Termotehnica in Constructii

CURS 1
TERMOTEHNIC
Istoric. Notiuni utile
În fizica aristotelian c ldura era considerat una dintre caracteristicile

active ale unui corp. Astfel, ”fierbinteala” împreun cu opusul s u ”r ceala” si
usc ciunea împreun cu opusul s u umezeala, erau considerate calit ti care
defineau diversele corpuri.
Mai târziu, RENE DESCARTES(1596-1650) si ROBERT HOOKE(1635-
1703) au descris c ldura ca pe miscarea neâncetat a particolelor.
Ulterior, olandezul HERMAN BOERHAAVE(1668-1738) si altii au
descris c ldura ca pe un fluid invizibil,( pe care l-au numit flux caloric) care
poate fi transmis de la un obiect la altul.
Înc din sec.XVIII, contele RUMFORD BENJAMIN THOMPSON(1753-
1814) a observat, cu ocazia fabric rii tevilor de tun c la perforarea acestora se
produce o mare cantitate de c ldur si a ajuns la concluzia c aceasta se
transmitea tevii prin intermediul misc rii.
Dup aceea, N.L. SADI CARNOT(1796-1832) intrigat de faptul c
motoarele cu abur britanice erau mai eficiente decât cele frantuzesti si-a propus
construiasc o masin termic care s functioneze cu randament maxim. Asa
a început s studieze posibilit tile obtinerii lucrului mecanic din c ldur . În anul
1824 si-a publicat la editura Universt tii Sorbona din Paris rezultatele
cercet rilor sale în lucrarea cu titlul: ”Reflections sur la puissance motrice du
feu”(Reflexii asupra puterii motrice a focului). Aceast lucrare a r mas aproape
necunoscut timp de 10 ani pân când CLAPEYRON a comentat-o în „Jurnnal
de l”Ecole Polytechnique”.
Anul public rii de c tre N.L. SADI CARNOT a lucr rii sale (1824), deci
începutul sec.XIX este considerat momentul istoric în care teoria conform c reia
ldura este o form de miscare, a învins teoria fluxului caloric.
N.L. SADI CARNOT descoperise în esent urm toarele:
1. Eficienta unui motor termic depinde de diferenta de temperatur dintre:
- TM (temperatura sursei care determin miscarea) si:
- Tm (temperatura în care motorul îsi ”descarc ” excesul de c ldur , respectiv
temperatura mediului în care functioneaz motorul).
2. Procesele termodinamice deschise nu sunt indicate în obtinera lucrului
mecanic în cantit ti industriale, din cauza imposibilit tii de a readuce sistemul în
starea initial . De aceea el a considerat c doar Procesele termodinamice închise
permit obtinerea de lucru mecanic în orice cantitate prin repetarea procesului
termodinamic. Procesul temodinamic închis, ideal, imaginat de N.L. SADI
CARNOT este urm torul:
1
Fig. 1: Reprezentarea în diagrama p-V a ciclului Carnot motor.
Asa cum se observ din figur , acesta este format din:

dou izoterme(1-2 si 3-4), în care c ldura schimbat cu mediul exterior
este egal cu lucrul mechanic si:
dou adiabate(2-3 si 4-1), caracterzate prin faptul c sistemul nu
schimb energie prin efect termic cu mediul ambient.
CONCLUZII
1. Ciclul termodinamic de mai sus, parcurs în sensul acelor de ceasornic se

numeste:”Ciclul Carnot reversibil direct”. El este un ciclu termodinamic ideal.
Masina termic care ar lucra dup acest ciclu ar produce lucru mecanic si ar
avea randament termic maxim posibil.
2. Expresia constituie si prima formulare a PRINCIPIULUI II al
termodinamicii si anume: Pentru ca o masin termic s functioneze ea trebuie
primeasc o cantitate de c ldur de la o surs cu temperatuta ridicat (q12)
si s cedeze o parte din c ldura primit altei surse cu temperatura mai
sc zut (q34).
În realitate randamentele masinilor termice sunt mult mai mici decât
randamentul ciclului Carnot din urm toarele cauze importante:
- vitezele de desf surare a proceselor termodinamice sunt finite.
- Ciclurile termodinamice reale pe care le realizeaz masinile termice sunt
diferite de ciclul ideal imaginat de Carnot.
- Materialele si gazul utilizat influenteaz transform rile energetice.
Aici mi-as permite un comentariu personal si anume: din p cate randamentele
reale sunt ”lamentabile” în comparatie cu randamentul ciclului CARNOT ideal,
respectiv:
- 6....10 % în cazul locomotivelor cu abur.
- 18....28 % în cazul instalatiilor de turbine cu abur.
- 20....25 % în cazul instalatiilor de turbine cu gaze.
- 28....35 % în cazul motoarelor cu ardere intern . În acest sens motorul
DIESEL are cel mai bun randament si anume cca. 35 %.
2
CONCLUZII FINALE
1. Se numeste lucru mecanic: modul de transfer de energie prin efect

macanic.(Acest transfer de energie este caracteristic sistemelor la care
parametrii externi variaz în timpul procesului).
2. Se numeste ldur : modul de transfer de energie prin efect

termic.(Acest transfer de energie este caracteristic sistemelor
termodinamice care nu-si modific parametrii externi în timpul
procesului). Dup unii autori cantitatea de energie transferat în acest mod
se numeste impropriu cantitate de c ldur .
În domeniul instalatiilor, cu riscul de a fi catalogati drept mai putin scrupulosi,
denumim cantitate de c ldur : cantitatea de energie transferat prin efect
termic.
rimi de proces
ldura si lucrul mecanic se definesc numai în procese de transfer de energie,

fapt pentru care sunt numite rimi de proces. Ele reprezint m rimi care nu
caracterizeaz st rile sistemului termodinamic.
rimi de stare
Dimpotriv , energia este caracteristic st rilor procesului termodinamic, fapt

pentru care este numit rime de proces.
rimi de stare sunt de asemenea:
Temperatura - este o m rime de stare care caracterizeaz starea termic a unui
corp.
În orice mediu, într-un punct, la un moment dat, temperatura are o valoare
unic care poate fi definit scalar: f x, y , z , t
Diferen a de temperatur între dou puncte (dou medii) diferite, înseamn
o diferen de poten ial termic, ceea ce determin transferul de c ldur
între cele dou puncte (medii).
Energia intern - este o m rime de stare care reprezint energia termic a unui
corp, într-o stare termodinamic oarecare.
Aceasta se noteaz cu “U” si se m soar în jouli [J].
Entalpia - este o m rime de stare ce caracterizeaz , ca si energia intern , nivelul
energetic al unui sistem termodinamic.
Aceasta se noteaz cu“H”sau“I” si se m soar de asemenea în jouli [J].
Presiunea - reprezint forta de ap sare exercitat în directie normal pe unitatea
de suprafat a unui corp.
3
COMPLET RI PERSONALE
1. Termenul de energie a fost introdus în stiint de c tre THOMAS YOUNG

în anul 1807.
2. Termenul de lucru mecanic a fost introdus în stiint de c tre J.VICTOR
PONCELET în anul 1825.
3. În tara noastr , abia în anul 1863 a început s se scrie cu caractere latine.
Pân atunci s-a scris cu caractere chirilice........
Termotehnica este o parte a fizicii tehnice care se ocup cu studiul legilor

de obtinere a c ldurii din alte forme de energie, precum si cu transformarea,
propagarea si utilizarea acesteia.
Toate transform rile energetice sunt însotite de o disipatie în mediul
ambiant a unei p rti din energie, lucru care face ca randamentul tuturor
transform rilor energetice cunoscute s fie subunitar.
4
CURS 2
1. TRANSFERUL DE C LDUR
1.0. Generalit ti
Transferul de c ldur este un fenomen care are loc doar în situa ia
existen ei unei diferen e de temperatur , fie între corpuri (sau medii)
diferite, fie între zone diferite ale aceluia i corp (sau mediu).
Formele de transfer termic care prezint interes în cadrul materiei de
fat sunt: conductia termic ; convectia termic si radiatia termic .
Cu toate c cele trei moduri de transfer termic sunt diferite, fiecare dintre
ele desf surându-se dup legi proprii, în cele mai multe cazuri întâlnite în
practic transferul de c ldur se produce simultan prin toate aceste forme
de transfer sau în unele cazuri prin dou dintre ele.
1.1. Conduc ia c ldurii

1.1.1.Definirea fenomenului
Conductia termic este fenomenul de transfer termic prin corpuri f mi ri

aparente, care prezint neuniformit i ale câmpului de temperaturi.
Intuitiv, conductia termic reprezint forma de transfer de c ldur pe care o
resimtim, de exemplu atunci când prindem în mân un obiect cald.
Conduc ia termic este caracteristic solidelor i straturilor sub iri de fluid în
repaus.
Conduc ia termic este un fenomen difuziv, influen at atât de electronii, cât
i de ionii sistemului macroscopic.
- electronii se deplaseaz din zonele cu temperaturi ridicate, spre zonele cu
temperaturi sc zute, transferând odat cu ei i energie termic ;
- ionii efectueaz mi ri în timpul c rora au loc ciocniri, înso ite de transfer de
energie de la unul la altul. În timpul ciocnirilor energia este transferat din
zonele cu temperaturi mai mari spre zonele cu temperaturi mai mici, din aproape
în aproape (difuziv).
Jean – Baptiste Biot (1774 – 1862) a schi at în 1804 teoria matematic a
conduc iei termice.
Jean – Baptiste Joseph Fourier (1768 – 1830) i-a dat forma definitiv în
celebra lucrare: „THEORIE ANALITIQUE DE LA CHALEUR” (1812).
La baza conduc iei termice st ipoteza Fourier (sau Legea Fourier, sau
Legea experimental a conduc iei termice) i anume:
densitatea fluxului termic este direct propor ional cu gradientul de

temperatur .
5
q (1.1.1/1)
n
n =gradientul de temperatur în direc ia normal la suprafata de transfer de

c ldur [k/m].
= conductivitatea termic (sau coeficientul de conductie) [w/mk].
Semnul minus din membrul drept indic faptul c sensul de transfer al c ldurii,
de la zona mai cald spre cea mai rece, este opus fa de cel al normalei (de
cre tere a temperaturii).
Pentru determinarea fluxului termic cu Legea Fourier este necesar, asa cum
rezult din relatia (1.1.1/1), s cunoastem: si n.
1.1.2. Ecua ia conduc iei termice

S
Fie un corp solid arbitrar caracterizat de:
V - volumul corpului; V , , , , CP , M
S - suprafa a care delimiteaz corpul;
- coeficientul de conduc ie termic a corpului;
- câmpul de temperatur ;
- câmpul de densitate;
C P - câmpul de c lduri masice (la p ct );
M - func ia de izvoare de c ldur existent în interiorul corpurilor.
M M x, y , z , t W m3
Ecua ia de bilan termic a corpului este:
Fluxul termic debitat Fluxul termic acumulat Fluxul termic

= +
de izvoarele interioare În interiorul corpului disipat în exterior
Qi = Qa + Qs .
M dV = CP dV + q dV
V
t
V V
(1.1.2/1)
Pentru elemente finite de volum ecuatia(1.1.2/1), devine:
M CP q (1.1.2/2)
t
6
Având în vedere (1.1.1/1) si anume: q , relatia(1.1.2/2) devine:
Ecua ia general a conduc iei termice pentru corpuri neomogene, anizotrope:
CP M (1.1.2/3)
t
Pentru corpuri omogene( ct ),izotrope( C P ct ), împ rtind fiecare termen al

relatiei(1.1.2/3) cu ” CP” ob inem:
Ecua ia general a conduc iei termice pentru corpuri omogene, izotrope:
2 M
(1.1.2/4)
t CP CP
Studiul ecua iei conduc iei termice se face în dou ipostaze diferite, dup
cum propagarea c ldurii are loc:
- în regim sta ionar x, y, z , cu sau f izvoare de c ldur ;
- în regim nesta ionar x, y, z, t cu sau f izvoare de c ldur .
În construc ii, în marea majoritate a situa iilor avem de a face cu structuri
masive, suficient de omogene, alc tuite din straturi paralele dup o singur
direc ie, ceea ce face ca abordarea transferului de c ldur în ipostaza regimului
termic sta ionar (în care fluxul de c ldur este unidirec ional i perpendicular pe
suprafa a elementului de construc ie) s fie destul de acoperitoare. Acesta este i
regimul termic pentru calcul.
În construc iile mai recente, întâlnim elemente de construc ii (pere i,
terase, .a) cu alc tuiri mai pu in omogene, din materiale mai pu in masive, ceea
ce poate face ca abordarea transferului de c ldur în ipoteza regimului termic
sta ionar s fie insuficient .
1.1.3. Conduc ia termic în regim sta ionar (f izvoare interioare de

ldur )
Pentru corpuri omogene, izotropice, din (1.1.2/4), cu particulariz rile:

- regim sta ionar, ceea ce înseamn : 0
t
-f izvoare interioare de c ldur , ceea ce înseamn : M 0
7
2
Ob inem: 0
Adic : pentru transferul de c ldur prin conduc ie în regim sta ionar (f
izvoare interioare de c ldur ), trebuie studiat ecua ia (tip Laplace):
2 2 2
0 (1.1.3/1)
x2 y2 z2
1.1.3.1. Conduc ia c ldurii prin pere i plani, paraleli, infini i
Fie peretele simplu:

- cu grosime constant d ;
- alc tuit din material omogen i izotrop;
- cu suprafe ele limit : plane, paralele i infinite (infinite pentru a evita
efectul de margine).
Se consider c temperatura nu variaz de-a lungul axelor y i z, deci suprafe ele
izoterme sunt plane i paralele cu planul yOz. În aceste ipoteze temperatura
variaz numai de-a lungul axei Ox.
[°C]
q iarna
si
i d e
.
q se
vara
dx x [m]
x
d
Fig. (1.1.3.1/a) Transferul de c ldur prin conduc ie la un perete omogen i
izotrop
Fie stratul de grosime infinitezimal dx în cadrul c ruia temperatura variaz cu

d . Legea lui Fourier se scrie:
d
q (1.1.3.1/1)
dx
8
q - densitatea fluxului de c ldur W m 2
- coeficientul de conductivitate termic a materialului W m K
d dx - gradientul de temperatur K m
Din (1.1.3.1/1) rezult :
q
d dx (1.1.3.1/2)
Prin integrarea ecua iei diferen iale (1.1.3.1/2) ob inem:
q
x C (1.1.3.1/3)
Punând condi iile de limit :
x 0 si
x d se
i f când în (1.1.3.1/3) C si (ceea ce rezult tot din condi iile de limit )
q
ob inem: se d si
Din care rezult densitatea fluxului de c ldur : q si se (1.1.3.1/4)

d
Ob inem imediat,
S
fluxul termic: Q q S si se W (1.1.3.1/5)
d
S t
cantitatea de c ldur : CQ Q t si se J (1.1.3.1/6)
d
Înlocuind (1.1.3.1/4) în (1.1.3.1/3) ob inem varia ia temperaturii în peretele

omogen i izotrop, care este una liniar si anume:
si se
si x (1.1.3.1/7)
d
9
Notiuni utile
a. Conductivitatea termic (sau coeficientul de conduc ie) reprezint o

proprietate fizic a materialului(sau mediului) prin care are loc transferal de
ldur , care define te capacitatea acestuia de a conduce c ldura.Valoarea ei se
determin pe cale experimental .
Din punct de vedere cantitativ, conductivitatea termic reprezint cantitatea de
ldur ce trece printr-un element de construc ie având suprafa a 1 m 2 , grosimea
1 m , în timp de 1 or i pentru o diferen de temperatur între cele dou
suprafe e ale elementului de construc ie de 1 K (1 C ).
Într-adev r, din (1.1.3.1/4) avem:
d d Q d CQ
q
si se si se S si se S t
în care introducând: d 1[ m ] si se 1[ K ]; S 1[ m 2 ]; t 1 [ h ], rezult :
CQ W mK
Valorile conductivit tii termice sunt influen ate de urm torii factori:
- Densitatea aparent i porozitatea p materialelor din care este alc tuit

elementul de construc ie. cre te cu densitatea i scade cu porozitatea.
- Umiditatea ( Wv ) elementului de construc ie. cre te cu umiditatea, deoarece

odat cu cre terea umidit ii, locul aerului din porii materialului
( aer 0,023 W mK ) este luat de ap ( ap 0,57 W mK ).
-Temperatura elementului de construc ie. cre te cu temperatura. Aceast

crestere este îns nesemnificativ , având în vedere valoarea mic a
coeficientului de proportionalitate 0,0025 .
0 1
- coeficient de propor ionalitate (cre terea lui pentru 1 K ).
10
3
[kcal/mh°C]
2
limite teoretice
1
cond
termi
ce rea
le
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
p [%]
[kg/m 3 ]
4000 2000 1000 0
Fig. (1.1.3.1/b) Varia ia conductivit ii termice la materialele anorganice,

În func ie de densitate i porozitate p
b. Coeficientul de permeabilitate termic
W m2 K
d
c. Rezisten a termic specific R – reprezint rezisten a pe care o opune

