ÎNCERCAREA UNUI MODEL DE TURBINĂ BANKI

1. Scopul lucrării
Lucrarea urmăreşte exemplificarea modului de încercare şi de trasare a unui set de curbe
caracteristice pentru modelul unei turbine Banki.

2. Descrierea modelului turbinei Banki şi a standului de încercări

Modelul de laborator este o turbină Banki cu ax orizontal. Rotorul este dispus pe un arbore,
sprijinit în două lagăre cu rulmenţi, aflate pe carcasa turbinei. Admisia apei în turbină se face prin
reglarea manuală a vanei situate pe conducta de admisie a turbinei.
În figura1 se prezintă schema standului de încercare a modelului turbinei, iar în fig.2 fotografiile
standului.
Turbina 1 are în amonte un tronson de conductă 2, racordată la sistemul de alimentare cu apă al
laboratorului. Pe tronsonul de conductă din amonte de injector se află un tub Venturi 4 pentru
măsurarea debitului, cu diametrele D = 350 mm şi d = 175 mm şi cu prize de presiune la feţe. Tubul
Venturi, are un coeficient de debit mediu α=0,977. Diferenţa de presiune generată de tubul Venturi
este măsurată prin intermediul manometrului diferenţial cu mercur 5, la care se citeşte denivelarea
h . Pe conducta de admisie se află o priză de presiune cuplată la un manometru cu element elastic 6,
la care se citeşte presiunea medie la intrarea în turbină p1 . La ieşirea din carcasa turbinei apa intră
într-un canal 7, situat sub turbină, din care ajunge în bazinul staţiei de pompare.
Turbina este cuplată cu o frână hidrodinamică cu statorul basculant 8, care prin modificarea
gradului de umplere realizează diferite momente de frânare. Statorul frânei este legat la un dispozitiv
mecanic 9 de măsurare a momentelor M date de turbină. Frâna este prevăzută cu un robinet de golire
şi cu un robinet de umplere.
Pentru măsurarea turaţiei se utilizează un tahometru portativ 10, prevăzut cu un element elastic
conic care se introduce în gaura de centrare din arborele turbinei.

Fig.1. Schema standului de încercări a modelului turbinei Banki.

 Fig. 2 Fotografiile standului.

3. Modul de lucru
Se deschide complet vana 3 de la circuitul de alimentare a turbinei. Se purjează aerul din
conductele de legătură la manometrul diferenţial 5 cuplat la prizele tubului Venturi şi se închide
robinetul de golire a frânei. Se citeşte denivelarea h la manometrul diferenţial 5 şi presiunea p1 la
manometrul cu element elastic 6 legat în amonte de turbină.
Se aşteaptă stabilizarea regimului de funcţionare şi se citesc valoarea turaţiei n la tahometrul 10 şi
valoarea momentului M pe cadranul frânei 9. Se umple în trepte frâna cu apă şi pentru fiecare grad de
umplere, după stabilizarea turaţiei, se citesc valorile turaţiei n şi a momentului M.
După umplerea completă a frânei, aceasta se goleşte complet, se stabileşte o nouă deschidere a
vanei, se măsoară noile valori ale denivelării h la manometrul diferenţial şi ale presiunii p1 la
intrarea în turbină, şi se reiau măsurările până la o nouă umplere completă a frânei. Se repetă
operaţiile pentru toate deschiderile vanei.

Valorile obţinute din măsurători se trec în tabelul 1:

Tabelul 1
Nr. Poziţia vanei p1 h M n
Crt. [-] [kgf/cm 2 ] [m] [kgfm] [rot/min]
 4. Prezentarea şi prelucrarea rezultatelor.

Pe baza valorilor din tabelul 1, utilizând formulele de mai jos, se calculează datele din tabelul 2.

Tabelul 2
Q v1 H Ph Pm  n11 Q11
[m 3 /s] [m/s] [m] [kW] [kW] [%] [rot/min] [m 3 /s]

Caracteristica tubului Venturi este dată de relaţia:

 2p
Q  d2
4 
unde   0.977 , d  175 mm.
Dacă se utilizează un manometru cu tub U cu mercur, la care se citeşte denivelare h [m],
diferenţa de presiune va fi:

p   Hg   H2O  g  h 
Q
Viteza la intrarea în turbină se calculează cu relaţia v1  [m/s]
A
D 2
unde A reprezintă aria transversală de curgere A  .
4
p1 v2
Căderea se calculează cu relaţia H   1 [m]
  g 2g
Puterea absorbită de la curentul de apă are expresia Ph    g  Q  H [W],
 n
iar puterea utilă dată de turbină se calculează cu relaţia Pm  M    M  [W]
30
Randamentul, turaţia unitară şi debitul unitar se determină folosind formulele:

Pm n  D1 Q
 n11  Q11  2
Ph H D1 H

5. Trasarea curbelor caracteristice

a. Curbele moment funcţie de turaţie la diferite poziţii ale vanei de pe conducta de admisie
M =M (n, poziţia vanei) se trasează direct pe baza datelor din tabelul 1, câte o curbă pentru fiecare
poziţie a vanei de pe conducta de admisie, toate pe acelaşi grafic.
b. Curbele putere funcţie de turaţie la diferite poziţii ale vanei de pe conducta de admisie
P =P (n, poziţia vanei) se trasează pe baza datelor din tabelul 2, câte o curbă pentru fiecare poziţie a
vanei de pe conducta de admisie, pe un grafic separat. La punctele măsurate se poate adăuga punctul
din origine, cu n = 0 şi P = 0.
c. Curbele de randament funcţie de turaţia unitară la diferite poziţii ale vanei de pe conducta de
admisie η=η ( n11 , poziţia vanei) se trasează toate pe acelaşi grafic, câte una pentru fiecare poziţie a
vanei de pe conducta de admisie, pe baza datelor din tabelul 2. La punctele respective poate fi
adăugat punctul din origine n11 =0, η = 0.