Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE : C.E.P.A
ANUL : III

TOXIINFECTIA ALIMENTARA PRODUSA DE CLOSTRIDIUM


BOTULINUM

PROFESOR INDRUMATOR:

SEF LUCR. DR . COLA FLORICA

STUDENT: FUIOREA LUCIANA-MARIA

-2021-

1
CUPRINS

INTRODUCERE
CAITOLUL 1 DESCRIEREA BOLII
1.1 DEFINITIE ,RASPANDIRE,IMPORTANTA
1.2 ISTORIC
1.3 ETIOLOGIE
1.4 CARACTERE EPIDEMIOLOGICE
1.5 PATOGENEZA LA OM
1.6 TABLOU CLINIC
1.7 SURSE DE INFECTIE SI MOD DE TRANSMITERE
1.8 DIAGNOSTIC
1.9 PROFILAXIA
1.10 TRATAMENT
CAPITOLUL 2 REZULTATE SI DISCUTII
2.1 EVOLUTIA BOLII PE PLAN MONDIAL
2.2 EVOLUTIA BOLII IN ROMANIA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

Botulismul este definit ca o toxi-infectie alimentara severa cauzata de o


neurotoxina produsa de closidrium botulinium, manifestata prin paralizia
progresiva a muschilor striati ( scheletici) ce duce la exitus prin insuficienta
respiratorie acuta. Afecteaza omul si numeroase specii de animale. Boala a fost
asociata consumului de carnati, motiv pentru care a primit cuvantul latin „ botulus”
(carnat).

DEFINIREA, RASPANDIREA, IMPORTANTA

Clostridiile (Clostridium) (din cuvântul latin clostridium = fus mic, derivat


din cuvântul latin clostr, sau greaca klōstēr = fus + cuvântul latin idium, sau greaca
idion = mic) este un gen de bacterii saprofite sporulate Gram-pozitive, mai puține
Gram-variabile, chemoorganotrofe (utilizează substanțele organice ca sursă de
carbon pentru biosinteze și producere de energie), obligat anaerobe (se dezvoltă
numai în absența completă a oxigenului), puține aerotolerante. Au o formă de
bacili (în formă de bastonaș) sau fusiformă (în formă de fus) (0,3-1,9 μm lățime ×
2,0-10,0 μm lungime) cu capetele rotunjite, dar se întâlnesc și forme cocoide sau
filamentoase. Majoritatea speciilor sunt mobile cu flageli peritrihi. Produc
endospori termorezistenți, care le permit să supraviețuiască în condiții adverse ale
mediului (temperatură ridicată, uscăciune). Endosporii sunt sferici sau ovali
dispuși terminali sau subterminali, care datorită diametrului lor mai mare decât
corpul bacteriei deformează corpul bacterian (destind sporangele). Clostridiile au o
răspândire aproape cosmopolită și cresc în mod normal în pământ, în apele dulci
sau marine, în materialele organice în descompunere și fecale, unde joacă un rol
important în procesul de putrefacție; sunt foarte active biochimic fermentând
numeroase glucide, producând acizi și gaze, unele specii fixează azotul, iar altele
descompun rapid proteinele; catalaza lipsește. Unele specii se găsesc și în tubul

3
digestiv, atât la om, cât și la animale. Unele clostridii au o importanță
biotehnologică, producând prin fermentație solvenți, gaze, acizi organici sau
enzime utilizate în biocataliză. Toxina botulinică produsă de Clostridium
botulinum este utilizată pentru tratamentul unor boli neuromusculare. Mai multe
specii provoacă alterarea produselor alimentare. Câteva specii sunt patogene pentru
oameni și animale; la om ele produc tetanosul (Clostridium tetani), botulismul
(Clostridium botulinum), toxiinfecții alimentare și enterite necrozante (Clostridium
perfringens), contaminarea plăgilor posttraumatice, gangrena gazoasă și edemul
malign (Clostridium perfringens, Clostridium histolyticum, Clostridium septicum,
Clostridium oedematiens = Clostridium novyi), colita pseudomembranoasă sau
sindroame diareice post-antibioterapie (Clostridium difficile). La animale
clostridiile provoacă cărbunele emfizematos sau cărbunele bacterian (Clostridium
chauvoei), gangrene gazoase (Clostridium septicum), botulismul (Clostridium
botulinum), tetanosul (Clostridium tetani), enterite (Clostridium perfringens).
Speciile patogene pentru oameni și animale produc o serie de toxine care explică
gravitatea infecțiilor produse. Toxina botulinică este cea mai puternică toxină
cunoscută până în prezent. Este o intoxicatie, care apare ca urmare a unei toxine
produse de un tip de bacterie numit Clostridium botulinum. Cu o frecventa mai
mica, infectia poate fi produsa si de Clostridium baratii si butyricum. Aceste
bacterii sunt anaerobe, gram pozitive si formeaza spori, prin care produc
contaminarea. Caracteristica acestor bacterii este ca pot prolifera doar in medii in
care nu exista oxigen, iar acest lucru face ca anumite surse de hrana, printre care
cele conservate, sa le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsa
de aceasta bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.
Clostridium botulinum este o bacterie mobilă, în formă de tijă , anaerobă ,
formatoare de spori ,cu capacitatea de a produce neurotoxina botulinică . Toxina
botulinică poate provoca o boală paralitică severă la oameni și alte animale și este
cea mai puternică toxină cunoscută de omenire, naturală sau sintetică, cu o doză
letală de 1,3-2,1 ng / kg la om. C. botulinum este un grup divers de bacterii
patogene grupate inițial prin capacitatea lor de a produce toxina botulinică și
cunoscute acum ca patru grupuri distincte, grupurile C. botulinum I-IV, precum și
unele tulpini de Clostridium butyricum și Clostridium baratii , sunt bacterii
responsabile de producerea toxinei botulinice. C. botulinum este responsabil pentru
botulismul de origine alimentară (ingestia de toxină preformată), botulismul
infantil (infecție intestinală cu C. botulinum care formează toxine ) și botulismul
plăgii (infecția unei plăgi cu C. botulinum ). C. botulinum produce endospori
termorezistenți care se găsesc în mod obișnuit în sol și sunt capabili să
supraviețuiască în condiții nefavorabile. C. botulinum este în mod obișnuit asociat