1 m 2 de suprafa a elementului de construc ie de grosime d la trecerea c ldurii
prin conduc ie timp de 1 h i pentru o diferen de temperatur a celor dou
suprafe e de 1 K (1 C ).
1 d
R m2 K W
Analogie
d
Din (1.1.3.1/4), q si se iR , rezult :
d
si se
q
R
U
Comparând aceast rela ie cu legea lui Ohm: I
Re
11
Observ m c fenomenul de conduc ie termic este analog celui de conduc ie
electric astfel: q analog I ; si se analog U ; R analog Re
1.1.4. Conduc ia termic în regim termic nesta ionar
În regim termic nesta ionar x, y, z, t . Pentru cazul transmiterii

ldurii dup o singur direc ie, densitatea fluxului de c ldur q din stratul
infinitezimal dx este variabil .
Deci:
2
dq
2
(1.1.4/1)
dx x
Varia ia lui ( q ) depinde de capacitatea de a acumula (sau de a ceda) c ldur , a

materialului din care este alc tuit elementul de construc ie.
Cantitatea de c ldur dq necesar pentru cre terea temperaturii stratului dx cu
d grade în intervalul t este:
dq CP dx
t
sau
dq
CP (1.1.4/2)
dx t
Egalând rela iile (1.1.4/1) = (1.1.4/2) ob inem:
2 2
a (1.1.4/3)
t CP x2 x2
a - coeficientul de difuzivitate termic , m 2 s (caracterizeaz viteza de egalare a

temperaturii în diferite puncte ale mediului în care are loc propagarea c ldurii).
Evident pentru cazul transmiterii c ldurii dup dou sau trei direc ii, ecua ia
(1.1.4/3) devine:
2 2
Dup dou directii : a (1.1.4/4)
t x2 y2
12
2 2 2
Dup trei directii : a (1.1.4/5)
t x2 y2 z2
Determinarea caracteristicilor termice ale elementelor de construc ii în cazul

regimului termic nesta ionar presupune integrarea ecua iilor diferen iale
(1.1.4/3) sau (1.1.4/4) sau (1.1.4/5) dup caz, în condi iile la limit
caracteristice.
Cum rezolvarea analitic a acestei probleme nu este posibil , în practic se
folosesc:
- metode de analogie cu conduc ia electric ;
- calculul cu diferen e finite;
- calculul cu metode grafice.
Notiuni utile
a. Coeficientul de asimilare termic s – reprezint capacitatea materialului
de a asimila c ldur . În realitate, atât fluxul de c ldur , cât i temperatura
elementelor de construc ie au o varia ie sinusoidal în timp.
b. Indicele iner iei termice D – reprezint capacitatea de acumulare
(cedare) a c ldurii de c tre elementele de construc ie.
D R s
Masivitatea unui element de construc ie este:

mare, dac D 7
medie, dac D 4...7
mic , dac D 4
13
14
CURS 3
1.2. Convec ia c ldurii
1.2.1. Defini ia fenomenului
Convectia c ldurii este fenomenul de transfer termic în medii cu mi ri

aparente, care prezint neuniformit i ale câmpului de temperaturi.
Intuitiv, convectia termic reprezint forma de transfer de c ldur pe care o
resimtim, de exemplu atunci când misc m în apropierea obrazului un evantai.
(în acest caz, r cirea obrazului este cauzat de schimbul de c ldur prin
convectie între aer si obraz, schimb de c ldur accentuat de cresterea vitezei
aerului produs de miscarea evantaiului ).
Convec ia termic este caracteristic fluidelor pure (sau componen ilor mono
i polifazici) i se manifest la suprafa a de separa ie a fazelor.
Baza teoretic a convec iei este legea lui Newton care d densitatea fluxului
termic pe care suprafa a unui corp solid cu temperatura s o transfer unui fluid
în mi care, a c rui temperatur medie este .
q s (1.2.1/1)
1.2.2. Ecua iile generale ale convec iei c ldurii
a. Ecua ia Fourier - Kirchhof

În cazul fluidelor în mi care, ecua ia conduc iei termice se modific deoarece
derivata în raport cu timpul trebuie s fie o derivat substan ial , care s in
cont de mi care.
x y z
w
t t x t y t z t t
ceea ce duce la ecua ia Fourier – Kirchhof:
2 M
w a (1.2.2/1)
t CP
b. Ecua ia continuit ii
Conservarea masei fluidului în mi care clasic se exprim prin ecua ia
continuit ii:
15
w 0 (1.2.2/2)
t
c. Ecua ia Navier - Stokes

Exprimând legea a doua a mecanicii ( F m a ) pentru un element de fluid
în mi care, asupra c ruia se exercit for e de presiune, gravita ionale, de
iner ie, de frecare, ascensionale, ecua ia Navier – Stokes (din mecanica
fluidelor) este:
w 1 2
w w g p w g (1.2.2/3)
t
- coeficient cinematic de vâscozitate;

- coeficient dinamic de vâscozitate;
p - presiunea;
w - viteza;
- densitatea;
- diferen a de temperatur ;
- coeficient de varia ie izobar a volumului.
d. Condi ia de unicitate de tip Fourier

Exprimat numai pentru convec ia c ldurii pentru un strat de fluid aceast
condi ie este:
f grad s (1.2.2/4)
Ecua iile (1.2.2/1), (1.2.2/2), (1.2.2/3) i (1.2.2/4) reprezint modelul matematic

al convec iei c ldurii care înlesne te determinarea a patru m rimi:
- câmpul de temperaturi al fluidului;
- câmpul de densitate al fluidului;
- câmpul de viteze al fluidului;
- coeficientul de convec ie a c ldurii.
Cu acestea prin legea lui Newton (1.2.1/1), putem determina densitatea fluxului
termic transferat prin convec ie.
Cum modelul matematic nu poate fi integrat, problema convec iei este rezolvat
prin alte metode, cea mai des utilizat fiind cea a similitudinii fizice.
16
1.2.3. Convec ia liber
Este convec ia în cadrul c reia mi carea fluidului este cauzat de for e

ascensionale generate de neuniformitatea câmpului de temperaturi. Fenomenul
este întîlnit în multe situatii dintre care amintim:
- în cazul curen ilor convectivi ascenden i pe direc ie vertical în preajma
pere ilor calzi;
- între dou geamuri ale unei ferestre; e.t.c.
rimile fizice implicate în convectia liber sunt:
Coeficientul de convec ie [W m-2 K-1]
Coeficientul de conduc ie f [W m-1 K–1]
Accelera ia gravita ional g [m s-2]
Lungimea caracteristic l [m]
Coeficientul izobar de varia ie a densit ii T [K-1]
Diferen a de temperatur T=T1 –T2 [K]
Vîscozitatea cinematic [m2 s-1]
Difuzivitatea termic a [m2 s-1]
Conform metodei Buckingham, în teoria similitudinii se poate exprima o

variabil ca produs al puterilor celorlalte si anume:
n3 n4
g n1 n2
f T n5 a n6 l n7
(1.2.3/1)
Din punct de vedere dimensional, relatia de mai sus se scrie:
2 n1 1 n2 1 n3 1 n4 n5 1 n6 n7
Wm 2 K 1
ms K m2s Wm 1 K K m2s m
Omogenitatea dimensional impune urm toarele condi ii:
m 2 n1 2n3 n4 2n6 n7 n4 1
ceea ce conduce la
s 0 2n1 n3 n6 n5 n2
K 1 n2 n4 n5 n6 2n1 n3
W 1 n4 n7 3n1 1 ,
Înlocuind acestea în relatia (1.2.4/1), obtinem:
1
g n1 n2 n3
f T n2 a 2 n1 n3
l 1 3 n1
Expresia de mai sus poate fi exprimat convenabil sub forma:

n1 n6
l g l3 n2
2
T
f a
.
Grup rile adimensionale de mai sus, respectiv criteriile de similitudine poart
urm toarele denumiri:
17
l g l3
Nu Ga Pr
2
Nusselt f
, Galilei i Prandtl a .
Criteriul de similitudine Nusselt reprezint forma adimensional a coeficientului

de transfer termic, caracteristic pentru transferul de c ldur în stratul limit al
fluidului.
Transferul termic convectiv L
Nu
Transferul termic conductiv f
Criteriul Prandtl reprezint leg tura dintre transferul de c ldur i mi carea

fluidului.
Difuzivita tea impulsului cp f
Pr
Difuzivita tea termica f
Înlocuind aceste criterii de similitudine în expresia anterioar se ob ine forma

general a ecua iei criteriale:
n2
Nu Ga n1 T T Pr n6 , (1.2.3/2)
specific convec iei naturale . Experimentele au ar tat c exponen ii n1 , n2 i n6

au valori egale, ceea ce conduce la o form simplificat a ecua iei criteriale. În
plus, se pune în eviden criteriul Grashof sub forma:
Gr Ga T T .
Criteriul Grashof reprezint rezultatul interac iunii dintre for ele hidrostatice
ascensionale i cele vîscoase, în cazul convec iei libere, determinînd indirect
viteza fluidului.
Fortele inertiale ascensiona le g T T1 T2 L3 2
Gr 2
Fortele viscoase
În consecin , ecua ia criterial pentru cilindri orizontali supu i convec iei

naturale devine:
m
Nu C Gr Pr , (1.2.3/3)
Propriet ile fizice utilizate la calculul criteriilor Grashof si Prandtl, sunt

evaluate la temperatura medie a fluidului, respectiv:
Ts T
Tf
2
Ts - reprezint temperatura suprafe ei calde.
T - reprezint temperatura medie de vrac a fluidului.
Constanta C i exponentul m se determin prin încerc ri experimentale.
18
Valorile lor sunt exprimate în tabele, functie Gr Pr C m
De valoarea produsului Gr . Pr 10 4...10 3 0,5 0
10 3...500 1,18 1/8
500...2 10 7 0,54 1/4
2 10 7...1013 0,135 1/3
1.2.4.1 Convec ia liber în spa ii deschise
Particularit tile acestui transfer de c ldur sunt:

a. În domeniul 10 4 Gr Pr 10 -3 transferul de c ldur în fluid se face
pur conductiv ( m 0 ). Coeficientul de convec ie se calculeaz cu (1.2.4/1)
rezultând:
(1.2.4.1/1)
2 x
În domeniul 2 10 7 Gr Pr 1013 , mi carea fluidului este turbulent i

lungimea caracteristic nu mai influen eaz fenomenul. În acest caz avem:
13
0,135 2
Pr (1.2.4.1/2)
b. Un caz particular al convec iei libere în mi carea laminar este: convec ia

liber în regim pelicular. Aceasta apare în cazul cilindrilor de diametre mici.
- dac temperatura cilindrului este foarte mare fenomenele de radia ie se
intensific comparativ cu convec ia.
- dac i diametrul este mic, convec ia devine neglijabil , comparativ cu
radia ia.
1.2.4.2 Convec ia liber în spa ii închise
Criteriile determinante în cazul acestui transfer de c ldur sunt tot: Nu , Gr , Pr .

Convec ia c ldurii în spa ii închise este influientat în special de:
- dimensiunea ( ) a incintei în care studiem fenomenul;
- pozi ia de montaj.
De asemenea, în calcul se introduce o valoare echivalent a coeficientului de
conduc ie termic ( e ).
e
(1.2.4.2/1)
19
Tabel 1.2.4.2/a
Gr Pr
< 1 cm 0 . . . 103 1
0 ,3
103 . . . 106 0,105 Gr Pr
> 1 cm 0, 2
106 . . . 1010 0,4 Gr Pr
Particularit tile acestui transfer de c ldur sunt:
a. Pentru 1 cm , transferul de c ldur este pur conductiv, ceea ce

înseamn c aceste straturi sub iri de aer ( 1 cm ) s reprezinte izolatori
termici ideali (cazul geamului termopan). Pentru 1 cm , transferul de c ldur
prin convec ie liber se intensific .
b. Pentru convec ia liber în spa ii închise cilindrice (orizontale sau
verticale) este recomandat rela ia criterial :
0, 25
Nu 0,55 Gr Pr cu x l (1.2.4.2/2)
1.2.4. Convec ia for at
Este convec ia în cadrul c reia mi carea fluidului este cauzat de diferen a

de presiune static sau termic .
Aceasta apare în majoritatea situa iilor din practic . M rimile fizice
determinante în acest caz sunt:
coeficientul de convec ie W m 2K
coeficientul de conductivitate al solidului W m 1K
lungimea caracteristic l m
1
viteza fluidului w m s
vîscozitatea fluidului m2 s 1
3
densitatea fluidului kg m
capacitatea caloric specific a fluidului cp W s kg 1K 1

.
Prin metoda analizei dimensionale, exemplificat în cazul convectiei libere, se
ob ine o ecua ie criterial general de forma:
Nu C Re m Pr n (1.2.4/1)
În cazul convectiei fortate vitezele fluidului sunt mari, fapt pentru care criteriul
Reynolds devine determinant. Acesta este definit de relatia: Re=w.l/
20
Mi carea unui fluid este caracterizat prin m rimea criteriului de similitudine
Reynolds (Re). În functie de valorile acestuia misc rile fluidului se clasific
astfel:
- mi carea laminar Re 2300 - aceea în care traiectoria particulelor de
fluid în mi care nu se intersecteaz , ele având aspect lamelar;
- mi carea turbulent Re 10000 - aceea în care traiectoriile particulelor
de fluid în mi care se intersecteaz , formând vârtejuri (turbioane);
- mi carea tranzitorie 2300 Re 10000 - este par ial lamelar , par ial
turbulent .
Stratul limit – reprezint stratul de fluid în care parametrii au gradientul
maxim, respectiv:
- gradient dinamic maxim (în care viteza prezint varia ii mari);
- gradient termic maxim (în care temperatura prezint varia ii mari).
C , m, n - constante în func ie de cazul studiat.
1.2.5.1. Convec ia for at în spa ii deschise
a. Convec ia for at de-a lungul unei placi plane

Fie placa plan orizontal din figura (1.2.5.1/a). Stratul limit are o grosime
variabil , atingând valoarea maxim la xcr (valoare critic = lungime de
stabilizare) de la care
mi carea începe s se W
stabilizeze i grosimea
stratului limit r mâne T
practic constant .
Pentru domeniul
L
x
laminar rela iile criteriale
xcr
pentru calculul coeficien-
Fig. (1.2.5.1/a)
tului de convec ie (la
mi carea unui fluid de-a lungul unei placi) sunt:
Nu x 0,335 Rex1 2 Pr1 3 (1.2.5.1/1)
21
Nu 0,67 Re1 2 Pr1 3 (1.2.5.1/2)
în care:
x x w x
Nu x Rex
l w l
Nu Re
Pentru domeniul turbulent, rela iile criteriale pentru calculul coeficientului de
convec ie (la mi carea unui fluid de-a lungul unei pl ci) sunt:
Nu x 0,029 Rex 0,8 Pr 0, 4 (1.2.5.1/3)
Nu 0,0356 Re 0,8 Pr 0,4 (1.2.5.1/4)

b. Convec ia for at în exteriorul unui cilindru
Convec ia în acest caz este influen at de sensul de mi care al fluidului fa de
axul cilindrului.
În cazul în care fluidul se mi perpendicular pe axul cilindrului (cum
) stratul limit are valori:
- minime pentru 0; i
în consecin este maxim;
3
- maxime pentru ;
2 2
i în consecin este minim.
W
Rela ia criterial recomandat este:
Nu C Re n (1.2.5.1/5)
C, n - constante, cu valorile în tabelul Fig. (1.2.5.1/b)
(1.2.5.1/c) de mai jos.

Tabelul (1.2.5.1/c)
C
Re n
Gaze Lichide
0,4 . . . 4 0,891 0,989 Pr1 2 0,330
4 . . . 40 0,821 0,911 Pr1 2 0,385
40 . . . 4 103 0,615 0,983 Pr1 2 0,466
4 103 . . . 4 10 4 0,174 0,193 Pr1 2 0,618
4 10 4 . . . 4 105 0,0239 0,0266 Pr 1 2 0,805
22
1.2.5.2. Convec ia for at în spa ii închise
Pentru convec ia for at în evi se recomand rela ii criteriale de forma:
Nu C Re m Pr n
a. Cazul mi carii laminare ( Re 2300 )

Pentru conducte orizontale ( l 50d ) se recomand rela ia lui I. T. Aladiev:
Nu 0,74 Gr 0,1 Re 0,2 Pr 0,3 (1.2.5.2/1)
(prezen a criteriului Gr marcheaz faptul c în acest caz, efectul ascensional nu

poate fi neglijat)
b. Cazul mi carii turbulente (10 4 Re 4 105 i 0,7 Pr 2000 )
Nu 0,0263 Re 0,8 Pr 0,35 pentru r cire (1.2.5.2/2)
Nu 0,0209 Re 0,8 Pr 0, 45 pentru înc lzire (1.2.5.2/3)
23
24
CURS 4
1.3. Radiatia termic
1.3.1. Defini ia fenomenului
Radiatia este fenomenul de transport de energie care are drept suport material
undele electromagnetice.O alt definitie ar putea fi aceasta:
Radiatia reprezint emisia continu de energie de pe suprafa a tuturor corpurilor.
Intuitiv, radiatia termic reprezint forma de transfer de c ldur pe care o
resimtim, de exemplu atunci când apropiem mâna de un obiect cald.
Energia radia iilor provine din energia intern a corpurilor i difer de la o
radia ie la alta. Toate corpurile emit i absorb radia ii în propor ii diferite i pe
lungimi de und caracteristice, sau pe toat gama lungimilor de und .
Acest mod de transmitere a c ldurii implic transferul energetic prin
fenomene ondulatorii electromagnetice. Ca urmare a acestui fapt radia ia
difer ,printre altele, de conduc ie i convec ie prin urm toarele:
- nu necesit prezen a substan ei ca mediu de propagare.
- puterea termic transferat prin radia ie este propor ional cu puterea a patra
a temperaturilor corpurilor implicate în schimbul termic.
Radia ia termic reprezint acea parte a radia iei electromagnetice care
transfer c ldur . Aceasta este definit de intervalul lungimilor de und cuprins
între 10-7 m i 10-4 m, adic domeniul infraro u i par ial cel ultraviolet, inclusiv
spectrul îngust al radia iei vizibile, respectiv: (3,9.10-7......7,8. 10-7)
Fig. 1.3.1/a. Spectrul radiatiei electromagnetice.
Este bine cunoscut c viteza de propagare a undelor electromagnetice este:

c=300.000[m/s] i reprezint produsul frecven ei i al lungimii de und ,
respectiv:
c (1.3.1/1)
25
Corpurile supuse unei radia iei electromagnetice incidente Qi absorb frac iunea
QA ,a acestora, reflect frac iunea QR i sunt tranzitate de frac iunea QT , asa cum
este reprezentat în figura de mai jos:
Fig. 1.3.1/b. Bilantul radiatiei electromagnetice.
Bilan ul termic se poate scrie sub forma:
QR QA QT Qi (1.3.1/2)
sau împ ind prin membrul drept:
QR QA QT
1
Qi Qi Qi
R A T .
adic :
R A T 1 (1.3.1/3)
Rela ie care define te coeficien ii de reflexie R, de absorb ie A i de

tranzitivitate T.
În construc ii, transferul de c ldur poate avea loc, pe lâng conductie si

convectie i prin transferul energiei radiante a suprafe ei elementelor de
construc ie (la interior sau exterior), sau a obiectelor i corpurilor de înc lzire
din înc peri.
Baza teoretic ce permite cuantificarea cantit ii de c ldur transferat prin
radia ie este legea Stephan – Boltzmann i anume: densitatea fluxului termic
radiant este direct propor ional cu temperatura absolut la puterea a patra.
4
T
qr Cr (1.3.1/1)
100
T - temperatura absolut a corpului;
Cr - coeficient de radia ie kcal m 2 h K 4 , reprezint cantitatea de c ldur
radiat în vid de 1 m 2 al unui corp, în timp de 1 h , la o temperatur a suprafe ei
radiante de 100 C .
26
1.3.2. Transferul de c ldur prin radia ie la suprafa a elementelor de
cosntruc ii
Fie peretele exterior din figura

