Sunteți pe pagina 1din 17

'W

DIDACTICA
PENTRU
DIZOLVAREA
, I .
I "

EGOULUI

flGEAC
ASOCIATIA GNOSTlcA
DE STUD II ANTROPOLOGICE
~I CULTURALE
TENEBROSUL EGO

"Obstinat, Egoul Eura lumina Pistis Sophiei.


Atata timp cat exista multiple elemente ncdorite care personifies deiec-
tele nosstre psihologice, inauntrul nostru, este evident ca va exists durcte.
Nu cstc posibil sa existe Fericire in fiecare dintre noi, atata timp cat ele-
mentcle nciericirii esista in intaiorul nostru.
Eserus, imbutclista in tostc clementele subiective ale nenorocirii se pro-
"Cand consideri ceseaza in virtutes proprici sale tmbutclieri.
totalitatea vietii•
Elementele subiective ale percepiiilor sunt, cu precizie, tosta acea vsrie-
tate de clemente psihice inwnane pe care Ic cirsm in interiorul nostru.
tale ca Insasi o data distruse clcmcntele subiective ale pcrceptiilor, vie personificare
." _..

zrua In care traiesn,
a erorilot nosstre, pcrceptia intcgrala, unitotala, dcplins, iluminata a Rea-
• lului ajunge sa fie miraculossa. »
cand nu lasi pe
Samael Aun Wear: .Pistis Sophia Dezvaluitii"
«Maine» ceea ce
trehnie sa faci A se crede "Unul", desigur este 0 gluma de mule prost gust; din nefe-
ricire, aceasta zadarnica iluzie exista inauntrul fiecaruia dintre noi.
chiar «Astazi», ajnngi Fanrezia este 0 for~a reala care actioneaza in mod universal asupra orne-
nirii si care mentine umanoidul inrelectual intr-o stare de vis, fadndu-l sa
realmente sa cunosti , creada ca este deja un om, ca poseda adevarata Individualitate, vointa, con-
1\ ~
ceea ce msearnna stiinta trezita, rninte parriculara etc. etc.
Cand gandim ca suntem unul, nu ne putem clinti din locul in care ne aflarn
«sa lucrezi asupra in noi insine, batem pasul pe loc ~iin cele din urrna degenerarn, involuam ...
Fiecare dintre noi se gase~te intr-o anurnita erapa psihologica ~i nu vom
Sinelui»." putea iesi din aceasta, decat daca le vorn descoperi in mod direct pe toate
acele Agregate Psihice sau Euri care traiesc in interiorul nostru.
Fiecare Agregat Psihic este ca 0 persoana inaunrrul nostru. Nu exisra
Samael Ann Weor nici 0 indoiala ca aceste Agregate poseda cele trei creiere: Intelectualul, Erno-
tionalul si Moror-Instinctiv-Sexualul: adica, fiecare Eu sau Agregat Psihic
este 0 persoana completa. Fiecare Eu, fiecare Agregat are crireriile sale pro-
prii, individuale; are ideile sale, conceprele sale ~i dorintele sale; realizeaza
fapte determinate erc.; fiecare Agregat dispune de 0 anurnita autonomie.
Vazute lucrurile din acest unghi, studiate profund, vorn ajunge la con-
cluzia logica si inevitabila ca In interiorul personalitarii noastre locuiesc
multe persoane. Cel mai gray este ca toate acestea se cearta intre ele, se lupta
pentru suprernatie, fiecare vrea sa fie stapanul, domnul. .

3
Carui Iuc:u i s-a: ~sem~a CASA noastra INTERIOAAA? Eu as s~un~ noastra viata ce rrebuie sa facem? Nu ne rarnane alr remediu decat sa di-
ca-unei locuinre, oripilanre . In. care ar fi multO . .' fiecare s-ar SImp
,I servrtori Sl 1 cId zolvarn "ac~orii" comediilor, dramelor ~i tragediilor.
"
domnul" Este clar ca, pnvita la lumina acesto r ranonarne
• • A • •
. ' ntc 0 asne e
, Si cine sunt acei "actori", un de rraiesc si de ce? Eu va spun dumnea-
cas a se dovedeste inspaunantatoare ~l Insolita. ' voa~rra ca inrr-adevar acei "actori" sum ai tirnpului: asadar in realitate, fiec-
Curioase in acest caz s~nt, il\mod precis, conceptele pe care ~i Ie pIa~:, are dintre acei "actori" vine din epoci antice. Dad spunem ca "Eul este 0
muiesc fiecare din "domnn easel.: U.nul spune: "Voi manca, mi-e foame._ carte cu rnulte volume" afirrnarn un mare adevar, dad afirmam ca "Egoul
A . intra un al doilea in conflict ~l spune: "La naiba cu mancarea, 0 sa vine din numeroasele zile de ieri", este cert. Atunci Egoul este rirnp, EU-
.pOl I . 11" al trei'1ea In con fliicr si spune in mo d
. Apare " mal' tncolo un
A

CltesCZ1aru 'f RILE personifica timpul: sum propriile noastre defecre, propriile noast~e
irevocabil: "Ce mancare, ce citit, merg la prietenul meu, Cutare." a data spuse erori continute in CEASUL TIMPULUI; sunt pulberea secolelor, conn-
toate aceste cuvinte incongruence. personalitatea umaria (mi~cata de acest nuta in chiar adancul psihicului nostru.
resort intim) l~i abandoneaza casa pentru a se duce pe undeva, pe acele Cand cunosri didactica precisa pentru disolutia ~celo: "eleme?te ~ed?-
strazi ale lui Dumnezeu ... rite" pe care Ie purtam in interior, obtii progrese m.soltte ..Dev~ne indis-
Daca ne-arn putea vedea Intregi, a~a cum suntern, intr-o oglinda, pot pensabil, urgent si de neamanat sa cuno~ti. c~ exacntate dldac~lc~. D?ar
sa va asigur ca am ramane perfect nebuni. T oti suntem plini de oripilante asa vine dezinregrarea acelor "elemente nedorite pe care le ducem m mtenor.
contradictii ~i asta este nefast pentru ca nu avem cu adevarat 0 existenta
reala.
Cu adevarat, fiecare dintre acele multiple Agregate Psihice care se ivesc
In noi, au compromisuri determinate. Am putea spune, Hua nici 0 exagerare
ca horul (de exernplu) cara in sine i'nsusi un cuib de hori, fiecare dintre ei
cu compromisuri distincre, tn zile, ore si locuri distincte; ca fornicatorul
revendicat cara tn interiorul sau (culrnea culmilor) 0 casa de rendez-vous;
ca asasinul, evident, cara ln psihicul sau un club de asasini (bineinteles ca
fiecare dintre acestia, tn adancul sau, are compromisurile sale); ca negus-
torul, in interiorul sau, cara 0 piata de negustorie ~i ~a mai departe.
Cu adevarar, suntem inchisi inaunrrul mecanicii LEGII RECURENTEI
si asta este foane larnentabil. ' ,
Un om este ceea ce este viata sa; daca un om nu Iucreaza asupra propriei
sale vieti, acel om pierde timpul in mod mizerabil. Cum ne-arn putea elibera
de Legea Recurentei? Lucrand asupra propriei noastre vieti.
Incontestabil, viata noastra personala se compune din comedii, drame
~i tragedii. Co~edi~ est~ pe.ntru com~~i, dramele pencru persoanele nor-
male, comune ~l obl~nUlt~,. iar rragediile penrru perversi. In Misterele de
odinioara nu se accepta 11I~1un ~ragedlan. Se sria ca acesta era pedepsit de
Zei, ~i evident G~rdla~ul tl resptngea cu vsrful spadei.
Ca avem nevoie sa dizolvarn "Eurile"~ Acest luc I' IA .
..".. .' ru este OglC. cesna sunt
actoru cornediilor, dramelor Sl tragediilor At pt' di
" . . .' . u ea oare eXlsta 0 come Ie
fara cornici? Ax_putea exista 0 drama fara actorir. Crederi d _
re etl Ulnneavoastra Cd x

s-ar putea desfa~ura pe vreo scena din IUl11e di 'c di c-


.~ id - - ' 0 trage Ie rara trage lenl, lara
acton. EVI ent ca nu, adevarat? Atunci da - hi ba .
, ca vrern sa ne sc rrn am propna

