TEMĂ - DYSON ÎȘI REVIZUIEȘTE LOCAȚIILE INTERNAȚIONALE

În ianuarie 2014, Dyson a anunțat că intenționa să creeze 3.000 de noi locuri de

muncă în domeniul științei și ingineriei în Marea Britanie până în 2020, ca parte a
celei mai mari expansiuni din istoria sa de 20 de ani. Această știre a venit într-un
moment când JCB, cel de-al treilea producător mondial de echipamente de
construcții anunțat în 2014 că va crea încă 2.500 de locuri de muncă în Marea Britanie
până în 2018. Știrea de la Dyson inversează tendința anterioară în care Dyson și-a
mutat producția de mașini de spălat din Marea Britanie în Malaezia în 2008, care a
urmat o decizie chiar mai veche, din 2002, de a transfera producția aspiratoarelor sale
revoluționare fără sac dual cyclone în Malaezia cu pierderea a peste 800 de locuri de
muncă la fabrica Dyson din Malmesbury, Wiltshire, care produceau anterior circa
8.000 de aspiratoare pe zi. Dyson dorea să scoată în evidență în 2002 că opera pe o
piață cu prețuri în scădere pe care concurenții ei au putut să transmită clienților
costuri mai mici fabricând aspiratoarele în afara Marii Britanii. Dimpotrivă, Dyson s-
a confruntat cu situația în care costurile directe ale forței de muncă în Marea Britanie
se dublaseră în ultimii zece ani, în parte datorită nevoii de a plăti salarii mari într-o
zonă din jurul Swindon cu șomaj aproape zero. În acest context, Dyson a susținut că
ar putea ajunge în situația de a ieși din afaceri dacă va continua să fabrice produsul
în Marea Britanie și începând cu luna septembrie 2002 toată producția de aspiratoare
s-a mutat în Malaezia. Compania a argumentat că salariile mult mai mici din
Malaezia, anume echivalentul a 1,50 lire sterline pe oră comparativ cu cele de 4,10
lire sterline pe oră în Marea Britanie, ar avea un impact favorabil asupra costurilor de
producție. Într-adevăr, compania a estimat că salariile mai mici ar reduce costurile
unitare de producție cu circa 30%. Economii suplimentare de costuri ar proveni și din
apropierea de majoritatea furnizorilor de componente (furnizorii de componente din
Asia de Sud-Est i-au înlocuit progresiv pe cei din Marea Britanie) precum și de noi
piețe emergente din Japonia, Australia și Orientul Îndepărtat. În plus, guvernul din
Malaezia a oferit diferite "subvenții" sub formă de granturi pentru înființarea
fabricilor Dyson, precum și taxe mai mici și alte beneficii.
În timp ce deplângea pierderea locurilor de muncă din Marea Britanie, Dyson a
anunțat că mutarea producției de aspiratoare în Malaezia ar genera acum suficiente
resurse financiare care să-i permită să își mențină angajamentul de a reinvesti 20%
din cifra de afaceri în cercetare și dezvoltare (R & D). Dyson credea că avantajele
tehnologice asigurate de cercetare și dezvoltare ar menține compania în viață și și ar
conserva alte 1.150 locuri de muncă din Malmesbury, dintre care mai mult de 300
implicau ingineri, oameni de știință, designeri și testeri - creierele care se asigură că
produsele Dyson rămân cu un pas înaintea restului. Dyson a susținut că ar fi exportat
”munca fizică”, păstrând în economia de origine componentele care creează mai
multă valoare, de vreme ce avantajul comparativ al companiei consta în cercetare și
designul noilor produse care îi permiteau să se mențină înaintea rivalilor ei, dintre
care mulți operau în orientul îndepărtat. Într-adevăr, compania a susținut că, dacă ar
fi urmat restul industriei britanice, care investește în medie doar 2% din cifra de
afaceri, ar fi trebuit să neglijeze ingineria și patrimoniul/moștenirea tehnologic(ă) a
lui Dyson și să calce pe urmele industriilor auto, echipamentelor TV și altor
echipamente casnice din Marea Britanie. Natura inovatoare a companiei a continuat
cu introducerea, în Octombrie 2006, a Dyson "Airblade", primul uscător de mâini
igienic care s-a dovedit a fi cu 83% mai eficient în materie de consum de energie
decât produsele concurente.
Dyson a argumentat că costurile reduse rezultate prin outsourcing i-au asigurat
viitorul, ajutându-l să depășească compania Hoover, anterior lider de piață în SUA,
într-o asemenea măsură încât Dyson deține acum aproximativ 21% din piața
americană a aspiratoarelor, ceea ce o poziționează înainte de Hoover care deține doar
16%. Deși Hoover are un volum mai mare a vânzărilor, tehnologia mai avansată
încorporată în produsele Dyson impune un preț premium, rezultând o valoare mai
mare a unui volum mai mic al vânzărilor. James Dyson atrage atenția asupra
deciziilor cheie de externalizare/outsourcing ca fiind fundamentul acestui succes
înregistrat de companie.

CERINȚE
1. Cum poate argumenta Dyson că relocalizarea producției în Malaezia a fost în interesul
forței de muncă britanice?
2. Ce legături se pot sugera cu cele mai importante tendințe cuantificabile în mediul global
al afacerilor internaționale?