399e-6
0.4 0.34458 1.4 0.080757 2.4 8.1975e-3 3.4 3.3693e-4 4.4 5.4125e-6
0.5 0.30854 1.5 0.066807 2.5 6.2096e-3 3.5 2.3263e-4 4.5 3.3977e-6
0.6 0.27425 1.6 0.0548 2.6 4.6612e-3 3.6 1.591e-4 4.6 2.1152e-6
0.7 0.24196 1.7 0.044565 2.7 3.467e-3 3.7 1.0780e-4 4.7 1.3008e-6
0.8 0.21186 1.8 0.03593 2.8 2.555e-3 3.8 7.2348e-5 4.8 7.9333e-7
0.9 0.18406 1.9 0.028717 2.9 1.866e-3 3.9 4.8096e-5 4.9 4.7918e-7
5.0 2.8665e-7
89
 Exemple BER în funcţie de SNR (per bit – Eb/N0)
M-PSK M-FSK
BER (rată de eroare binară)
Mod. cu eficienţă spectrală Mod. cu eficienţă a puterii

k=5
k=4
k=1
k=2
k=4
k=3
k=5
k=1,2
E b / N 0 [dB] E b / N 0 [dB]
90
 Exemple BER în funcţie de SNR, modulaţii necodate
- PAM = pulse amplitude modulation (anvelopa modulaţiei ASK)
- Echivalentul de joasă frecvenţă (BB) al unui semnal trece bandă are aceleaşi
proprietăţi BER. Spectrul lui este identic cu al unui semnal trece bandă, dar
este centrat pe frecvenţa f=0 în loc de f=fC ;
91
 Eficienţa spectrală a modulaţiilor digitale
- Indică debitul binar (Rb , Db) care se transmite pe 1Hz din banda utilizată a
canalului de transmisiune.
R log 2 M 1
- Pentru modulaţii multinivel (M) : η= b = = [bits/s/Hz]
W WTs WTb
- Presupunând soluţia de bandă minimă (ISI=0) pentru echivalentul de joasă
frecvenţă, lăţimea benzii pentru modulaţia de tip trece bandă este:
W = 1 / Ts = Rs [Hz]
 M-PSK , M-QAM, M-ASK – modulaţii pt sisteme de bandă
limitată Rb / W = log 2 M [bits/s/Hz]
- Eficienţa spectrală creşte odată cu creşterea lui M;
 M-FSK – modulaţii pt sisteme de putere limitată
Rb / W = log 2 M / M [bits/s/Hz]
- Eficienţa spectrală scade cu creşterea lui M;

92
 Eficienţa spectrală a modulaţiilor digitale
R=C
R/W [bits/s/Hz] R>C M=256
Regiune inutilizabilă
M=64
M=16
r Eb 2η −1
η=  ≥ M=8
W N0 η Canale de bandă limitată
M=4
M=2 R<C
Regiune utilizabilă
M=4 M=2
M=8
M=16
Limita Shannon MPSK
pt comunicaţii MQAM PB = 10 −5
digitale (-1,6dB) Canale de putere limitată MFSK
Eb / N 0 [dB]
93
 Eficienţa spectrală pt transmisiuni de bandă limitată
BER = 10-5 256QAM
Eficienţa spectrală, η, [bits/s/Hz] (bits/ 2dim)

Mod. Eb/N0 η
128QAM
BPSK 9.6 dB 2
64QAM
8PSK 12.8 dB 3
16QAM 13.5 dB 4 32QAM
32QAM 16.6 dB 5 16QAM
64QAM 17.9 dB 6
8PSK
128QAM 20.9 dB 7
BPSK /QPSK
256QAM 22.8 dB 8
BER = 10-10
Mod. Eb/N0 η
Eb/N0 [dB]
8PSK 16.8 dB 3
Eficienţa spectrală a modulaţiilor pentru BER = 10-5,
16QAM 17.2 dB 4 folosind semnale bidimensionale
(simbolurile se reprezintă în planul complex)
94
Bibliografie
 I. Constantin. Principiile transmisiunilor de date. Ed Politehnica Press, 2002;
 Tutorials in Digital Communications, www.complextoreal.com/tutorial.htm
 J. Proakis, Digital Communications 4-th Ed., 2004.
95

Tehnici de Modulatie Digitala Utilizate in Prelucrarea Semnalelor in Vederea Transmisiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de Modulatie Digitala Utilizate in Prelucrarea Semnalelor in Vederea Transmisiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de transmisiune

