METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,

doctor în ştiinţe pedagogice

_________________________________________________________________________________________

TEME: Metodologia evaluării rezultatelor învăţării.

Repere conceptuale în elaborarea testului docimologic.

La sfârşitul activităţilor didactice studenţii vor fi capabili:

Să caracterizeze metodele tradiţionale şi complementare de evaluare;
Să stabilească avantajele şi limítele acestora;
Să argumenteze importanţa îmbinării eficiente a metodelor de evaluare în diverse contexte
educaţionale;
Să analizeze componentele testului docimologic;
Să stabilească avantajele şi limitele testului docimologic – ca instrument de evaluare;
Să caracterizeze tipología itemilor unui test docimologic;
Să utilizeze baremul şi scala de notare în măsurarea rezultatelor şcolare/academice;
Să elaboreze un test de evaluare curentă la una din disciplinele studiate, respectând cerinţele de
proiectare a probelor evaluative.

Repere conceptuale:

Termenul de metodă cu originea din greacă “methodos” semnifică “cale de urmat, drum spre”.
Metoda de evaluare este o cale prin care evaluatorul oferă elevilor/studenţilor posibilitatea de a
demonstra nivelul de stăpînire a cunoştinţelor şi a diferitelor capacităţi, abilităţi testate prin utilizarea unei
diversităţi de instrumente adecvate scopului urmărit.
Teoria şi practica pedagogică au acreditat o gamă largă de metode de evaluare. Acestea se pot
grupa în două mari categorii:
Metodele tradiţionale de evaluare - au primit această denumire datorită consacrării lor în timp şi
utilizării lor frecvente în practica didactică;
Metodele complementare de evaluare - sunt mai recente, au un pronunţat rol formativ şi o mare
capacitate de motivare şi angajăre a elevilor în activităţile de învăţare.

Metodele tradiţionale de evaluare includ:

-probele orale
-probele scrise
-probele practice

Probele orale
Evaluarea orală reprezintă un sistem complex de interacţiuni verbale (feedback) dintre profesor şi
elev, prin intermediul unui dialog bazat pe întrebări şi răspunsuri, prin care profesorul urmăreşte să
identifice cantitatea şi calitatea cunoştinţelor, precum şi capacitatea de a opera cu acestea. Conversaţia
poate fi individuală, frontală sau combinată, regăsindu-se pe parcursul lecţiilor sau în cadrul orelor special

1
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

destinate evaluării. Evaluarea orală preponderent se aplică în cadrul evaluărilor curente şi în uneori în
cadrul evaluărilor finale (examenul oral).
Avantajele probelor orale Limitele probelor orale

• comunicarea direct profesor-elevi; • necesită mult timp (metode cronofage);

• forma de evaluare cea mai răspîndită şi • evaluarea poate fi influenţată de diferite
flexibilă; circumstanţe, ca de exemplu: gradul diferit de
• dezvoltă capacitatea de exprimare orală a dificultate al întrebărilor de la un elev la altul,
elevilor; starea de moment a examinatorului sau a
• oferă un feedback rapid, astfel că eventualele elevului etc ;
erori sau neînţelegeri ale elevilor pot fi • pe fundalul psihoemoţional cei evaluaţi pot
clarificate şi corectate imediat; întîmpina bariere în comunicare.
• oferă posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor
şi gradul lor de dificultate în funcţie de
claritatea şi corectitudinea răspunsurilor.

Eficienţa probelor orale depinde de:

claritatea şi logica întrebărilor adresate de profesor;
varietatea şi complexitatea întrebărilor;
stabilirea criteriilor de apreciere a răspunsului (acestea necesită a fi clar definite şi prezentate
elevilor);
tactul profesorului în a adresa întrebări ajutătoare atunci cînd situaţia impune acest lucru;
un comportament nonverbal de susţinere şi încurajare a elevilor etc.

Probele scrise - reprezintă modalitatea de a elabora şi de a exprima idei în scris, fără intervenţia
profesorului, concretizate în lucrări de control, lucrările semestriale (teze), teste, examene scrise etc.
Evaluarea cu ajutorul probelor scrise impune câteva cerinţe:
subiectele formulate să se regăsească în tematica recomandată de programă şi manual;
sarcinile de lucru să fie formulate clar, fără ambiguităţi (dublă semnificaţie) sau cu intenţia de a-i
induce în eroare pe elevi;
în formularea subiectelor să se aibă în vedere nu doar reproducerea informaţiilor, ci şi evaluarea
capacităţii elevilor de a opera şi integra conţinuturile studiate;
să se facă cunoscute elevilor baremele de corectare şi notare.
Criteriile de apreciere a probelor scrise vizează: conţinutul lucrării (coerenţa mesajului, logica
expunerii, argumentele şi exemplele utilizate), forma acesteia (stil, ortografie, prezentare grafică) şi
factorul personal (originalitate, etc).