4 5
_D_E_SC_O_P_ERI=-==REA-=:.:~S~.
I~O~B~S~E~R~V~AREA~~S~IN~E~L~~_U_S~,I-- contrarietate? Care a fosr cauza ei secreta? Srudiati aceasta, observari-va capul,
inima si sexul. ..
••
"Cea mai buns didaaic:I pen tr U di.
L. ISO utra UJse afJ.'X IAn vists prsaics
1 . Eului d , Viara practica este 0 scoala minunata, in inter-relatie putem descoperi
mtens traJta. '
acele Euri pe care Ie purrarn in interiorul nostru.
Convietuiree este 0 oglinda miraculoasa in care Eul se poate contempla
A
Orice contrarietate, orice incident ne poate conduce, prin intermediul
Jl1treg. auro-observari inti me, Ia descoperirea unui Eu, fie acesta de amor propriu,
in relui« cu semenii nostri, defeaele ascunse in sddncul subcon~tientului invidie, gelozie, man ie, lacomie, suspiciune, calomnie, desfrau.
ies 1asuprafara in mod spont3J1, sar atara pentru ca subconstientul ne tra- Avem nevoie sa ne cunoastern pe noi insine inainre de a-i putea cunoaste
deaza si daca suntem in stare de alerc: perceptie, atunci le ~edem a~acum pe ceilalri. Este urgent sa invatarn sa vedem punctul de vedere al celuilalt.
sunt ele tnsele. Daca ne punem in locul celorlalti, descoperim ca defectele psihologice pe
Cea mai mare bucurie pentIU un gnostic este ceIebrarea descoperirii vie- care le vedem la altii, noi Ie avem din plin in interiorul nostru.
unuia dinttc defecte1e sale. A ne iubi aproapele este indispensabil, insa cineva nu i-ar putea iubi pe
Defect dcscopciit, defect mort. Cind descoperim un defect trebuie sa-1 ceilalti daca inainte nu invara sa se puna tn siruatia celeilalte persoane, in
vedem pe scctu, ca si eel care vede un film 1a cinema dar £ira sa judecun munca esoterica.
~i nici sa condsmnun. ss Cruzimea va continua sa existe pe fata Parnantului atara timp cat nu
vorn fi invatar sa ne punem in locul celorlalti.
Samael Aun Wear: "Revo1uria Dislecticii" Insa daca cineva nu are curajul de a se vedea pe sine lnsusi, cum ar putea
sa se puna tn locul celorlalti?
Observare, judecata si Executie sunt cei trei factori de baza ai disolutiei. De ce ar trebui sa vedem in mod exdusiv partea rea a celorlalte persoane?
Mai inrai: se observa. Apoi: se judeca, ~i apoi: se executa. Antiparia rnecanica fa~a de 0 persoana pe care 0 cunoastern prima data,
Spionii, in razboi, mai tntai sunr observati, apoi sunt judecati si apoi indica faptul ca nu stim sa ne punem in locul aproapelui, ca nu ne iubim
sunt impuscati. aproapele, ca avem Constiinta foarte adorrnita. Ne este antipatica 0 anu~·nit~
In inter-relatie exista auto-descoperire ~i auro-revelare. Cine renunta la persoana? Din ce motiv? Din cauza ca bea? Sa ne observarn ... Suntem Slg.U~l
convieruirea cu semenii sai, renunta si la auto-descoperire. de virtutea noastra? Suntem siguri ca nu cararn in interiorul nostru Eul betiei?
Orice incident al vietii, oricat de nesemnificativ ar parea, in mod indu- Mai bine ar fi ca atunci cand vedem un betiv facand bufonerii sa spu-
bitabil are drept cauza un actor intim in noi, un Agregat Psihic, un Eu ... nem: .Acesra sunt eu, ce de bufonerii fac."
Auto-descoperirea este posibila cind ne aflarn in stare de alerta perceptie, Sunteti 0 femeie onesta si virtuoasa, si de aceea 0 anumita doarnna va
de alerta noutate. face 0 irnpresie proasta: sim~i~i antipatie 'pentru ea. De ce? Va simri foarte
"Eul" descoperit "In flagrant" trebuie sa fie observat cu atentie in creierul sigura de dumneavoastra insiva? Credeti ca in interiorul dumneavoastra nu
~ni~~ si In se.xul.nos;ru. U.n eu oare~are de desfrau ar putea s~ se manifest~ aveti Eul desfraului? Ganditi ca acea doamna discreditata din cauza scanda-
111 rruma ca iubire, III creier ca un Ideal, dar daca am fi atenti la sex am lurilor ~i lascivitatii ei, este perversa? Sunteti sigura ca in interiorul dumnea-
simti 0 anumita excitatie rnorbida inconfundabila. .. ' voastra nu exista lascivitatea si perversitatea pe care Ie vedeti la acea femeie?
Avem ne~oie sa o~servam E~l pe care la un moment dat l-am capturat; Mai bine ar fi sa va auto-observati in mod inrim si In profunda mediratie
este urgent .~a-lvedem in fiecare dintre acesti trei centri ai organismului nostru. sa luati locul acelei femei pe care 0 derestati,
A In relatiile _cu ~te persoane, daca suntern alerti si vigilenti ca santinela Auto-observarea intima a sinelui insusi este un mijloc practic pentru a
111 vren:e ~~ r~z~ol, ne auto-descoperim. obrine 0 transformare radicala. In chip lamentabil, simrul auro-obscrvatii
Amintiti-va in ~e moment v-a fost ranita vanitatea? OrgoIiu!? Ce a fost intime se afla atrofiat in orice fiinta umana; lucrand cu seriozitare, auto-
ceea ce v-a contrariar eel mai mult In rirnpul ziIei? De ce ati simtit aceasta observandu-ne moment de moment, acest sirnt se va dezvolta In mod pro-
greslv.
6 7
Pe rnasura ce sirnru] auto-observarii isi continua dezvoltare~ ~a,_cu aJu- Arninresre-ti, iubite cititor, ca si intre cadentele versului se ascunde de-
. .. continue,
toru I praCtlCll . 'f
vorn deveni de fiecare data rnai capa
bili sa perce-
licrul. Exis~a rnulta virtute in cei rdi ~i exista mu{ta raurare intre cei virtuosi.
fc - di
pem III orma irecra ace e Euri des pre care niciodata n-aru avut vreo curios-,
A l'
Chiar daca ar parea incredibil, chiar si in parfumul rugaciunii se ascunde
tinta relationata cu existenta lor. delicrul. Delictul se deghizeaza in sfant, folosesre cele mai nobile virtuti,
In fatd sirntului auto-ob~ervarii intime, fiecare dintre acele Euri care_l?- se prezinta ca martir, ~i chiar oficiaza in templele sacre. .
cuiesc in interiorul nostru, t~i asuma real mente curare sau curare figura III Pe masura ce simtul auto-observarii intime se dezvolta in noi prin inter-
mod secret, inrudita cu defectul personificat de ea. Indubitabil, imaginea mediul folosirii sale continue, yom putea ajunge sa vedem toate acele Euri
fiecaruia dintre aceste Euri are 0 anurnita savoare psihologica inconfunda- care servesc ca fundament de baza rernperamentului nostru individual, fie
bila prin intermediul careia Ii intelegern, ii captal~, ti prindem in mod ins- acesta din urma sangvinic sau nervos, flegmatic sau irascibil.
tinctiv natura sa intima ~i defectul care-l caractenzeaza, Chiar daca n-o crezi, iubite cititor, in spatele ternperamentului pe care-l
La inceput, esoteristul nu stie de unde sa inc.eapa, simte necesitatea de posedam, se ascund, in cele mai indepartate profunzirni ale psihicului nostru,
a lucra asupra lui insusi, dar este complet dezorientar. .' . creaturile diabolice cele mai execrabile.
Profitandde momentele critice, situariile dezagreabile, clipele cele ~al Sa vezi asrfel de creaturi, sa observi acele monstruozitati ale infernului
adverse, daca suntern alerti vom descoperi defectele noastre marcante, Eunle Inauntrul carora se afla imbuteliata insasi Constiinra noastra, devine posibil
pe care trebuie sa le dezintegram de urgenta. o data cu dezvoltarea intotdeauna progresiva a simtului auto-observarii intime,
Uneori se poate in cepe cu mania sau cu amorul propriu sau cu neno- Arata tirnp cat un om nu a dizolvat aceste creaturi ale infernului, acele
rocita clipa de desfrau etc. etc. . . ., aberatii din sine insusi, in mod indubitabil, in locurile cele mai adanci, in
Este necesar sa luarn nota. mai ales la starile noastre psihologice zilnice, locurile cele mai profunde va continua sa existe ceva care nu ar trebui sa
daca vrem cu adevarat 0 schimbare definiriva. existe, 0 diforrnirate, 0 abjectie,
Inainte de a ne culca e bine sa exarninam faptele intamplare in timpul Cel mai gray din toare acestea, este ca ticalosul nu-si da seama de propria
zilei, situatiile stanjeniroare, hohotul de ras allui Aristofan si surasul subtil
sa marsavie, se crede frumos, drept, 0 persoana buna, ~i chiar se plange de
allui Socrate.
neintelegere din partea celorlalti, deplange nerecunostinta semenilor sai,
Se poate sa 6 ranit pe cineva cu un hohot de ras, se poate sa 6 imbolnavir
spune ca nu-l lnteleg, plange afirrnand ca li sunt datori, ca i-au platir Cll
pe cineva cu un suras sau cu 0 privire nelalocul ei.
moneda nerecunostintei ete. etc.
Sa ne amintim ca in Esoterismul pur, bun este tot ceea ce este la locul sau,
Simtul auto-observarii intime ne permite sa verificam prin noi lnsine
rau este tot ceea ce nu este la locul sau. Apa la locul ei este buna, dar daca ar
si in mod direct, munca secreta prin intermediul careia inrr-un anurnit
inunda casa, nu ar fi la locul ei, ar cauza daune, ar 6 rea si prejudiciabila.
tirnp, dizolvam un oarecare Eu (un oarecare defect psihologic), descoperit
Focul in bucatarie ~i la locul sau, pe langa ca esre util, este bun; in afara
probabil in conditii dificile si cand ne a~teptam mai purin.
locului sau, arzand mobilele salonului ar 6 rau ~i prejudiciabil.
V-ati gandit vreodata in viata la ceea ce va place sau va displace cel mai
Orice virtute, oricat de sfanta ar 6, la locul ei este buna, nelalocul ei
mult? Ati reflecrat asupra resorturilor secrete ale actiunii? De ce vreti sa
este rea si prejudiciabila. Cu virtutile putem dauna celorlalti, Este indis- aveti 0 casa frurnoasa? De ce doriri sa aveti 0 masina ultimul model? De
pensabil sa asezam virtutile la locullor corespunzator.
ce vreti sa fiti intotdeauna dupa ultima moda? De ce lacomiti sa nu fiti la-
Ce ati spune de un preot care ar predica cuvantul Domnului intr-un com? Ce este ceea ce v-a ofens at cel mai mulr la un moment dat? Ce este
bordel? Ce ati spune de un barbat bland ~i tolerant care ar binecuvanta 0 ceea ce v-a facut placere eel mai mult ieri? De ce v-ati sirntit superior unuia
banda de atacatori intentionand sa-i violeze sotia si fiicele? Ce ati spune de sau alteia, la un moment dat? La ce ora te-ai simtit superior cuiva? De ce
acel fel de roleranta dusa la exces? Ce ati gandi despre atirudinea caritabila te-ai infumurat relatand rriumfurile tale? Nu ati putut tacea cand carteau
a unui om care in loc sa duca de rnancare la casa lui si-ar imparti banii despre aha persoana cunoscuta? Ari acceptat cupa cu lichior din curroazie?
printre cersetorii viciosi? Ce ati opina cu privire la omul serviabil care la Ai acceptat sa fumezi poate ne avand viciul, probabil din cauza educatiei
un moment dat ii Irnprumura un pumnal unui asasin? sau a barbariei? Sunteti sigur ca ati fost sincer in acea conversatie? ~i cand