(1.3.2/a).
i > e
Fluxul primit prin radia ie, de la qr q'r
aerul interior la suprafa a
interioar a peretelui exterior,
respectiv transmis de suprafa a
exterioar a peretelui exterior, se
este: si
i e
Fig. (1.3.2/a) Transmisia c ldurii

prin radia ie la suprafa a r 'r
elementelor de construc ie d
4 4
T1 T2
Qr Cr S
100 100
kcal h (1.3.2/1)
S - suprafa a ce prime te (sau radiaz ) c ldur m 2 ;

T1 -temperatura absolut a aerului interior ( T1 i 273 ), respectiv
temperatura absolut a suprafe ei interioare a peretelui ( T1 si 273 ).
T2 - temperatura absolut a aerului exterior ( T2 e 273 ), respectiv
temperatura absolut a suprafe ei exterioare a peretelui ( T2 si 273 ).
tim c putem exprima Qr i astfel:
Qr r S (1.3.2/2)
Egalând (1.3.2/1) = (1.3.2/2) i considerând S 1 m 2 , ob inem:
4 4
T1 T2
Cr
100 100
r la primirea c ldurii prin radia ie (1.3.2/3)
i si
27
4 4
T1 T2
Cr
100 100
r' la cedarea c ldurii prin radia ie (1.3.2/4)
se e
r, r' - coeficien i de transfer termic prin radia ie W m 2 K
28
CURS 5
2. ELEMENTE DE CONSTRUC II ALE CL DIRILOR
2.1.Anvelopa cl dirii
Anvelopa unei cl diri reprezint totalitatea suprafe elor elementelor de

construc ie perimetrale, care delimiteaz volumul interior al unei cl diri i prin
care au loc pierderile de c ldur .
A Aj [ m2 ] (2.1/1)
A j - ariile elementelor de construc ie care intr în alc tuirea anvelopei cl dirii i

anume:
- suprafa a opac a pere ilor exteriori;
- suprafe ele u ilor exterioare, ferestrelor, pere ilor exteriori vitra i,
luminatoarelor, .a.;
- suprafa a plan eelor de peste ultimul nivel (sub terase i poduri);
- suprafa a plan eelor de peste subsoluri sau pivni e;
- suprafa a plan eelor în contact cu solul;
- suprafa a pere ilor i plan eelor care separ volumul cl dirii de spa ii
adiacente neînc lzite.
Ariile care alc tuiesc anvelopa cl dirii se calculeaz astfel:
- ariile pere ilor exteriori opaci:
orizontal – pe baza dimensiunilor interioare;
vertical – între fa a superioar a pardoselii de pe primul nivel i
fa a interioar a tavanului ultimului nivel.
- ariile tâmpl riei exterioare:
orizontal, vertical – se iau în calcul dimensiunile nominale ale
golurilor din pere i.
- ariile orizontale (plan ee, pl ci terase):
orizontal – pe baza dimensiunilor conturului interior al pere ilor.
2.1.1. Pere i exteriori opaci
Peretii exteriori opaci ai unei constructii pot fi executa i:

- monostrat – zid rie de c mid , BCA, .a.;
- multistrat – structura din zid rie de c mid sau beton, c ptu it cu unul
sau mai multe straturi din materiale izolatoare.
29
8...12
3 29 2 3 30...40 14...25 3 24 2
EXT EXT EXT
INT INT INT
a b1 b2
b
Fig. 2.1.1/a Pere i exteriori
a – monostrat; b – multistrat; b1 – structur din beton armat, c ptu it cu
termoizola ie din polistiren sau vat mineral ; b2 - structur din zid rie, cu
termoizola ie din polistiren sau vat mineral .
2.1.2. Elemente de construc ii vitrate
Tâmpl ria exterioar (u i exterioare, ferestre) se compune din ansamblul: ram

+ toc + folia din geam:
Rama se execut din: lemn, PVC sau metal (aluminiu sau o el)
Dup modul de deschidere ramele sunt:
- simple;
- duble;
- cuplate.
Suprafe ele vitrate se execut din una sau dou foi de geam.
Dup modul de execu ie pot fi:
- simple;
- termoizolatoare (sunt executate din dou foi de geam, etan ate pe
contur, astfel încât între foi s se creeze un spa iu izolator termic).
Este important ca elementele mobile ale tâmpl riei exterioare s fie prev zute cu
garnituri (în general din cauciuc) pentru realizarea etan rii împotriva
infiltra iilor de aer din exterior.
2.1.3. Plan ee peste ultimul nivel (sub poduri, terase)
Plan eele de teras au obligatoriu în componen a lor urm toarele straturi: straturi
cu rol termo i hidroizolator; beton de pant ; barier contra vaporilor de ap ;
strat de difuzie sau strat de aer ventilat; protec ia exterioar a termoizola iei.
Plan eele spre poduri sunt prev zute cu un strat de termoizola ie protejat
cu un strat de ap de ciment de 3 cm grosime.
30
9
2122 87
10...12
3-4
56 4
12
4
2 10...16 ~10 1
3
2 3
14
1
1
2
2
10
Fig. 2.1.3/a Alc tuire plan eu spre Fig. 2.1.3/b Alc tuire plan eu
teras circulabil spre pod cu polistiren sau vat
1 – plan eu din beton armat; 2 – mineral
beton de pant ; 3 – barier contra 1 – plan eu de beton armat; 2 –
vaporilor; 4 – termoizola ie; 5 – tencuial ; 3 – termoizola ie
strat de difuzie a vaporilor; 6- ap (polistiren, vat mineral , etc.);
de protec ie; 7 – hidroizola ie; 8 – 4 – ap de mortar din ciment
nisip; 9 – dale de mozaic; 10 –
tencuial .
2.1.4. Plan ee peste subsoluri sau pivni e
±0,00
Fig. 2.1.4/a Alc tuire plan eu
3
2 peste subsol neînc lzit cu

10
termoizola ie de polistiren sau

3 vat mineral
1 – plan eu de beton armat; 2 –
14
1 ap de mortar din ciment; 3 –

termoizola ie
SUBSOL
Este foarte important în cazul acestor plan ee ca stratul termoizolant s fie
bine dimensionat, astfel încât s fie realizat condi ia de confort termic.
2.1.5. Plan ee în contact cu solul
Aceste plansee trebuiesc prev zute neap rat cu:

- un strat termoizolator pe toat suprafa a;
- cel pu in un strat termoizolator pe o fâ ie de minim 1 m l ime, pe tot
conturul plan eului.
31
Stratul termoizolator se poate amplasa în mai multe felui si anume:
- sub placa de beton (solutie adoptat mai rar).
- peste placa de beton (solutia adoptat în cele mai multe cazuri).
2.1.6. Concluzii generale privind alc tuirea anvelopei
Din punct de vedere termotehnic, elementele de construc ie care alc tuiesc

anvelopa unei cl diri sunt realizate din:
- straturi omogene – au grosimea constant i caracteristici termotehnice
uniforme;
- straturi cvasiomogene – sunt alc tuite din dou sau mai multe materiale
cu conductivit i termice diferite, care pot fi considerate ca straturi
omogene;
- pun i termice – zone în care rezisten a termic este sensibil modificat .
Aceasta se întâmpl pentru c izotermele nu mai sunt paralele cu fe ele
elementelor de construc ie, ceea ce face ca fluxul termic (altfel
unidirec ional) s fie modificat.
Pun ile termice apar datorit :
- penetr rii (par iale sau totale) elementelor de construc ii cu materiale
având conductivitate termic diferit ;
- reducerii grosimii elementelor de construc ie;
- diferen a între ariile suprafe elor interioare i exterioare (cazul col ului
pere ilor sau muchile dintre pere i i plan ee).
Pun ile termice se pot clasifica astfel:
- din punctul de vedere al lungimii lor:
- pun i termice liniare (cuantificate în calcule prin coeficien ii liniari
);
- pun i termice punctuale (cuantificate în calcule prin coeficien i
punctuali ).
- din punctul de vedere al alc tuirii lor:
- pun i termice constructive (realizate prin incluziuni locale
accidentale de materiale cu conductivit i termice diferite);
- pun i termice geometrice (realizate ca urmare a unor forme
geometrice speciale).
Principalele pun i termice care trebuiesc considerate ca atare sunt:
- la pere i: stâlpi, grinzi, centuri, buiandrugi, col uri, conturul tâmpl riei;
- la plan eele de la terase: atice, corni e, stre ini, co uri, ventila ii;
- la plan eele în contact cu solul: zona de racordare cu soclul, zonele cu
izola ia termic întrerupt .
32
2.2. Volumul cl dirii
Volumul unei cl diri reprezint volumul delimitat pe contur de suprafe ele

perimetrale interioare care alc tuiesc anvelopa cl dirii.
sau
Reprezint volumul înc lzit al cl dirii, care cuprinde atât înc perile înc lzite
direct (cu instala ii de înc lzire) cât i înc perile înc lzite indirect (f instala ii
de înc lzire), dar la care c ldura p trunde prin pere i, de la înc perile înc lzite
direct.
Astfel se consider ca f când parte din volumul cl dirii: c ri, debarale,
vestibuluri, holuri de intrare, casa sc rii, pu ul liftului i alte spa ii comune.
33
34
CURS 6
3. DIMESIONAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUC II DIN
PUNCT DE VEDERE TERMOTEHNIC
Calculul de dimensionare a elementelor de constructii din punct de vedere

termotehnic const practic în:
- determinarea pe de o parte, a rezistentelor termice efective ale acestora.
- determinarea pe de alt parte, a rezistentelor termice necesare (normate).
Conditia de dimensionare corespunz toare a elementelor de constructii din punct
de vedere termotehnic este în general aceea ca rezistentele termice efective ale
acestora s fie mai mari decât rezistentele termice necesare (normate).
3.0. Problemele pe care si le propune s le rezolvate acest calcul
Generic vorbind, calculul de dimensionare a elementelor de construc ii din punct

de vedere termotehnic î i propune rezolvarea urm toarelor probleme:
a. Asigurarea confortului interior
b. Evitarea apari iei condensului, pe suprafa a interioar a elementelor de

construc ie perimetrale (exterioare).
c. Reducerea consumului de energie pentru înc lzirea cl dirilor.
d. Limitarea form rii condensului, în interiorul elementelor de construc ie

perimetrale (în masa acestora).
3.1. Determinarea rezisten elor termice efective ale elementelor de
construc ii opace
3.1.1. Rezisten a termic unidirec ional ( R )
Rezistenta termic unidirectional a elementelor de constructii se determin

acceptând urm toarele ipoteze de calcul:
- elementul de constructii este format din unul sau mai multe straturi.
- fiecare strat are o alc tuire omogen (f pun i termice)
- straturile ce alc tuiesc elementul de construc ie sunt dispuse perpendicular pe
direc ia fluxului termic.
35
Fie elementul de constructii (perete) alc tuit din “n” straturi, ca în figur :
d1;d2; .......dn –grosimile straturilor componente ale elementului de constructie.

1; 2;.... n–conductibilit tile termice ale materialelor din care sunt alc tuite
straturile ce compun elementul de constructie.
qi – densitatea fluxului termic care intr convectiv de la interior în suprafata
peretelui.
qe – densitatea fluxului termic care iese convectiv la suprafata exterioar a
peretelui.
q1;q2;…. qn - densitatea fluxului termic care migreaz conductiv prin
straturile:1,2,....,n.
- Conditiile la limit de speta III-a, exprim egalitatea dintre fluxul termic

convectiv si fuxul termic conductiv la suprafata peretelui, respectiv:
qi = q1 si qn= qe (3.1.1/1)
- Conditiile la limit de speta IV-a, consfintesc faptul c fluxul termic conductiv

care iese dintr-un strat si intr în suprafata de separatie din stratul urm tor este
egal cu fluxul termic conductiv care trece din aceast suprafat spre stratul
urm tor, respectiv:
q1=q2=…........=qn (3.1.1/2)
Din cele dou conditii de mai sus rezult :
qi = q1 = q2=…........= qn = qe (3.1.1/3)
36
Cum densitatea de flux termic poate fi exprimat sub forma q= / R , rezult :
( i– si)/Ri = ( si– 1)/R1=....... =( se– e )/Re= ( i – e)/ Ri+ R1+.... +Re
Rezistenta unidirectional total a elementului de constructii este:
R = Ri Rs + Re [m2k/w] (3.1.1/4)
Ri , Re - rezisten ele termice superficiale ale aerului interior, respectiv exterior.

Rs - rezisten a termic a unui strat omogen al elementului de construc ie.
1 1 d
Ri Re Rs (3.1.1/5)
i e
i, e - coeficien ii de transfer termic convectiv la suprafata interioar ,

respectiv exterioar a peretelui [ W m 2 K ].
Valorile acestora sunt prezentate în tabelul 3.1.1/a.
NOT
- în cazul elementelor de construc ii interioare, i e 8 [ w/m2k].
2
- în spa ii neînc lzite (indiferent de sensul fluxului termic) i e 12 [w/m k]
3.1.2. Rezisten a termic corectat ( R' )
Rezistenta termic corectat se determin pentru elementele de construc ie cu

alc tuire neomogen (care contin pun i termice) si reprezint valoarea corectat
(cu influen ele pun ilor termice) a lui R .
Aceasta se calculeaz cu relatia:
1 1 l
[W m 2 K ] (3.1.2/1)
R' R A A
A - aria elementului de constructie.
l - lungimea pun ilor termice liniare de acela i fel, aflate în suprafa a A (a
elementului de construc ie);
- coeficient specific liniar de transfer termic;
- coeficient specific punctual de transfer termic.
Coeficien ii , se determin printr-un calcul automat al câmpului de
temperaturi. În normativele:
37
C107/3 – 1997 „Normativ pentru calculul termotehnic al elementelor de
construc ii ale cl dirilor”
C107/5 – 1997 „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construc ii în contact cu solul”
exist tabele cu coeficien ii , pentru multe detalii ale elementelor de
construc ii.
La sfârsitul cursului sunt prezentate câteva dintre aceste detalii, considerate mai
uzuale.
3.1.3. Rezisten a termic medie ( R'm )
Rezistenta termic medie a elementelor de constructii se calculeaz ca o medie

ponderat a rezistentelor termice corectate cu rela ia:
Ai
R 'm
Ai [ m2 K W ] (3.1.3/1)
R 'i
Rezisten ele termice medii se pot calcula dup caz:
- pentru o înc pere care are mai multe elemente de construc ie exterioare (de
exemplu: doi pere i exteriori la o înc pere de col ).
- pentru un nivel al cl dirii.
- pentru întreaga cl dire.
- pentru un ansamblu de cl diri, s.a.m.d., în functie de nivelul la care ne
referim.
38
Tabelul 3.1.1/I. Coeficien ii de transfer termic superficial ( i , e ) i rezisten ele
termice superficiale ( Rsi , Rse )
Elemente de construc ii în
contact cu spa ii ventilate
Elemente de construc ii în
neînc lzite:
contact cu:
Direc ia i - exteriorul - subsoluri i pivni e
sensul fluxului - pasaje deschise (ganguri) - poduri
termic - balcoane i logii închise
- rosturi deschise
- rosturi închise
- alte înc peri
i / Rsi e / Rse i / Rsi e / Rse
Orizontal 8 / 0,125 24 / 0,042*) 8 / 0,125 12 / 0,084
Ascendent 8 / 0,125 24 / 0,042*) 8 / 0,125 12 / 0,084
Descendent 6 / 0,167 24 / 0,042*) 6 / 0,167 12 / 0,084
*) Pentru condi ii de var : e 12 W m 2 K , Rse 0,084 m 2 K W
Tabelul 3.1.1/II. Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construc ii

Densitatea Conducti- Coeficientul Factorul
aparent vitatea de asimilare rezisten ei
Nr. Denumirea termic de termic la preme-
crt. materialului calcul abilitate la
s vapori
kg m3 W mK W m2 K 1 KD
0 1 2 3 4 5
I. Betoane
Capacitate caloric masic c 840 J kgK
2600 2,03 17,90 24,3
1 Beton armat 2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
II. Mortare
Mortar de ciment i
2
var 1700 0,87 9,47 8,5
III. Vat mineral i produse din vat mineral
Vat mineral :
3 - tip 60 60 0,042 0,37 1,1
- tip 70 70 0,045 0,41 1,1
39
IV. P mânturi i umpluturi
mânt vegetal în
4
stare umed 1800 1,16 11,28 -
5 Umplutur din nisip 1600 0,58 7,50 3,9
6 Umplutur din pietri 1800 0,70 8,74 2,4
V. Lemne i produse din lemn
Pin i brad
- perpendicular pe
7
fibre 550 0,17 4,12 10,4
- în lungul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0
0 1 2 3 4 5
Stejar i fag:
8 - perpendicular pe fibre 800 0,23 5,78 11,3
- în lungul fibrelor 800 0,41 7,71 2,1
VI. Pietre naturale i zid rie din piatr natural
9 Marmur , granit, bazalt 2800 3,48 25,45 56,7
10 Gresie i cuar ite 2400 2,03 17,99 17,0
2000 1,16 12,42 10,6
11 Pietre calcaroase
1700 0,93 10,25 8,5
VII. Zid rie din c mizi, blocuri mici i produse din beton celular autoclavizat
Zid rie din c mizi cu g uri
verticale, tip GVP, cu
densitatea aparent a
mizilor de:
3
12 - 1675 kg m 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg m 3 1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg m 3 1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kg m 3 1350 0,58 7,02 4,5
40
Zid rie din blocuri de beton
celular autoclavizat:
- cu rosturi sub iri:
- tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
13
- tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi obi nuite
- tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
- tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
VIII. Metale
14 O el de construc ii 7850 58,00 125,60
IX. Materiale în suluri
Covor PVC
15 - f suport textil 1800 0,38 8,49 425
- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425
IX. Polimeri i spume de polimeri
16 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,0
Tabelul 3.1.1/III. Rezisten ele termice ale straturilor de aer neventilate( Ra )