2
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

Avantajele probelor scrise Limitele probelor scrise

într-un timp relativ scurt se evaluează oferă un feedback mai slab deoarece
un număr mare de elevi; momentul în care se corectează erorile
permite elevului să lucreze este întîrziat în timp;
independent ; nu este posibilă orientarea elevilor
diminuarea subiectivităţii, deoarece prin întrebări ajutătoare către un
rezultatele sunt raportate la criterii răspuns corect;
unice de evaluare; uneori răspunsurile nu redau nivelul
diminuează stările de stres şi îi real de pregătire al elevului (se poate
avantajează pe elevii timizi care se copia).
exprimă defectuos în cazul unei
evaluări orale.

Probele practice

Evaluează abilităţi, deprinderi şi priceperi formate în contextul diferitelor discipline de studiu,

capacităţi ale elevilor de a aplica anumite cunoştinţe teoretice, permit identificarea aptitudinilor şi
talentelor elevilor.

Exemple: probele susţinute la educaţie fizică, lucrări practice de laborator (fizică, chimie, biologie)
şi din ateliere (educaţia tehnologică), execuţii de desen, grafică, sculptură, interpretări muzicale etc.

Cerinţe:

elevii să fie informaţi din timp în legătură cu tematica lucrărilor practice, cu criteriile de apreciere
şi baremele de notare ;
să fie asiguraţi cu condiţii şi pachetul de rechizite necesar pentru realizarea probelor (aparate,
utilaje, substanţe sau alte resurse).

Metode complementare de evaluare

Observarea curentă

Urmărirea sistematică a participării elevilor la desfăşurarea activităţii instructiv-educative:

contribuţiile elevilor pe parcursul activităţilor; modul de realizare a sarcinilor de lucru; maniera de
colaborare cu colegii în cazul practicării învăţării în grup; calitatea prestaţiilor în munca independentă;
manifestările de interes sau dezinteres; dificultăţile, erorile în învăţare etc. Datele observate pot fi
colectate în jurnalul sau caietul profesorului şi pot fi utilizate prin asociere cu alte metode de evaluare.

Portofoliul

Aceasta metodă complementară este folosită tot mai des de profesori, datorită complexităţii şi
relevanţei informaţiei obţinute privind progresul şcolar al elevilor, pe o perioadă lungă de timp (semestru,
an şcolar etc.). Ea permite urmărirea progreselor înregistrate de elevi în achiziţia cunoştinţelor pe
parcursul unui program de instruire, reflectă
3
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

capacitatea de sistematizare şi ordonare a conţinuturilor, capacitatea de creaţie, stilul de lucru al elevilor.

Cerinţe de elaborare a portofoliului:

- tema propusă sau domeniul din care îşi pot alege subiectul;
- modalitatea de prezentare (dosar, CD etc.);
- mărimea portofoliului (limitele minime şi maxime de pagini, numărul de produse);
- structura cerută: obiective, motivaţia întocmirii, cuprins, tipuri de produse (interviuri, studii de
caz, chestionare etc.), concluzii, bibliografie;
- ordonarea materialelor şi indicarea provenienţei documentelor.

Autoevaluarea

O modalitate de evaluare cu largi valenţe formative o constituie autoevaluarea elevilor. Autoevaluarea

se poate realiza prin autoaprecierea verbală şi autonotarea supravegheată de profesor. Prezenţa
capacităţilor de autoevaluare la elevi reflectă implicarea gândirii critice în actul învăţării. Ea conduce la o
constatare pe care un elev o face la examinarea propriului comportament şi propriilor viziuni, precum şi
comentării rezultatelor activităţii de învăţare.
Principalele avantaje ale autoevaluării sunt:
• autoevaluarea oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta autonomia în gîndire şi exprimarea
argumentată a propriilor viziuni asupra învăţării;
• autoevaluarea oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta gîndirea critică faţă de propriile
performanţe şcolare;
• autoevaluarea motivează elevul să participe activ la identificarea propriilor carenţe în învăţare şi
eliminarea acestora;
• autoevaluarea antrenează elevilor abilitatea de a fi corect şi obiectiv cu sine şi cu ceilalţi.