8 9
. .c..
te JUstlIlcal .
pe tme A
1Osu~I,. A d te t au dai
.. ~l can at, ~l. can
A d A.
1~1pOYesteai
. A triumfurile
_ . psihologic si este clar ca in acea ambianta de perfectiuni nu exista un asrfel
. 1 1· Ad· . A·
~1 e re atai repetan ceea ce at mal spus 1Oa1Otece or p, 1 lalti ar 10 reles ca erar
' de "gimnaziu". N u i-a rarnas altceva de facut decat sa-si abandoneze casa,
. ~ casa parintilor sai ~i sa se srabileasca in suburbiile vreunui ora~ Adant; si-a
vanltos. .... A .. - . dar
Simtul auto-observaru mnme, pe langa faptul de a-n perIDlte sa vezi . creat, sie insusi, "gimnaziul psihologic", un gimnaziu care i-a permis auto-
Eul pe ~re 11 dizolvi, i~i va perrnite deopotriva sa vezi rezultatele patetlce descoperirea propriilor sale defecre. Bineinreles, si-a dezintegrat Agregatele
si definitive ale muncii tale interioare. . Psihice si s-a eliberat.
, La inceput, aceste creatii ale inf~rn~ui,. aceste aberatii ps~hice c~e din "Gimnaziul Psihologic" asadar, este indispensabil; din fericire il avem
nefericire te caracterizeaza, sunt mal urat~ ~lmonAstruoas~ de~at b.estl~lec.el~ si este insasi viata ...
. nice care exista pe fundul marilor sau 10 codrii cei mal adanci at , Drumui cam'inului familial cu infinitele sale detalii, de rnulre ori dure-
mal groaz . .d .
_ A rului: pe masura ce veti avansa in munca voastra, ven putea eVI entia roase, este cel mai bun salon al "gimnaziului". Munca fecunda si creatoare
paman, , .... C I bil -
prin intermediul si~tului auto-Obs~rvarll l~tenOare raptu remarca I ca cu ajutorul careia ne ca~tigam painea de fiecare zi este alt salon minunat.
acele abjectii pierd din volum, se rrucsoreaza. . . . _ Nicidecum n-arn incerca vreodata sa afirrnam ca dramele, comediile si
Se dovedeste interesant de stiut ca acele bestialitati. pe m:s~ra_ :e scad tragediile vietii practice se dovedesc inrotdeauna frumoase si perfecte, 0 astfel
in rnarime pe rnasura ce pierd din volum ~I se micsoreaza, ca~~lga m fru- de afirrnatie ar fi exagerata.
musete, ca~ata incetul cu incet~ figura de copil: ~n fin~l se de~1Otegreaza~ Cutoate aces tea, oricat de absurde ar fi diversele situatii ale existentei,
se prefac in praf cosmic, atunci, Esenta cufundata se ehbereaza, se eman se dovedesc minunate ca gimnaziu psihologic.
cipeaza, se trezeste. . .. Multi aspiranti la viata superioara doresc cu disperare sa evadeze din 10-
Asadar, diversele "elemente nedorire" [e descoperi pe terenul vietu pra~- cui in care lucreaza, sa nu mai umble pe srrazile localiratii lor, sa se refugieze
tice. Tot ce trebuie este sa fii alert ~ivigilent, ca santinela in ~re~1~de ~az~Ol. in padure cu scopul de a cauta eliberarea finala ...
Cele mai rele circumstanre ale vietii, situatiile cele mal entice, intarn- Acei bieti oameni se asearnana cu copiii neghiobi care fug de la scoala,
plarile cele mai dificile, se dovedesc intotdeauna minunate pentru auto- care nu stau la ore, care cauta scapari ...
descoperirea intima. Cu adevarar, stimabilii mei frari, cele mai rele adversitati ne ofera cele
In acele mornente ne~teptate, critice, "Eurile" cele mai secrete a~~ la mai bune oportunitati. Sosesc in mod constant la mine scrisori de la tot
supratata intotdeauna si cand nici nu ne asteptarn; daca suntern alerti, m- felul de frati ai Miscarii Gnostice Inrernationale. Unii se plang de familia
contestabille descoperirn. . . lor, de taral lor, de mama lor, de frarii lor; altii protesreaza impotriva sotiei,
Perioadele cele mai linistite din via~a sunr, cu siguranta, cele mal putm impotriva copiilor lor; altele vorbesc cu oroare de sotul lor etc ... ~i cer,
favorabile pentru munca asupra sinelui insusi, bineinteles, un balsam pentru a consola inima lor indurerata. Pana acum,
Exista mornente in viata prea complicate in care cineva are 0 pronuntata intre atatea scrisori n-am vazut nici macar una a vreunuia care sa fie mul-
rendinta de a se idenrifica usor cu intamplarile si de a uita complet de el rumir cu astfel de situatii adverse. .
insusi; 'in acele dipe 0 persoana face prostii care nu du~ l~ nirnic; dac~ ar Tori protesteaza, ~i acest lucru este lamentabil. Nu vor "gimnaziul psi-
ramane alerta, daca in chiar acele momente in loc de a-st pierde capul, st-ar hologic"; prefera sa fuga de el, iar mie, ca Instructor, nu-rni poate provoca
arninti de ea insasi, ar descoperi cu uimire anumite Euri despre a carer posi- de cat durere. Spun: "Bietii oameni, nu stiu sa foloseasca «gimnaziul psiho-
bila existenta niciodata n-a avut nici cea mai mica banuiala. logic», vor un paradis, nu vor sa inteleaga necesitatea adversitatilor, nu vor
Odata s~a nascut in Atlantida un Initiat. Acel am s-a dezvoltat intr-un sa traga folos din cele mai rele oportunitati' Adevarul e ca nu doresc auto-
camin delicios, in care domnea doar armonia, pace a, intelepciunea, bogatia, cunoa~terea ....
I "

perfectiunea. iubirea. A sosit mornenrul in car~ acel om prin i~termediul Cand vrei sa te auto-cunosti, evident ai nevoie de "contraste puternice".
diverselor tehnici ~i discipline ale mintii a reusit auto-descoperirea. In aceste "gimnazii ale durerii", defectele pe care Ie ai ascunse se manifesta
Atunci, cu oroare, si-a dat seama ca ducea in interiorul sau "elemente in mod inevitabil. Defectul descoperit in situatii atat de grave, trebuie sa
nedorite": a inteles ca avea nevoie de un "gimnaziu" special, de un gimnaziu fie lucrat, in mod profund si in toare nivelurile mintii. Cand, cu adevarar,

10 11
ai Inteles curare s~u curare eroare de tip psihologic, e~ti pregatit, cu sigu-
ranta, pentru dezll1tegrare. JDDECAREA SAD INTELEGEREA DEFECTELOR
Ori~e situ:~ie advers.a ne .?fera valoroase oportunitati- Din nenorocire,
oarnenu vor sa fuga de situatiile adverse; proresreaza, in loc sa mul~umeasca ,,in via{asingurulluau important cste schimbsrcs radicsla, totsls ~i defi-
pen.rru ~stfel ~e ,?portunita~i, penrru atit de splendide ocazii. Acel "gim- nitiva; rcstul, sincer, nu are nici cea mai mid importenci.
?azlU ~s~hologlC alAmomente!or.du~e es~efoarre dificil, imposibil sau cvasi- Meditatia se dovedeste Iundsmentels daca dorim cu sinceritete 0 astfel
imposibil, dar cu cat este mar dificil "glmnaziul" cu atat mai bine pentru de schimb~re. '
auto-descoperire. Nicidecum nu dorim medicuia nontrensccndents, supcrticisla si vane.
In viata pracrica este locul unde ne putem auto-descoperi. Asadar, nu A vem nevoie sa devenim seriosi ~i sa lasam dcopartc ecitc« aerozii care
evadati, nu incercati sa evadati din viata reala. Trebuie sa fi~i mai practici, abunda in pseudo-csoterismul ~ipseudo-ocultismul ieftin.
daca vreri, cu adevarat, sa dezinregrati Egoul. .. Trebuie sa stim sa fim seriosi, trebuie sa stim sa tie schlmbsm dad, cu
sdcvsrst, au vrem sa esium in munca esoterici.
Cine nu stie sa mcditezc, supedicialul, ignoraruul niciodata nu va putea
dizolva Egoul; va fi mereu un bustean neputincios pe Eurioasa mare a victii.
Uti defect descopcrit pe terenul vietii practice, trebuie sa fie intcles in
mod protund prin intermediul tehnicii mcditetici.
Materialul didactic pentru mcdicuie se iadlncste cu prccizic in diferitele
evenimente sau circumscuue zilnice ale vie{ii practice, acest luau este in-
con testsbil.
Grice circumstsuuii dezagreabila trebuie sa fie reconstruici cu ajutorul
imagina{iei conscience prin intermediul tehnicil medicuiei.
Recoastruircs oricarci scene ne permite sa veriiicsm pria noi tnsinc ~i
in forma directa intervcruie mai multor Euri participante la sccssts.
Tcndirue mercata de s-i inviaovzci pe sltii cste 0 piedici, un obstacol,
pentru In{elegerea propriilor noastrc erori. "

Samael Aun Weor: "Marea Rcbcliune"

Fiind yorba sa inrelegern fundamental orice defect psihologic trebuie sa


fim sinceri cu noi insine ...
Din nenorocire, Pilat, demo nul rnintii, inrotdeauna se spala pe rnaini,
niciodata nu e de vina, niciodata nu-si recunoa~te erorile ...
Fara evaziuni de nici un fel, fara jusrificari si fara dezvinovatiri rrebuie
sa ne recunoastern propriile noastre erori ...
Este indispensabil sa ne auto-explorarn pentru a ne auto-cunoaste in
mod profund si sa plecam de la zero absolut.
Fariseul interior este 0 piedica pentru in~elegere. Sa te presupui virtues
este absurd ...
Odara l-am inrrebat pe Guru-ul meu urrnatoarele: Exisra vreo diferenta inrre