Direc ia i sensul fluxului termic Ra
Grosimea stratului de aer [ m2 K W ]
[ mm ] Vertical
Orizontal
ascendent descendent
5 0,11 0,11 0,11
7 0,13 0,13 0,13
10 0,15 0,15 0,15
15 0,17 0,16 0,17
25 0,18 0,16 0,19
50 0,18 0,16 0,21
100 0,18 0,16 0,22
300 0,18 0,16 0,23
41
Tabelul 3.1.2/I. Intersec ie pere i
Legend :
1. Beton armat
2. Zid rie din c mizi
3. Mortar
Grosime Intersec ie
stâlpi or cu stâlpi or
Schi a Tsimin Tsimin
d
cm W mK C W mK C W mK
0,80 10,2 -0,04 8,5 0,05
0,70 10,8 -0,04 8,6 0,06
25
0,60 11,5 -0,04 8,7 0,08
0,50 12,3 -0,04 8,8 0,10
0,80 11,0 -0,04 9,0 0,06
0,70 11,6 -0,04 9,1 0,08
30
0,60 12,3 -0,04 9,2 0,10
0,50 13,0 -0,04 9,4 0,12
0,80 12,3 -0,02 11,3 0,03
0,70 12,9 -0,02 11,6 0,03
375
0,60 13,6 -0,02 11,9 0,04
0,50 14,3 -0,02 12,3 0,05
0,80 13,1 -0,02 11,9 0,03
0,70 13,7 -0,02 12,1 0,04
45
0,60 14,2 -0,02 12,4 0,05
0,50 14,8 -0,02 12,8 0,06
42
0,80 13,7 -0,01 13,0 0,02
0,70 14,2 -0,01 13,3 0,02
0,60 14,8 -0,01 13,6 0,03
0,50 15,4 -0,01 14,0 0,03
50
0,80 - - 12,6 0,04
0,70 - - 12,7 0,05
0,60 - - 12,9 0,06
0,50 - - 13,2 0,07
Tabelul 3.1.2/II. Col pere i
Legend :
1. Beton armat
3. Mortar
Grosime Intersec ie
stâlpi or cu stâlpi or
Schi a Tsimin Tsimin
d
cm W mK C W mK C W mK
0,80 5,0 0,08 3,0 0,13
0,70 5,8 0,08 3,3 0,13
25
0,60 6,7 0,08 3,7 0,13
0,50 7,7 0,07 4,1 0,14
0,80 6,0 0,10 3,8 0,15
0,70 6,8 0,09 4,1 0,15
30
0,60 7,7 0,09 4,4 0,15
0,50 8,7 0,08 4,8 0,16
43
0,80 7,3 0,12 5,5 0,16
0,70 8,1 0,11 8,9 0,15
375
0,60 8,9 0,10 6,3 0,15
0,50 9,9 0,09 6,9 0,16
0,80 8,2 0,13 6,2 0,17
0,70 8,9 0,12 6,6 0,17
45
0,60 9,8 0,11 7,0 0,17
0,50 10,7 0,10 7,5 0,16
0,80 8,9 0,14 7,3 0,17
0,70 9,6 0,13 7,8 0,16
0,60 10,5 0,12 8,2 0,16
0,50 11,4 0,10 8,8 0,15
50
0,80 - - 6,6 0,19
0,70 - - 6,9 0,19
0,60 - - 7,2 0,19
0,50 - - 7,5 0,18
Tabelul 4.1.2/III. Centur în ziduri (f termoizola ie)
Legend :
1. Beton armat
3. Mortar
Perete exterior a 10 cm a 15 cm
Grosim Zid ri 1 2 1 2
e e Tsimin Tsimin Tsimin Tsimin
d
W mK W mK W mK W mK W mK
cm C C C C
25 0,80 10,3 0,03 8,5 0,18 10,2 0,03 9,0 0,15
44
0,70 10,8 0,05 8,7 0,19 10,6 0,05 9,2 0,18
0,60 11,2 0,07 8,9 0,22 11,0 0,07 9,5 0,20
0,50 11,6 0,08 9,0 0,24 11,4 0,10 9,7 0,23
0,80 11,2 0,04 9,6 0,17 11,1 0,04 10,0 0,15
0,70 11,7 0,05 9,8 0,19 11,4 0,06 10,2 0,17
30
0,60 12,1 0,07 9,9 0,21 11,8 0,07 10,5 0,19
0,50 12,5 0,08 10,0 0,23 12,2 0,10 10,7 0,22
0,80 12,4 0,04 10,9 0,16 12,2 0,04 11,2 0,14
0,70 12,8 0,05 11,0 0,18 12,5 0,05 11,4 0,16
375
0,60 13,1 0,07 11,2 0,20 12,8 0,07 11,7 0,18
0,50 13,4 0,08 11,4 0,21 13,2 0,10 11,9 0,20
0,80 13,2 0,04 11,9 0,14 13,1 0,04 12,2 0,13
0,70 13,6 0,05 12,1 0,16 13,4 0,06 12,4 0,15
45
0,60 139 0,07 12,2 0,18 13,7 0,07 12,6 0,17
0,50 14,2 0,08 12,4 0,20 14,0 0,09 12,8 0,19
0,80 13,7 0,04 12,4 0,13 13,5 0,04 12,7 0,13
0,70 14,0 0,05 12,6 0,15 13,8 0,06 12,9 0,14
50
0,60 14,3 0,07 12,8 0,17 14,1 0,07 13,1 0,16
0,50 14,6 0,08 12,9 0,19 14,4 0,09 13,3 0,18
45
46
CURS 7
3.2. Determinarea rezisten elor termice necesare (normate) ale elementlor
de construc ii opace
Rezisten ele termice necesare (normate) reprezint rezistentele termice pe care

trebuie s le îndeplineasc elementele de constructii pentru a fi corespunz toare
din punct de vedere termotehnic.
Acestea se mai numesc si normate, pentru c valorile lor sunt impuse prin norme
si normative specifice în domeniu.
3.2.1. Rezisten a termic necesar (normat ) pentru asigurarea confortului

interior ( R'nec )
Confortul interior în înc peri este realizat atunci când:
- este asigurat temperatura interioar prev zut de norme.
- este asigurat valoarea prev zut de norme pentru diferenta de temperatur
i max i s m [ K ], pentru fiecare înc pere.
i - temperatura aerului interior;

s m - temperatura superficial medie, corespunz toare fiec rei înc peri.
Pentru toate categoriile de cl diri se calculeaz pentru fiecare element de
construc ie (perimetral) rezisten a termic necesar ( R'nec ) pentru asigurarea
confortului interior.
Pentru elemente de construc ie opace se utilizeaz rela ia:
R'nec [ m2 K W ] (3.2.1/1)
i imax
= i- e , reprezint diferenta de temperatur dintre temperatura aerului

interior ( i) si temperatura de calcul a aerului exterior corespunz toare zonei
climatice în care este amplasat cl direa e).
Valorile i sunt cele din tabelul (3.1.1/a).
Valorile i max sunt cele din tabelul (3.2.1/a) de mai jos, i e.
CONDI IE
Evident, rezisten ele termice corectate ( R' ) calculate pentru fiecare element de
construc ie perimetral (conform &3.1.1) trebuie s îndeplineasc condi ia:
R' R'nec (3.2.1/2)
47
PARTICULARIT I
Pentru elementele de construc ie care separ înc perea înc lzit de un spa iu
neînc lzit:
i `u
u - temperatura spa iului neînc lzit.
Pentru elementele de construc ie ale înc perilor în care sta ionarea
oamenilor este de scurt durat (casa sc rii, holuri de intrare, .a), i max se
resc cu 1 C .
Pentru înc perile cl dirilor de produc ie, cu degaj ri importante de
ldur , i max nu se normeaz dac este îndeplinit una din condi iile:
- degaj rile de c ldur dep esc cu cel pu in 50% necesarul de c ldur de
calcul;
- densitatea fluxului termic degajat este de cel pu in 23 W m 2 ;
- suprafa a interioar a elementului de construc ie este supus unui flux
radiant permanent, sau este sp lat de aer uscat i cald.
Rela ia (4.2.1/1) nu se aplic suprafe elor vitrate.
Pentru elementele de construc ie u oare (cu iner ie termic redus ), cu
excep ia suprafe elor vitrate, sunt valabile urm toarele valori ale lui R'nec :
- pentru 20 kg m 2 R'nec 2,5 m 2 K W
3.2.2. Rezisten a termic necesar (normat ) pentru evitarea apari iei

condensului (pe fe ele interioare ale elementelor de construc ie perimetrale)
Aceasta se determin astfel încât (atât în câmp, cât i în dreptul tuturor

pun ilor termice) s fie îndeplinit condi ia:
s s min ; col r [ C] (3.2.2/1)
s - temperatura pe suprafa a interioar a elementului de construc ie, f pun i

termice (sau în câmpul curent al elementelor de construc ie cu pun i termice).
r - temperatura punctului de rou , din tabelul (3.2.2/a).
Pentru toate categoriile de cl diri, se calculeaz pentru fiecare element de
construc ie perimetral:
48
R'nec r
[ m2 K W ] (3.2.2/2)
i i r
R'nec r
- rezisten a termic necesar limit rii temperaturii superficiale, astfel
încât s nu apar condensul (pe suprafa a interioar a elementului de construc ie)
CONDI IE
Evident „rezisten ele termice corectate” ( R' ) calculate pentru fiecare element
de construc ie perimetral (conform &3.1.1) trebuie s îndeplineasc condi ia:
R' R'nec r
(3.2.2/3)
3.2.3. Rezisten a termic necesar (normat ) pentru reducerea consumului de

energie
Rezistentele termice medii, R'm (calculate conform 4.1.3/1) pentru fiecare
înc pere, nivel al cl dirii sau pe ansamblul cl dirii, se compar cu rezistenta
termic minim normat R' min (din tabelul 4.2.3/a).
CONDI IE
Evident pentru reducerea consumului de energie trebuie îndeplinit condi ia:
R'm R' min (3.2.3/1)
49
Tabelul 4.2.1/I. Valorile normate pentru i max
Grupa i
Valori normate i max [K ]
Destina ia cl dirii
cl dirii [%] pere i tavane pardoseli
0 1 2 3 4 5
- Cl diri de locuit,
mine, internate
60 4,0 3,0 2,0
I - Spitale, policlinici, .a.
50 4,5 3,5 2,5
- Cre e, gr dini e
- coli, licee, .a.
- Alte cl diri social-culturale,
II 50 4,5 3,5 2,5
cu regim normal de umiditate
- Cl diri sociale cu regim
ridicat de umiditate
III 60 6,0 4,5 3,0
- Cl diri de produc ie cu
regim normal de umiditate
- Cl diri de produc ie cu 0 ,8 i max
IV 75 3,5
regim ridicat de umiditate i max i r *)
*) r - este temperatura punctului de rou corespunz toare lui i i i din
înc pere
Tabelul 4.2.2/I. Temperatura punctului de rou ( r ) în functie de umiditatea

relativ ( i ) si temperatura aerului interior i)
Umiditatea
relativ a Temperatura aerului interior i [ C]
aerului i
[%] 12 14 16 18 20 22
0 1 2 3 4 5 6
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20,0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 21,2
90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 + 20,3
85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 + 11,3 + 13,2 + 15,1
60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10,1 + 12,0 + 13,9
55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11,1
45 + 0,4 + 2,3 + 4,1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
50
40 - 1,0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8
35 - 2,6 - 1,1 + 0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1,1
Tabelul 4.2.3/I. Rezisten ele termice minime R' min ale elementelor de construc ii
pe ansamblul cl dirilor de locuit
R' min [ m 2 K W ]
Nr. Cl diri proiectate
Elementul de construc ii
crt. Pân la Dup
01.01.1998 01.01.1998
Pere i exteriori (exclusiv suprafe ele
1 vitrate, inclusiv pere ii adiacen i rosturilor 1,20 1,40
deschise)
2 Tâmpl rie exterioar 0,40 0,50
Plan ee peste ultimul nivel, sub terase sau
3 2,00 3,00
poduri
Plan ee peste subsoluri neînc lzite i
4 1,10 1,65
pivni e
5 Pere ii adiacen i rosturilor închise 0,90 1,10
Plan ee care delimiteaz cl direa la partea
6 interioar , de exterior (la bowindouri, 3,00 4,50
ganguri de trecere, .a)
7 Pl ci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
Pl ci la partea inferioar a demisolurilor
8 4,20 4,60
sau a subsolurilor înc lzite (sub CTS)
Pere i exteriori, sub CTS, la demisolurile
9 2,00 2,40
sau la subsolurile înc lzite
51
52
CURS 8
4. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE C LDUR PENTRU
ÎNC LZIREA SPATIILOR SI PREPARAREA APEI CALDE DE
CONSUM
Estimarea consumului anual de c ldur pentru înc lzirea cl dirilor serveste
printre altele la notarea energetic a cl dirilor în vederea eliber rii certificatului
energetic al acestora.
4.1. Metodologie de determinare a consumului anual normal de c ldur
pentru înc lzirea spatiilor
Metoda de calcul se bazeaz pe transferul de c ldur în regim nestationar prin

elementele de constructie ale cl dirii. Prin intermediul s u se determin
consumul de c ldur anual probabil, necesar realiz rii microclimatului
preconizat pentru cl direa în cauz .
Relatia de calcul a acestui consum este urm toarea:
an SA
Qînc 0,024 0,33 B1 na V C N GZ [kWh/an] (4.1/1)
R
SA – suprafata anvelopei cl dirii.
Rm – rezistenta termic medie a cl dirii.
B1 - coeficient de corectie a potentialului termodinamic caracteristic aerului
proasp t necesar asigur rii confortului fiziologic, care se determin cu relatia:
A
B1 1 f ta (4.1/2)
R
A – coeficient numeric în functie de tipul cl dirii:

A=0,065 pentru cl diri colective.
A=0,096 pentru cl diri individuale.
fta – factorul de temperatur pentru aerul din interior, functie de sistemul de
înc lzire, ale c rui valorile sunt prezentate în tabelul (4.1/a).
Tabelul 4.1/a
Sistem de înc lzire f ta

Înc lzire cu aer cald 1,120
Înc lzire cu sobe de teracot 1,098
Înc lzire cu corpuri statice 1,062
Înc lzire de joas temperatur prin plafon 1,025
Înc lzire de joas temperatur prin pardoseal 1,000
53
na – num rul de schimburi de aer cu exteriorul, caracteristic spatiului înc lzit,
ale c rui valori sunt prezentate în tabelul (4.1/b).
Tabelul 4.1/b
Categoria cl dirii Clasa de Clasa de pearmeabilitate
ad postire ridicat medie sc zut
Cl diri individuale (case Nead postite 1,5 0,8 0,5
unifamiliale, cuplate sau Moderat ad postite 1,1 0,6 0,5
însiruite) Ad postite 0,7 0,5 0,5
Cl diri colective, Dubl Nead postite 1,2 0,7 0,5
cu mai multe expunere Moderat ad postite 0,9 0,6 0,5
apartamente, Ad postite 0,6 0,5 0,5
mine, internate Simpl Nead postite 1,0 0,6 0,5
etc. expunere Moderat ad postite 0,7 0,5 0,5
Ad postite 0,5 0,5 0,5
Observatii
1. Clasa de ad postire se apreciaz astfel:
Nead postite – cl diri foarte înalte, cl diri amplasate la periferia oraselor si
în piete.
Moderat ad postite – cl diri nu foarte înalte amplasate în interiorul
oraselor, cu minimum trei cl diri în apropiere.
Ad postite - cl diri amplasate în interiorul oraselor.
2. Clasa de permeabilitate se apreciaz astfel:
Ridicat – cl diri cu tâmpl rie exterioar f m suri de etansare în stare
bun .
Medie – cl diri cu tâmpl rie exterioar cu garnituri de etansare.
Sc zut – cl diri cu ventilare controlat si cu tâmpl rie exterioar prev zut
cu m suri speciale de etansare.
V – volumul interior al spatiului înc lzit.