4
cu conservele umflate ; bomboanele bombate, deformate se datorează unei creșteri
interne a presiunii cauzate de gazul produs de bacterii.
Clostridium botulinum se raspandeste in mod obisnuit in sol , in malul de
pe fundul apelor si in intestinul animalelor. Contaminarea alimentelor se poate face
deci cu usurinta pe multiple cai. Pentru a se dezvolta insa, este necesar un mediu
strict anaerob si o slaba concurenta microbiana. Aceste conditii sunt realizate de
obicei in conservele de carne, peste sau legume sterilizate insuficient pentru a
distruge sporii sau recontaminate ulterior, in mezeluri, carnati si afumaturi cu
durata indelungata de pastrare sau tinute in untura , semiconserve de carne, peste si
legume preparate in conditii necorespunzatoare si acoperite cu un strat de ulei.
Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si
alte fructe si legume conservate în conditii casnice; peste sarat, afumat ori
conservat în conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei
botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele , mai ales
cele din carne , ce contin toxina botulinica, se pot bomba , în salamuri, carnea
afumata, pestele preparate în conditii casnice toxina botulinica se poate acumula
sub forma de focare, de aceea nu se imbolnavesc toti cei care, au consumat acelasi
produs, ci numai persoanele carora li s-a nimerit bucata infectata. Sporii de Cl.
botulinum nu se inactiveazå prin fierbere, motiv pentru care conservele preparate
în gospodårie reprezintå riscul cel mai frecvent. Botulismele secundare au aparut si
prin consumul branzeturilor cu pasta moale si prin ingestia alimentelor proaspete
(legume spalate necorespunzator). Sursele de infectie in afara de apa si alimente
(respectiv furaje) mai pot fi reprezentate de larvele unor diptere (gen. Lucilla,
Calliphora, Chrysomia) ce sunt ingerate de catre pasari. Bovinele si ovinele din
Australia, Africa si Texas (S.U.A.) datorita carentei primare de fosfor si proteina ,
ingera oasele sau larvele infectate (alotriofagie) cu C. botulinium si toxina. Toxina
botulinica, impreuna cu tetanospasmina sunt considerate cele mai puternice toxine
din natura; dozele letale s-au situat la 0,15 µg pe cale intravenoasa, 0,9 µg
intramusculara si 70 µg pe cale bucala.
Importanta acestei toxine botulinica este o proteina, produsa de bacteria
Clostridium botulinum. Pentru a intelege efectul ei, trebuie inteles mecanismul de
functionare a muschilor. Creierul trimite mesaje muschilor pentru a-i face sa se
contracte si sa se miste. Aceste mesaje ajung mai intai la maduva spinarii.De acolo,
sunt conduse de catre nervii periferici catre muschi. O substanta numita
acetilcolina transmite acest mesaj de la nerv la muschi. Uneori, o anomalie la
nivelul creierului sau maduvei spinarii, poate duce la aparitia de mesaje exagerate
sau necoordonate catre muschi. Atunci, acesti muschi devin spastici (spasme) sau
capata pozitii contorsionate, de multe ori provocand durere.Toxina botulinica

5
impiedica descarcarea de acetilcolina de la nivelul terminatiilor nervoase catre
muschi, blocand astfel comanda anormala de la creier. Aceasta reduce spasmul
muscular, posturile anormale, cat si durerea asociata.Cand este ingerata in cantitati
mari, ca in toxiinfectia alimentara, poate fi fatala, paralizand toti muschii din corp.
Totusi, cantitatea folosita ca medicament este foarte mica.Aceasta bacterie produce
7 tipuri de toxina botulinica. Doar tipul A si tipul B sunt disponibile pe piata. Tipul
A se gaseste sub denumirea de Botox iar tipul B ca Myobloc.

ISTORICUL BACTERIEI

Boala a fost semnalată în Europa în secolul XVII, fiind asociată consumului


de cârnaţi, motiv pentru care a primit numele de botulism, de la cuvântul latinesc
botulus (cârnat). Răspândirea ei a fost recunoscută la sfârşitul secolului XIX în
toată Europa şi, ulterior, în toată emisfera nordică. Cu toate că în secolul XX boala
s-a dezvoltat în focare mari în China, Polonia, Germani, SUA, Japonia, astăzi, ea
are o incidenţă sporadică, izbucnirile raportate adunând un număr mic de cazuri.
Potrivit unei statistici apărute în Revista Medicală Română, din ianuarie 2008 şi
până în iunie 2009 numărul cazurilor clinice de botulism de la noi a fost de 49, din
care 34 confirmate în laborator. În aceeaşi perioadă s-au înregistrat şi trei decese.
O statistică mai recentă a Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că, în
2016, au fost înregistrate 17 cazuri de botulism, din care 15 cazuri confirmate în
laborator şi 2 cazuri calificate ca probabile. 59% din cazuri au fost înregistrate în
mediul rural. În toate cazurile, alimentele incriminate au fost produse alimentare:
zece pe bază de carne, cinci pe bază de peşte şi două pe bază de legume.Primele
încercări de a produce un vaccin antibotulinic testat pe oameni datează din 1930.
Ulterior, în 1965, un vaccin antibotulinic pentavalent a fost aprobat pentru
vaccinarea limitată a lucrătorilor expuşi profesional riscului toxiinfecţiei. Acest
vaccin a fost utilizat în 1991 în scop profilactic la soldaţii americani din Irak. În
2004, primul vaccin recombinant antibotulinic bivalent a fost introdus într-un trial
clinic de fază 1 şi s-a dovedit că este sigur, bine tolerat şi produce titruri antitoxice
specifice convenabile. Vaccinarea împotriva botulismului a rămas limitată la
persoane expuse profesional pe termen scurt şi s-a practicat la militari ori la
lucrători din industria alimentară şi nu se justifică în profilaxia de masă, potrivit
specialiştilor.