12
13
~onada ta .Divina ~ia mea? Maestrul a raspuns: "Nici una, penuu ca tu si eu
.Ji .fiecare dintre noi nu este mai mult decit un melc rau 1asanul Tatdlui".... De fiecare data cand se dezintegreaza inauntrul nostru un element psihic
Sa-i judeci pe al~ii si sa-i califici drept magi negri se dovedesre incon- nedorit, in personalitatea noastra se cristalizeaza 0 putere luminoasa. A~a
gruent pentru ca once creatura urnana atata tirnp cat nu si-a dizolvat Eul se va cristaliza in noi Suflerul,
pluralizat este mai mulr sau mai putin neagra ... Ce se intelege prin Suflet? Sufletul este tot acel ansamblu de Forte, Puteri,
Sa te auto-explorezi in mod intirn este cu siguranra ceva foarte serios: Atribute, Calitati, Virtuti, Esente, Corpuri etc. care se afla in inreriorul Fiintei.
Egoul este realmente 0 carte cu rnulte volume... ' , Evangheliile spun: "Cu rabdsrc veri dobiindi Sullete!« voestte". In prezent,
In loc sa ne inchinam execrabilului demon Algol e mai bine sa bem din noi nu posedam Sufletele noastre; ci dimpotriva Sufletul ne poseda pe noi.
vinul meditatiei, din cupa perfectei concentrari ... Atentia deplina, naturala Suntern 0 incarcarura grea pentru ceea ce se nurneste Suflet, un colet real-
si spontana in ceea ce ne intereseaza, fara nici lUl artificiu, este cu adevarat mente coplesitor.
concentrare perfecta ... Sa ajungem sa ne dobandim Sufletul este 0 dorinta arzatoare; sa fim
Orice grqeala este polifaterica ~ise proceseaza in mod fatal in cele patru- stapanii propriilor noastre Suflete este formidabil. Mai mult decit atat, in-
zeci si noua de departamente ale subconstientului ... susi corpul fizic trebuie sa ajunga sa se transforme in Suflet.
Un defect psihologic descoperit, trebuie lnteles in intregirne in diferitele Cine poseda Sufletul sau, dispune de puteri extraordinare. Aceia care
dedesubturi ale rnintii. au ajuns sa cristalizeze Sufletul, s-au convertit, din acest rnotiv, in creaturi
Nu ar fi po sibil a intelegerea profunda fara practica rneditatiei. absolut diferite. Si, acest lucru este scris, ca marturie, in Cartile , Sfinte ale
Orice defect intim se dovedeste rnultifatetic si cu legaturi ~i radacini di- tuturor Religiilor lumii.
verse pe care trebuie sa le studiem cu judecata. Dar repet: .Daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezintegreaza
Auto-revelatia este posibila at unci cand exista intelegerea cornpleta a de- ceea ce trebuie sa se dezintegreze ~i nu se crisralizeaza ceea ce rrebuie sa se
fectului pe care in mod sincer vrem sa-l elirninam ... cristalizeze", Aceasta riu este 0 chestiune pur inteleccuala, nu! Nu este yorba
.Auto-determinari noi apar din Constiinta atunci cand inrelegerea este de simpla demagogie, nici de vana palavrageala insubstantiala a unei discutii
unitorala ... ambigue, nu!
~~iza superlariva este utila daca este cornbinara cu rneditatia profunda, Evident, daca nu trecem prin mari crize ernorionale, nici nu putem reusi
atu?Cl izbucneste flacara Intelegerii ... sa cristalizam Sufletul. Pentru disolutia radicala a oricarui Agregat Psihic
In orice scena de gelozie pasionala intra in joc Euri de desfrau, manie, inuman este nevoie sa trecem, in mod inevitabil, prin foarte grave crize
amo.r propriu, gelozie etc. ete. care apoi vor trebui supuse judecarii in mod emotionale.
analitic, fiecare separat pentru a le intelege integral cu scopul evident de a Cand am simtir, cu precizie, Eul amorului propriu care se afla foarte
le dezintegra total. ascuns in cutele cele mai profunde ale psihicului meu, am simrir 0 mare
Intelegerea se dovedeste foarte elastica, de aceea avem nevoie sa scrutarn durere, a trebuit sa tree prin mati crize ernotionale. Am suferit rnulr, da,
de fiecare data mai profund; ceea ce azi intelegem inrr-un fel, maine yom rnulr, ~i m-arn cait cu adevarat, atunci am reusit ca Devi-Kundalini Shakty
intelege mai bine. sa-rni pulverizeze lUl astfel de "element indezirabil".
Supunerea la judecata sau intelegerea unui defect are scopul de a ne face Cand am descoperit ca exista, pe acolo, un demon foarte pervers care
pe deplin constienti de el. sirntea manie ~i care venea din rimpuri foarre vechi, am suferir nespus, am
.t\vans~nd pe ace~t teren al intelegerii cu scopul ferm de a elimina Egoul, trecut prin oribile crize ernotionale, am simtit rusine fata de mine insumi,
Eul Insusi, va trebui sa trecem prin mari crize ernotionale. dar am reusit ca Devi-Kundalini Shakty sa-rni pulverizeze un astfel de "ele-
.Daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezintegreaza ceea ce trebuie ment psihic" abominabil ...
sa se dezintegreze ~i nu se cristalizeaza ceea ce trebuie sa se cristalizeze." Asadar, daca nu trecem prin inspaimanratoare crize ernotionale, nu se
Dezintegrarea oricarui Agregat Psihic este posibila doar pe baza de rnunci dezinregreaza acele Euri.
constienre ~i suferinte voluntare. Am cunoscut oameni capabili sa rreaca prin astfel de crize. Imi vine in
memorie cazul unei anumire surori gnostice de la Sediul Patriarhal din
14
15

I
Mexic care a trecut prin zbuciumari inspairnantatoare, prin oribile crize EXECUTIA SAU ELIMINAREA EGOULUI
morale, atunci cand si-a amintit de erori grave din existentele ei anterioare.
Astfel de oameni, cu acea teribila capacitate de rernuscare, asrfel de persoane, "Dad 0 excludem pe DIVINA .MA...MA KUNDALINI, muncs se do-
arar de capabile sa treaca prin atat de grave crize emotionale, evident pot vedeste incomplete fi stunci este imposibil sa eliminsm detecrc.
cristaliza Sufletul; ~i ceea ce ne intereseaza pe noi este, cu precizie, acest Eu, sincer, m-sm convettit intr-un insmic al meu insumi ~i am decis
lucru: cristalizarea tuturor principiilor animice in noi insine, aici ~i acum ... sa echilibrez 1nrelegerea ~i eliminerea. Fiecare defect irucles a fast eliminat
cu puterea DIVINE! MAME KUNDALINI
1n cele din urma, 1ntr-o zi oerccsre, mi-sm revizuit muncs mea in Tartar,
1n Avern, in regnul mineral scufundat, in acele Regiuni Infiadimensionale
sau Universuri Paralele Scufundate.
-?inavigiind pe spelc Acheronului, asezat 1n bares lui Caron, am ajuns
pe malul celaJaltpentru a-mi revizui muncs fi atun ci am V3zUtmii de EURl-
DIA Vall, Agregatele mele, pa.qi ale mele lnsumi, tciind 1n scele regiuni.
Am vrut sa resuscitez cevs, 0 efigie care simboliza propriul meu ADAM
de piics: care plutcs ca W1 cadavru pe apele noroiossc ale rdului. Atuaci,
't Mama mea Divine, 1mbracata In doliu cs 0 icoeaa a Fecioarei 1ndurerate,
mi-a spus cu 0 voce plina de 0 iubire iaiinits: «Acela este deja mort, l1U mai
sm nimic sa-a scot.»
Cu sigura'nra Msme mea extrasese din mine tosci sees legiune de EURl
DIA Vall, tot acel «nsunblu de cnticui tenebrosse care pcrsoniiica dciec-
tele nosstrc si care constituie EGOUL.
Asa am reusit disolutis EULUI PlURALIZAT,
J J'
asa am reusit sa reduc
'J

la prai' toate acele Agregate care Iormeaza EUL 1NSU-?1 "

Samael AWl Weor: "Tratat Esoteric de Magie Runica"

Nu ar fi posibil sa executam un "Eu" oarecare fara a-l fi observat ~i ju-


decat in prealabil.
Fara indoiala mintea nu poate descompune In mod fundamental nici
un defect psihologic; evident, inrelegerea poate sa-si ofere luxul de a eticheta
un defect cu un nume oarecare, de a-l justifica, de a-l trece de la WI nivel
la altul etc., insa nu ar putea prin ea insasi sa-l anihileze, sa-l dezimegreze.
Avem nevoie urgent de 0 putere inflacarata superioara mintii, de 0 putere
care sa fie capabila prin ea insa~i sa reduca un oarecare defect psihologic la
simplu praf cosmic.
Din fericire exista in noi acea putere serpenrina, acel foe minunat pe care
vechii alchimisti medievali I-au botezat cu numele tainic de Stella Maris,
Fecioara Mard, Azorhul Stiintei lui Hermes, Tonantzin a Mexicului Aztec,