C – coeficient de corectie care tine seama de regimul de exploatare a instalatiei
de înc lzire, de conformatia cl dirii si se calculeaz cu relatia:
C= Y CR Cb (4.1/3)
Y – coeficient care tine seama de variatia în timp a temperaturii exterioare.În

calcule se consider Y=0,96.
CR - coeficient care tine seama de reducerea temperaturii interioare pe durata
noptii.Valorile sale se determin din graficul prezentat în figura 4.1/A în functie
de sursa agentului termic cu care se înc lzeste cl direa si N12.
N12 – num rul teoretic de grade–zile pentru înc lzire (reprezint num rul anual
de grade–zile de calcul corespunz toare temperaturii interioare de 20 [oC],
54
respectiv temperaturii medii exterioare de 12 [oC]). Valorile acestuia sunt
reglementate de SR 4839-97, Num rul anual de grade-zile.
În tabelul 4.1/c de la sfârsitul cursului sunt date valorile N12 pentru 77 orase din
tar . Pentru cl diri amplasate în alte localit ti decât cele din tabelul 4.1/c,
valoarea acestuia se determin ca media aritmetic a valorilor pentru 3 orase din
vecin tatea localit tii în cauz .
Cb - coeficient care tine seama de prezenta balcoanelor pe fatadele cl dirii,
respectiv:
Cb=1,00 pentru cl diri f balcoane sau cu balcoane închise.
Cb=1,03 pentru cl diri cu balcoane deschise.
NGZ – num rul corectat de grade zile caracteristic sezonului de înc lzire.
Valoarea acestuia se detemin conform metodologiei prezentate în NP 048-00,
”Ghid pentru expertizarea termic si energetic a cl dirilor existente si a
instalatiilor de înc lzire si preparare a apei calde de consum aferente
acestora”.
55
56
CURS 9
5. METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA SI ACORDAREA

CERTIFICATULUI ENERGETIC AL CL DIRILOR
Cunoasterea principalelor caracteristici energetice ale constructiilor existente a

permis t rilor membre ale Comunit tii Europene elaborarea unor politici
coerente de reabilitare si modernizare energetic a acestora. În acest sens,
Comisia European a publicat la 13.09.1993 directiva 93/76/CEE(SAVE) vizând
limitarea emisiilor de bioxid de carbon, printr-o ameliorare a eficientei
energetice.
Punerea în practic a acestei directive a început în majoritatea t rilor
occidentale, stadiul aplic rii ei fiind diferit si comportând nuante de la tar la
tar .
Scopul Directivei îl constituie reducerea emisiilor de bioxid de carbon prin
îmbun tirea eficientei energetice. Directiva defineste 6 domenii de interventie
si anume:
- Certificarea energetic a cl dirilor.
- Plata costurilor pentru înc lzire, aer conditionat si ap cald pe baza
consumului real.
- Finantarea pentru investitii privind eficienta energetic în sectorul
public.
- Izolarea termic a cl dirilor noi.
- Inspectii periodice ale cazanelor.
- Audituri energetice ale marilor consumatori energetici.
În România, principalul act normativ elaborat în acest sens este reprezentat de
O.G.nr.29/30.01.2000 Reabilitarea termic a fondului locuit existent si
stimularea economisirii energiei termice.
În conformitate cu acest Ordonant de urgent a fost elaborat printre altele
normativul NP 049-00 Ghid si metodologie pentru elaborarea si acordarea
certificatului energetic al cl dirilor existente.
Conform acestui normativ, activitatea de certificare energetic a cl dirilor din
România prezint câteva elemente specifice si anume:
1. Certificarea energetic nu vizeaz si climatizarea (pe durata verii) cl dirilor,
datorit în special urm torilor factori:
- analiza performantei energetice a sistemelor de climatizare implic
utilizarea unor sisteme de diagnoz complexe si costisitoare.
- din literatura autohton de specialitate lipsesc datele climatice specifice
anului tip pentru sezonul cald, spre deosebire de sezonl rece pentru care exist
astfel de date.
2. Activitatea de certificare vizeaz cl dirile ale c ror instalatii sunt
administrate de proprietarul sau administratorul cl dirii. De aceea, pentru
57
apartamentele din cl dirile colective (care nu dispun de contorizarea utilit tilor
la nivel de apartament si implicit de contract individual de plat a acestora) nu se
elibereaz certificat energetic independent. Certificatul energetic vizeaz
întreaga cl dire în care se afl si apartamentul al c rui proprietar solicit
certificatul.
5.1. Notarea cl dirilor în vederea certific rii energetice a acestora
Notarea din punct de vedere energetic a unei cl diri existente se efectueaz

functie de consumul anual normal de c ldur estimat pe baza expertizei
energetice a cl dirii.
Etapele care trebuiesc parcurse pentru notarea cl dirilor în vederea certific rii
energetice sunt urm toarele:
1. Determinarea consumului specific total anual de c ldur al cl dirii (ca

sum a consumurilor specifice pentru înc lzire si preparare a apei calde).
Determinarea consumului specific total anual de c ldur , se efectueaz
conform celor prezentate într-un curs anterior.
2. Determinarea coeficientului de penalizare a notei acordate cl dirii functie

de gradul de utilizare a c ldurii în raport cu nivelul rational, corespunz tor
normelor minime de igien si al celor de întretinere a cl diri si al instalatiilor
aferente.
Penaliz rile acordate cl dirii la notarea din punct de vedere energetic sunt
datorate unor deficiente de întretinere si exploatare a cl dirii si al instalatiilor
aferente acesteia, având drept consecinte utilizarea nerational a c ldurii.
Coeficientul de penalizare se determin cu relatia:
p0=p1.p2.p3.p4.p5.p6.p7.p8.p9.p10.p11
în care:
p1 - coeficient de penalizare func ie de starea subsolului tehnic al cl dirii
pentru cl diri colective, determinat conform tabelului 4.1.
Tabel 5.1/1
Starea subsolului tehnic p1
Uscat i cu posibilitatea de acces la instala ia comun 1,00
Uscat , dar f posibilitate de acces la instala ia
1,01
comun
Subsol inundat/inundabil ( posibilitatea de refulare a
1,05
apei din canalizarea exterioar )
Observa ie: Pentru cl diri individuale, p1=1,00
58
p2 - coeficient de penalizare func ie de utilizarea u ii de intrare în cl diri
colective, determinat conform tabelului 4.2.
Tabel 5.1/2
a de intrare în cl dire p2
a este prev zut cu sistem automat de închidere i
1,00
sistem de siguran (interfon, cheie)
a nu este prev zut cu sistem automat de închidere, 1,01
dar st închis în perioada de neutilizare
a nu este prev zut cu sistem automat de închidere i
1,05
este l sat frecvent deschis în perioada de neutilizare
p3 - coeficient de penalizare func ie de starea elementelor de închidere

mobile din spa iile comune (casa sc rilor) - c tre exterior sau c tre ghene de
gunoi - pentru cl diri colective, determinat conform tabelului 4.3.
Tabel 5.1/3
Starea elementelor de închidere mobile p3
Ferestre/u i în stare bun i prev zute cu 1,00
garnituri
Ferestre/ude etan
i în arebun , dar neetan e
stare 1,02
Ferestre/u i în stare proast , lips sau sparte 1,05
p4 - coeficient de penalizare func ie de starea arm turilor de închidere i

reglaj de la corpurile statice - pentru cl diri dotate cu instala ie de înc lzire
central cu corpuri statice, determinat conform tabelului 4.4.
Tabel 5.1/4
Situa ia p4
Corpurile statice sunt dotate cu arm turi de reglaj i
1,00
acestea sunt func ionale
Corpurile statice sunt dotate cu arm turi de reglaj, dar cel
1,02
pu in un sfert dintre acestea nu sunt func ionale
Corpurile statice nu sunt dotate cu arm turi de reglaj sau
cel pu in jum tate dintre arm turile de reglaj existente nu 1,05
sunt func ionale
Observare: Pentru cl diri care nu sunt dotate cu instala ie de înc lzire central cu
corpuri statice,
p4 = 1,00.
59
p5 - coeficient de penalizare func ie de sp larea/cur irea instala iei de
înc lzire interioar - pentru cl diri racordate la un punct termic centralizat sau
central termic de cartier, determinat conform tabelului 4.5.
Tabel 5.1/5
Situa ia p5
Corpurile statice au fost demontate i sp late/cur ate în
1,00
totalitate dup ultimul sezon de înc lzire
totalitate înainte de ultimul sezon de înc lzire, dar nu mai 1,02
devreme de trei ani
1,05
totalitate cu mai mult de trei ani în urm
Observa ie: Pentru cl diri care nu sunt racordate la un punct termic centralizat
sau central termic de cartier, p5 =1,00.
p6 - coeficient de penalizare func ie de existen a arm turilor de separare i

golire a coloanelor de înc lzire - pentru cl diri colective dotate cu instala ie
de.înc lzire central , determinat conform tabelului 4.6.
Tabel 5.1/6
Situa ia p6
Coloanele de înc lzire sunt prev zute cu arm turi 1,00
de separare i golire a acestora, func ionale
Coloanele de înc lzire nu sunt prev zute cu
1,03
arm turi de separare i golire a acestora sau nu
Observa ie: Pentru cl diri individuale sau cl diri care nu sunt dotate cu instala ie
de înc lzire central , p6=1,00
p7 - coeficient de penalizare func ie de existen a echipamentelor de

sur pentru decontarea consumurilor de c ldur , determinat conform
tabelului 4.7.
Tabel 5.1/7
Situa ia p7
Exist contor general cu c ldur pentru înc lzire i pentru ap 1,00
cald menajer
Exist contor general de c ldur pentru înc lzire, dar nu exist 1,07
contor general de c ldur pentru ap cald menajer
Nu exist nici contor general de c ldur pentru înc lzire, nici
contor general de c ldur pentru ap cald menajer , 1,15
consumurile de c ldur fiind determinate în sistem pau al
Observa ie: Pentru cl diri cu sistem propriu/local de furnizare a utilit ilor
termice, p7=1,00.
60
p8 - coeficient de penalizare func ie de starea finisajelor exterioare
ale pere ilor exteriori - pentru cl diri cu pere i din c mid sau BCA,
determinat conform tabelului 4.8.
Tabel 5.1/8
Situa ia p8
Stare bun a tencuielii exterioare 1,00
Tencuial exterioar c zut total sau par ial 1,05
Observa ie: Pentru cl diri cu pere i exteriori din alte materiale, p8 = 1,00
p9 - coeficient de penalizare func ie de starea pere ilor exterior din punct

de vedere al
con inutului de umiditate al acestora determinat conform tabelului 4.9.
Tabel 5.1/9
Situa ia p9
Pere i exteriori usca i 1,00
Pere ii exteriori prezint pete de condens (în 1,02
Pere ii exteriori prezint urme de igrasie 1.05
p10 - coeficient de penalizare func ie de starea acoperi ului peste pod -

pentru cl diri prev zute cu pod nelocuibil, determinat conform tabelului 4.10
Tabel 5.1/10
Situa ia p10
Acoperi etan 1,00
Acoperi spart/neetan la ac iunea ploii sau a 1,10
Observa ie: Pentru cl diri f pod nelocuibil, p10 = 1,00
p11 - coeficient de penalizare func ie de starea co ului/co urilor de

evacuare a fumului – pentru cl diri dotate cu sisteme locale de
înc lzire/preparare a apei calde menajere cu combustibil lichid sau solid,
determinat conform tabelului 4.11
Tabel 5.1/11
Situa ia p11
Co urile au fost cur ate cel pu in o dat în ultimii 1,00
Co urile nu au mai fost cur ate de cel pu in doi 1,05
Observa ie: Pentru alte tipuri de cl diri, p11 = 1,00
3. Încadrarea cl dirii în grila de clasificare energetic .
61
Fig.5.1/a Grilele de clasificare energetic (scala energetic ) functie de consumul
de c ldur specific anual
62
CURS 10
6. CASA PASIV
6.0. Generalit ti
S-a pus intrebarea dac într-adev r este posibil realizarea unor cl diri pentru
înc lzirea c rora consumul de energie s fie atât de redus, încât s tind la zero.
Primii care au încercat un r spuns practic în aceast chestiune de maxim
actualitate au fost: Prof. Bo Adamsen de la Universitatea din Lundt (Suedia) si
Dr. Wolfgang Feist de la Institultul Wohnen und Umwelt (Locuinta si mediul
înconjur tor), institut finantat de guvernul landului Hessen (Germania).
Astfel, în 1991 se construiau patru locuinte în Darmstadt-Kranichstein. Aceste
locuinte au fost considerate "locuinte cu energie termic zero". Necesarul de
energie termic pentru aceste locuinte este de fapt de 10 kWh/m2.an, adic cu
aproximativ 90% mai putin energie decât cota permis conform prevederilor
legale valabile în 1995. Una dintre aceste locuinte este prev zut în plus cu
obloane izolatoare care se închid noaptea. Aceast locuint este într-adev r o
"locuint cu energie termic zero", deoarece pentru înc lzirea acesteia nu este
necesar s se consume energie termic .
Specialistii pot vedea aceast locuint , dar pentru aceasta este necesar obtinerea
unei aprob ri prealabile de la Ministerul mediului din landul Hessen (cu sediul
la Wiesbaden).
Casa pasiv din Darmstadt-Kranichstein, la care au acces cercet torii
În continuare sunt consemnate câteva dintre conditiile care au f cut posibil

realizarea acestei "locuinte cu energie termic zero".
63
6.1. Conceptul de "cas pasiv "
"Cas pasiv " este acea cas care asigur un climat interior comfortabil atât vara
cât si iarna, f îns a fi neap rat nevoie de o surs conventional pentru
înc lzire.
Criteriile pe care trebuie s le îndeplineasc o cas pentru a fi catalogat drept
"cas pasiv " raportate la metrul p trat de suprafat locuibil sunt:
-necesar anual cu înc lzirea spatiului: maxim 15 kWh/(mp*an)
-necesar anual total de energie consumat : maxim 42 kWh/(mp*an)
-sarcina termic pentru înc lzire,constant : maxim 10 W/m2 suprafat locuit
În vederea îndeplinirii obiectivului de a nu dep si un consum anual total de

energie (înc lzire+ ap cald menajer + energia electric ), de 42 kWh/(mp*an),
la proiectarea unei case pasive trebuie acordat o atentie deosebit consumului
cu energia electric pentru iluminat si pentru actionarea aparatelor
electrocasnice.
Desi principala functie a unui sistem de ventilare este aceea de a mentine o
calitate corespunz toare a aerului interior, în cazul cl dirilor a c ror sarcin
termic pentru înc lzire este constant si nu dep seste valoarea de 10 W/mp,
indiferent de clim si anotimp, sistemul de ventilare poate asigura si înc lzirea
spatiului, eliminându-se astfel necesitatea unui sistem separat de înc lzire.
6.2. Câteva recomand ri pentru proiectarea unei case pasive
Pentru atingerea acestui nivel de performant energetic ar fi de asteptat s

creasc substantial costurile constructiei.
Lucrurile nu stau tocmai asa. Costurile nu sunt exagerate atât timp cât conceptul
constructiei, arhitectura si orientarea acesteia, sunt adoptate în urma unui studiu
riguroas al diverselor variante posibile.
În ceea ce priveste arhitectura este important s fie luate în considerare
niste reguli generale si importante din punct de vedere al consumului energetic
al cl dirii si anume:
- este important adoptarea unei forme compacte cu o amprent la sol cât mai
mic .
- ferestrele trebuie s fie mari si orientate cât se poate mai mult c tre sud; se
evit orice orientare spre nord a fereastrelor.
- este preferabil s avem cât mai putine usi exterioare.
- este indicat ca acoperisul cl dirii (sau m car jum tate din acesta) s fie orientat
spre sud, pentru a se putea monta eficient pe el panouri solare, sau fotovoltaice.
Practic întregul corp al cl dirii trebuie s fie astfel realizat incât, s poat
îndeplini rolul de colector al energiei solare.
- este recomandat ca întreaga constructie s fie realizat într-un singur corp de
cl dire.
64
- casa pasiv poate s cuprind în structura sa atât balcoane, cât si firide, adic
poate exista pe exterior o asa-numita "structur secundar ".
- este preferabil din punct de vedere energetic o constructie cu mai multe
apartamente într-o singur cl dire.
În ceea ce priveste instalatiile, este recomandat o proiectare energetic
eficient a cl dirii, care s conduc la o simplificare considerabil a sistemelor
de înc lzire, ventilare, aer-conditionat..
6.3. Sistemul de izolare termic
Evident c pentru realizarea unei case pasive piederile de c ldur prin anvelopa
cl dirii trebuie s fie reduse la minim. Casa pasiv trebuie s fie perfect din
punct de vedere al izol rii termice si reprezint tehnologia de vârf în domeniul
constructiilor.
În cazul unei case pasive coeficientul global de schimb de c ldur k al peretilor,
al acoperisului, si al pardoselii amplasate pe sol, trebuie s aib valori cuprinse
între 0,1 si 0,15 [W/m2K], ceea ce implic grosimi ale stratului izolator cuprinse
intre 30 si 40 cm.
În plus izolatia trebuie s fie compact în asa fel încât s se înl ture riscul
form rii oric rei punti termice.
Dac în cazul unei case cu consum redus de energie sistemul de înc lzire al
acesteia poate asigura energia pierdut printr-un rost neizolat corespunz tor, în
cazul unei case pasive lipsit de un sistem de înc lzire, pierderea de energie prin
orice punte termic conduce la diminuarea dramatic a confortului termic.
6.4. Ventilarea locuintelor cu recuperare de c ldur
În cazul constructiilor clasice realizate în trecut, datorit neetanseit tii tâmpl riei
are loc un schimb de aer permanent cu mediul exterior. Aceasta reprezint un
avantaj din punct de vedere al asigur rii în interior al unui microclimat
corespunz tor în ceea ce priveste puritatea aerului. În acelasi timp îns ,
infiltratiile de aer exterior datorate neetenseit tilor tâmpl riei conduc la
consumuri energetice importante pentru înc lzirea aerului rece infiltrat.
Noile norme de eficient energetic impun tehnici de constructie care izoleaz
tot mai bine cl dirile, ceea ce conduce la reducerea pân la anulare a schibului
natural de aer al acestora cu mediul exterior.
Ventilarea (aerisirea) natural , prin deschiderea geamurilor, ca cea mai simpl
form de alimentare cu aer curat, conduce la pierderi mari de energie termic
(aceste pierderi se pot ridica la cca. 50% din întregul pierderilor de energie
termic ale unei cl diri) ,ceea ce nu mai corespunde cu noul concept de cas cu
consum redus de energie.
De aceea apare necesitatea unei ventil ri (aerisiri) controlate, a cl dirilor. În plus
ventilarea controlat ofer posibilitatea recuper rii c ldurii din aerul viciat
65
evacuat, c ldur cu care se preînc lzeste aerul proasp t introdus în înc pere, cu
consecinte pozitive în reducerea consumurilor energetice.
6.5. Sticla pentru ferestre
Realizarea caselor pasive a fost posibil si datorit punerii la punct a unei noi
generatii de ferestre, respectiv a unor noi tipuri de sticl pentru ferestre. Aceast
sticl colecteaz energia solar chiar si pe timpul iernii. Ferestrele realizate cu
trei foi din sticl si cu spatii între foi umplute cu gaze nobile prezint o valoare a
coeficientului global de schimb de c ldur k de 0,7 [W/m2K]. Acest tip de geam
cu o grosime de 32 mm, prezint pierderi de c ldur mai reduse cu 50% in
comparatie cu un geam clasic cu o grosime de 40 cm . Energia termic
acumulat în conditiile în care fereastra este dispus spre sud este mai mare
decât energia pierdut .
Una dintre solutiile arhitecturale în vederea proiect rii unei case pasive este si
aceea de a realiza intreaga suprafat dinspre sud din sticl .
6.6. Exemple de realiz ri a unor case pasive