6
ETIOLOGIE

Agentul botulismului este Clostridium botulinum - un bacil strict anaerob,


având doua forme -vegetativa si sporulata. Sporii sunt extrem de rezistenti la
factorii chimici si fizici: ei rezista la fierbere obisnuita, pentru distrugere fiind
necesare peste 5-6 ore pentru ai distruge.Sporii botulinici sunt distrusi prin
autoclavare la 120°C timp de 15-30 minute. Forma vegetativa în conditii anaerobe
elimina una din cele mai puternice toxine bacterio-microbiene. Sunt cunoscute 7
tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E,F,G). În Romania botulismul este
determinat de tipurile A,B si E, mai frecvent tipul B (65-70%). Botulotoxina este
termolabila si la fierbere este distrusa peste 10-15 minute.

CARACTERE EPIDEMIOLOGICE

Debutul botulismului este acut, cu slăbiciune generală progresivă și cu semne


digestive: greaţă, vomă, dureri abdominale paroxistice, meteorism. Ultimele sunt
urmate de către o diaree moderată tranzitorie, înlocuită după un timp scurt de
constipaţie. De obicei, tulburările gastrointestinale sunt discrete sau pot lipsi.
În perioada de stare apar dereglări neurologice cu afebrilitate, conștiință păstrată,
cefalee, vertijuri. Alte semne pot fi grupate:
Semne oftalmologice: diplopie, ptoză, vedere neclară, strabism, midriază, nistagm,
presbiție acută prin pareza acomodaţiei (lectura caracterelor de tipar este dificilă
sau imposibilă);Semne oro-faringiene: tulburări de deglutiţie (afagie), iniţial pentru
bucate solide, apoi totală; vocea devine răguşită, cu un tembru nazal sau dispare
complect (afonie), uscăciune bucală, atonie esofagiană, paralizia mușchilor
respiratori, pneumonie de aspirație și infecții endobucale
Semne urinare: retenție urinară sau disurie
Semne digestive: constipație rebelă. Uneori în perioada de stare pot apărea paralizii
ale diferitor grupuri musculare (ale gâtului, ale membrelor inferioare). Decesul
poate surveni prin paralizia muşchilor respiratori, insuficiență respiratorie sau prin
stop cardiac.

7
Clostridium botulinum văzut sub microscop.
Bacterie, formă vegetativă
Spor liber
Bacterie cu un endospor.

PATOGENEZA LA OM

De regulă, se află în intestinul diferitor animale erbivore şi a peştilor, de unde


se elimină în mediul ambiant şi sub formă de spori se păstrează destul de
îndelungat în sol şi în apă. Sporii botulinici sunt foarte rezistenţi la temperaturi
înalte. Ei suportă temperatura de +100°C (fierbere) timp de 5-6 ore şi pot fi distruşi
numai după o autoclavare la o temperatură de +120°C timp de 15-30 min. Aceşti
bacili sunt anaerobi de mai multe tipuri, însă la noi în ţară mai frecvent se întâlnesc
tipurile A, B, E, dintre care tipul B – cel mai des (65-70%).
Nimerind în condiţii anaerobe (fără aer) şi la o temperatură optimă +18,
+37°C, sporii botulinici se transformă în formă vegetativă, care la rândul său
elimină o substanţă foarte otrăvitoare pentru organismul uman, numită exotoxină
sau botulotoxină. Ultima este cea mai puternică otravă din cele microbiene. Ea este
termolabilă (adică sensibilă la temperaturi ridicate) şi se distruge la o temperatură
de +90°C timp de 40 min., iar la +100°C – mai rapid (peste 10-15 min.).Condiţiile
anaerobe prielnice pentru înmulţirea microbilor se pot crea mai des în fructele,
legumele, în ultimul timp şi a produselor de carne, conservate în condiţii casnice,
când se încalcă regulile de preparare, sterilizare şi păstrare a lor.Consumarea în

