PETROLIER corp dublu (DF, DB), sistem longitudinal de osatură

Dw = 77000tdw, Lpp = 240 m, B = 34 m, H = 19,1 m, T = 13,75 m, ρm = 0,82 t/m3.

A. Distanţa regulamentară [RNR, 1.6.4]

[1.6.4.1] Distanţa regulamentară normală (distanţa între longitudinale) în zona centrală a navei,
este valoarea determinată cu formula:
a 0  0,002L  0,48,  m 
a 0  0,002  240  0,48 = 0,96 m.
[1.6.4.2] Se admit abateri de la distanţa regulamentară în regiunea centrală a navei până la
±25% .
Se adoptă: a0 = 1,0 m.
[1.6.4.3] Se adoptă următoarele distanţe regulamentare:
- în picuri ………………………………………………………………......................…… 0,6 m
- între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova …… 0,7 m
- în zonele de trecere …………………………………………….....................................… 0,8 m

B. Tancurile de încărcare [24.A.3]

1. Dublu bord [24.A.3.2.1]

Dublul bordaj se va dispune pe toată lungimea tancurilor de încărcare, de la nivelul dublului
fund până la puntea superioară. Distanţa între bordaj şi dublu bordaj nu va fi mai mică decât:
Dw
w  0,5   m ; Dw > 5000tdw; 1,0 m < w < 2,0 m ,
20000
77000
w  0,5  = 0,5 + 3,85 = 4,35 m.
20000
Se adoptă: wdb = 2,0 m.

2. Dublu fund [24.A.3.3.1]

Dublul fund trebuie să se extindă pe toată lungimea tancurilor de încărcare. Înălţimea dublului
fund nu va trebuie să fie mai mică decât:
h = B/15 [m]; Dw > 5000tdw; 1,0 m < h < 2,0 m ,
h = 34/15 = 2,27 m.
Se adoptă: hdf = 2,0 m.

3. Mărimea tancurilor pentru marfă [24.A.3.4.1]

Lungimea tancurilor de marfă între pereţii etanşi nu trebuie să fie mai mare de 10 m sau
valorile din tabelul 24.1. Se va lua valoarea cea mai mare.
b 
ltanc =  i  0,15 L, max .0,2L (1 perete longitudinal în PD),
 4B 
bi - cea mai mică distanţă intre învelişul tancului şi bordaj măsurată perpendicular pe
planul diametral la nivelul liniei de plină încărcare de vară,
bi = wdb = 2,0 m;
 2,0 
ltanc =   0,15 240 = 39,53 m.
 4  34 
Se adoptă ltanc=40 m (la mijlocul tancului dispunem diafragmă de tangaj → l’tanc = 20 m).
[24.A.3.4.2] Deoarece ltanc < 0,1L şi btanc < 0,6B, nu trebuie făcut calcul de rezonanţă.

4. Grosimi minime
4.1 [24,A.13] La dimensionarea elementelor de osatură a tancurilor de marfă, grosimea minimă
nu trebuie să fie mai mică decât (L > 240 m):
- grinzi de încrucişare
tmin =  9,5  L / 100 k =  9,5  240 / 100 1,0 = 11,9 mm.
 Se adoptă: tmin = 12 mm.
- grinzi obişnuite
tmin = 11,5 k = 11,5 1,0 = 11,5 mm.
Se adoptă: tmin = 11,5 mm.

4.2. [12,A.7] Grosimea elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică decât:
t min   5,5  0,02L  k  mm , Lmax = 100 m.
t min   5,5  0,02  100  1,0 = 7,5 mm.
Se adoptă: tmin = 7,5 mm.

C. Învelişul exterior [12] + [6] + [7]

1. Învelişul fundului
1.1. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât
t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
- a = 1,0 m;
- k = 1,0 [2, B.2];
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·2,0·1,0·(1 + 0,11) + 100·0,25 = 46,78 kN/m2
sau
p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[2,0·cos 20˚+(0,3·34+0)·sin 20˚] + 100·0,25 = 77,66 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,