6.6.1. Casa pasiv realizat cu sistemul ISORAST 37
Casa prezentat mai jos, destinat pentru a g zdui trei familii, a fost m rita cu
50%, utilizându-se în acest scop profilul ISORAST 37 pentru pereti grosi, care
asigur un coeficient global de schimb de c ldur (k) de doar 0,12 [W/m2K ].
Dup efectuarea modific rii amintite consumul de energie s-a redus cu 50%,
ceea ce a condus la transformarea casei, nu într-o cas pasiv , dar într-o cas cu
consum redus de energie. "Casa albastr " de pe strada "Fritz-Kalle" din
Wiesbaden este acum celebr . Trebuie subliniat faptul c în cazul acestei case
structura primar a fost pe cât posibil separat de structura secundar .
Casa albastr “ înaintea extinderii Aceeasi cas , dup extinderea cu profile ISORAST
66
6.6.1. Casa pasiv cu o structur exterioar din sticl
Una dintre solutiile arhitecturale în vederea proiect rii unei case pasive este si
aceea de a realiza intreaga suprafat dinspre sud din sticl . Acest lucru nu
implic neap rat un aport substantial de c ldur în timpul verii, întrucât exist
posibilitatea realiz rii în interior, în spatele acestor fatade, a unor sere cu plante
exotice chiar si în timpul toamnei sau al iernii.
Casa pasiv «din sticl »
67
68
CURS 11
6. CALCULUL LA UMIDITATE AL CONSTRUC IILOR
6.1. Generalit ii
Studiul umidit ii construc iilor este deosebit de important în ceea ce prive te:
a.asigurarea confortului interior
- sub influen a umidit ii, conductivitatea termic , c ldura specific i masa
specific a elementelor de construc ii cresc, ceea ce conduce la o sc dere a
gradului de izolare termic .
- între regimul termic i regimul umidit ii exist o condi ionare reciproc care
influen eaz nivelul de confort interior.
20%
30%
40%
50%
60%
15%
10%
5%
70%
30 80%
32° 90%
[°C]
clima 30° 100%

25
normal 25°
20°
20
15
10
0
0 5 10 15 20
gradul de umiditate [g/kg]
Fig. 6.1.1/a Condi ii higrotermice normale de confort pentru climatul interior
a cum se poate observa din fig.(6.1.1/a) valoarea umidit ii relative a aerului
interior este influen at de temperatura acestuia.Astfel, în cazul unui aer al c rui
continut de umiditate este 10[g/kg], umiditatea relativ a sa este: i 55% la
i 23 C i i 65% la i 20 C .
69
b. asigurarea durabilit ii în timp a construc iilor
- varia ia umidit ii materialelor de construc ie, conduce la mic orarea
rezisten elor mecanice, determin tensiuni i dilat ri care influen eaz structura
fizic a materialelor de construc ii;
- sub influen a fenomenelor de înghe – dezghe , în zona exterioar a
elementelor de construc ie, apar degrad ri i deforma ii care reduc în timp
durabilitatea construc iilor.
6.1. Aerul umed
6.1.1. Umiditatea aerului
La un moment dat, aerul con ine o anumit cantitate de vapori de ap , care îi

determin umiditatea.
Umiditatea aerului poate fi exprim uzual în tehnic sub dou forme si anume:
1. Prin con inutului de umiditate (x). Acesta reprezint masa vaporilor de ap
con inu i într-un kilogram de aer uscat.
mv Kg vapori
x (6.1.1/1)
ma Kg aer uscat
2. Prin umiditatea relativ r . Aceasta exprim raportul între con inutul de
vapori de ap ai aerului la un moment dat (la presiune atmosferic si o anumit
temperatur ) si continutul maxim de vapori de ap pe care l-ar putea îngloba
aerul (în aceleasi conditii de presiune si temperatur ).
a
r 100 % (6.1.1/2)
s
a - reprezint umiditatea absolut , respectiv con inutul de vapori de ap ai
aerului la un moment dat, (la presiune atmosferic si o anumit temperatur )
exprimat în [g/m3].
mv
a [g/m3]. (6.1.1/3)
V
mv - masa vaporilor de ap continuti de aerul umed, în [g];
V - volumul aerului umed, în [m3];
s -reprezint umiditatea de saturatie, respectiv continutul maxim de vapori
de ap pe care l-ar putea îngloba aerul la aceeasi temperatur , exprimat de
asemenea în [g/m3].
70
Temperatura aerului
-10 0 +10 +16 +20 +40
[ C]
Valori
2,14 4,84 9,40 13,6 17,3 30,30
3
s max[g m ]
Tabel 6.1.1/I Variatia umidit tii de saturatie a aerului s cu temperatura
Asa cum se poate constata din tabel, cantitatea maxim de vapori de ap pe care
o poate îngloba aerul umed saturat, la presiunea atmosferic , cre te cu cresterea
temperaturii.
Problemele legate de condensarea vaporilor de ap apar atunci când umiditatea
relativ a aerului este prea mare.
În ceea ce ne intereseaz în cadrul higrotermicii constructiilor, sunt dou cauze
care pot determina cresterea umidit tii relative a aerului si anume:
- atunci când, la temperatur constant ( =ct), aerului i se adaug o cantitate
suplimentar de umiditate. (Evident, dac ( =ct. asa cum rezult din tabelul
6.1.1/I, s=ct. Cum ad ugarea unei cantit ti suplimentare de umiditate înseamn
cresterea valorii a, din expresia 6.1.2/2, se constat c în acest caz umiditatea
relativ r creste).
De aceea, într-o înc pere a c rei temperatur este constant , dac se produc
degaj ri de vapori de ap , aceasta conduce la crestera umidit tii relative a
aerului interior din înc pere, m rind astfel posibilitatea condens rii vaporilor de
ap pe suprafetele elementelor de constructii exterioare a c ror temperatur este
mai mic decât temperatura punctului de rou .
- atunci când la continut de umiditate constant (x=ct) ,scade temperatura
aerului. (Evident, dac x=ct. înseamn de fapt c a=ct. Când temperatura
scade, asa cum rezult din tabelul 6.1.2/a, s scade, ceea ce conform
relatiei6.1.2/a, conduce la cresterea umidit tii relative). Cu alte cuvinte, dac
aerul rece si cel cald au acelasi continut de umiditate, aerul rece va avea o
umiditate relativ mai mare.
Acesta este motivul pentru care într-o înc pere în care exist suprafete reci
(ferestre, pereti exteriori,etc.), acestea contribuie la sc derea temperaturii aerului
interior si pe cale de consecint la cresterea umidit tii relative a acestuia, m rind
astfel posibilitatea condens rii vaporilor de ap pe suprafetele elementelor de
constructii exterioare a c ror temperatur este mai mic decât temperatura
punctului de rou .
71
OBSERVATIE
Una din modalit tile elimin rii acestor impedimente este desigur ventilarea
corespunz toare a înc perilor, prin intermediul c reia este evacuat din înc pere
surplusul de umiditate care creeaz probleme.
6.1.2. Presiunea aerului
Aerul din mediul ambiant este un amestec binar format din:

aer uscat
vapori de ap
La presiunea normal (p=1,013 bar) cantitatea de vapori de ap din aer este
cuprins între 3,82 [g/Kg] la 0 oC i 42,41 [g/Kg] la 30 oC.
În studiul temotehnicii constructiilor, adic în limitele de temperatur i presiune

pe care le poate avea aerul umed în cadrul aplicatiilor din acest domeniu, aerul
umed (acest amestec binar de aer uscat i vapori de ap ) poate fi tratat cu o
aproxima ie absolut neglijabil , ca un gaz perfect. O consecint imediat este
aceea c aerului umed îi sunt aplicabile, în acest caz legile gazului perfect.
Una dintre legile gazului perfect este si Legea lui Dalton ( sau legea
amestecului), care se enunt astfel: „presiunea total a unui amestec ce ocup
un volum dat, este egal cu suma presiunilor par iale ale constituen ilor”.
Adic :
p=pa+pv (6.1.2/1)
p - reprezint presiunea aerului umed (presiunea amestecului)

pa- reprezint presiunea aerului uscat (unul din componentele amestecului)
pv - reprezint presiunea vaporilor de ap (cealalt component a amestecului)
La satura ie, presiunea par ial a vaporilor (pv) devine egal cu presiunea de
satura ie (ps).
Asadar, presiunea atmosferic a aerului este determinat de:
- presiunea par ial a aerului uscat;
- presiunea par ial a vaporilor de ap din aer (denumit si elasticitatea
vaporilor de ap (e) [mm col. Hg]).
La presiunea atmosferic 765 [mm col. Hg] elasticitatea vaporilor de ap
(presiunea par ial a vaporilor de ap ) este:
273
e pv a (6.1.2/2)
289
Când umiditatea absolut a aerului ( s ) prezint valoarea maxim ( max ), adic
s max , se înregistreaz elasticitatea maxim a vaporilor de ap , respectiv
(E).
72
Astfel umiditatea relativ a aerului ( r) se poate exprima i în func ie de E i e,
astfel:
e
r 100 [%] (6.1.2/3)
E
În problemele de verificare a condensului la elementele de construc ii
intereseaz calculul elasticit ii par iale a vaporilor de ap , în func ie de
umiditatea relativ a aerului, respectiv:
E
e r [%] (6.1.2/4)
100
Presiunile par iale ale vaporilor de ap din aerul interior ( pvi ) i respectiv
exterior ( pve ), se calculeaz cu rela iile:
ps i ps e
pvi pve (6.1.2/5)
100 100
p s - presiunea de satura ie a vaporilor de ap corespunz toare temperaturii i a
aerului interior i respectiv e a aerului exterior;
i , e - umidit ile relative ale aerului interior i respectiv
73
74
6.2. Umiditatea construc iilor
6.2.1. Forme de ac iune a apei asupra construc iilor
Apa ac ioneaz asupra construc iilor sub mai multe forme, umiditatea aerului
interior i cea a elementelor de construc ie fiind rezultatul suprapunerii
concomitente a unora sau altora dintre aceste forme:
a. apa ini ial de construc ie – este apa introdus în construc ii în timpul
execu iei acestora;
b. apa din terenul natural – ac ioneaz direct asupra funda iilor i prin
ascensiune capilar chiar asupra elementelor de construc ie de la parter, în
func ie de eficien a hidroizola iei soclului;
c. apa meteorologic – este apa provenit din precipita ii;
d. apa de exploatare – este apa provenit din procesele umede care pot avea
loc în unele dintre înc perile unei construc ii (sp torii, b i, buc rii);
e. apa de natur biologic – este apa provenit prin respira ie i evaporarea de
la suprafa a pielii (cantitatea de ap degajat de o persoan prin respiratie în
timp de o or , variaz foarte mult în functie de activitatea desf surat si anume:
50 – 60[ g h ] în repaus i pân la 1300[ g h ] sau chiar mai mult, prin munc
grea);
f. apa higroscopic – este apa acumulat prin ac iunea umidit ii aerului
interior i exterior. Evident aceasta este influen at decisiv de structura fizic a
materialelor de construc ie;
g. apa de condens – este apa produs prin condensarea vaporilor de ap , în
elementele de constructii. Vaporii de ap migreaz prin elementele de
construc ie sub ac iunea gradien ilor de temperatur i de umiditate si
condenseaz în zonele în care temperatura acestuia coboar sub temperatura
punctului de rou .
Din cauza circula iei apei prin teren i funda ie, precum i datorit fenomenelor
de evaporare i condensare, putem vorbi practic de un circuit închis al apei între
mediul exterior i cl dire.
75
ANEXE
Tabelul 6.1.1/II Temperatura punctului de rou în functie de temperatura i

umiditatea relativ a aerului interior
Nr. Umiditatea relativ a Temperatura punctului de rou , r [ C ], pentru
crt. aerului [%] i 12 C 16 C 18 C 20 C 22 C
1 100 + 12,00 + 16,00 + 18,00 + 20,00 + 22,00
2 95 + 11,20 + 15,20 + 17,20 + 19,20 + 21,20
3 90 + 10,40 + 14,35 + 16,30 + 18,30 + 20,30
4 85 + 9,60 + 13,50 + 15,45 + 17,40 + 19,40
5 80 + 8,70 + 12,55 + 14,50 + 16,40 + 18,40
6 75 + 7,70 + 11,60 + 13,50 + 15,40 + 17,40
7 70 + 6,70 + 10,50 + 12,45 + 14,40 + 16,30
8 65 + 5,60 + 9,40 + 11,30 + 13,20 + 15,10
9 60 + 4,50 + 8,20 + 10,10 + 12,00 + 13,90
10 55 + 3,30 + 7,00 + 8,80 + 10,70 + 12,55
11 50 + 1,90 + 5,60 + 7,45 + 9,30 + 11,10
12 45 + 0,45 + 4,10 + 5,90 + 7,70 + 9,20
13 40 - 1,05 + 2,40 + 4,20 + 6,00 + 7,40
14 35 - 2,60 + 0,60 + 2,30 + 4,10 + 5,85
15 30 - 4,50 - 1,40 + 0,20 + 1,90 + 3,65
16 25 - 6,55 - 3,50 - 2,00 - 0,55 + 1,10
76
CURS 12
6.3. Rezisten a la permeabilitatea la vapori a elementelor de construc ii în
regim sta ionar
Pentru umidit i relative ale aerului cuprinse între 10 i 90%, difuzia vaporilor
de ap prin elementele de construc ii depinde de caracteristicile structurale ale
porilor capilari ai acestora i pot fi exprimate prin:
- coeficientul de permeabilitate la vapori;
- rezisten a la permeabilitatea la vapori.
Datorit gradientului de umiditate i în

pvi > pve i > e func ie de caracteristicile elementelor de
pvi construc ie la permeabilitatea la vaporii de
ap , pot avea loc fenomene de difuzie a
i e
vaporilor de ap astfel:
pa - de la interior la exterior – iarna;
- de la exterior la interior – vara.
vapori apa În condi iile regimului sta ionar de
I II III pve umiditate ( p ct , pve ct ) difuzia
vi
vaporilor de ap prin elementele de
interior exterior construc ii este determinat de:
- rezisten la trecerea vaporilor la
d suprafa a interioar ( Rvi );
Fig. 6.3./a Varia ia presiunii vaporilor de ap prin - rezisten a la trecerea vaporilor prin
straturi omogene
elementul de construc ie ( Rv );
rezisten a la trecerea vaporilor de la
suprafa a exterioar la aerul exterior ( Rve ).
Asadar, rezisten a total ( Rov ) la trecerea vaporilor de ap printr-un element de
constructii este dat de relatia:
Rov=Rvi + Rv + Rve (6.3/1)
Rvi – rezisten a aerului interior la trecerea vaporilor de ap [m/s]

Rv - rezisten a elementului de constructii la trecerea vaporilor de ap [m/s]
Rve – rezisten a aerului exterior la trecerea vaporilor de ap [m/s]
Cum Rvi si Rve au valori neglijabile, rezult :
Rov = Rv (6.3/2)
77
În cazul elementelor de construc ie omogene, Rv reprezint o caracteristic a
elementului de construc ii, care poate fi determinat cu rela ia:
Rv = d·1/KD·MK [m/s] (6.3/3)
În cazul elementelor de construc ie alc tuite din mai multe straturi,
neglijându-se rezisten ele de suprafa la trecerea vaporilor rezult :
n
1
Rv dk Mk [m s ] (6.3/4)
k 1 K Dk
M k - coeficient în func ie de temperatura medie a stratului k , [ l s ].
6.4. Calculul de verificare a posibilit tii de condensare a vaporilor de ap

în interiorul elementelor de construc ii
Pentru ca vaporii de ap s nu condenseze în interiorul unui element de

construc ii este necesar ca în orice sec iune a acestuia s fie îndeplinit condi ia:
presiunea partial a vaporilor de ap s fie mai mic decât presiunea de
saturatie a acestora.
pv < p s (6.4.1/4)
Calculul de verificare a posibilit tii de condensare a vaporilor de ap în
interiorul elementelor de construc ii se efectueaz în dou moduri si anume:
- prin metoda grafic
- prin metoda calcul rii cantit tii de ap care s-ar putea acumula în interiorul
elementului de constructii în urma condens rii vaporilor de ap
6.4.1. Calculul grafic de verificare a posibilit tii de condensare a vaporilor de

ap
La difuzia unidirec ional a vaporilor de ap în regim permanent se poate neglija
influen a c ldurii degajate sau absorbite în cazul transform rilor de faz .
Verificarea grafic a posibilit tii de condensare a vaporilor de ap în interiorul
elementului de constructii const în a verifica dac curba presiunii de saturatie a
vaporilor de ap se intersecteaz cu curba presiunilor partiale ale acestora.
- dac curbele p s i pv nu se intersecteaz rezult c nu are loc fenomenul de
condens.
- dac curbele p s i pv se intersecteaz rezult c are loc fenomenul de
condens.
a. Determinarea curbei temperaturilor
1; 1 2; 2 3; 3
+20
i 1 2 3 Fig. 6.4.1/a
1
+10 si
x
°C 0
-5 x 2
se
-16 px e
d1 d2 d3 78
d
Condi ie: i , e = constant.
Într-o sec iune la distan a x de fa a interioar a elementului de
construc ie, temperatura x [ C ] este:
Rx
x i m i e (6.4.1/1)
Ro
Rx - rezisten a termic la transmiterea c ldurii în sec iunea x , [ m 2 K W ]

d1 x
Rx Ri (6.4.1/2)
b1 1 b2 2
b. Determinarea curbei presiunilor de satura ie a vaporilor de ap p s [N/m2]
1; 1 2; 2 3; 3
Cunoscând temperaturile:
16
mmHg
1 2 3 i , si , 1 , 2 , se , e se determin din
14 psi tabelul (2.2.3/a) presiunile
12 pa pa
1
2 corespunz toare i se traseaz curba.
10 A
8 pvi a ps
6 pv
4 pa a'
2 ps1=pv' b pse
0 b' pve
ps2=pv" B
d1 d2 d3
Fig. 6.4.1/b
d
c. Determinarea curbei presiunilor par iale a vaporilor de ap pv , [N/m2]