8
hrană a produselor conservate pe scară industrială, de regulă, exclude îmbolnăvirea
de botulism, deoarece ele sunt sterilizate la o temperatură de +120°C, care se
obţine numai prin ridicarea presiunii atmosferice, ceea ce duce la nimicirea rapidă
a sporilor botulinici. Deoarece în condiţii casnice sterilizarea produselor alimentare
la o aşa temperatură nu este posibilă, are loc îmbolnăvirea.Sursa de infecţie o
constituie animalele domestice şi sălbatice, mai ales cele erbivore, însă pot fi şi
cele cu sânge rece – peştii.
Se mai poate molipsi de botulism, întrebuinţând în hrană roşii, vinete, ardei, cireşe,
vişine, piersice, caise şi alte fructe şi legume conservate în condiţii casnice. De
asemenea, această maladie se mai dezvoltă după consumare în hrană a peştelui sub
formă sărată, afumată ori conservată în condiţii casnice şi a cărnii afumate,
conservate ori a cârnaţului (salamului) preparate în condiţii casnice.E necesar de
menţionat, că produsele alimentare conservate sub acţiunea toxinei botulinice nu-şi
schimbă gustul, culoarea şi mirosul. Uneori conservele, mai ales cele de carne, ce
conţin această toxină se bombează. În cârnaţuri, cărnuri afumate, peşte, preparate
în condiţii casnice botulotoxina se poate acumula numai în locul unde a nimerit
microbul botulinic sub formă de focare. Din această cauză nu se îmbolnăvesc toţi
acei care au consumat acelaşi produs, ci numai persoanele cărora le-a nimerit
bucata infectată.
Cazurile de botulism se înregistrează mai frecvent in Romania în lunile de
primăvară (aprilie, mai), când se utilizează mai des produsele conservate. Suferă
mai frecvent de această maladie adulţii, însă în ultimii ani se majorează numărul de
cazuri şi la copii chiar cu sfârşit letal.
Nimerind în organismul uman împreună cu produsele alimentare, toxina botulinică
atacă, în special partea bulbară a creierului, provocând astfel diverse dereglări
vizuale, de respiraţie etc, ce conduc la apariţia paraliziilor musculare şi la
dezvoltarea maladiei propriu-zise.
De regulă, boala se manifestă cu un debut acut, după perioada de incubaţie, care
poate fi mai frecvent de 6-24 ore, uneori câteva zile (minimal – 2 ore, maximal -14
zile). E necesar de menţionat, că cu cât perioada de incubaţie este mai scurtă, cu
atât maladia decurge mai grav.
După această perioadă bolnavii simt o slăbiciune generală progresantă, cefalee,
ameţeli, uscăciune în cavitatea bucală, însoţită de o sete chinuitoare, inapetenţă,
greţuri, vomă, dureri slabe în abdomen şi o diaree nepronunţată, substituită peste
un timp scurt de constipaţii. Temperatura mai frecvent este normală, mai rar
subfebrilă. La simptomele enumerate peste 6-24 ore se adaugă dereglările

9
oftalmologice. Bolnavii se plâng, că le apare înaintea ochilor o ceaţă, nu văd clar
obiectele, imaginile se dublează, nu pot citi o carte sau un ziar, la ei sunt dilatate
evident pupilele, pleoapele superioare sunt lăsate în jos, încât deschizăturile ochilor
devin minimale.
In cazuri mai grave ochii se încrucişează (strabism), apare un nistagmus
(mişcări oculare) orizontal ori vertical. Vocea devine răguşită, cu un tembru nazal
ori dispare complet (afonia). Bolnavii nu pot înghiţi hrana şi lichidul, ele se
elimină pe nas. La ei se dereglează funcţia aparatului respirator şi cardiovascular.
Muşchii pot fi paralizaţi, întrucât pacienţii devin imobili. Ei nu pot ridica şi mişca
picioarele şi mâinile, capul le poate atârna pe piept în urma atoniei totale a
muşchilor cervicali. Dacă nu se adresează imediat după ajutorul medical, bolnavii
care se află în asemenea stare nu-şi mai pot reveni.

TABLOU CLINIC

Incubatia dureaza de la 2 ore pâna la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este
acut, cu tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de
o diaree moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei
tulburarile gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta
acuze de slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune în cavitatea
bucala, însotita de o sete chinuitoare.
Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari
oftalmologice: diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura
caracterelor tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei).
Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de
deglutitie, initial doar pentru alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu
un tembru nazal, ori dispare complet (afonie).Alteori, apar paralizii ale diferitor
grupuri de muschi (gât, membre), iar în formele grave apar paralizii ale muschilor
respiratorii si insuficienta respiratorie.Alte semne, care pot asocia boala, sunt
diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii uscati, fotofobie), salivare (gura
uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive.

10
SURSE DE INFECTIE SI MOD DE TRANSMITERE

Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai ales


erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), în
intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele în mediul
extern, unde va persista în stare sporulata. Trecerea sporilor în stare vegetativa pe
substraturi organice în conditii anaerobe, în special la temperaturi de 22-37°C, este
însotita de acumularea germenilor si toxinelor lor. Omul se contaminează ca și în
alte toxicoinfecții alimentare, prin diverse produse alimentare. Perioada de
incubație va constitui 12-36 ore. De asemenea, transmiterea poate avea loc și prin
contactul direct al unei plăgi cu solul sau cu obiecte contaminate. În această formă,
perioada de incubație va constitui 4-14 zile. C. botulinum este o bacterie prezentă
la nivelul tractului gastrointestinal al copiilor, fiind cauza botulismului la sugar
(infantil). Toate aceste forme de botulism sunt considerate urgențe medicale și pot
fi letale.
Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne
(jamboane, costita, salam, cighiri) si a ciupercelor conservate în conditii casnice,
fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete,
ardei, cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume conservate în conditii
casnice; peste sarat, afumat ori conservat în conditii casnice. Produsele alimentare
conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si
mirosul. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin toxina botulinica, se
pot bomba, în salamuri, carnea afumata, pestele preparate în conditii casnice toxina
botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se îmbolnavesc toti
cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a nimerit bucata
infectata.Cazurile de botulism se înregistreaza mai frecvent primavara (aprilie,
mai) când se utilizeaza mai des produsele conservate.
Clostridium Botulinum este capabil de a forma spori (forma de rezis-tenta a
bacilului intr-un mediu ostil), este raspandit peste tot in sol si in mediul acvatic,
fiind capabil de a elabora cea mai puternica exotoxina cunoscuta pana in prezent.
Exista mai multe tipuri de bacili botulinici, notati cu litere de la A la G, in
functie de natura toxinei eliberate.Poarta de patrundere a infectiei este cea
digestiva (prin alimente contaminate) sau prin solutii de continuitate (plagi). In
conditii de anaerobioza (lipsa aerului), sporul germineaza, se transforma in bacil