16 17
Dupa ce am observat si inteles in intregime orice Eu defect, trebuie sa
acea derivare a propriei noastre fiinre inti me, Dumnezeul Mama in inte- ne cufundarn in meditarie profunda, irnplorand, fllgand, cerand Divinei
riorul nostru simbolizat mereu prin Sarpele Sacru al Marilor Mistere, noastre Mame parriculare, individuale sa dezintegreze Eul, defectul inreles
Teate popoarele de alradara l-au adorat pe "Dumnezeul Mama" in par- In prealabil.
tea cea mai profunda a Fiintei noastre. Principiul feminin al Eternului este Aceasta este tehnica precisa care este necesara pentru eliminarea elernen-
ISIS, MARIA, TONANTZIN, CIBElE, RHEA,ADONlA, INSOBERTA telor indezirabile pe care le cararn in interiorul nostru. Daca se procedeaza
etc. etc. asa pori fi sigur ca Eul psihologic va pierde volum si incer, se va pulveriza.
Fiecare dintre noi are Manu sa Divina particulara, individuala, ea in Nici un Eu nu se dizolva in mod instantaneu; Divina noastra mama
sine insa~i este 0 parte a propriei noastre Fiinte, dar derivara. trebuie sa lucreze si
, chiar sa sufere foarte mult inainte de a obtine
, 0 anihilare
Daca in lumea exclusiv fizica avem rata si mama, in partea cea mai adan- a oricarui Eu.
ca a Fiintei noastre ii avem deopotriva pe Tatal nostru care se afla in secret Sirntul auto-observarii intime va putea vedea avansarea progresiva a
~ipe Divina noastra Mama KUNDALINI. A
muncii relationate cu abjectia care ne intereseaza cu adevarat s-o dezinte-
Exista aratia Tati in Cer dti oameni pe pamanr, Dumnezeul Mama, 111 gram.
propria noastra intimitate, este aspectul feminin al Tatalui nostru care se Deveniti introvertiti, indreptati-va rugaciunea spre interior, cautand-o
afla in secret. in interiorul vostru pe Divina voastra Doarnna si cu rugarninti sincere pureri
Dumnezeul Mama, Tonantzin, Stella Maris ca putere electrica necunos- sa-i vorbiti, Rugati-o sa dezintegreze acel Eu pe care l-ati observat ~i supus
cuta de umanitatea intreaga ~icare se afla latenta in insusi adancul psihicului judecatii in prealabil.
nostru, este unica care are puterea efectiva de a dezintegra aberatiile pe care Mama noastra Divina traieste in intimiratea noastra, dincolo de corp,
le dram in interiorul nostru psihologic. de afecte si de minte. Ea este prin ea insa~i 0 putere ignica superioara rnintii.
Stella Maris, chiar daca pare incredibil, este sernnatura asrrala a porentei Mama noastra Cosmica particulara, individuala, poseda Intelepciune,
sexuale umane. Stella Maris este acel Foc Filosofal care se afla latent in In- Iubire ~i Purere, In ea exisra perfectiune absoluta.
treaga materie organica si anorganica, Bunele intentii ~i repetarea constanta a acestora, nu servesc la nimic, nu
Impulsurile psihologice pot provoca actiunea intensiva a unui astfel de conduc la nimic.
Foc si atunci decapitarea devine posibila. Nu ar servi la nimic sa repetam: "nu voi mai fi desfranat", Eurile lasci-
Anumite Euri de obicei sunt decapitate la incepurul muncii psihologice, vitatii oricum vor continua sa existe in adancimea insasi a psihicului nostru.
altele la mijlocul ei si ultimele la finalul ei. Stella Maris ca potenta ignica Nu ar servi la nimic sa repetam zilnic: "nu voi mai fi manics": Eurile
sexuala are deplina constiinta a muncii ce trebuie facuta si realizeaza deca- rnaniei vor continua sa existe in adancul nostru psihologic.
pirarea la mornentul oportun, in clipa potrivita. Nu ar servi la nimic sa spunem zilnic: "nu voi mai fi lacorn". Eurile la-
Decapitarea lui loan Botezatorul este ceva care ne invita la reflectie: nu comiei vor continua sa existe in diversele strafunduri ale psihicului nostru.
ar fi posibila nici 0 schimbare psihologica radicala daca inainte nu am trece Nu ar servi la nimic sa ne retragem din lume ~i sa ne inchidern inrr-o
printr-o astfel de decapitate. rnanastire sau sa traim lntr-o grota; Eurile inauntrul nostru vor continua
Noi rrebuie s-o chernam pe Stella Maris, pe Dumnezeul Mamain inti- sa existe.
mitatea noastra, daca vrem cu adevarat sa dezinregram Euri; cine nu-si iu- U nii anahoreti care traiesc in pesteri, pe baza de discipline riguroase au
beste Mama, fiul ingrat, va esua in munca asupra lui insusi. Rugaciunea
ajuns la extazul sfintilor ~iau fost dusi in ceruri, unde au vazut ~i au auzit
in munca psihologica este fundamentals pentru disolutie. A te ruga inseam-
lucruri care fiintelor umane nu le este dat sa le inteieaga; totusi, Eurile au
na a sta de yorba cu Dumnezeu.
continuat sa existe in interiorul lor.
Nicidecum nu va fi necesara 0 formula specifica pentru a ne ruga Mamei
Inconresrabil, Esenta poate sa scape din "Eu" pe baza de discipline rigu-
noastre Divine interioare. Trebuie sa fim foarte naturali ~i simpli atunci
roase si sa se bucure de extaz, lnsa dupa clipa de fericire, se reintoarce ill
cand i ne adresam. Copilul care se adreseaza mamei sale, niciodata nu are
interiorul "Eului Insusi".
formule speciale, spune ce-i iese din inima ~i asta-i tot.
19
18
ceea ce dorim nu este sa trecem prin decapirare, atunci ne in~el~1 pe. noi
Cei care s-au obisnuit cu extazul, fara sa-si fi dizolvat "Egoul", cred ca insine, ne apararn propria noastra depravare, procedarn In mod lpoc.nt ...
deja au atins eliberarea, se auro-inseala crezandu-se Maestri ~i chiar intra in A sosit ora sa stim ca suntern niste rai deghizati cu tunica sancntatu;
Involutia scufundara, lupi cu blana de oaie, canibali irnbracati cu costwn de cavaler; calai ascunsi
Niciodata nu ne-am pronun~a lmporriva incantarii rnistice, imporriva dupa semnul sacru al crucii etc.
exrazului si a fericirii Sufletului in absenta EGOULUI. Oricat de maiestuosi am aparea in inreriorul rernplelor noastre sau in
Vrem doar sa accenruarn necesitatea de a dizolva "Eurile" pentru a obtine interiorul aulelor noastre de lumina ~i armonie, oricat de senini ~i blanzi
eliberarea finala. ne-ar vedea semenii nostri, oricat de cucernici si wnili am parea, in adancul
Esenta oricarui anahorer disciplinat, obisnuira sa scape din "Eu", repeta psihicului nostru conti~ua sa existe toate abjectiile infernului ~i toate mons-
acea fapta eroica dupa rnoartea corpului fizic, se bucura un tirnp de extaz rruozitatile razboaielor.
~i apoi revine ca Geniul larnpii lui Aladin in interiorul sticlei, in Ego, in Cu siguranta, ' noi toti, nu valoram nimic, suntern fiecare dintre noi neno-
Eul Insu~i. rocirea pamantului, execrabilul. .'
Arunci nu-i mai rarnane alrceva de facut decar sa se reintoarca intr-un In Psihologie Revolurionara ne devine evidenta necesrtatea unei trans-
nou corp fizic, cu scopul de a-si repeta viata pe scena existenrei. formari radicale ~iacest lucru este posibil numai dedarandu-ne noua insine
Multi mistici care s-au dezincarnat in pesterile din Himalaia, in Asia un razboi pe moarte, nemilos ~i crud. .
Centrala, acum sunt persoane comune, obisnuite in aceasta lume, in ciuda Orice incercare de eliberare, oricat de grandioasa ar fi, daca nu tine cont
faprului ca adeptii lor inca ii adora ~i-i venereaza. de necesitatea de a dizolva Egoul, este condamnata la esec.
Arata timp cat nu se va fi produs dezintegrarea tururor acestor abjecrii
psihologice, a tururor acestor lascivirari, a tuturor acesror rautati: fun, invi-
die, adulrer secret sau manifest, arnbirie pentru bani sau pureri psihice, etc.,
chiar daca ne-am crede persoane onorabile, care-si tin cuvanrul, sincere,
politicoase, carirabile, frumoase in interior erc., evident nu vorn fi mai mult
decat morrninre varuite, frumoase pe dinafara, dar pline de scarboasa purre-
ziciune pe dinauntru.
In scolile cele rnai venerabile ale inrelepciunii esoterice ~i oculre exista
multi lnselati sinceri care cu adevarat vor sa se Auto-Realizeze, dar care nu
sunt dedicari dezintegrarii abjectiilor lor interioare.
Sunt multi oamenii care presupun ca prin interrnediul bunelor intentii
este posibil sa ajungi la sancrificare. Evident, arat timp cat nu se lucreaza
cu intensitate asupra aces tor Euri pe care le cararn in interiorul nostru, ele
vor continua sa existe in adancul privirii miloase si al bunei conduite.
Eruditia livresca, pseudo-inrelepciunea, inforrnatia cornplera asupra scri-
erilor sacre, fie aces tea din orient sau din occident, din nord sau din sud,
pseudo-ocultisrnul, pseudo-esoterismul, siguranta absolura de a fi bine do-
cumentati, sectarisrnul intransigent, convins pe deplin etc., nu servesc la ni-
mic pentru ca in realitate exista, In acel adanc pe care-l ignoram, doar crearuri
ale infernului, blesternarii, monstruozirati, care se ascund dupa fa~a dra-
gu~a, dupa chipul venerabil, sub vesmantul foarre sfant alliderului sacru etc.
Trebuie sa fim sinceri cu noi lnsine, sa ne intrebam ce esre ceea ce dorim,
daca am venit la Invatatura Cnosrica din pura curiozitate. Daca cu adevarat
21
20
descoperit? In ce situatii te aflai: inauntrul easei, intr-un bar? Unde ai fost?
INTREBAIu ~I RASPUNSURI Ce ~i s-a intamplat, sau dormeai? .
1: Am descoperit mania.
.Estc urgent sa vslorizsm munca esotcrici Gnostica, este indispenssbil sa R: Un acces de manie ... Imi place sa fii sincer, stii? Este bine. Asadar
o tntelcgcm ofisa 0 spreciem, daca intr-edcvsr nazuim la 0 schimbare radicala. asta este ceea ce trebuie sa faci: sa traiesti alert si vigilent, ca si santinela pe
Devine indispcnsabil sa stim se-i iubim pe semcaii nostri, sa studiem tirnp de razboi, Unde a fost mania? Care a fost momentul? Pori reconstitui
Gnoza si sa ducem sccssci invararura tuturor osmcnilor, eltminteti vom
, r situatia? Pori tu sa vizualizezi clipa in care ai simtit manie? Pori s-o faci?
csdea in egoism. Bine, daca pori sa vizualizezi faptul, cum a fost, atunci acum sa lucrarn asu-
Dscs 0 persosns se dedica munci! esotetice aSllpra sa insisi, dar tiu da pra lui. Vom pleca de la fapte concrete. Nu vorn pleca de la fapte vane, in-
invaratura celorlslti, progresul sau in rim devine foarre dilici! din csuzs lipsei sipide, inodore, nesubstantiale, nu; vorn pleea de la fapte concrete, clare ~i
de iubire pentru aproape. definitive. Asta vorn fi: practici sura la sura.
«eel care da, ptimcste si cu cat da mai mult, cu scic va primi mai mule; Reconstituie sau vizualizeaza acea scena de rnanie, si asupra acelui fapt
dar celui care nu da nimic, ii va fi lust chiar ~i ceca ce sre.» Aceasra este legea. " vei munci acum, in rneditatie.
1: Meestre, ce se iadmpla cind dcscopeti un dciea, de cxemplu mania
Samael Aun Weor: "PsihoJogie Rcvoltuioneri" si 0 rogi in acea clipa pe Divin« Mama sa te ajute sa-! elimini?
R: Spune-mi, de la ce situatie ai plecat? Cand s-a inramplat acellucru,
1: Ell am citeva Euri aSllpra cirors lucrez dar in mod concret a~ vrea sa pe ce strada, la ce nurnar de casa? Eu vreau fapte, nu-mi veni cu neclaritatil
va intreb aSllpra cirule trebuie sa lucrez; pentru ca in vist« practice, vezi 1: S-a lacimplst ieri, cu precizie, cuid am «vut 0 izbucnire de mtinie
alr si slt si alt detect. Atuncl ma lacurc ~i nu stiu aSllpra csruis sa lucrez. pentru ca eu voiam sa va sscult conteiirue iar sotis mea tiu. Acel Ego s-a
V-8.f ruga si-mi spuaeii aSllpra csruis crebuie scum sa lucrez. sirruit ruut pentru ca sods mea nu voia sa vina 1acoaierinta dumneavosstrs:
R: Asupra caruia Iucrezi tu? dar, in chiar acea clipa am invocst-o pe Divine mea Mama, am acuzat scest
1: Ell incerc sa lucrez asupra dcstrdului, aSllpra miiniei, asupra Iricii, dar Ego, dar nu stiu dsca am obtinut ceva ...
sunt dezoricntst. R: Vom fi mai practici: te-ai enervat pe biata ta sotie; dar srii de ce te-ai
R: Dar asupra caruia lucrezi, ln mod specific? Vad ca esti un om judicios, enervat?
drept pentru care este evident ca deja ti-ai specificat munca. 1: Pentru ca nu m-e Jasat sa vin Ia contcrirue dumncavoastra:
t. Ell am vrut sa Iucrez mai mult aSllpra desfraullli. R: Bille, de asa maniera ca ai avut rnanie, pentru ca ~a nu te-a lasat sa vii
R: Bine, acela este "pacatul capital", 0 stii bine. Cel al desfrdului este cel la conferinta ... Ce s-a simtit ranir in tine in acel moment?
"capital" ~i il lucrezi de-a lungulintregii vieti, intrucat acolo este "paeatul 1: Orgoliul... '
originar", radacina tuturor defectelor, dar intotdeauna trebuie sa-l lucrezi R: Deci exista doua defecte: exista unul de rnanie, altul de orgoliu. Asupra
asociat cu un altul. Ca lucrezi mania]', dar lucrezi ~i cu desfraul. Ca lucrezi acelor doua Euri vei lucra acum in mod concret, in mod practic, Acea cerere
orgoliul?, dar desfraul continua ... Acesta este eel "capital". pe care ai facut-o, in acel moment, este buna, dar a fost putin nechibzuita ...
1: !ntr-o eccessi mcdicuie trebuie sa iatelcgi tot ceea cc-ti sduci aminte Ai reflectat la acel fapt, deja ai reconstiruit scena. Care ore ai stat in patul
dcspre Ell? tau, cu corpul relaxat, devenind constient de ceea ce s-a intamplat? Mi-ai
R: Acel "ceea ce-ti aduci aminte" imi "suna" incoerent, vag, imprecis, putea spune cu exactitate cum a fost?
inodor, insipid, nesubstantial, incolor. .. Sa gandim cu exactitate: ce defect !: Msestre, eu lJU am lust in seuna acel !apt.
ai terminat de descoperit in practical Daca esti atent si vigilent ca santinela R: Bine, pune-te sa lucrezi asupra Eului maniei ~i vei gasi raspunsul,
pe timp de razboi, trebuie sa fi descoperir vreun defect. Pe care l-ai terminat 1: Pana la ce punct este fundamenrala "Caracteristica psihologici", ofi
de descoperir? In ce situatie te-ai vazut atunci pus? Ai avut vreun cuvant cat rimp de observare ofisuto-cxplorare este necessr pentru a 0 cunoeste?
de manic? Ai avut vreun impuls desfranar? Care a fost ultimul pe care l-ai R: Da, este fundarnenrala "Caracteristica Psihologica Principala", pentru