în [m]
h1 = hdf = 2,0 m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = factor de acceleraţie [4,C.1.1]
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
v0 14,5
F = 0,11 · = 0,11· = 0,11 (v0 = 14,5 Nd)
L 240
m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,25 bari
φ - unghi de canarisire pentru proiectare,
φ = 20˚
b - lăţimea superioară a tancului, în [m],
b = B = 34 m
y - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului, în [m],
y=0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 77,66 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 21,6 = 211,9 kN/m2,
h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin,
respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m], şi anume valoarea mai
mare,
h2 = H + 2,5 = 19,1 + 2,5 = 21,6 m.
Obţinem:
t 1  1,1 1,0  77,66 1,0  1,5 = 11,19 mm,
unde tk = 1,5 mm [3,K.1];
 t 2  0,9 1,0  211,9 1,0  1,81 = 14,91 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 13,1 + 0,5 = 1,81 mm, [3,K.1].
Grosimea învelişului fundului [12,B.2.1]:
tf = max (t1 ; t2) = max (11,19 ; 14,91) = 14,91 mm.
Conform [1,K]:
tf1 = 15 mm.

1.2. [6,B.1.2] Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu
trebuie să fie mai mică decât
10  p B
t  n2  a   t k , [mm]
 adm   L
t1  1,26  a  p B  k  t k , [mm]
unde
- k = 1,0 [2, B.2]
- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)
- a = 1,0 m
- pB - sarcina pe fund, [kN/m2], conform [4, B.3],
p B  10  T  p 0   0,5  b  [kN/m2];
p B  10  13,75  30,86   0,5  0  152,93 kN/m2
unde
T = 13,75 m (pescajul navei),
p0 = 10,5 c1 = 10,5· 2,94 = 30,86 kN/m2,
c1 = c0/n = 10,28/3,5 = 2,94
1, 5 1, 5
 300  L   300  240 
c0 = 10,75   = 10,75   = 10,28 (90≤L≤ 300m)
 100   100 
n = 3,5 (L ≥ 90 m)
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].
- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)
σadm = 230/1,0 = 230 N/mm2.
-  L  120 / k [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,
 L  120 N/mm2.
Obţinem
10  p B
t  n2  a   t k = 4,8 1,0  10 152,93  2,29 = 20,19 mm,
 adm   L 230  120
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,9 + 0,5 = 2,29 mm, [3,K.1]
t 1  1,26  a  p B  k  t k  1,26 1,0  152,93 1  2,06 = 17,64 mm,
unde tk = 0,1· t’ + 0,5 = 0,1· 15,6 + 0,5 = 2,06 mm.
Grosimea învelişului fundului:
tf = max (t ; t1) = max (20,19 ; 17,64) = 20,19 mm.
Conform [1,K]:
tf2 = 20 mm.

1.3. Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]

Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei
longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii, calculată cu
formula:
L
tcrit = c  a   t k [mm]
E  F1
unde
- c = 527 (sistem longitudinal);
- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];
 - F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabelul 3.2), [3, F.1].
Obţinem:
120
tcrit = 527 1,0   1,77 = 14,5 mm,
2,06 105 1,0
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 12,72 + 0,5 = 1,77 mm.
Deoarece tf = max (tf1 ; tf2) > tcrit, rămâne în final:
tf = 20 mm.

2. Gurna [6,B.4]
[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai mare
valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:
tg = max (tf ; tb) = 20 mm.
Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·240 = 2000 mm > bmax.
Se adoptă: bg = 1800 mm.

3. Chila plată [6,B.5]

[6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:
b = 800 + 5L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·240 = 2000 mm > bmax .
Se adoptă: bcp = 1800 mm.
Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:
tcp = t + 2,0 [mm],
t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].
Se adoptă: tcp = 22 mm.
[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem
longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale intercostale,
prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii longitudinale va fi
A = 0,2·L = 0,2·240 = 48 cm2.
Se adoptă: HP 280 13 (48,3 . 597,3 . 5,4).

4. Învelişul bordajului [6,C]

4.1. Învelişului bordajului deasupra gurnei, până la 0,2 H de la linia de bază
4.1.1. [6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:
t = n2 · a · T  k + tk [mm].
tb1 = 4,8 · 1,0 · 13,75  1 + 2,28 = 20,08 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,8 + 0,5 = 2,28 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 20 mm.