11
activ si incepe productia intensa de neurotoxina. Neurotoxina patrunsa in circulatie
va fi trans-portata catre terminatiile nervoase periferice, fara a afecta insa sistemul
nervos central.Toxina se leaga la nivelul structurilor nervoase presinaptice,
patrunde in celula si perturba meca-nismul de eliberare la nivel sinaptic .
Pentru a distruge toxina, alimentele trebuiesc corect si indelung preparate termic;
este inactivata prin expunere la o temperatula de aproximativ 100 grade Celsius.
timp de cel putin 10 minute. Boala se manifesta pe intreg mapamondul, fiind
asociata mai ales cu consumul de alimente pregatite in gospodarie (conserve de
legume si carne), incorect sterilizate fiind o bacterie anaeroba, in lipsa aerului, in
aceste conserve inchise, sporul va forma,bacteriacaria.
Fiind o infectie cu transmitere alimentara, se va acorda o atentie deosebita modului
de conservare al alimentelor care pot fi contaminate cu spori; conservarea casnica
nu distruge sporii, insa distruge alte bacterii care in mod normal ar impiedica
dezvoltarea bacilului. De asemenea, se recomanda ca inainte de servire, alimentele
sa fie incalzite la o temperatura suficient de mare, care sa permita neutralizarea
toxinei.

DIAGNOSTIC

In vederea stabilirii diagnosticului de botulism, medicul va cauta eventualele


semne ale slabiciunii musculare sau ale parezei. Medicul va va intreba in legatura
cu alimentele consumate in ultimul interval de timp sau daca ati intrat in contact cu
spori de bacterii prin intermediul unor plagi deschise.In cazul in care se
suspecteaza un caz de botulism infantil, medicul va va intreba daca micutul a
consumat miere sau sirop de porumb in ultima perioada si daca au fost prezente
fatigabilitatea sau constipatia.
Analiza materiilor fecale sau a vomei pentru a decela prezenta toxinei botulinice
poate duce la confirmarea diagnosticului de botulism, dar astfel de investigatii
necesita timp si de aceea examenul clinic efectuat de catre medic are cea mai mare
importanta, intrucat poate stabili un diagnostic in timp util.

Exista 4 tipuri de botulism:


1. Botulismul alimentar

12
Apare prin consumul de alimente contaminate cu toxina sau prin ingestia de
spori care vor gemina si vor produce toxina. Formele usoare nu necesita internare,
insa formele grave pot conduce la deces in 24 de ore. Perioada de incubatie variaza
functie de doza de toxina ajunsa in intestin, de la cateva ore la cateva zile. Se
manifesta prin paralizie musculara simetrica si descendenta, care in final conduce
la insuficienta respiratorie, stop cardiac si exitus (moarte).

Initial sunt afectati nervii cranieni (cu tulburari neurologice), apoi paralizia
progreseaza rapid, extinzandu-se la nivelul gatului, bratelor, toracelui si membrelor
inferioare. Paralizia progresiva va fi insotita de greata, varsaturi si dureri
abdominale, ameteala, tulburari de vedere si uscaciunea gurii. Pupila va fi dilatata
sau fixa, iar reflexele osteotendinoase diminuate ca amplitudine.

De asemenea, apare ocluzie intestinala paralitica (oprirea tranzitului intestinal


pentru gaze si alimente datorita paraliziei musculaturii digestive),constipatie severa
si retentie de urina (imposibilitatea de a mictiona). Pacientul nu prezinta febra iar
starea de constienta este pastrata.

2. Botulismul plagilor

Apare atunci cand o plaga este contamianta cu spori ai bacilului botulinic,


care vor gemina si vor forma forma vegetativa de bacil producatoare de
neurotoxina. Aceasta forma de botulism este mai rar intalnita, are o perioada de
incubatie mai mare decat botulismul alimentar si nu se va insoti de
simptomatologie gastrointestinala. Plagile murdare, contaminate cu pamant, de
aspect benign prezint risc crescut pentru aparitia bolii.

13
Botulismul plagilor este produs de tipul A de neurotoxina. Initial paralizia se
manifesta local, la nivelul membrului traumatizat si ulterior se generalizeaza.

3. Botulismul sugarilor

Sporii ajung in intestin prin alimente, unde vor germina si vor produce
neurotoxina, care ulterior va fi absorbita in circulatia sistemica. Botulismul
sugarilor este cea mai frecventa forma de boala intalnita la om. Gravitatea
afectiunii variaza in limite largi, de la formele usoare, pana la formele foarte severe
insotite de moarte subita.

Se recomanda excluderea mierii de albine din alimentatia sugarilor, in primul an de


viata, deoarece aceasta poate fi contaminata cu sporii bacilului. Cele mai multe
cazuri au fost semnalate la copii cu varste sub 6 luni; odata cu dezvoltarea florei
intestinale normale, scade si riscul de imbolnavire.

4. Tipul nedeterminat de botulism

Este o forma de boala asemanatoare cu botulismul sugarului, fara a implica


alimentele specifice cunoscute in epidemiologie. Toxina si bacilul pot fi
identificate in materiile fecale o lunga perioada de timp; sporii pot fi gasiti si in
anumite alimente suspectate ca fiind sursa de infectie. Interventiile chirurgicale pe
abdomen deschis favorizeaza ajungerea sporilor in intestin. In foarte multe cazuri
de boala nu poate fi identificata sursa infectiei.