Testul docimologic – repere conceptuale în elaborarea testului docimologic

Testul este un set de subiecte, probe, sarcini, probleme, itemi al căror scop constă în
verificarea cunoştinţelor, capacităţilor, abilităţilor etc. ale elevilor/studenţilor.
Testul docimologic este un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică şi se
evaluează nivelul asimilării cunoştinţelor şi al capacităţilor de a opera cu ele, prin raportarea
răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil. Testele docimologice sînt
folosite la concursuri, atestări, examene finale.
Elaborarea testului docimologic este un proces complex, ce necesită buna cunoaştere a
reperelor metodologice şi însăşi procedura de elaborare.

4
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

Etapele elaborării testului docimologic:

- stabilirea finalităţilor/obiectivelor urmărite;
- stabilirea materiei propuse spre evaluare (teme, capitole etc.);
- elaborarea matricei de specificaţii;
- elaborarea itemilor pentru test şi a etaloanelor de corectare a acestora (rezolvările
vizate);
- elaborarea baremului şi scalei de notare (cuantificarea testului – stabilirea pragului
minim şi maxim al performanţei; convertirea punctajelor în note);
- realizarea procedurii de evaluare cu ajutorul testului (înştiinţarea elevilor, prezentarea
instrucţiunilor de lucru, precizarea timpului de execuţie, asigurarea condiţiilor de aplicare
a testului);
- aplicarea testului;
- valorificarea rezultatelor obţinute.
Exigenţe metodologice în elaborarea testului docimologic:

- întrebările vor fi formulate explicit (precis, concis);

- testul sa fie clar redactat, astfel încît elevul sa înţeleagă, din formularea întrebării, ce i se
cere (să rezolve, să verifice corectitudinea unei afirmaţii/ relaţii; să stabilească o
identitate, o dependenţă sau să indice o caracteristică; sa completeze un text cu lacune, un
desen incomplet etc.);
- întrebările să acopere întreaga materie parcursă, în aspectele sale esenţiale;
- gradul de dificultate al întrebărilor/ probelor sa fie eşalonat logic (respectarea celor trei
nivele ale domeniului cognitiv: cunoaştere, aplicare, integrare), astfel încît sa ofere
posibilitatea unei distincţii nuanţate a diferitelor niveluri de pregătire a elevilor;
- răspunsurile la unele întrebări sa nu sugereze răspunsurile la întrebările care urmează;
- punctajul să corespundă gradului de dificultate al întrebării/ probei.

Avantajele testului Limitele testului

- obiectivitate sporit? (datorit? corel?rii - se elabor eaz? greu, efortul pentru

dintre obiectivele didactice,
con?inuturile ?nv???rii ?i itemii testului);
- rigurozitate ?n m?surarea achizi?iilor
?colarului ?i ?n aprecier ea modului de
rezolvare a itemilor/ probelor con?inute
?n test;
- dezvolt? capacitatea de autoevaluare la
realizarea lor fiind relativ mare datorit?
complexit??ii itemilor si cuantific?rii
difer en?iate a acestora;
- consum? timp;
- inhib? elevii emotivi.
5
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

?colari, ?n m?sura ?n care ace?tia pot

verifica singuri corectitudinea modului
de rezolvare a itemilor;
- ofer?, prin rezultatul lor, posibilitatea
adopt?rii de decizii, oportune ?i ?n timp
util, destinate a melior?rii actului
didactic.

Cea mai mică entitate a unui test docimologic, corelată cu unul sau mai multe obiective de
evaluare, este itemul.

Itemul - componentă a unui instrument de evaluare care poate fi: simple întrebări, enunţuri
urmate de o întrebare, exerciţii, sarcini, probleme, întrebări structurate, eseuri.

Item= întrebare + formatul acesteia + răspunsul aşteptat.

Din punct de vedere al tipului de răspuns, itemii se împart în următoarele categorii şi

subcategorii:

Itemii obiectivi Itemii semiobiectivi Itemi cu răspunsuri deschise

• itemi cu alegere duală; • itemi cu răspunsuri • itemi de tipul rezolvare
• itemi cu alegere scurte; de probleme;
multiplă; • itemi de tip întrebări • eseu structurat;
• itemi de tipul pereche. structurare. • eseu nestructurat.

Itemii obiectivi

Acest tip de itemi oferă studenţilor posibilitatea să aleagă răspunsul corect din cîteva
alternative (adevărat - fals, da - nu, corect - incorect) şi pot fi folosiţi pentru:

- a testa însuşirea cunoştinţelor;

- a determina dacă elevii/studenţii pot utiliza o definiţie pentru a face diferite clasificări;

- a determina dacă elevii/studenţii pot aprecia corectitudinea unui fapt sau material studiat.

