Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE : C.E.P.A
ANUL : III
PROFESOR INDRUMATOR:
-2021-
1
CUPRINS
INTRODUCERE
CAITOLUL 1 DESCRIEREA BOLII
1.1 DEFINITIE ,RASPANDIRE,IMPORTANTA
1.2 ISTORIC
1.3 ETIOLOGIE
1.4 CARACTERE EPIDEMIOLOGICE
1.5 PATOGENEZA LA OM
1.6 TABLOU CLINIC
1.7 SURSE DE INFECTIE SI MOD DE TRANSMITERE
1.8 DIAGNOSTIC
1.9 PROFILAXIA
1.10 TRATAMENT
CAPITOLUL 2 REZULTATE SI DISCUTII
2.1 EVOLUTIA BOLII PE PLAN MONDIAL
2.2 EVOLUTIA BOLII IN ROMANIA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
2
INTRODUCERE
3
digestiv, atât la om, cât și la animale. Unele clostridii au o importanță
biotehnologică, producând prin fermentație solvenți, gaze, acizi organici sau
enzime utilizate în biocataliză. Toxina botulinică produsă de Clostridium
botulinum este utilizată pentru tratamentul unor boli neuromusculare. Mai multe
specii provoacă alterarea produselor alimentare. Câteva specii sunt patogene pentru
oameni și animale; la om ele produc tetanosul (Clostridium tetani), botulismul
(Clostridium botulinum), toxiinfecții alimentare și enterite necrozante (Clostridium
perfringens), contaminarea plăgilor posttraumatice, gangrena gazoasă și edemul
malign (Clostridium perfringens, Clostridium histolyticum, Clostridium septicum,
Clostridium oedematiens = Clostridium novyi), colita pseudomembranoasă sau
sindroame diareice post-antibioterapie (Clostridium difficile). La animale
clostridiile provoacă cărbunele emfizematos sau cărbunele bacterian (Clostridium
chauvoei), gangrene gazoase (Clostridium septicum), botulismul (Clostridium
botulinum), tetanosul (Clostridium tetani), enterite (Clostridium perfringens).
Speciile patogene pentru oameni și animale produc o serie de toxine care explică
gravitatea infecțiilor produse. Toxina botulinică este cea mai puternică toxină
cunoscută până în prezent. Este o intoxicatie, care apare ca urmare a unei toxine
produse de un tip de bacterie numit Clostridium botulinum. Cu o frecventa mai
mica, infectia poate fi produsa si de Clostridium baratii si butyricum. Aceste
bacterii sunt anaerobe, gram pozitive si formeaza spori, prin care produc
contaminarea. Caracteristica acestor bacterii este ca pot prolifera doar in medii in
care nu exista oxigen, iar acest lucru face ca anumite surse de hrana, printre care
cele conservate, sa le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsa
de aceasta bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.
Clostridium botulinum este o bacterie mobilă, în formă de tijă , anaerobă ,
formatoare de spori ,cu capacitatea de a produce neurotoxina botulinică . Toxina
botulinică poate provoca o boală paralitică severă la oameni și alte animale și este
cea mai puternică toxină cunoscută de omenire, naturală sau sintetică, cu o doză
letală de 1,3-2,1 ng / kg la om. C. botulinum este un grup divers de bacterii
patogene grupate inițial prin capacitatea lor de a produce toxina botulinică și
cunoscute acum ca patru grupuri distincte, grupurile C. botulinum I-IV, precum și
unele tulpini de Clostridium butyricum și Clostridium baratii , sunt bacterii
responsabile de producerea toxinei botulinice. C. botulinum este responsabil pentru
botulismul de origine alimentară (ingestia de toxină preformată), botulismul
infantil (infecție intestinală cu C. botulinum care formează toxine ) și botulismul
plăgii (infecția unei plăgi cu C. botulinum ). C. botulinum produce endospori
termorezistenți care se găsesc în mod obișnuit în sol și sunt capabili să
supraviețuiască în condiții nefavorabile. C. botulinum este în mod obișnuit asociat
4
cu conservele umflate ; bomboanele bombate, deformate se datorează unei creșteri
interne a presiunii cauzate de gazul produs de bacterii.