14
PROFILAXIA

Profilaxia infectiei cu Clostridium Botulinum se face prin sterilizarea corecta


o instrumentelor sanitare,fierberea conservelor preparate in casa, fierberea
alimentelor presupuse contaminate , evitarea consumului continutului conservelor
bombate,deteriorate sau cu termen de valabilitate expirat.

• Nu se recomanda conservarea în conditii casnice a produselor din carne si


peste, întrucât actiunea termica nu depaseste 100°C

• Fructele si legumele utilizate în conservare trebuie sa fie proaspete bine


spalate, si se va respecta regimul termic (fierberea timp de 30-60 minute) si cel de
pastrare la temperatura mai joasa de +10°C

• Nu se recomanda a conserva în conditii casnice ciuperci, marar, leustean,


patrunjel, morcov, sfecla, deoarece se spala greu de tarâna, care poate contine
bacili botulinici

• Produsele conservate în conditii casnice înainte de utilizare trebuie


prelucrate termic prin fierbere timp de 15-20 minute.

TRATAMENT

Botulismul se considera a fi urgenta medicala pacientul va fi internat in spital


si monitorizat cardio-respirator. La nevoie va fi intubat si va fi trecut pe ventilatie
mecanica asistata.Vom urmari indepartarea rapida a toxinei din tubul digestiv,
prin: spalatura gastrica, administrarea de emetice si purgative (daca nu exista

15
ocluzie paralitica a intestinului). Dupa elucidarea diag-nosticului, antotixina (serul
imun) se va administra cat mai rapid, pe cale parenterala (intra venos). Pacientul
trebuie testat pentru a nu fi sensibil la serul de cal, deoarece exista risc de soc
anafilactic; in caz de alergie, pacientii vor fi desensibilizati. Rolul antibioticelor nu
este bine definit in cadrul terapiei antiinfectioase bacilare, totusi, vom avea in
vedere profilaxia infectiilor pulmonare (aparute prin aspiratie).

In botulismul plagilor se poate administra ser imun, plaga va fi toaletata si


debridata ,vom utiliza penicilina pentru combaterea bacilului botulinic din plaga.
In cele mai multe cazuri prognosticul este rezervat, severitatea bolii depinde de
cantitatea de toxina ajunsa in circulatia sistemica si de rapiditatea cu care se
instateaza paralizia (cu cat mai repede, cu atat mai grav). O treime din cazuri se
finalizeaza cu moartea pacientului. Boala poate lasa sechele care se remit complet,
la un an dupa vindecare.

Tratamentul bolnavilor de botulism se efectuează în secţiile de boli


infecţioase. Succesul tratamentului depinde într-o măsură de urgenţa, cu care
bolnavii s-au adresat după ajutorul medical.. De asemenea, se recomandă de curăţit
intestinul cu aceleaşi soluţii. Resturile bucatelor consumate de persoanele infectate
trebuie păstrate până la sosirea medicului. Ele pot ajuta la anchetarea şi stabilirea
cauzei de îmbolnăvire a pacientului.

În cazul confirmării diagnosticului de botulism, se vor administra de urgenţă


medicamente specifice împotriva neurotoxinei, purgative, se vor efectua spălături
gastrice (dacă simptomele şi diagnosticul confirmă prezenţa toxinei botulinice în
termen de cel mult 24 de ore) sau clismă şi, posibil, se va apela la proceduri de
ventilaţie mecanică. De asemenea, în cazurile grave, se va apela la reechilibrare
hidroelectrolitică prelungită şi la medicaţie de susţinere.

16
Antibioticele nu sunt necesare decât în cazul unei infecţii cu toxina botulinică prin
intermediul unei răni deschise. Deşi există un vaccin care ar putea preveni
botulismul, studiile nu i-au confirmat pe deplin eficienţa şi există riscul apariţiei
unor efecte secundare.

Administrarea antiboticelor este recomandat doar pentru botulismul rănilor. În


celelalte tipuri nu se recomandă deoarece distrugerea bacteriilor va duce la
eliberarea toxinelor, care vor agrava starea pacientului. Deasemenea pentru
botulismul rănilor este necesar efectuarea debridării rănii. Având în vedere că
clostridium botulinum este o bacterie anaerobă , creearea condițiilor de aerobioză
va împiedica dezvoltarea acesteia. Aceste condiții pot fi induse prin aplicarea
peroxidului de hidrogen sau a terapiei cu oxigen hiperbaric.

Antitoxina heptavalentă este obținută din serul de cal și poate neutraliza toate
tipurile de toxină la pacienții mai mari de 1 an . Se utilizează deasemenea și pentru
tratamentul botulismului infantil dacă cauza nu este toxina botulinică A  sau B.
Antitoxina nu înlătură daunele care s-au făcut. Recuperarea pacientului are loc în
timp, și poate dura luni de zile până va avea loc regenerarea neuronilor.

Afectarea mușchilor respiratori sau a faringelui va duce la insuficiență respiratorie.


Astfel va fi necesar administrarea respirației asistate prin intubație și respirație
mecanică. În dependență de gravitatea bolii, respirația asistată va fi necesară de la
câteva zile până la câteva luni. Este necesară monitorizarea constipației și a
retenției urinare ( instalarea unui cateter Foley).

Tratamentul de urgență administrat în cazul unei persoane suspectate cu


botulism presupune administrarea de ser antibotulinic până la confirmarea
diagnosticului prin efectuarea investigațiilor de laborator. După confirmarea
diagnosticului tratamentul presupune administrarea vaccinului antibotulinic și

17
antibiotice.De asemenea, în tratamentul de urgență al botulismului poate fi utilizat
și cărbunele aflat în formă activă. Acesta se administrează prin intermediul tubului
gastric și este necesară protejarea căilor respiratorii prin montarea unui tub
endotraheal.