Itemi cu alegere duală

Obiectiv: Elevii vor fi capabili să recunoască definiţia...........................

Exemplu:

Citeşte următoarea afirmaţie.

Dacă afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A.

Dacă afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F.

6
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

(.....Definiţia.....) – A sau F

Itemi cu alegere multiplă

Obiectiv: Elevul va fi capabil să identifice dintr-o listă de variante de răspunsuri, varianta corectă
pentru subiectul dat.
Exemplu:
Polul Nord a fost descoperit de:
a. Roal Amundsen
b. Richard Byrd
c. Robert Peary
d. Marco Polo
Itemi de tip pereche

Obiectiv: Elevul va fi capabil să identifice dintr-o listă de răspunsuri, cel puţin trei răspunsuri
reprezentative pentru subiectul dat.

Exemplu:

În coloana A aveţi notate cîteva subiecte, constatări. Înscrieţi în spaţiul din stînga
numerilor de ordine din coloana A, litera din coloana B care corespunde răspunsului corect.

Coloana A Coloana B

1............................ A................................

2............................ B................................

3............................ C................................

4............................ D................................

Itemii semiobiectivi

Itemi cu răspuns scurt

- se cere ordonarea unei informaţii prezentate haotic;

- se cere completarea unei informaţii (începutul, sfîrşitul, alte informaţii);

- se cere enumerarea unor etape, caracteristici, funcţii, principii, metode, etc.

7
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

Itemi de tip întrebări structurate

Schematic modul de prezentare a unei întrebări structurate arată astfel:

Itemii cu răspuns deschis

Itemi de tip rezolvare de probleme

Obiectiv: Studentul va fi capabil să aplice în practică metode active.

Exemplu:

În tabelul de mai jos sunt date exemple de obiective şi unităţi de conţinuturi:

a) stabiliţi metodele adecvate în atingerea acestor obiective;

b) argumentaţi pertinenţa metodelor pe care le-aţi selectat.

Itemi de tip eseu

Capacităţile care pot fi evaluate prin utilizarea itemilor de tip eseu:

- capacitatea de a sintetiza, organiza şi integra ideile;

- capacitatea de a realiza interpretarea şi aplicarea datelor.

Eseu nestructurat (răspuns liber)

Eseu structurat

Obiectiv: Elevul va fi capabil să prezinte coerent un eveniment istoric şi să interpreteze la prima vedere o
sursă documentară.

Exemplu:

Harta de mai jos reprezintă planul luptei de la........................................

8
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

Caracterizaţi această bătălie, urmărind:

a) condiţii sociale şi politice premergătoare bătăliei;

b) forţele angajate în luptă;

c) planul tactic;

d) rezultatul şi consecinţele.

Răspuns (...........................................................................................................)

Cuantificarea sarcinilor evaluative

Orice probă de evaluare trebuie să respecte proporţionalitatea dintre complexitatea

sarcinilor evaluative ale probei:

1. sarcini evaluative de nivelul cunoaştere - 30%

2. sarcini evaluative de nivelul aplicare - 40% 100%

3. sarcini evaluative de nivelul integrare - 30%

Orice sarcină evaluativă trebuie cuantificată cu punctaj în funcţie de complexitatea ei.

Nivelul de complexitate a Punctaj oferit Punctaj oferit

sarcinii evaluative
Sarcini evaluative de nivelul 1 punct 2 puncte
cunoaştere
Sarcini evaluative de nivelul 2 puncte 4 puncte
aplicare
sarcini evaluative de nivelul 3 puncte 6 puncte
integrare

Formula de calcul al notei în funcţie de punctajul total al probei evaluative şi punctajul

obţinut de elevul concret:

Nr. puncte acumulate de elev la proba evaluativă Nota max. din sistemul de evaluare

Nr. total de puncte al probei evaluative

Exemplu:

Proba evaluativă este compusă din:

 2 sarcini evaluative de nivelul cunoaştere (2 1 punct 2 puncte)

 3 sarcini evaluative de nivelul aplicare (3 2 puncte 6 puncte )

 2 sarcini evaluative de nivelul integrare (2 3 puncte 6 puncte)

9
 METODOLOGIA EVALUĂRII DIDACTICE Lector universitar Ana Dabija,
doctor în ştiinţe pedagogice
_________________________________________________________________________________________

Punctajul total al probei evaluative este (2 puncte 6 puncte 6 puncte 14 puncte )

11 puncte 10 (nota maximă din sist. de notare al RM)

7, 8 (nota)

14 puncte

10