Clostridium botulinum se raspandeste in mod obisnuit in sol , in malul de
pe fundul apelor si in intestinul animalelor. Contaminarea alimentelor se poate face
deci cu usurinta pe multiple cai. Pentru a se dezvolta insa, este necesar un mediu
strict anaerob si o slaba concurenta microbiana. Aceste conditii sunt realizate de
obicei in conservele de carne, peste sau legume sterilizate insuficient pentru a
distruge sporii sau recontaminate ulterior, in mezeluri, carnati si afumaturi cu
durata indelungata de pastrare sau tinute in untura , semiconserve de carne, peste si
legume preparate in conditii necorespunzatoare si acoperite cu un strat de ulei.
Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si
alte fructe si legume conservate în conditii casnice; peste sarat, afumat ori
conservat în conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei
botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele , mai ales
cele din carne , ce contin toxina botulinica, se pot bomba , în salamuri, carnea
afumata, pestele preparate în conditii casnice toxina botulinica se poate acumula
sub forma de focare, de aceea nu se imbolnavesc toti cei care, au consumat acelasi
produs, ci numai persoanele carora li s-a nimerit bucata infectata. Sporii de Cl.
botulinum nu se inactiveazå prin fierbere, motiv pentru care conservele preparate
în gospodårie reprezintå riscul cel mai frecvent. Botulismele secundare au aparut si
prin consumul branzeturilor cu pasta moale si prin ingestia alimentelor proaspete
(legume spalate necorespunzator). Sursele de infectie in afara de apa si alimente
(respectiv furaje) mai pot fi reprezentate de larvele unor diptere (gen. Lucilla,
Calliphora, Chrysomia) ce sunt ingerate de catre pasari. Bovinele si ovinele din
Australia, Africa si Texas (S.U.A.) datorita carentei primare de fosfor si proteina ,
ingera oasele sau larvele infectate (alotriofagie) cu C. botulinium si toxina. Toxina
botulinica, impreuna cu tetanospasmina sunt considerate cele mai puternice toxine
din natura; dozele letale s-au situat la 0,15 µg pe cale intravenoasa, 0,9 µg
intramusculara si 70 µg pe cale bucala.
Importanta acestei toxine botulinica este o proteina, produsa de bacteria
Clostridium botulinum. Pentru a intelege efectul ei, trebuie inteles mecanismul de
functionare a muschilor. Creierul trimite mesaje muschilor pentru a-i face sa se
contracte si sa se miste. Aceste mesaje ajung mai intai la maduva spinarii.De acolo,
sunt conduse de catre nervii periferici catre muschi. O substanta numita
acetilcolina transmite acest mesaj de la nerv la muschi. Uneori, o anomalie la
nivelul creierului sau maduvei spinarii, poate duce la aparitia de mesaje exagerate
sau necoordonate catre muschi. Atunci, acesti muschi devin spastici (spasme) sau
capata pozitii contorsionate, de multe ori provocand durere.Toxina botulinica
5
impiedica descarcarea de acetilcolina de la nivelul terminatiilor nervoase catre
muschi, blocand astfel comanda anormala de la creier. Aceasta reduce spasmul
muscular, posturile anormale, cat si durerea asociata.Cand este ingerata in cantitati
mari, ca in toxiinfectia alimentara, poate fi fatala, paralizand toti muschii din corp.
Totusi, cantitatea folosita ca medicament este foarte mica.Aceasta bacterie produce
7 tipuri de toxina botulinica. Doar tipul A si tipul B sunt disponibile pe piata. Tipul
A se gaseste sub denumirea de Botox iar tipul B ca Myobloc.
ISTORICUL BACTERIEI
6
ETIOLOGIE
CARACTERE EPIDEMIOLOGICE
7
Clostridium botulinum văzut sub microscop.
Bacterie, formă vegetativă
Spor liber
Bacterie cu un endospor.
PATOGENEZA LA OM
8
hrană a produselor conservate pe scară industrială, de regulă, exclude îmbolnăvirea
de botulism, deoarece ele sunt sterilizate la o temperatură de +120°C, care se
obţine numai prin ridicarea presiunii atmosferice, ceea ce duce la nimicirea rapidă
a sporilor botulinici. Deoarece în condiţii casnice sterilizarea produselor alimentare
la o aşa temperatură nu este posibilă, are loc îmbolnăvirea.Sursa de infecţie o
constituie animalele domestice şi sălbatice, mai ales cele erbivore, însă pot fi şi
cele cu sânge rece – peştii.