Afectarea funcțiilor respiratorii este cea mai frecventă complicație care poate pune
în pericol viața bolnavului. Astfel bolnavii trebuie internați pe secția de anestezie-
terapie intensivă pentru monitorizarea funcțiilor vitale (frecvență cardiacă,
parametri de monitorizare a funcției respiratorii-capacitate vitală, volum expirator
mediu pe secundă). În caz de scădere a funcției respiratorii, bolnavii vor fi intubați
și ventilați mecanic.

Alimentația bolnavilor diagnosticați cu botulism, internați pe secția de


anestezie-terapie intensivă poate fi realizată prin montarea unei sonde nazogastrice.
Aceasta simplifică administrarea lichidelor și a caloriilor, stimulează peristaltismul
intestinal care favorizează eliminarea Clostridium botulinium din tractul gastro-
intestinal și permite administrarea laptelui matern în cazul sugarilor diagnosticați
cu botulism. Prin realizarea intubației nazogastrice sunt prevenite posibilele
complicații de natură infecțioasă sau vasculară care pot surveni odată cu
administrarea pe cale intravenoasă a soluțiilor pentru alimentarea parenterală a
bolnavului.

Antitoxina trivalentă (A, B, E) nu determină inactivarea toxinei localizate la


nivelul joncțiunilor neuromusculare și din această cauză leziunile neuromusculare
nu pot fi vinecate. Cu toate acestea, antitoxina poate încetini sau chiar întrerupe
evoluția bolii. Administrarea antitoxinei se realizează imediat după diagnosticarea
bolii. Eficiența antitoxinei scade atunci când aceasta este administrată la un
interval de peste 2 de ore de la apariția manifestărilor clinice ale bolii. Această

18
antitoxină este produsă din ser de cal și astfel există riscul de apariție a șocului
anafilactic.

Este contraindicată administrarea antitoxinei la sugarii diagnosticați cu botulism.


Aceștia vor beneficia de tratament cu antibiotice. De asemenea, pentru tratamentul
sugarilor diagnosticați cu botulism a fost elaborată o imunoglobulină botulinică,
care provine din plasma persoanelor cărora li s-a administrat Clostridium
botulinium pentru imunizare. Această imunoglobulină se află încă în studiu.

În lipsa unui tratament rapid, botulismul


duce la deces cauzat de insuficienţa cardiacă.
Datorită evoluţiei în domeniul medical, în
prezent, mortalitatea cauzată de botulism este
mult mai mică. De exemplu, în urmă cu 50 de
ani, din 100 de pacienţi cu botulism, jumătatea
decedau din cauza lipsei tratamentului. Astăzi,
având la dispoziţie metode de diagnostic rapide şi precise, dar şi seruri precise
împotriva toxinei botulinice, mai puţin de 5 persoane din 100 decedează din cauza
botulismului, mortalitatea fiind atribuită, în principal, infecţiilor severe şi
complicaţiilor survenite ca urmare a întârzierii tratamentului.

EVOLUTIA BOLII PE PLAN MONDIAL

Boala a fost semnalata in Europa in secolul XVII-lea fiind recunoscuta si denumita


botulism de la cuvantul latin „botulus” (carnat). Raspandirea ei a fost recunoscuta
la sfasitul secolului XIX- lea in toata Europa si ulterior in tata emisfera nordica.
19
Exceptand o suita de focare de mai mare extindere din cea de-a doua jumatate a
secolului XX, cu sute de cazuri in : China , Polonia, Germania, SUA, Japonia ,
boala are in prezent o incidenta sporatica, inzbugnirile raporatete intrunind un
numar rastrans de cazuri.

În 2014, 123 de cazuri de botulism au fost raportate de 16 țări din UE / SEE,


inclusiv 91 de cazuri raportate conform confirmării. Treisprezece țări au notificat
zero cazuri. Rata notificării a fost de 0,02 cazuri la 100 000 de populații. România
a notificat cel mai mare număr de cazuri (N = 31) și a prezentat cea mai mare rată
(0,15 cazuri la 100 000 de populație). În 2014, au fost raportate 123 de cazuri,
inclusiv 91 de cazuri confirmate, de către un total de 16 țări UE / SEE.
Treisprezece țări nu au avut cazuri. Italia și Liechtenstein nu raportaseră date
pentru 2014 în momentul extragerii datelor. Rata notificării UE / SEE a fost de
0,02 cazuri la 100 000 de populații .

România (31 de cazuri confirmate), Polonia (17) și Ungaria (12) au fost țările care
au reprezentat majoritatea cazurilor confirmate. Douăsprezece țări au raportat între
unul și șase cazuri confirmate fiecare.

România (0,15 cazuri la 100 000), Ungaria (0,12 cazuri la 100 000) și Lituania
(0,10 cazuri la 100 000) au raportat cele mai mari rate în 2014

2010 2011 2012 2013


Country National
Cases Rate Cases Rate Cases Rate Cases Rate Repor
data
Austria 0 0 5 0,06 0 0 1 0,01 Y
Belgium 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Bulgaria 1 0,01 2 0,03 2 0,03 1 0,01 Y
Croatia . . . . . . 0 0 Y
Cyprus 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Czech Republic 0 0 0 0 0 0 4 0,04 Y
Denmark 1 0,02 2 0,04 2 0,04 0 0 Y
Estonia 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Finland 0 0 2 0,04 0 0 1 0,02 Y