A/D Compr. Codor / Canal decodor /

Obs: - există şi coduri pentru a “coda” informaţia binară în format text

x(t) xe(t) xq(nTS)

eşantionare cuantizare 101001001101

nTS t 2π/Ts -π/Ts -ωM ωM π/Ts 2π/Ts ω

 Eşantionarea uniformă (cu memorie)

nTS t 2π/Ts -π/Ts -ωM ωM π/Ts 2π/Ts ω

Cuantizare pe 8 biţi (1 semn + 7 modulul) ; pentru semnale mici – zgomot

Banda Frecvenţă de Rezoluţie a Rată binară

- Rate binare <16kbps;

- n=numărul de biţi pt un pixel

RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 4.45 RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 162

DCT se utilizează în toate standardele de compresie a imaginilor: GIF, JPEG,

RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 3.65

RC = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 256 ⋅ 256 ⋅ 8 = 4.56

Rezol. Rezol. Rată de

- am,n - simbolurile emise de sursă am ∈A la momentul de timp n; A - alfabetul

an ∈{(2m −1− M )⋅ d} , m =1...M , M = 2k 0 T t

Emiţător Canal receptor

- Sursa - generează o secvenţă staţionară v.a. i.i.d, {an } cu E {an } = 0 şi

- Emiţătorul - gT ( t ) ←→ G ( f ); semnalul transmis pe canal:

Emiţător Canal receptor

 Modelul canalului echivalent (BB)

Obs: şi în absenţa zgomotului

- Criterii pentru eliminare ISI:

qeq (t ) = sinc ωN (t − t0 ) ; qeq (t ) = 0  Qeq ( f ) =T ⋅ p 1 ( f )⋅e− jωN t0

Exemplu: caracteristica cosinus ridicat ;

• Lăţimea de bandă necesară:

Al doilea impuls Al doilea impuls

Al treilea impuls Al treilea impuls

Diagrama ochiului: ISI=0, Eb/N0=20dB Diagrama ochiului: ISI ≠ 0, Eb/N0=20dB

q(t ) = δ (t ) + 0.7δ (t − T39

• rata binară normată (per dimensiune a semnalului : Db_d =Db / 2∙fN );

Asigură frecvenţa Tact (clock)

tranziţiilor semnalului NRZ

simbol sau bit; RZ

- Deviaţia standard (dispersie): σ x = σ x2

- Funcţia de autocorelaţie statistică rxx

- Pentru procese SSL: mz = mz (t1 ) =const.

- an – simbolul transmis în intervalul [nT, (n+1)T] şi E{an}= ma , E{an+k ,an}= raa (k )

- Procesul este ciclostaţionat cu perioada T → Funcţia medie de autocorelaţie:

- DSP a secvenţei emise de sursă: Saa ( f )

raa [k]= E{an+k an}= E{an+k}E{an}= ma2 pentru k ≠ 0

• DSmP pentru procese cu media nulă ma=0

- Manchester şi Manchester dif

Ws 2 ( f ) = A2T ⋅sin 2  π f ⋅ T ⋅sinc 2  π f ⋅ T 

- εg energia per o perioadă de simbol a impulsului g(t) ε g =  g 2 (t )dt

- Funcţiile fk(t) asociate formelor de undă

- distanţa Euclidiană dintre două simboluri

sm (t ) = Re{am gT (t )e j 2π fct ± jam gˆT (t)e j 2π fct} cu m =0,...,M −1 si 0≤t ≤T

- g(t) este impulsul unui semnal real, de durată T;

- sm se reprezintă printr-un punct într-un spaţiu cartezian, (bidimensional) cu

- distanţa Euclidiană dintre două simboluri:

-reprezentarea în spaţiul semnalelor : 

- Debitul binar = viteza de semnalizare (Tb=T)

- Amc şi Ams sunt amplitudinile semnalului

- echivalentul de joasă frecvenţă al semnalului :

- Descrierea sub formă vectorială (un punct în planul constelaţiei simbolurilor)

dm(e,)p = sm −s p = 1 Eg ( Amc − Apc ) +( Ams − Aps ) 

Modulaţia BFSK în timp: 1 0 0 1

- Numărul de frecvenţe utilizat este o putere a lui 2 (egal cu numărul de

• DPSQ (Differential QPSK) – demodulare necoerentă;