4.1.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·17,1·1,0·(1 + 0,11) + 100·0,25 = 211,2 kN/m2
sau
p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[17,1·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 100·0,25 = 188 kN/m2
h1 = H – hdf = 19,1 – 2,0 = 17,1m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
pv = 0,25 bari
 φ = 20˚
b=2m
y=1m
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 211,2 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 19,6 = 192,28 kN/m2,
h2 = H – hdf + 2,5 = 17,1 + 2,5 = 19,6 m.
Obţinem:
t 1  1,1 1,0  211,2 1,0 + 2,1= 18,08 mm,
t 2  0,9 1,0  192,28 1,0  1,75 = 14,23 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (18,08 ; 14,23) = 18,08 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 18 mm.
Grosimea învelişului bordajului (deasupra gurnei, până la 0,2 H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb = 20 mm.

4.2. Învelişului bordajului deasupra 0,2 H de la linia de bază (ex. z = 0,5H) [6,C.1.3]
4.2.1. Grosimea filelor de tablă situate deasupra nivelului 0,2H poate fi redusă până la grosimea
la extremităţi “t2” conform B.3.1, respectiv grosimea “t3” prescrisă conform 2, dacă solicitările permit
acest lucru.
[6,B.3.1]: t 2  L  k [mm] , L ≥ 50m, Lmax = 12H = 12·19,1 = 229,2 m,
t 2  229,2 1,0 = 15,14 mm.
[6,C.2]: t 3  1,26  a  ps  k  t k [mm]
unde
ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire), cea
mai mare valoare din următoarele două valori:
z 9,55
p s  10 T  z   p 0 (0,5   b) = 1013,75  9,55  30,86(0,5  ) = 68,15 kN/m2
2T 2 13,75
p s  p 0 1  b   χ = 30,86· (1+0)·1,0 = 30,86 kN/m2,
z = 0,5H = 0,5·19,1 = 9,55 m
p0 = 10,5 c1 = 30,86 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem
t 3  1,26  1,0  68,15  1,0  1,54 = 11,94 mm.
Rezultă [6,C.1.3]:
tb1 = max (t2 ; t3) = max (15,14 ; 11,94) = 15,14 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 15 mm.

4.2.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
[4,D.1.1] p ≡ p1 = 9,81·h1 ρ(1 + av) + 100·pv = 9,81·9,55·1,0·(1+0,11)+25 = 129 kN/m2
h1 = H – z = 9,55 m
sau
p ≡ p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[9,55·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 25 = 118,3 kN/m2
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 129 kN/m2.
[4,D.1.2] p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 12,05 = 118,21 kN/m2,
 h2 = H – z + 2,5 = 9,55 + 2,5 = 12,05 m.
Obţinem:
t 1  1,1 1,0  129 1,0 + 1,75= 14,24 mm,
t 2  0,9 1,0  118,21 1,0  1,5 = 11,28 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (14,24 ; 11,28) = 14,24 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 14,5 mm.
Grosimea învelişului bordajului (la z = 0,5H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb z=0,5H = 15 mm.

5. Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·240 = 2000 mm > bmax.
Se adoptă: bc = 1800 mm.
[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie mai
mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea critică a punţii, conform [7, A. 5.2] (tcrit = 14,5 mm).
Se adoptă: tc = tb = 15 mm.

6. Învelişul punţii [7,A.5]

Conform [7,A.5.2], tcrit = 14,5 mm [6,B.2].
Grosimea punţii superioare [7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare
dintre
t E  1,26  a p  t K [mm] , [7,A.7.1]
sau
t min   4,5  0,05L  k  mm ,
unde
p = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,
Lmax = 200 m.
Notaţii:
10  T
- p = pD  p0  c [kN/m2] [4, B.1]
10  z  T   H a
ca = 1,0 (0,1 ≤ x/L ≤ 0,8) [tabelul 4.1];
z = H = 19,1 m;
10 13,75
p D  30,86  1,0 = 14,47 kN/m2.
10  19,1  13,75 19,1
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem
t E  1,26 1,0 14,47  1,5 = 6,29 mm,
t min   4,5  0,05  200  1,0 = 14,5 mm.
Se adoptă:
tp = 14,5 mm.

7. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]

Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se va
prevede tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului.
Se adoptă: tl = tb = 15 mm, bl = bc = 1800 mm.

D. Pereţi longitudinali şi transversali etanşi [24,C]

 Dimensionarea pereţilor se face după [12]. Pentru grosimea minimă se va lua în atenţie
[24,A,13]. Referitor la analiza tensiunilor şi stabilităţii este valabil B.1.1.