20
France 14 0,02 11 0,02 6 0,01 15 0,02 Y
Germany 3 0 7 0,01 0 0 6 0,01 Y
Greece 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Hungary 3 0,03 5 0,05 4 0,04 2 0,02 Y
Iceland 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Ireland 0 0 1 0,02 0 0 1 0,02 Y
Italy 26 0,04 24 0,04 20 0,03 . . .
Latvia 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Liechtenstein . . . . . . . . .
Lithuania 2 0,06 3 0,1 1 0,03 4 0,13 Y
Luxembourg 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Malta 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Netherlands 0 0 0 0 1 0,01 0 0 Y
Norway 1 0,02 0 0 0 0 8 0,16 Y
Poland 22 0,06 21 0,06 9 0,02 8 0,02 Y
Portugal 0 0 1 0,01 0 0 1 0,01 Y
Romania 21 0,1 18 0,09 15 0,07 25 0,12 Y
Slovakia 0 0 0 0 0 0 0 0 Y
Slovenia 2 0,1 0 0 2 0,1 0 0 Y
Spain 4 0,01 7 0,01 5 0,01 1 0 Y
Sweden 0 0 0 0 2 0,02 2 0,02 Y
United Kingdom 0 0 6 0,01 3 0 2 0 Y

EVOLUTIA BOLII IN ROMANIA

La nivel național, în anul 2016 rata incidenței cazurilor confirmate de


botulism a fost de 0,08%000, valoare ușor mai scăzută comparativ cu cea
inregistrata în anul precedent (0,09%000).

Rata incidenței anuale a cazurilor confirmate de botulism înregistrate în România,


în perioada 2007-2016, prezentată în graficul de mai jos, a urmat un trend
descendent:

21
Botulism confirmat, rata incidenței anuale, România, 2007-2016

Rata incidenței lunare, prezentată în graficul de mai jos, reflecta o incidență


crescută a cazurilor de botulism în luna noiembrie:

Botulism, rata incidențeilunare, România, 2016

22
În anul 2016, au fost înregistrate 17 cazuri de botulism, din care 15 cazuri
confirmate cu laboratorul și 2 cazuri clasificate ca și probabile. Distribuția
geografică a cazurilor confirmate este prezentată mai jos:

Distribuția cazurilor confirmate de botulism pe județe, România 2016

Diagnosticul serologic complet (determinarea tipului de toxină) a fost stabilit


în toate cele 15 cazuri (toxina botulinică tip B). Cele mai multe cazuri de botulism
au fost înregistrate la grupa de vârstă 25 – 44 de ani (53%).

Distribuția cazurilor de botulism, pe grupe de vârstă, 2016

23
Analiza ponderii pe medii de rezidență a cazurilor de botulism evidențiază un
procent crescut de cazuri confirmate în mediul rural (59% - 10 cazuri).

Ponderea cazurilor de
botulism, în funcție de
mediul de rezidența,
România, 2016 .

În toate cazurile,
alimentare: 10 pe bază de carne, 5 pe bază de pește și 2 pe bază de legume.

CONCLUZIA

Educaţia populaţiei este importantă pentru prevenţie. Riscul de botulism poate


fi diminuat prin respectarea următoarelor reguli:

 Măsuri stricte de reducere a contaminării produselor crude înainte de prelucrare


și conservare – vegetale, carne (la abator, stocuri), pește, moluște

 Controlului bacteriologic al conservelor și semiconservelor industriale înainte de


comercializare

24
 Măsuri de educație sanitară a lucrătorilor din industria alimentaă și a
consumatorilor

 Conservele bombate sau cu termenul de expirare depășit se exclude din consum

 Evitarea alimentării cu miere a copiilor sub vârsta de 1 an, pentru a reduce riscul
de botulism infantil

 Evitarea consumului conservelor de legume, carne şi peşte preparate în casă,


care nu au fost sterilizate prin fierbere minim 30 de minute

 Evitarea consumului de conserve al căror capac bombează

 Evitarea consumului de alimente cu aspect şi miros neplăcut

 Curăţarea atentă şi spălarea riguroasă a produselor vegetale

 Spălarea frecventă a mâinilor

 Conservarea la rece a mâncărurilor incomplet preparate sau a produselor


alimentare perisabile

 Alimentele cu aspect şi miros neplăcut nu vor constitui hrană pentru animale


 Recipientele în care s-au aflat alimentele cu aspect şi miros neplăcut vor fi bine
curăţate şi fierte
 Consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără
a fi reîncălzite sau păstrate la frigider
 În cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70
grade Celsius
 Evitarea contactului între alimentele nepreparate şi cele preparate
 Evitarea injectării sau inhalării drogurilor de stradă

25
BIBLIOGRAFIE

 https://rmj.com.ro/articles/2009.4/RMR_Nr-4_2009_Art-1.pdf
 https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/botulism-simptome-
cauze-tratament-preventie
 http://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiza-evolutiei-
bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2017/file
 http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/botulism-scientific-
advice-type-F-botulism.pdf
 https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/botulism-annual-
epidemiological-report-2016-2014-data
 https://newsmed.ro/botulismul-simptome-diagnostic/
 https://www.researchgate.net/publication/303436593_ANCHETA_EPIDEM
IOLOGICA_-_BOTULISM
 https://www.google.ro/amp/s/adevarul.ro/sanatate/medicina/ce-simptome-
botulismul-boala-ucis-om-iasi-
1_5de94b885163ec4271b9edfb/index.amphtml
 https://ec.europa.eu/health/documents/community-
register/2019/20190927145002/anx_145002_ro.pdf
 https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/botulismul
o Tratat de Microbiologie Clinica, M. Negut, D. Buiuc, editia a 3-a,
revazuta si adaugita, Editura Medicala, 2009
o Jawetz, Melnik and Adelberg's Medical Microbiology
 Edition : 25th Edition Author(s) : Geo. F. Brooks, Karen C. Carroll, Janet S.
Butel, Stephen A. Morse
 Lange- Mc Graw- Hill, 2010

26

S-ar putea să vă placă și