Se mai poate molipsi de botulism, întrebuinţând în hrană roşii, vinete, ardei, cireşe,
vişine, piersice, caise şi alte fructe şi legume conservate în condiţii casnice. De
asemenea, această maladie se mai dezvoltă după consumare în hrană a peştelui sub
formă sărată, afumată ori conservată în condiţii casnice şi a cărnii afumate,
conservate ori a cârnaţului (salamului) preparate în condiţii casnice.E necesar de
menţionat, că produsele alimentare conservate sub acţiunea toxinei botulinice nu-şi
schimbă gustul, culoarea şi mirosul. Uneori conservele, mai ales cele de carne, ce
conţin această toxină se bombează. În cârnaţuri, cărnuri afumate, peşte, preparate
în condiţii casnice botulotoxina se poate acumula numai în locul unde a nimerit
microbul botulinic sub formă de focare. Din această cauză nu se îmbolnăvesc toţi
acei care au consumat acelaşi produs, ci numai persoanele cărora le-a nimerit
bucata infectată.
Cazurile de botulism se înregistrează mai frecvent in Romania în lunile de
primăvară (aprilie, mai), când se utilizează mai des produsele conservate. Suferă
mai frecvent de această maladie adulţii, însă în ultimii ani se majorează numărul de
cazuri şi la copii chiar cu sfârşit letal.
Nimerind în organismul uman împreună cu produsele alimentare, toxina botulinică
atacă, în special partea bulbară a creierului, provocând astfel diverse dereglări
vizuale, de respiraţie etc, ce conduc la apariţia paraliziilor musculare şi la
dezvoltarea maladiei propriu-zise.
De regulă, boala se manifestă cu un debut acut, după perioada de incubaţie, care
poate fi mai frecvent de 6-24 ore, uneori câteva zile (minimal – 2 ore, maximal -14
zile). E necesar de menţionat, că cu cât perioada de incubaţie este mai scurtă, cu
atât maladia decurge mai grav.
După această perioadă bolnavii simt o slăbiciune generală progresantă, cefalee,
ameţeli, uscăciune în cavitatea bucală, însoţită de o sete chinuitoare, inapetenţă,
greţuri, vomă, dureri slabe în abdomen şi o diaree nepronunţată, substituită peste
un timp scurt de constipaţii. Temperatura mai frecvent este normală, mai rar
subfebrilă. La simptomele enumerate peste 6-24 ore se adaugă dereglările
9
oftalmologice. Bolnavii se plâng, că le apare înaintea ochilor o ceaţă, nu văd clar
obiectele, imaginile se dublează, nu pot citi o carte sau un ziar, la ei sunt dilatate
evident pupilele, pleoapele superioare sunt lăsate în jos, încât deschizăturile ochilor
devin minimale.
In cazuri mai grave ochii se încrucişează (strabism), apare un nistagmus
(mişcări oculare) orizontal ori vertical. Vocea devine răguşită, cu un tembru nazal
ori dispare complet (afonia). Bolnavii nu pot înghiţi hrana şi lichidul, ele se
elimină pe nas. La ei se dereglează funcţia aparatului respirator şi cardiovascular.
Muşchii pot fi paralizaţi, întrucât pacienţii devin imobili. Ei nu pot ridica şi mişca
picioarele şi mâinile, capul le poate atârna pe piept în urma atoniei totale a
muşchilor cervicali. Dacă nu se adresează imediat după ajutorul medical, bolnavii
care se află în asemenea stare nu-şi mai pot reveni.
TABLOU CLINIC
Incubatia dureaza de la 2 ore pâna la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este
acut, cu tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de
o diaree moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei
tulburarile gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta
acuze de slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune în cavitatea
bucala, însotita de o sete chinuitoare.
Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari
oftalmologice: diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura
caracterelor tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei).
Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de
deglutitie, initial doar pentru alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu
un tembru nazal, ori dispare complet (afonie).Alteori, apar paralizii ale diferitor
grupuri de muschi (gât, membre), iar în formele grave apar paralizii ale muschilor
respiratorii si insuficienta respiratorie.Alte semne, care pot asocia boala, sunt
diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii uscati, fotofobie), salivare (gura
uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive.
10
SURSE DE INFECTIE SI MOD DE TRANSMITERE
11
activ si incepe productia intensa de neurotoxina. Neurotoxina patrunsa in circulatie
va fi trans-portata catre terminatiile nervoase periferice, fara a afecta insa sistemul
nervos central.Toxina se leaga la nivelul structurilor nervoase presinaptice,
patrunde in celula si perturba meca-nismul de eliberare la nivel sinaptic .