derea presiunii par iale a vaporilor de ap prin elementul de construc ii este
dat de relatia:
Rvi Rvx
pvx n
pvi pve [ N m2 ] (6.4.1/3)
Rvk
k 1
pvx - c derea presiunilor par iale a vaporilor de ap pân în stratul x , [ N m 2 ]
( Rvi Rvx ) - rezisten a la permeabilitatea la vaporii de ap a elementului de
constructii, pân la stratul x (a unei p rti din grosimea elementului de constructii
si anume cea pân la stratul x, la care se face referire) [ m s ]
79
n
Rvk - rezisten a la permeabilitatea la vaporii de ap a întrgului element de
k 1
construc ii (a întrgii grosimi a elementului de constructii) [ m s ]
( pvi pve ) - c derea total a presiunilor par iale ale vaporilor de ap în
elementul de construc ie, [ N m 2 ]
Delimitarea zonei în care are loc fenomenul de condensare a vaporilor de ap se
realizeaz prin trasarea tangentelor din A i B la curba p s , adic : pvi ps1 Aa
i pve ps 2 Bb , care delimiteaz de fapt curba real a presiunilor (zona a b de
pe curba pv nu are sens fizic real în acest caz).
Condensarea vaporilor de ap are loc în limitele a' b' corespunz toare valorilor
p'v p s1 i p"v p s 2 .
6.4.2. Calculul cantit tii de ap care se poate acumula în interiorul

elementului de constructii în urma condens rii vaporilor de ap
Cantitatea total de umiditate, mw [ kg m 2 ] care se poate acumula în
elementul de construc ii ca urmare a condens rii vaporilor de ap în perioada de
iarn se calculeaz cu expresiile:
- când zona de condens este redus la o suprafa de condens:
pvi ps ps pve
mw 3600 Nw (6.4.2/1)
R'v R"v
- când zona de condens are o grosime finit :
pvi ps1 ps 2 pve

mw 3600 Nw (6.4.2/2)
R'v R"v
pvi , pve - presiunile par iale ale vaporilor de ap a aerului interior, respectiv
exterior, [ N m 2 ] sau [ Pa ]
p s1 , p s 2 - presiunile par iale ale vaporilor de ap pe suprafa a spre interior i
respectiv spre exterior a zonei de condens, [ N m 2 ] sau [ Pa ]
R'v , R"v - rezisten ele la permeabilitate la vapori a p ii elementului de
construc ie dintre suprafa a interioar i suprafa a de condens ( R'v ), respectiv
dintre suprafa a de condens i suprafa a exterioar ( R"v ), [ m s ]
N w - num rul de ore în care poate avea loc fenomenul de condens.
80
Cantitatea de ap care se poate evapora din elementul de constructii în
perioada de var se calculeaz cu aceleasi expresii cu care se calculeaz
cantitatea de umiditate rezultat ca urmare a condens rii. Expresiile difer doar
prin semnificatia diferit a numerelor Nw; Nv:
- când zona de condens este redus la o suprafa a de condens:
p vi p s ps p ve
mv 3600 Nv (6.4.2/3)
R 'v R "v
- când zona de condens are o grosime finit :

p vi p s1 p s 2 p ve
mv 3600 Nv (6.4.2/4)
R 'v R "v
N v - num rul de ore în care poate avea loc eliminarea apei vara.
CONDITII
Pentru limitarea cre terii umidit ii elementelor de construc ii de la un an la

altul, trebuiesc îndeplinite condi iile:
1. Cantitatea de ap provenit din condensarea vaporilor de ap în elementul de

construc ie în perioada rece (iarna), fie mai mic decât cantitatea de ap ce se
poate evapora în perioada cald (vara), respectiv:
mw mv
mw - cantitatea de ap provenit din condensarea vaporilor de ap în elementul
de construc ie în perioada rece (iarna)
mv - cantitatea de ap ce se poate evapora în perioada cald (vara)
2. Cre terea umidit ii masice a elementului de construc ie la sfâr itul perioadei
de condensare, s fie mai mic decât cresterea maxim admisibil a umidit tii
masice a elementului de construc ie.
mw
W Wadm
10 dw
W - cre terea umidit ii masice a elementului de construc ie la sfâr itul
perioadei de condensare.
Wadm - cresterea maxim admisibil a umidit tii masice a elementului de
construc ie.
81
- densitatea aparent a construc iei care s-a umezit prin condensarea vaporilor.
[ kg m 3 ]
dw - grosimea stratului în care se acumuleaz umiditatea.
mw - cantitatea total de vapori de ap ce se poate acumula în elementul de
construc ie iarna. [ kg m 2 ]
În cazul în care: mw mv sau W Wadm se procedeaz la cre terea

conductivit ii termice cu o valoare , astfel încât s fie înl turat posibilitatea
condens rii vaporilor de ap în elementul de constructii.
w W1
o (6.3.1/9)
100
W1 - sporul de umiditate pentru un an.

w- coeficientul de cre tere a conductivit ii termice în procente din volum.
82
ANEXE
Tabelul 6.4.1/I. Presiunile par iale (elasticitatea par ial ) ale vaporilor de
ap exprimate în [mm col Hg], în functie de umiditatea relativ a aerului
r si temperatura acestuia( ),
Temp. 45% 50% 55% 60% 65% 70% 80% 90% 95% 100%
[ C]
+20 7,89 8,77 9,64 10,52 11,39 12,27 14,02 15,78 16,65 17,53
-10 0,88 0,98 1,007 1,17 1,27 1,37 1,56 1,76 1,85 1,95
-15 0,56 0,62 0,68 0,74 0,81 0,87 0,99 1,12 1,18 1,34
-20 0,35 0,39 0,42 0,46 0,50 0,54 0,62 0,69 0,73 0,77
Tabelul 6.4.1/II. Elasticitatea maxim a vaporilor de ap exprimat în

[mm col Hg], în func ie de temperatura aerului ( )
Elasticitatea E E E
Temperatura
vaporilor de
aerului [mm [mm [mm
ap , E
,[ C] [ C] col. [ C] col. [ C] col.
mm col Hg
Hg] Hg] Hg]
- 25 0,47 - 11 1,78 +3 5,69 +17 14,53
- 24 0,52 - 10 1,95 +4 6,10 +18 15,48
- 23 0,58 -9 2,13 +5 6,54 +19 16,48
- 22 0,64 -8 2,32 +6 7,01 +20 17,54
- 21 0,70 -7 2,53 +7 7,51 +21 18,65
- 20 0,77 -6 2,76 +8 8,05 +22 19,83
- 19 0,85 -5 3,01 +9 8,61 +23 21,07
- 18 0,94 -4 3,25 + 10 9,21 +24 22,38
- 17 1,03 -3 3,57 + 11 9,84 +25 23,76
- 16 1,13 -2 3,88 + 12 10,52 +26 25,21
- 15 1,24 -1 4,22 + 13 11,23 +27 26,74
- 14 1,36 0 4,58 + 14 11,99 +28 28,35
- 13 1,49 +1 4,93 + 15 12,79 +29 30,04
- 12 1,63 +2 5,29 + 16 13,63 +30 31,84
83
Tabelul 6.4.1/III. Valorile coeficientului M 108 în func ie de temperatura medie
a stratului de material
m
M108 m
M108 m
M108 m
M108 m
M108 m
M108
[ C] [ 1 s ] [ C] [ 1 s ] [ C] [ 1 s ] [ C] [ 1 s ] [ C] [ 1 s ] [ C] [1 s ]
30 50,34 - 1 54,82 20 51,64 - 11 56,55 10 53,13 -21 58,35
29 50,48 - 2 55,00 19 51,78 - 12 56,73 9 53,27 -22 58,53
28 50,58 - 3 55,14 18 51,93 - 13 56,20 8 53,44 -23 58,74
27 50,73 - 4 55,32 17 52,07 - 14 57,08 7 53,58 -24 58,91
26 50,87 - 5 55,46 16 52,21 - 15 57,26 6 53,73 -25 59,13
25 51,00 - 6 55,63 15 52,38 - 16 57,43 5 53,87 -26 59,30
24 51,15 - 7 55,81 14 52,53 - 17 57,61 4 54,04 -27 59,48
23 51,29 - 8 55,98 13 52,67 - 18 57,79 3 54,18 -28 59,69
22 51,39 - 9 56,20 12 52,81 - 19 57,96 2 54,33 -29 59,90
21 51,50 - 10 56,37 11 52,95 - 20 58,77 1 54,50 -30 60,11
54,68 - -
Tabelul 6.3.1/III Valorile presiunii de satura ie ale vaporilor de ap în functie

de temperatur
Presiunea de satura ie p s în Pa , [ N m 2 ]
[ C]
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
Pentru domeniul de temperatur de la 30 pân la 0 °C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
84
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1094 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de temperatur de la 30 pân la 0 °C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 557 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 373
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
-19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
85
Tabelul 6.4.2/I. Valorile maxime admisibile ale cresterii umidit ii masice a
materialelor ( Wadm ) în perioada de condensare
Cre terea umidit ii masice
Nr. maxim admisibil în
Materiale de construc ie perioada de condensare
crt.
Wadm [%]
0 1 2
1 Zid rie de c mid obi nuit 1,5
Zid rie de c mid sau blocuri mici
2 2,0
ceramice cu g uri
Zid rie din blocuri mici pline sau cu
3 4,0
goluri din beton u or
4 Pere i din panouri mari de beton u or 4,0
Pl ci termoizolatoare de beton celular
autoclavizat, zid rie din blocuri mari de
5 beton celular autoclavizat cu densitate 4,0
aparent de 500 . . . 600 kg m 3
Zid rie din blocuri mici i din blocuri mari
6 de beton celular autoclavizat cu densitate 5,0
3
aparent de 750 . . . 800 kg m
7 Lemn de r inoase 5,0
8 Sticl spongioas 1,5
9 Vat mineral i produse de vat mineral 3,0
10 Polistiren celular, ampora 1,5
Umplutur din zgur , argil expandat ,
11 2,0
granulit
0 1 2
12 Tencuieli interioare 2,0
Beton greu cu densitatea aparent peste
13 1,0
1800 kg m3
86
CURS 13
7. STABILITATEA TERMIC A ELEMENTELOR DE CONSTRUC II

EXTERIOARE I A ÎNC PERILOR DIN CL DIRILE CIVILE
7.1. Generalit i
Prin stabilitatea termic se în elege capacitatea cl dirii în ansamblu, a

înc perilor considerate ca unit i separate sau a elementelor de constructii
exterioare de a acumula (sau a ceda) c ldur i de a amortiza amplitudinea de
oscila ie a temperaturii aerului exterior.
Calculul la stabilitate termic este o etap a dimension rii termotehnice a
cl dirilor prin care se urm re te asigurare confortului interior:
- pe timp de iarn ;
- pe timp de var .
Elementele de construc ii care se verific la exigen a de stabilitate termic sunt:
- partea opac a pere ilor exteriori supraterani ai înc perilor înc lzite;
- plan eele de peste ultimul nivel înc lzit, de sub terase i poduri.
Criteriile de performan ale stabilit ii termice sunt:
pentru elementele de construc ii:
- coeficientul de amortizare T pentru var i iarn ;
- coeficientul de defazaj pentru var ;
- coeficientul de stabilitate i pentru iarn .
pentru înc peri:
- amplitudinea de oscila ie a temperaturii aerului Ati (pentru var i
iarn ).
7.1. Indicele iner iei termice ( D )
Pentru un element de construc ie plan, alc tuit din mai multe straturi
dispuse perpendicular pe fluxul termic:
D Rs s24 (7.1/1)
s24 - coeficientul de asimilare termic , pentru perioada oscila iilor densit ii

fluxului termic de 24 ore, [ W m 2 K ]
Pentru elementele de construc ii neomogene:
87
Aj D j
D (7.1/2)
Aj
A j - ariile zonelor distincte de pe suprafa a elementului de construc ii;

D j - indicii iner iei termice corespunz toare zonelor cu arii A j .
7.2. Coeficientul de stabilitate termic a elementelor de constructii

exterioare ale cl dirilor ( i )
Calculul se face numai pentru perioada de iarn . Coeficientul de stabilitate

termic a unui element de constructie exterior se calculeaz cu relatia:
R
i (7.2/1)
M
Ri
Ui
M - coeficientul de neuniformitate a ced rii c ldurii de c tre instala ia de

înc lzire.Valorile sale sunt prezentate în tabelul (7.2/I) din anex .
U i - coeficient de asimilare termic a suprafe ei interioare (varia ia maxim a
amplitudinii fluxului termic acumulat de o suprafa , pentru a- i ridica
temperatura cu 1 C )
qmax qmed q
Ui [W m 2 K ] (7.2/2)
si max si med i
Zona marilor oscila ii – zona din elementul de construc ii pentru care D 1 . În

interiorul s u se amortizeaz jum tate din amplitudinea de oscila ie a
temperaturii suprafe ei.
Straturi groase – straturi care au D 1. Pentru aceste straturi (pentru
simplificare) se consider U i s .
s - coeficientul de asimilare termic al materialului
Cazurile pentru care se calculeaz U i sunt:
a. Zona marilor oscila ii care cuprinde numai primul strat al elementului de
construc ie ( D1 1).
Ui s1 [W m 2 K ] (7.2/3)
b. Zona marilor oscila ii care cuprinde primul i al doilea strat
( D1 D2 1 ).
88
R1 s12 s2
Ui U1 [W m 2 K ] (7.2/4)
1 R1 sl 2
c. Zona marilor oscila ii care cuprinde i straturi din cele n ale elementului de
constructii( D1 D2 Di 1 ). În acest caz se calculeaz coeficien ii U i din
aproape în aproape începând cu stratul ( i 1 ).
Ri 1 si2 1 si
Ui 1 [W m 2 K ] (7.2/5)
1 Ri 1 si
Ri 2 si2 2 U i 1
Ui 2 [W m 2 K ] (7.2/6)
1 Ri 2 U i 1
..................
R1 s12U2
Ui U1 [W m 2 K ]
1 R1 U 2
d. Zona marilor oscila ii care cuprinde toate straturile elementului
( D1 D2 Di Dn 1 ) în acest caz se calculeaz coeficien ii U i din
aproape în aproape începând cu stratul n.
Rn sn2
Un e
[W m 2 K ] (7.2/7)
1 Rn e
Rn 1 sn2 1 U n
Un 1 [W m 2 K ] (7.2/8)
1 Rn 1 U n
..................
R1 s12 U 2
Ui U1 [W m 2 K ] (7.2/9)
1 R1 U 2
Numerotarea straturilor se face de la interior spre exterior.
CONDI IE
Coeficientul i trebuie s respecte valorile normate din tabelul (7.2/II). În caz
contrar, se modific alc tuirea elementelor de construc ii perimetrale, sau se
alege un sistem adecvat de înc lzire.
OBSERVATIE
Pentru cl dirile de locuit din grupa b (vezi tabel 7.2/II) nu este necesar
verificarea la stabilitate termic a elementelor de construc ii exterioare dac sunt
îndeplinite condi iile din tabelul (7.2/III).
89
7.3. Stabilitatea termic a înc perilor înc lzite din cl dirile civile
Amplitudinea de oscila ie a temperaturii interioare se calculeaz cu rela ia:

a M Q
Ai (7.3/1)
Bj sj
a - coeficient de corec ie
- a 0,70 înc lzire cu ap ;
- a 0,80 înc lzire cu abur;
- a 0,93 înc lzire cu aer cald.
M - coeficientul de neuniformitate a ced rii c ldurii de c tre instala ia de
înc lzire (prezentat în tabelul 7.2/I)
Q - pierderile de c ldur ale înc perii în timp de o or [ W ] (valoare egal cu
cedarea de c ldur medie orar a corpurilor de înc lzire)
B j - coeficientul de acumulare termic a suprafe elor interioare s j a
elementului j, calculate cu formula:
1
Bj [W m 2 K ] (7.3/2)
1
Rj
U ij
Pentru pere i interiori i plan ee B j se determin din nomograma de mai jos.
2
B [W/m K]
5,80
4,65
3,50
2,32
1,16
0 100 200 300 400 G [kg/m2]

Fig. 7.3/a Valorile coeficientului B j în func ie de greutatea [ kg m 2 ]
elementelor de construc ii interioare
90
Pentru u i i ferestre coeficien ii B j se determin cu formula:
kj
Bj [W m 2 K ] (7.3/3)
1,08
k j - coeficientul de transmisie a c ldurii a u ilor i ferestrelor [ W m 2 K ]
CONDI IE
Valoarea A i calculat ca mai sus trebuie s respecte condi ia:
Ai A i normat (7.3/4)
Tabelul 7.3/I Valori maxime normate pentru amplitudinea de oscila ie a

temperaturii interioare A i , pe grupe de cl diri
A i normat Grupa de cl dire

a b c
- iarna 1,0 1,0 -
- vara 3,0 5,0 -
Dac nu este îndeplinit condi ia (5.3/4) remedierea se poate face astfel:

- pentru o construc ie în curs de proiectare – se m re te iner ia termic a
elementelor de construc ii, sau se îmbun te regimul de func ionare a
instala iei de înc lzire.
- pentru o construc ie existent – se mic oreaz timpului de întrerupere a
func ion rii instala iei de înc lzire.
ANEX
Tabelul 7.2/I .Coeficientul de neuniformitate a ced rii c ldurii ( M )
91
Coeficientul de
Nr. neuniformitate a
Tipul sistemului de înc lzire ced rii c ldurii
crt.
M
Înc lzire central cu ap având func ionarea
1
neîntrerupt 0,1
Înc lzire cu abur
- întrerupere 6 h/zi 0,8
2
3 Înc lzire cu ap pe apartament (întrerupere 6 h/zi) 1,5
Înc lzire cu sobe de teracot la un foc pe zi (24h)
4 - la grosimea pere ilor de 1/2 c mid 0,4
- la grosimea pere ilor de 1/4 c mid 0,9
Observa ie: Pentru înc lzirea cu sobe de teracot cu dou focuri pe zi
coeficientul M se reduce astfel:
- la sobe având pere i cu grosimea de 1/2 c mid de 2,5...3,0 ori, iar la
cele cu grosimea pere ilor de 1/4 de 2,0...2,3 ori;
- la sobe în care antracitul se folose te drept combustibil, cu 25%.
Tabelul 7.2/II Valori minime normate pentru coeficientul de masivitate termic

i , pe grupe de cl diri
Nr. Grupa de cl dire
Elementul de închidere
crt. a b c
1 Pere i exteriori 6 5 -
2 Plan eu teras 7 6 -
Plan eu pod
3 Intradosul acoperi urilor teras cu strat de 4 3 -
aer ventilat
Tabelul 7.2/III. Valori minime D i R pentru care nu este necesar verificarea

la stabilitatea termic la cl dirile de locuit
Valori minime D i R pentru
care nu este necesar
verificarea la stabilitatea
Elementul de construc ie termic la cl dirile de locuit
D R
2
- m K W
Zona opac a pere ilor exteriori 3,0 1,875
- sub terase 3,5 3,125
Plan eul peste ultimul nivel
- sub poduri 2,5 1,250
92
CURS 14
8. COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMIC A UNEI
CL DIRI
8.0. Generalit i
Coeficientul global de izolare termic a unei cl diri reprezint pierderile

de c ldur prin elementele de construc ii perimetrale, pentru o diferen de
temperatur de 1 C (între interior i exterior) raportate la volumul înc lzit al
cl dirii.
Coeficientul global de izolare termic este un indicator al nivelului de
performan termoenergetic de iarn al unei cl diri în ansamblul ei.
Cu ajutorul acestui coeficient este posibil ca prin conceperea ini ial a
cl dirii (alc tuirea elementelor de construc ie perimetrale, procent de vitrare,
configura ie, etc) s se limiteze pierderile de c ldur în exploatare.
Determinarea i verificarea coeficientului global de izolare termic se face
conform:
- C107/1 – 1997 „Normativ privind calculul coeficien ilor globali de izola-
re termic la cl dirile de locuit”
- C107/2 – 1997 „Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare
termic la cl diri cu alt destina ie decât locuirea”
8.1. Determinarea i verificarea coeficientului global de izolare termic la

cl dirile de locuit ( G )
Prin cl diri de locuit în elegem:

- cl diri de locuit individuale;
- cl diri de locuit cu mai multe apartamente;
- mine i internate;
- unit i de cazare (hoteluri, moteluri, .a)
La determinarea lui ( G ) se iau în considerare:
- pierderile de c ldur aferente tuturor suprafe elor perimetrale care
delimiteaz volumul înc lzit al cl dirii;
- pierderile de c ldur aferente unor condi ii normale de reîmprosp tare a
aerului interior;
- pierderile de c ldur suplimentare datorate infiltra iei în exces a aerului
exterior, prin rosturile tâmpl riei.
La determinarea lui ( G ) nu se iau în considerare:
- aportul de c ldur solar;
- aportul de c ldur datorat ocup rii locuin elor.
93
8.1.1. Determinarea coeficientului global efectiv de izolare termic ( G )
Coeficientul global de izolare termic se calculeaz cu rela ia:
1 Ai
G i
0,34 n [W m3 K ] (8.1.1/1)
V R' mi
Ai - aria elementului de construc ie ( i ) [ m 2 ]

i- factorul de corec ie al temperaturilor exterioare
V - volumul interior înc lzit al cl dirii [ m 3 ]
n - num rul schimburilor de aer pe or [ h 1 ]
Rm' i - rezisten a termic medie (corectat pe ansamblul cl dirii) a elementului de
construc ie ( i ) [ m 2 K W ]
Factorul de corec ie a temperaturii exteriore ( i ) se determin cu rela ia:
i u
j [K ] (8.1.1/2)
i e
u - temperatura în spa iile neînc lzite din exteriorul anvelopei (calculat

conform C107/1 i C107/2)
Pentru calcule în faza preliminar de proiectare se consider :
- 0,9 la rosturi deschise i poduri;
- 0,8 la verande, balcoane, logii închise;
- 0,5 la rosturi închise, subsoluri neînc lzite, pivni e (sau alte spa ii
adiacente neînc lzite, sau având alt destina ie).
Num rul de schimburi de aer ( n ) se determin din tabelul (8.1.1/I),

prezentat în anex .
Rezisten ele termice medii ( Rm' ) se determin conform calculelor

i
prezentate în §(4.1).
Pentru simplificare, influen a pun ilor termice se materializeaz în
reducerea rezisten elor termice unidirec ionale ( R ) astfel:
- 20 – 45% la pere i;
- 15 – 25% la terase i plan ee sub poduri;
- 25 – 35% la plan ee peste subsoluri, sub bowindouri;
- 10 – 20% la rosturi.
94
La ultima faz de proiectare, R'm se determin utilizând metoda de calcul
cu ajutorul coeficien ilor i .
SUCCESIUNEA CALCULELOR
1. Stabilirea planurilor i sec iunilor cl dirii, cu precizarea conturului
spa iilor înc lzite.
2. Calculul ariilor tuturor elementelor de construc ie perimetrale ( Ai )
3. Calculul ariei anvelopei ( A Ai ) i a volumului ( V )
4. Determinarea temperaturilor ( u ) prin bilan termic
5. Determinarea factorilor de corec ie ( i )
6. Determinarea rezisten elor medii corectate ( Rm' )
i
7. Stabilirea num rului de schimburi de aer ( n )
8. Calculul coeficientului global de izolare termic ( G )
9. Verificarea condi iei (6.1/3)
8.1.2. Determinarea coeficientului global normat (necesar) de izolare

termic ( G N )
Acesta se determin din tabelul (8.1.2/I), prezentat în anex .

CONDI IE
Nivelul de izolare termic global este corespunz tor dac se realizeaz
condi ia:
G GN [W m 3 K ] (8.1.2/1)
Valorile lui GN sunt prezentate în tabelul (8.1/II), din anex .
RECOMANDARE
Posibilit ile de realizare a acestei condi ii trebuie s fie atent analizate înc de
la fazele preliminare ale proiectului (când înc se mai poate interveni asupra
configura iei, parametrilor geometrici, etc, ai construc iei).
Principalii factori geometrici care influen eaz coeficientul G sunt:
- raportul P Ac
- P - perimetrul m surat pe conturul exterior;
- Ac - aria în plan, limitat de perimetru.
- gradul de vitrare V A f A f Ap
- A f - aria tâmpl riei exterioare i a altor suprafe e vitrate;
- Ap - aria zonelor opace a pere ilor exteriori.
95
8.2. Determinarea i verificarea coeficientului global de izolare termic la
cl diri cu alt destina ie decât locuirea ( G1 )
Prin cl diri de alt categorie în elegem cl diri al c ror regim de în ime

nu dep te P+10E de:
- cl diri de categoria 1 – cl dirile cu ocupare continu i cl dirile cu
ocupare discontinu de iner ie mare.
- cl diri de categoria 2 – celelalte cl diri.
Ocupare continu – cl dirile la care temperatura interioar nu scade (în
intervalul dintre ora 0 i 7) cu mai mult de 7 C sub valoarea normal de
exploatare (cre e, internate, spitale).
Ocuparea discontinu – cl dirile la care temperatura interioar poate s
scad cu mai mult de 7 C timp de 10 ore pe zi , din care cel pu in 5 ore în
intervalul dintre ora 0 i 7 ( colile, amfiteatrele, s lile de spectacol, cl dirile
administrative, restaurantele, .a).
8.2.1. Determinarea coeficientului global efectiv de izolare termic
Acesta se calculeaz cu rela ia:

1 Aj j
G1 [W m 3 K ] (8.2.1/1)
V R'mj
Semnifica ia m rimilor V , A j , j , R' mj i succesiunea calculelor este
aceea i ca la §(8.1.1)
8.2.2. Determinarea coeficientului global normat de izolare termic

( G1ref )
Aceasta se calculeaz cu rela ia:

1 A1 A2 A3 A4
G1ref d P [W m 3 K ] (8.2.2/1)
V a b c e
A1 - aria suprafe elor opace ale pere ilor verticali, aflate în contact cu exteriorul
sau cu un spa iu neînc lzit (calculat cu dimensiunile interax) [ m 2 ]
A2 - aria suprafe elor plan eelor de la ultimul nivel, aflate în contact cu
exteriorul sau cu un spa iu neînc lzit (calculat cu dimensiunile interax) [ m 2 ]
A3 - aria suprafe elor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spa iu
neînc lzit (calculat cu dimensiunile interax) [ m 2 ]
96
A4 - aria pere ilor transparen i (sau translucizi) afla i în contact cu exteriorul sau
cu un spa iu neînc lzit (calculat la dimensiunile nominale ale golurilor din
pere i) [ m 2 ]
P - perimetrul exterior al cl dirii aflat în contact cu solul sau îngropat [ m ]
a ,b , c , d ,e - coeficien i, valoarea lor este prezentat în tabelele (8.2.2/I) i
(8.2.2/II), din anex .
NOT
Pentru cl dirile la care suprafa a pere ilor transparen i sau translucizi (pere i
pentru care factorul de transmitere al luminii este cel pu in 0,15) reprezint cel
pu in 50% din suprafa a elementelor de închidere, G1ref poate fi m rit cu
G1ref a c rei valoare este prezentat în tabelul (8.2.2/III), din anex .
CONDI IE
Nivelul de izolare termic global este corespunz tor dac se realizeaz
condi ia:
G1 G1ref [W m 3 K ] (8.2.2/2)
97
ANEX
Tabelul 8.1.1/I.Num rul schimburilor de aer pe or n [ h 1 ] la cl diri
de locuit (conform INCERC)
Clasa de Clasa de permeabilitate**(
Categoria cl dirii
ad postire*( ridicat medie sc zut
Cl diri individuale nead postite 1,5 0,8 0,5
(case unifamiliale, moderat
1,1 0,6 0,5
cuplate sau în iruite, ad postite
.a) ad postite 0,7 0,5 0,5
nead postite 1,2 0,7 0,5
dubl
Cl diri cu moderat
expu- 0,9 0,6 0,5
mai multe ad postite
nere
apartamente ad postite 0,6 0,5 0,5
(c mine, nead postite 1,0 0,6 0,5
Simpl
internate, moderat
expu- 0,7 0,5 0,5
.a) ad postite
nere
ad postite 0,5 0,5 0,5
*( Clasa de ad postire:
- nead postite – cl diri foarte înalte, cl diri la periferia ora elor i în pie e;
- moderat ad postite – cl diri în interiorul ora elor, cu minimum 3 cl diri în
apropiere;
- ad postite – cl diri în centrul ora elor, cl diri în p duri.
**( Clasa de permeabilitate:
- ridicat – cl diri cu tâmpl rie exterioar f m suri de etan are;
- medie – cl diri cu tâmpl rie exterioar cu garnituri de etan are;
- sc zut – cl diri cu ventilare controlat i cu tâmpl rie exterioar prev zut cu
suri speciale de etan are.
Tabelul 8.1.2/II. Coeficien i globali norma i de izolare termic GN la cl diri de

(conform INCERC)
locuit
Num rul AV GN Num rul AV GN
de 2 3 2 de
niveluri N [ m m ] [ W m K ] niveluri N [ m 2 m3 ] [W m 2 K ]
0 1 2 3 4 5
0,80 0,77 0,25 0,46
0,85 0,81 0,30 0,50
0,90 0,85 0,35 0,54
1 4
0,95 0,88 0,40 0,58
1,00 0,91 0,45 0,61
1,05 0,93 0,50 0,64
98
1,10 0,95 0,55 0,65
0,45 0,57 0,20 0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0,51
2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
0,65 0,72 0,40 0,59
0,70 0,74 0,45 0,61
0,75 0,75 0,50 0,63
0,30 0,49 0,15 0,41
0,35 0,53 0,20 0,45
0,40 0,57 0,25 0,49
3 0,45 0,61 10 0,30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
0,60 0,68 0,45 0,59
Not :
1 – Pentru alte valori A V i N se interpoleaz liniar
2 – La cl dirile proiectate dup 1.01.1998, valorile N au fost reduse cu
10%
Tabelul 8.2.2/I. Valorile coeficien ilor a ,b , c , d ,e [ m 2 K W ] pentru cl dirile de

categoria 1, cu ocupare continu
Tipuri de
Zona climatic a b c d e
cl dire
0 1 2 3 4 5 6
I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
Spitale, clinici II 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39
i policlinici III 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
Cl diri de
II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
înv mânt i
III 1,10 2,70 1,10 1,30 0,43
pentru sport
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
I 0,80 2,10 0,90 1,30 0,30
Birouri, cl diri
II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30
comerciale i
III 1,00 2,50 1,10 1,30 0,30
hoteliere
IV 1,10 2,70 1,20 1,30 0,30
0 1 2 3 4 5 6
Alte cl diri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
99
(industriale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal III 0,75 2,20 1,10 1,30 0,25
de exploatare) IV 0,80 2,40 1,20 1,30 0,25
Tabelul 8.2.2/II. Valorile coeficien ilor a ,b , c , d ,e [ m 2 K W ] pentru cl dirile de

categoria 1, cu ocupare discontinu
Tipuri de
Zona climatic a b c d e
cl dire
I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39
Policlinici,
II 1,15 2,70 1,40 1,40 0,39
dispensare,
III 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
cre e
IV 1,35 3,10 1,60 1,40 0,47
I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
Cl diri de
II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
înv mânt i
III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,43
pentru sport
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
Birouri, cl diri
II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
comerciale i
III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,30
hoteliere
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cl diri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal III 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
de exploatare) IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25
Tabelul 8.2.2/III. Valorile G1ref [W m3 K ]

Categoria Iner ia Indicele solar I s [ m 1 ]
Tipul cl dirii
cl dirii termic 0,009 >0,010...0,019 0,020
Cl diri
oarecare 0 0,06 0,12
pentru sport
1 mic 0 0,03 0,06
Alte cl diri medie 0 0,05 0,10
mare 0 0,06 0,12
Cl diri
pentru sport oarecare 0 0,3 0,06
2
i coli
Alte cl diri oarecar 0 0,04 0,08
100
101

Termotehnica in Constructii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Termotehnica in Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 1

În fizica aristotelian c ldura era considerat una dintre caracteristicile

Asa cum se observ din figur , acesta este format din:

1. Ciclul termodinamic de mai sus, parcurs în sensul acelor de ceasornic se

1. Se numeste lucru mecanic: modul de transfer de energie prin efect

2. Se numeste ldur : modul de transfer de energie prin efect

ldura si lucrul mecanic se definesc numai în procese de transfer de energie,

Dimpotriv , energia este caracteristic st rilor procesului termodinamic, fapt

1. Termenul de energie a fost introdus în stiint de c tre THOMAS YOUNG

Termotehnica este o parte a fizicii tehnice care se ocup cu studiul legilor

1.1. Conduc ia c ldurii

Conductia termic este fenomenul de transfer termic prin corpuri f mi ri

densitatea fluxului termic este direct propor ional cu gradientul de

n =gradientul de temperatur în direc ia normal la suprafata de transfer de

1.1.2. Ecua ia conduc iei termice

Ecua ia de bilan termic a corpului este:

Fluxul termic debitat Fluxul termic acumulat Fluxul termic

Ecua ia general a conduc iei termice pentru corpuri neomogene, anizotrope:

Pentru corpuri omogene( ct ),izotrope( C P ct ), împ rtind fiecare termen al

Ecua ia general a conduc iei termice pentru corpuri omogene, izotrope:

1.1.3. Conduc ia termic în regim sta ionar (f izvoare interioare de

Pentru corpuri omogene, izotropice, din (1.1.2/4), cu particulariz rile:

-f izvoare interioare de c ldur , ceea ce înseamn : M 0

1.1.3.1. Conduc ia c ldurii prin pere i plani, paraleli, infini i

Fie peretele simplu:

Fie stratul de grosime infinitezimal dx în cadrul c ruia temperatura variaz cu

Din (1.1.3.1/1) rezult :

Prin integrarea ecua iei diferen iale (1.1.3.1/2) ob inem:

Punând condi iile de limit :

Din care rezult densitatea fluxului de c ldur : q si se (1.1.3.1/4)

Înlocuind (1.1.3.1/4) în (1.1.3.1/3) ob inem varia ia temperaturii în peretele

a. Conductivitatea termic (sau coeficientul de conduc ie) reprezint o

în care introducând: d 1[ m ] si se 1[ K ]; S 1[ m 2 ]; t 1 [ h ], rezult :

- Densitatea aparent i porozitatea p materialelor din care este alc tuit

- Umiditatea ( Wv ) elementului de construc ie. cre te cu umiditatea, deoarece

-Temperatura elementului de construc ie. cre te cu temperatura. Aceast

- coeficient de propor ionalitate (cre terea lui pentru 1 K ).

4000 2000 1000 0

Fig. (1.1.3.1/b) Varia ia conductivit ii termice la materialele anorganice,

b. Coeficientul de permeabilitate termic

c. Rezisten a termic specific R – reprezint rezisten a pe care o opune

electric astfel: q analog I ; si se analog U ; R analog Re

1.1.4. Conduc ia termic în regim termic nesta ionar

În regim termic nesta ionar x, y, z, t . Pentru cazul transmiterii

Varia ia lui ( q ) depinde de capacitatea de a acumula (sau de a ceda) c ldur , a

a - coeficientul de difuzivitate termic , m 2 s (caracterizeaz viteza de egalare a

Determinarea caracteristicilor termice ale elementelor de construc ii în cazul

Masivitatea unui element de construc ie este:

Convectia c ldurii este fenomenul de transfer termic în medii cu mi ri

1.2.2. Ecua iile generale ale convec iei c ldurii

a. Ecua ia Fourier - Kirchhof

ceea ce duce la ecua ia Fourier – Kirchhof:

c. Ecua ia Navier - Stokes

- coeficient cinematic de vâscozitate;

d. Condi ia de unicitate de tip Fourier

Ecua iile (1.2.2/1), (1.2.2/2), (1.2.2/3) i (1.2.2/4) reprezint modelul matematic

Este convec ia în cadrul c reia mi carea fluidului este cauzat de for e

Conform metodei Buckingham, în teoria similitudinii se poate exprima o

Omogenitatea dimensional impune urm toarele condi ii:

Expresia de mai sus poate fi exprimat convenabil sub forma:

Criteriul de similitudine Nusselt reprezint forma adimensional a coeficientului

Criteriul Prandtl reprezint leg tura dintre transferul de c ldur i mi carea

Înlocuind aceste criterii de similitudine în expresia anterioar se ob ine forma

specific convec iei naturale . Experimentele au ar tat c exponen ii n1 , n2 i n6