22 23
c:J tr~buie s:J existe 0 ssociuie in cadrul muncii, dar in timpul zilei ti se
ca atunci cand 0 cunosti, 0 lucrezi ~i atunci devine rnai usoara dezintegrarea
m<;:iks::J mr:Jte deiecce. S:Jspunem c:Jdiminesta a avut oportunitstes des-
Egoului. Dar va voi spune durnneavoastra un mare adevar: inainre de a ne
iTaul; ca apol a explodat orgoliul, ai icsit pe strada si intrind in mssitu a
auto-explora pentru a cunoa~te "Caracteristica Psihologica Principala" tre-
explodat mania. Asadsr exist:J 0 succesiune de Ewi, de multe dekcte:modv
buie sa 6 lucrat suficienr (eel purin vreo cinci ani) pentru ca nu este atat
peI?tru ca:~,~evlne dilicil s:Jg:Jseolti0 imagine care s:Jdes 0" Csrsctcristici
de usor sa ne putem descoperi "Caracteristica Psihologica Principala",
Psihologica . Cum am putea inrelege scest lucru olicu exsctitste asupra a
Cu adevarat ca avem concepte false despre propria noasrra Personalitate.
ce s-sr putea lucra?
Ne vedem Personalitatea prin interrnediul FANTEZIEI; gandim despre noi
R: Trebuie sa ai 0 ordine in rnunca, clar; cu asta sunt de aeord. Dar In
insine, mcotdeauna lucruri gre~ite. Se poate ca ceilalri (uneori) sa vada In
oriee eaz, apoi, la sosirea noptii, eu corpul relaxat, vei treee sa realizezi un
noi acele lucruri, dar noi, despre noi insine, avem concepte rotalmente false.
exercitiu retrospectiv, daca nu eu privire la existentele tale anterioare, eel
Nu ne-am putea descoperi "Caracteristica noastra Psihologica Princi-
putin, asupra zilei desigur. Atunci vei treee sa vizualizezi, sa reconstitui eve-
pala" atata timp cat nu am eliminat un bun procentaj de .Agregare Psihice"
nimentele zilei. 0 data reconstituite, nurnarate, clasificate cum trebuie, vei
inumane. De aceea, cand vrem sa cunoastern "Caracteristica Psihologica
trece la munca, Mai Intai un eveniment.icaruia Ii pori dedica 0 jumarate
Principala" trebuie sa lucrarn, eel putin vreo cinci ani. Dupa vreo cinci ani,
de ora; altul c~ruia Ii pori dedica cinci minute; altul caruia li pori dedica
putem sa ne oferim luxul de a uriliza sistemul retrospectiv, pentru a-l aplica
zeee (totul depinde de gravitatea evenimentelor). Asa ca, deja ordonate, poti
arat la existenta noastra actuala, cea prezenta, cat ~i la existentele noastre
lucra in timpul noptii,
anterioare. Atunci vorn vedea, cu mare uimire, ca iar si iar am comis 0 ace-
/- Isr pentru a climins acele "Euri succesive" este neccssrii de asemcncs
easi greseala, Yom descoperi un "EU-CHEIE", carein fiecare existenta a
o ordine?
comis intotdeauna cele mai rele erori, ~i care inrotdeauna este specificar de
R: Tot in ordine, pentru ca in fiecare munca asupra unuia sau alrui eve-
un delict dererminar; care-a fost executorul acelor delicte In toare existenrele
niment intra factorii de DESCOPERlRE, JUDECARE si EXECUTIE.
noastre anterioare.
Fiecarui "element" li aplici cele trei momente care sunt: DESCOPERrRE
Oar, evident, pentru a practica cu 0 anumita luciditare acel exercitiu re-
(cand 11descoperi); INTELEGERE (cand ii lntelegi]: EXECUTIE (cu aju-
trospectiv, trebuie sa fi eliminat mai 1nrai multe Euri. Nicidecum nu as pu-
torul Divinei Marne Kundalini).
tea crede ca am putea descoperi "Caracteristica Psihologica Fundamentala"
A~~ se lucreaza, pentru ca daca vei lucra cu fiecare pe rand, gande~te-te
daca nu am folosit, in mod inteligent, sistemul retrospectiv. Pentru a-I folosi
cum p se va parea asta! (Ca si atunci cand urci 0 panta, nu?). Cu adevarat,
cu adevarat, cu luciditate, avem nevoie si sa firn sinceri. Cand Constiinra
I~ispun ca (reperand acea Iraza a lui Virgilius, poetul din Mantua, In divina
este foarte indesara in Euri, nu exisra l~ciditate. Atunci exerciriul retros-
sa .Eneida") "chiar dad am eves 0 sut:J de Iimbi pe11tru a vorbi si cerul
pectiv, in acele condirii, se dovedeste incipient daca nu fantastic sau gresit ...
gurii de otel, nu am ajunge s:Jeruunersm complct toete detectele n~astre".
[ Maestrc, euto-obsetviiadu-mii, azi dlmincuii am simtit, in mod spe-
Daca tu ti-ai propune sa lucrezi un defect doua luni, alt defect alte doua
cific, 0 anumit:J rcsctie. Apoi, intr-un alt evcniment, am simtit alt:Jreactie
luni ~i daca sunt mii de defecte, cand le vei elimina pe toate? Pe langa asta,
care se supune unui anumit Eu. In mediauic, trebuic s:J~:J dedic cejor
un defect este asociat altuia, ~i acela este asociat altuia. Rareori apare un
dou:J Euri sau numai uiiuis?
defect singur; Inrotdeauna unui defect ii este asociat altul. Asa ca trebuie
R: Bine, in meditatie trebuie sa te dedici unuia, primului. Mai tarziu
re vei dedica celuilalt. Acum, pentru rnunca, cu scopul de a-l luera, dedica-te sa I~ lucrezi in ordine dar temeinic clasificate si zi de zi, panatriumfi.
prirnului. I: Msestre, dumneevoesttii ne-ui vorbit despre "dezordinea cssei", "a
/- Acel alt E~ p~ c~re illa~i pentru e-l lucrs posterior, pe care nu-l supui resediruci" dar Maestrul Gurdjieff de ssemenes votbeste despre .xlezordinee
scum la 0 mediuuic intense, nu se "ingra~:J'? casei" ~idesprc un "MAjORDOM INTERN" cs olidespre unele Euri cuora
R: Tu il lasi pentru a-l lucra in alt moment, dar daca nu vrei sa se ,,1:n- le place munca ~i unele Euri cuors JlU le place muncs. Cum am putea s:J
gra~e", nu-i mai da aliment, asa vei vedea cat de slabur devine. iruclcgem sccst lucru?
/- Duinneavoastr:J ne-ap vorbit despre 0 ordine in musics, despre Isptul R: Asadar, In mod sincer, aeea chesriune a unui astfel de "MA]ORDOM