Pentru a distruge toxina, alimentele trebuiesc corect si indelung preparate termic;
este inactivata prin expunere la o temperatula de aproximativ 100 grade Celsius.
timp de cel putin 10 minute. Boala se manifesta pe intreg mapamondul, fiind
asociata mai ales cu consumul de alimente pregatite in gospodarie (conserve de
legume si carne), incorect sterilizate fiind o bacterie anaeroba, in lipsa aerului, in
aceste conserve inchise, sporul va forma,bacteriacaria.
Fiind o infectie cu transmitere alimentara, se va acorda o atentie deosebita modului
de conservare al alimentelor care pot fi contaminate cu spori; conservarea casnica
nu distruge sporii, insa distruge alte bacterii care in mod normal ar impiedica
dezvoltarea bacilului. De asemenea, se recomanda ca inainte de servire, alimentele
sa fie incalzite la o temperatura suficient de mare, care sa permita neutralizarea
toxinei.
DIAGNOSTIC
12
Apare prin consumul de alimente contaminate cu toxina sau prin ingestia de
spori care vor gemina si vor produce toxina. Formele usoare nu necesita internare,
insa formele grave pot conduce la deces in 24 de ore. Perioada de incubatie variaza
functie de doza de toxina ajunsa in intestin, de la cateva ore la cateva zile. Se
manifesta prin paralizie musculara simetrica si descendenta, care in final conduce
la insuficienta respiratorie, stop cardiac si exitus (moarte).
Initial sunt afectati nervii cranieni (cu tulburari neurologice), apoi paralizia
progreseaza rapid, extinzandu-se la nivelul gatului, bratelor, toracelui si membrelor
inferioare. Paralizia progresiva va fi insotita de greata, varsaturi si dureri
abdominale, ameteala, tulburari de vedere si uscaciunea gurii. Pupila va fi dilatata
sau fixa, iar reflexele osteotendinoase diminuate ca amplitudine.
2. Botulismul plagilor
13
Botulismul plagilor este produs de tipul A de neurotoxina. Initial paralizia se
manifesta local, la nivelul membrului traumatizat si ulterior se generalizeaza.
3. Botulismul sugarilor
Sporii ajung in intestin prin alimente, unde vor germina si vor produce
neurotoxina, care ulterior va fi absorbita in circulatia sistemica. Botulismul
sugarilor este cea mai frecventa forma de boala intalnita la om. Gravitatea
afectiunii variaza in limite largi, de la formele usoare, pana la formele foarte severe
insotite de moarte subita.
14
PROFILAXIA
TRATAMENT
15
ocluzie paralitica a intestinului). Dupa elucidarea diag-nosticului, antotixina (serul
imun) se va administra cat mai rapid, pe cale parenterala (intra venos). Pacientul
trebuie testat pentru a nu fi sensibil la serul de cal, deoarece exista risc de soc
anafilactic; in caz de alergie, pacientii vor fi desensibilizati. Rolul antibioticelor nu
este bine definit in cadrul terapiei antiinfectioase bacilare, totusi, vom avea in
vedere profilaxia infectiilor pulmonare (aparute prin aspiratie).
16
Antibioticele nu sunt necesare decât în cazul unei infecţii cu toxina botulinică prin
intermediul unei răni deschise. Deşi există un vaccin care ar putea preveni
botulismul, studiile nu i-au confirmat pe deplin eficienţa şi există riscul apariţiei
unor efecte secundare.
Antitoxina heptavalentă este obținută din serul de cal și poate neutraliza toate
tipurile de toxină la pacienții mai mari de 1 an . Se utilizează deasemenea și pentru
tratamentul botulismului infantil dacă cauza nu este toxina botulinică A sau B.
Antitoxina nu înlătură daunele care s-au făcut. Recuperarea pacientului are loc în
timp, și poate dura luni de zile până va avea loc regenerarea neuronilor.
17
antibiotice.De asemenea, în tratamentul de urgență al botulismului poate fi utilizat
și cărbunele aflat în formă activă. Acesta se administrează prin intermediul tubului
gastric și este necesară protejarea căilor respiratorii prin montarea unui tub
endotraheal.