24 25
locului lor, In afara contexrului, ar fi un lucru absurd.
~EF" ar~r.de citat de ~icoll, de Ousp~~sky ~i alrii, mi se pare 0 neghiobie,
Asa ca, "BUN" este ceea ce se afla la locul sau iar RAu" ceea ce se afla
nu are 11lCl 0 valoare. Dl11partea mea niciodata, sau mai bine spus, ACESTA
in af:ara Iocului sau. In sine, In ultima analiza cuvintelele bine" si rau" vor
A ' "

care se afla aici inauntru, SAMAEL, niciodata n-a folosit, cu siguranta si


ramane iricetul cu incerul scoase din uz. Am plltea sp'une,'~ai bi~e" corect"
v-o spune cu sincerirare, sistemul acela al "MAJORDOMULUI SEF~'.' ' . " '"
sau "lncorect .
Ca exista Euri utile? Este cert; de asemenea exista si inutile. Ca exista
Ap ca, important in viata este, sa spunem, sa dizolvi Eurile, fie aces tea
Euri bune? Exista mormane, ~i exista ~i rele! Trebuie sa dezintegrezi Eurile
"bune" fie "rele". Acest lucru este ceea ce conreazal
bune ~i trebuie sa dezintegrezi Eurile rele; trebuie sa dezintegrezi Eurile utile J. Cum pori sa.apreciezi sau sa..ftii daca.lucrezi In mod adecvat In diso-
~i trebuie sa dezintegrezi Eurile inutile. Iutia eului?
Intr-o zi, irni spunea un prieten care avea 0 fabrica de panraloni, in Sal-
R: Sentimentul auto-observarii psihologice va trebui sa se dezvolte putin
vador, America Cenrrala: "Maestre,daca eu dezintegrez EUL UTIL care
cate putin (se dezvolta prin folosire). La inceput tu vei putea descoperi,
face paateloni 111 fabrica mea, atunci cine va continua sa faca pantaloni?
doar cu ajutorul asociatiei intelectuale, ca ai curare sau cutare defect psiho-
AI:, atun~i voi da [aliment, va csus fabrica mea." "Nu te preocupa, bunule
logic si te vei dedica sa-l lucrezi pentru a-l dezintegra, dar mai tarziu, in
pneten, (I-am spus). Daca tu dezintegrezi acel EU, 0 parte a FIINTEI, co-
timp, pe masura ce te vei auro-observa, simtul auto-observarii psihologice
respunzatoare oricarui tip de Arta, se va ocupa de munca de a face pantaloni
se va dezvolta. Iar in final, va sosi ziua in care vei putea vedea perfect defec-
si ii va face mai bine decat tine ... " Atunci prietenul meu s-a ararat saristacut
tele tale (sau Euri care personifica defecte). Le vei putea vedea si vei putea
~i si-a continuat munca ...
vedea munca pe care 0 realizezi; dar trebuie sa se dezvolte mai intii, simtul
E~rile bune fac fapte bune, intr-adevar, dar nu sriu sa faca faptele bune;
auto-observarii psihologice, si se dezvolta prin folosire, folosindu-l, pentru
fac binele c~d nu trebuie: dau pomaria unuia care fumeaza marijuana pen-
ca este scris ca simtul care nu se foloseste, se atrofiaza, organul care nu se
tru ca sa continue sa cumpere mai rnulta marijuana; dau pomaria unui betiv
foloseste se atrofiaza, Trebuie sa-l folosesti, sa-I scoti din stare a lui de atro-
~entru c.a sa continue sa se imbete; dau pomaria unui bogat care cerseste
fiere cu ajutorul auto-observarii.
~l lucrun de felul acesta. Eurile binelui nu stiu sa faca binele.
J. In cit tiaip, lucrdru] in mod intensiv, se poate muri total?
In ultima sinteza, noi tr:buie sa luptam contra binelui si contra raului,
R: Timpul nu are realitate, este ceva pur subiectiv ... Ce ora este? Ai putea
sa luptam contra ambelor. In ultima sinteza noi trebuie sa trecem dincolo
tu pune orele acelea aici, pentru a le examina? Orele cutare, un de sunt?
de bine si de rau ~i sa apucarn Sabia J ustitiei Cosmice.
Nu au nici 0 realitate, sunt un concept subiectiv (nimic mai mult), sunt
In cele din urrna, ce este ceea ce numim "bine"? Sa ne facem constienti
ceva care este facut pentru mecanismul ceasului. Timpul nu exista; exista
de acestlucru pe care il numim "bine". "BUN" este tot ce se afla 1; loc~l
doar 0 clipa ererna, un etern acum ... Rasare soarele ~iapune, iar intre rasarit
sau, "RAU", ceea ce se afla in afara locului sau. De exemplu focul, acolo
~i apus punem iubitele noastre ore: 0 fantezie ~i nimic mai mule pentru ca
unde este, este bun, nu-i asa? Dar daca acest foc ar arde perdelele sau v-ar
intre rasaritul ~i apusul soarelui nu exista ore. Toate acele procese sereali-
arde pe voi de vii? Cum vi s-ar parea? V-ar placea sa va vedeti convertiri In
zeaza clipa de clipa, moment de moment.
torte aprinse? Cred ca nu... "
Asadar, conceptul timp nu exista, Unicullucru care serveste sunt teri-
Bine, acum apa, acolo inaunrru, in acel vas este buna si In bucatarie
bilele supra-eforturi inrime pe care trebuie sa le realizam in noi insine si
servesre pentru a spala farfuriile si cesrile (acol;, In chiuve~a'). Corecr? Da;
in interiorul nostru insine, aici si acum. Aceasta nu e 0 chestiune de pur
ca aceasta apa sa inunde toara casa? Ar fi rea, nu-i asa?
intelectualism. Pentru a dizolva eurile (defectele), pentru a lichida Eul In-
Astfel ca "BUN" este ceea ce se afla la locul sau; :,RAu", ceea ce nu se
susi, Egoul este nevoie sa treci prin teribile crize ernotionale In rirnpul mun-
afla la locul sau. 0 virtute, oricar de sfanta ar fi, daca rarnane In afara locului
ei, devine rea. cii. Nu uitati voi ca "daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezinre-
greaza ceea ce trebuie sa se dezintegreze si nu se cristalizeaza ceea ce trebuie
Cum ati vedea voi ca aceste Inva~aturi sa fie date In vreo carciurna, sau
sa se cristalizeze." Tot asa, daca n u trecem prin teribile crize ernorionale, atunci
intr-o casa. d: rendez-vous, sau intr-un bordel? Vi s-ar parea corecr? Cred
ca nu. Oncat de cranscendentale s-ar dovedi aceste invataturi, In afara nu se dezintegreaza Egoul ~inu se cristalizeaza In noi ceea ce se numeste Suflet.

26 27
1- Exisci uncle chestiuni pe care nu reusim sa le captsm In mod clar... acel fapt): Co~c.e~trarea a devenit foarte profunda ~i atunci am abandonat
Mai ramane 111.aulluul110SUU0 enumici neliniste, 0 enumici nesigursnta corpul fiZl~.Aici, 111afara formci dense, m-arn vazut intr-un elegant aparta-
dsca lucrdm b111essu llU... Vrem ca dumncavoestre sa ne ilustrsti cu un me~t: Nu intr-un Templu, in mod precis, nici in vreo Manastire cu batrani
excmplu specific, nu conteeza care, dezintcgrarca oricirui defect. ' clerici "Pra~atsetic~"; nimic din asta, ci intr-un elegant apartament, ado rand
R: Clar, si chiar acum va voi ilustra ... o doarnna, unbraNind-o arzator ~i cinzeci de mii de lucruri asernanatoare.
Cu multi ani in urrna, cu adevarat, esuarn in toate probele in relatie cu Asta .s-a .intamplat in cateva secunde. Cand am revenit la corpul fizic,
m-~m srmnt cu totul deceprionar (si sa rna ierte Domnul Krishnamurti,
castitatea.
sa alba bunatatea sa rna ierte, pentru ca este un Maestru. Eu nu sunt in contra
Se intampla ca in lumea fizica, detinusern controlul complet al simrurilor
nici unui Maestru, dar sincer m-arn sirntit deceptionat cu sistemul sau: nu
~i al rnintii ... Simturile mele erau in mod absolut educate ... In aceste con-
mi-a dat nici un rezultat).
ditii, castitatea era absoluta in ceea ce se refera la lumea fizica. Am educat
Am rarnas inrr-o stare de confuzie, poate in starea in care esti tu acum
si cuvantul ... ~i a~a totul era corect, dar in Lumile Superioare de Constiinta
in relatie cu disolutia Egoului. Asa anl rarnas eu: nici inainre, 'nici inapoi.
Cosrnica chestiunea era foarte grava.
Total zero.
M-au supus la probe riguroase de castitate ~i dadeam gre~ in ciuda tu-
turor sistemelor mele de control psihologic, in ciuda tuturor judo-urilor Ce sa fac~ Chestiunea ~ra grava, nu aveam nimic de facut; pur ~i simplu
mele psihologice, in ciuda tuturor tehnicilor mele. . eram deceptionar, toate sisternele imi dadusera gre~.
Era de ajuns sa-rni puna acolo 0 rnatura imbracata cu fusta, pentru ca Din fericire am fast asistat; ajungand la un Templu rn-am intalnit cu
sa ma iau dupa ea. Tot asa, putea fi 0 biata batrana oribila " nu conta: irn- G~dianul Sfinxului. Se ~a acolo, in fata portii. M-am bucurat mult penrru
,
portant era sa aiba fusra. ca 11 cu.n0sc, es~e un. ~echi pneten al meu. Privindu-rna fix, a spus:
-D111ue top fTap] care au lucrst 111 a Noua Sfera fi dupa ce au Iucrat 111
Era grava chestiunea. M-am simrit foarte trist. Am apelat la sistemul ace-
la allui Krishnamurti, de "In}elegere Inregrala si Discernamant". Sistemul a Noua Sfera s-eu prezentat In scest Templu, w esti eel mai svsnset; dar
acum BATI PASUL PE LOC. ..
de meditatie era profund: incercam sa discern procesul desfraului, procesul
dorintei. Voiam sa lnreleg pentru a putea elimina, dar totul se dovedea inu- Clar, a~:m~nea cllvinre. m-au urnplur de groaza. Ell, luptand penrru a
til: dupa 0 zi de rnunca teribila asupra mea insurni, dadearn gre~ din nou progresa ~l irru apare Paznicul astfel? Fereasca Dumnezeu si Sfinta Maria
in probele castitatii. Pentru un astfel de rnotiv sufeream inspaimantacor. ~i tot~ din vina bietelor "batrane"! Atunci i-arn raspuns: ' ,
Nu va neg ca ma disciplinam in mod riguros: am atins punctul in care -B111e, dar te rog spune-rni: de ce bat pasul pe loc acum?
am ajuns pana ~i sa ma biciuiesc. Da, luam un bici ~i ma loveam pe mine -Pentru ca-ri l~psefte iub~rea (a continuat). Uimirea mea a ajuns deja
insumi, pedepsind bestia, dar acea biata bestie s-a dovedit mai tare decat la c~me. Eu considerarn ca iubearn ornenirea ~i ~a i-am spus: -Am scris
biciul ~i nici biciul nu-rni era de folos. Asa ca, nu rni-a rarnas alt remediu carp, lucrez penrru urnanitate. Cum este asta ca imi lipseste iubire? Nu este
decat sa sufar. . . ' oare din iubire faptul ca lucrez? '
Bine, intr-o zi, dintre acelea atatea, eram intins pe pamant in decubitus =Ti-ai ~tat Msma, esti un fiu ingrat, iar Iiul ingrst llU progreseaza 111
dorsal, cu capul spre Nord, cufundar in rneditatie profunda, cu intentia sceste studii (a raSpW1S)...
de a discerne si a intelege procesul desfraului in toate nivelurile mintii (un . Asta a fost i~ca si mai rau: eu, "fiu ingrat"? Eu, care 0 iubeam atat pe
sistem complet krishnamurtian; il combinam cu sisternul acela teribil al biata mea mamica, acum rna dovedesc ingrat, nu-i culmea culmilor? Ca
Manastirii, de a ajunge pana la a rna biciui. Am ajuns slab ~i oribil, nu am uitat-o? Nu, n-arn uitat-o; ceea ce s-a in tam plat a fost ca s-a dezincarnat,
aveam relatii sexuale de nici un fel, astfel ca abstinenta era absolura. In aceste Si, cum sa fac acum pentru a a intalni in lurnea fizica ... ? Toate acele lucruri
condirii totul era ca pentru a iesi victorios in toate probele de castirare, dar rni-au venit in rninre.
rorul era inutil). Cu toate acestea am intrat in Ternplu, el nu mi-a lnchis trecerea si in
Intins (reper) cum eram, in decubitus dorsal, cu capul spre Nord, in interiorul Templului, a coritinuat: '
profunda mediratie, a trebuit sa mi se inrarnple ceva insolit (a fost reribil -rti SpUll ssta penuu binele tau. inrelege-o: trebuie sii-t] "
csuti Mama .

28 29
~gip~ al Farao.nilor. L-au chemat pe unul si i-au dat ordin sa rna execute
-Bine (i-arn spus), dad ea a rnurir, unde s-o caur, unde este mama mea?
llne~lat~ eu, biet tont, ajun~ acolo in fata a asemenea Domni, ce puteam
-Nil ri-ai dat seems de ceea ce ~ti Spill1 (a continuar Gardianul), nil vrei
face. Calaul aceta trase Sabia Arzatoare din teaca si avansa spre mine cu
sa fnrelegi? Cum se face c;I ma iatrcbi undc este Mama tal Nil stii osre unde
sabia scoasa. . . '
este Mama tal Este posibil ca un fill sa nil stie unde se afJa Mama sa?
. Bine1 ac:la a fost u? n:oment in care, sincer, rn-arn sirntit total decep-
-Sincer nu, nu stiu ...
nonat. In cateva Iractiuni de secunda m-arn gandit la atatea lucruri. Mi-
-Ti-o spun pentrll binele tau, a raspuns.
am spus mie lnsumi: atat clt am suferit in viata, luptand pentru omenire,
-Bine, voi lncerca sa in~eleg ce este ceea ce vrei sa-rni spui ...
scriind carti; dictand conferinte ~i acum, acesta este rezultatul? Vai, vai, vai,
M-am despartit de Gardian. Au trecut clteva zile ~i nu reusearn sa in~e!eg
in ce hal am ajuns! La nimic nu mi-a servit ca am luptat atat pentru omen ire.
acest lucru. Cum este asta, sa-rni caut mama? Daca ea a murit, unde 0 s-o
M-am sirntit compler DE-CEP-TIO-NAT, dar calaul aceta avansa Incet
caut? Bine, cinzeci de mii de supozitii aveam in bietul meu creier, pana ce
cu spada scoasa (un om corpolent, puternic). Cand incepea sa rna srrapunga
in sfaqit intr-o zi, dinrre ace!ea atatea, mi s-a aprins pe undeva un beculet
cu sabia arn simtit deodata ceva ce se rnisca inauntrul meu insumi. Ce sa fie?
~i atunci ~.inte!es ... Ah, acum stiu (am spus)': Gardianul Templului se
(rn-am inrrebat) si in ace! moment am vazut 0 creatura monstruoasa iesind
refera la DIVl11amea Mama Kundalini, la Sarpele Ignic al puterilor noastre
din mine prin cele 33 de porti ale sirei spinarii. '
magice! Acum stiu; rna voi concentra asupra ei!
Am observat-o minutios: era un "Eu", "Eul" desfraului, un ,Agregat Psihic"
M-am intins din nou in decubitus dorsal, cu capul spre Nord si corpul
pe care eu insumi 11 creasem printr-o eroare de tip romantic si sexual atunci,
re!axat, in profunda meditatie interioara, dar rugandu-rna la Divina mea
in Evul Mediu iar acum ma gaseam fa~a in fa~a cu propria mea creatie.
Mama Kundalini.
Monstrul acela a luat forma un ui animal, a un ui cal, dar ceva insoli t a sur-
Eu rna rugam, dar din clnd in clnd imi aparea preocuparea aceea: nu
venit sau s-a intamplat: calaul, in loc sa continue sa indrepte impotriva mea
cumva sa ajung in alt apartarnent! Apara-ma Doamne ... !
sabia, a indreptar-o spre calul aceta, spre animalul aceta. Arunci am vazut
Asa statearn, cu preocuparea, iar concentrarea era de fiecare data mai
~u uimire cum ace! animal se lansa cu capul in jos spre "Tartar", spre lumile
~rofunda. ~urand, ea, Devi~Kundalini Shakry, m-a scos din corpul fizic
infernale. Calaul il trecuse in "Regatul lui Pluton" pentru ca acolo sa se
~l rn-a dus in Europa, la Pans. Dupa ce am ajuns in ace! oras m-a condus
dezintegreze. Clar, am ram as liber de asemenea Agregat Psihic infernal, iar
spr~ ~ mare Palar al Karmei. Salonul de audiente era plin de lume; niste
cand am fost supus la noi probe in materie de castitate, am iesit victorios
politisti ma insoteau (Domni ai Legii). Am spus: .Vai, vai, in ce m-arn bagat
~i am continuat sa ies victorios, niciodata nu am mai dat gre~. De atunci
eu de tree prin aceste lucruri!"
am obtinut completa castitate ...
Ace! politisr a avansat cu mine prin centrul salonului, pana la masa unde
Deoarece rni-a dat un rezultat formidabil munca cu Divina Mama Kun-
se aflau judecatorii, Cu ei se afla (la mijlocul mesei, la inaltime) 0 carte mare
dalini, am spus: "acesta esre sistemul pentru a dezintegra Eurile", ~iam con-
si mi-~u citit une!e "nazbatii", pe care eu le facusem in rimpurile mete d~
tinuat sa lucrez atunci (cu Divina Mama Kundalini) asupra disrinctelor Euri,
Bodh~sattva cazut, pe atunci in Evul Mediu, in timpurile in care Inchiziria
adica asupra anumitor Agregate Psihice ~i am putut verifica prin mine in-
Catolica ardea oamenii de vii pe ruguri. Nici nu-rni mai aminteam de ase-
sumi, cu ajutorul simtului auto-observarii psihologice, cum Ea lucra ~idez-
menea "nazbatii", "nazbatii" de Don Juan Tenorio si acolitii lui ... !
integra, in mod atat de extraordinar, distincrele "elemente inumane" pe
Bine, ace! om sau judecator a citit Cartea, a citit K~rma (anumite acriuni
rete, romantice cu siguranta). Asa stand lucrurile m-a condamnat. L~ ce? care [e caram in interiorul nostru .
. LAMOARTE. A~a ca, drumul penttu a obtine dezintegrarea Egoului este cel al Divinei
. 0, chestiunea este mai rea (am spus), acum chiar ca la nimic nu rni-a Marne Kundalini.
ajutat ca am lucrat pentru fra~iori acolo, in lumea fizical Uite, uite, uite la
Mai tarziu, in timp, am ajuns la concluzia ca. inauntrul nostru exista 0
ce am ajuns! Am a~teptat, sa vad ce urma sa se perreaca. Luna Psihologica cu doua fete: cea vizibila si cea ascunsa. T ot a~a cum pe
A ~O~tchemat un Calau al Legii (Calaul Cosmic pentru ca exista Calai firmament exista 0 Luna cu doua fete, exista si Inauntrul nostru, in spariul
Cosmici), astfel de Calai Cosmici stiu ca. erau in nurnar de doi in anticul psihologic. Fata vizibila a Lunii Psihologice se relationeaza cu Agregatele

31
30
Psihice sau defecrele care ies in evidenra la 0 simpla privire, dar exista defecre
psihologice care nu ies la suprafara si pe care le ignori, si care sunt, sa spu-
nem, asezare sau ascunse in par rea oculra a Lunii Psihologice.
Asa ca, cu adevarat, am CW10SCutroate aces tea, iar ca rezulrat al acestor
studil, a acestor munci am scris opera intirulata "Misterul Infloririi de Aur",
apoi am scris "Psihologie Revolutionara" si "Marea Rebeliune".
Tot ceea ce trebuie este, sa spunem, sa te observi pe tine insuti clipa de
clipa. Oamenii accepra usor ca au un corp fizic pentru ca i:l pot atinge,
pentru ca i:lpot vedea in mod fizic dar sunt multi cei care nu vor sa in~eleaga
ca au 0 psihologie particulara, individuala, Cand accepti ca ai 0 psihologie,
de fapt, incepi sa te auto-observi; cand incepi sa te auro-observi, incontes-
tabil te convertesti, din acest motiv, intr-o persoana complet diferita.
Cu ajurorul auro-observarii psihologice clipa de clipa, moment de mo-
ment, l~i descoperi propriile defecte psihologice. Acestea se manifesta In
mod spontan in inter-relatiile cu semenii iar daca suntem alerti ~i vigilenti
ca santinela pe vreme de razboi, at unci le vedem. Un defect descoperit tre-
buie sa fie inteles In intregime, In toate nivelurile mintii, In~elegi un defect
prin intermediul tehnicii MEDITATIEI.
Acum, sa ajungi la PROFUNDA SEMNIFICATIE a acestor defecte
nu este 0 chestiune de incepatori, este pentru oameni care deja lucreaza in
partea oculta a Lunii Psihologice. Multurniri-va sa le inrelegeti si asta-i tot.
o data intelesc, 0 puteti invoca pe Devi-Kundalini pentru ca ea sa pulveri-
zeze curare sau cutare eroare.
Va vorbesc pe baza experientei psihologice. Eu am suferit mulr, timp
de treizeci de ani, dezinregrand, de exernplu, defectele partii vizibile a Lunii
Psihologice. Mult, de asemenea, am suferit lucrand cu partea oculra a Lunii
Psihologice, dar am izbutit. In numele adevarului va spun: nu mai posed
Agregatele Psihice inumane; acum vorbeste aici, In fa~a voastra, Fiinta si
nimic mai mulr decat Fiinta. Gandurile mele nu izvorasc, asadar, din adan-
cul nici unui "Eu", pentru ca nu am "Euri"; vorbesre pentru voi, in mod
direct Fiinta ~i asta-i tot ...

Jnvarawrile pe care Ie coiuinc


scessta brosura all Iost extrase
in lntregime din opera vorblci fi sctise
a Dr. Samael Alln Weor, antropolog
~i filosof contemporan, care a stiut sa
edune si sa dczveluie comorile cele msi
valoro~se ale Iocclcpciunii Universale.