Afectarea funcțiilor respiratorii este cea mai frecventă complicație care poate pune
în pericol viața bolnavului. Astfel bolnavii trebuie internați pe secția de anestezie-
terapie intensivă pentru monitorizarea funcțiilor vitale (frecvență cardiacă,
parametri de monitorizare a funcției respiratorii-capacitate vitală, volum expirator
mediu pe secundă). În caz de scădere a funcției respiratorii, bolnavii vor fi intubați
și ventilați mecanic.
18
antitoxină este produsă din ser de cal și astfel există riscul de apariție a șocului
anafilactic.
România (31 de cazuri confirmate), Polonia (17) și Ungaria (12) au fost țările care
au reprezentat majoritatea cazurilor confirmate. Douăsprezece țări au raportat între
unul și șase cazuri confirmate fiecare.
România (0,15 cazuri la 100 000), Ungaria (0,12 cazuri la 100 000) și Lituania
(0,10 cazuri la 100 000) au raportat cele mai mari rate în 2014
20
France 14 0,02 11 0,02 6 0,01 15 0,02 Y
Germany 3 0 7 0,01 0 0 6 0,01 Y
Greece 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Hungary 3 0,03 5 0,05 4 0,04 2 0,02 Y
Iceland 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Ireland 0 0 1 0,02 0 0 1 0,02 Y
Italy 26 0,04 24 0,04 20 0,03 . . .
Latvia 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Liechtenstein . . . . . . . . .
Lithuania 2 0,06 3 0,1 1 0,03 4 0,13 Y
Luxembourg 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Malta 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Netherlands 0 0 0 0 1 0,01 0 0 Y
Norway 1 0,02 0 0 0 0 8 0,16 Y
Poland 22 0,06 21 0,06 9 0,02 8 0,02 Y
Portugal 0 0 1 0,01 0 0 1 0,01 Y
Romania 21 0,1 18 0,09 15 0,07 25 0,12 Y
Slovakia 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Slovenia 2 0,1 0 0 2 0,1 0 0 Y
Spain 4 0,01 7 0,01 5 0,01 1 0 Y
Sweden 0 0 0 0 2 0,02 2 0,02 Y
United Kingdom 0 0 6 0,01 3 0 2 0 Y
21
Botulism confirmat, rata incidenței anuale, România, 2007-2016
22
În anul 2016, au fost înregistrate 17 cazuri de botulism, din care 15 cazuri
confirmate cu laboratorul și 2 cazuri clasificate ca și probabile. Distribuția
geografică a cazurilor confirmate este prezentată mai jos:
23
Analiza ponderii pe medii de rezidență a cazurilor de botulism evidențiază un
procent crescut de cazuri confirmate în mediul rural (59% - 10 cazuri).
Ponderea cazurilor de
botulism, în funcție de
mediul de rezidența,
România, 2016 .
În toate cazurile,
alimentare: 10 pe bază de carne, 5 pe bază de pește și 2 pe bază de legume.
CONCLUZIA
24
Măsuri de educație sanitară a lucrătorilor din industria alimentaă și a
consumatorilor
Evitarea alimentării cu miere a copiilor sub vârsta de 1 an, pentru a reduce riscul
de botulism infantil
25
BIBLIOGRAFIE
https://rmj.com.ro/articles/2009.4/RMR_Nr-4_2009_Art-1.pdf
https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/botulism-simptome-
cauze-tratament-preventie
http://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiza-evolutiei-
bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2017/file
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/botulism-scientific-
advice-type-F-botulism.pdf
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/botulism-annual-
epidemiological-report-2016-2014-data
https://newsmed.ro/botulismul-simptome-diagnostic/
https://www.researchgate.net/publication/303436593_ANCHETA_EPIDEM
IOLOGICA_-_BOTULISM
https://www.google.ro/amp/s/adevarul.ro/sanatate/medicina/ce-simptome-
botulismul-boala-ucis-om-iasi-
1_5de94b885163ec4271b9edfb/index.amphtml
https://ec.europa.eu/health/documents/community-
register/2019/20190927145002/anx_145002_ro.pdf
https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/botulismul
o Tratat de Microbiologie Clinica, M. Negut, D. Buiuc, editia a 3-a,
revazuta si adaugita, Editura Medicala, 2009
o Jawetz, Melnik and Adelberg's Medical Microbiology
Edition : 25th Edition Author(s) : Geo. F. Brooks, Karen C. Carroll, Janet S.
Butel, Stephen A. Morse
Lange- Mc Graw- Hill, 2010
26