METODE IMAGISTICE DE

EXPLORARE A SÂNULUI
- MAMOGRAFIA -
 Sânul este o structură complexă
• conţinut variabil de ţesut glandular, grăsime şi
ţesut conjunctiv
• influenţat de variaţiile hormonale ciclice
• schimbări majore de-a lungul vieţii (pubertate, sarcină,
menopauză)

explorarea imagistică este complexă

Elementele anatomice ale sânului

• mamelon şi ţesut cutanat

• lobuli adipoşi pre şi retroglandulari
• schelet fibro-conjunctiv
• ducte colectoare canale galactofore
• ţesut glandular mamografie
(unitatea ducto-lobulară terminală) sumaţie de planuri
• vase sanguine
• limfatice
• ganglioni
• muşchi
 Mamografia
 Cel mai pretenţios examen radiologic
 Sensibilitate şi specificitate bune în
depistarea cancerului de sân,
dependente de vârsta pacientei (>
40-50 ani)
 Metoda de screening în depistarea
cancerului mamar infraclinic
 Caracterizarea maselor palpabile
(>40 ani)
 Mamografia

 Sensibilitate - 80-90%
 Specificitatea relativ mică – 20%
 Rezultatele depind foarte mult de
calitatea tehnică şi de experienţa
radiologului
 Examen iradiant – de analizat
eficienţa examenului care variază
funcţie de vârstă
 Vizualizarea structurilor
mamare
 Rezoluţie spaţială
• Elemente fine ale arhitecturii sânului
• Microcalcificări
 Contrast
• deosebirea între ţesut glandular normal
/ carcinom
 Mamografie

 20 ani sân densitate mare (ţesut

glandular)

 50 ani sân densitate mică (grăsime)

Atenţie! tratament hormonal substitutiv

sensibilitatea scade de la 92% la 70%

 Calitatea diagnosticului
mamografic

 Calitatea mamografiei
 Calitatea negatoscopului
 Calitatea interpretării
 Mamografia digitală
 Înlocuirea receptorului analogic (film) cu
un receptor numeric
 Două metode
• Receptori plani
• Plăci fotostimulabile (ecrane radioluminescente
cu memorie)
 Vizualizare pe staţii de lucru de înaltă
rezoluţie
 Producere facultativă a unei copii (hard-
copy) pe film sau imprimantă cu rezoluţie
mare
Componentele lanţului
diagnostic
 TEHNICA MAMOGRAFICA /
POZITIONARE
 Incidente principale
• Fata (cranio-caudala/CC)
• Oblic extern (mediolateral oblic/MLO)
• Profil intern
 Incidente complementare
• Clisee centrate
• Clisee cu modificarea orientarii
fasciculului RX sau a proiectiei glandei
• Clisee marite
• Tehnici particulare (perete, regiune
axilara, proteze)
 Incidente principale
• Fata
• Profil PROFIL

• Oblica

FACE OBLIQUE

Topografia sanului in raport cu peretele toracic.

Sanul nu poate fi cuprins in totalitate pe o singura
incidenta. In incidenta oblica este necesara
tractionarea sanului si includerea unei parti din
pectoral pentru a vizualiza glanda aproape in intregime.
 INCIDENTA DE
 Vizualizare completa a FATA
partii interne a glandei
 Muschiul pectoral vizibil
in 30- 45 % din cazuri
 Lama grasoasa retro-
glandulara vizibila
 Pielea nu este vizibila
fara spot luminos
 Partea externa a
glandei este adesea
taiata in aceasta
incidenta (! Necesar
tractionare inainte de
compresie, pentru
 compresor

caseta
muschi pectoral

Incidenta oblica externa prinde in parte muschiul pectoral

si permite in aceste conditii explorarea in quasi-totalitate
a glandei mamare intr-o singura incidenta.
 INCIDENTA OBLICA
 Vizualizarea in
totalitate a glandei
 Marginea inferioara a
pectoralului la inaltimea
mamelonului sau sub el
 Pliul sub-mamar apare
in imagine
 Partea superioara a
glandei apare in
interiorul proiectiei
(importanta mobilizarii
partii laterale a sanului)
 Lama grasoasa retro-
glandulara vizibila
 Mamografia – aspect normal

 Sinul format din 12-20 lobi de forma

conica
 Lobul glandular format din tesut glandular
(lobular), ductal, adipos si conjunctiv
 Tesutul conjunctiv – intra si extralobular
 Tesutul adipos – intra si extralobular
 Mamografia – aspect normal

 Mamografia – proiectia suprapusa a

tuturor imaginilor date de elementele
constitutive ale sinului.
 Cancerul – mai greu de depistat intr-un
sin dens (opac)
 Structurile glandulare din jurul leziunii o
pot masca (distorsiune arhitecturala /
calcifieri)
 Diferenţierea
leziune – pseudoleziune mamografică

• aspect similar pe • aspect diferit pe

incidenţe diferite
• mai netă pe clişee focalizate
• vizualizare mai bună pe
clişeu mărit
• anomalie clinică
• anomalie ecografică
incidenţe diferite
• ştergere pe clişee focalizate
• disociere pe clişeul
mărit
• anomalie clinică absentă
• anomalie ecografică absentă
 Mamografia – aspect normal

 Tesutul adipos – radiotransparent

(radiolucent)
 Tesutul glandular, ductal si conjunctiv –
radioopace (radiodense)

Mamografic, elementele anatomice

radiodense nu se pot diferentia.
Mamografia – aspect normal
 Mamografia – aspect normal

 Ligamentele Cooper – linii drepte sau

curbe, radioopace, ce “leaga” tesutul
glandular de cel cutanat.
 Septe fibroase
 Ductele galactofore - retroareolar
 Mamografia – aspect normal

 Variatii mari de la individ la individ

 Variatii in functie de starea fiziologica si in
functie de virsta
 Mamografia – aspect normal

 Mamografie “alba”:  Mamografie

- tinere “neagra”:
- premenstrual - dupa alaptare
- sarcina - persoane in virsta
- alaptare (trat. hormonal!)
- tratament
hormonal
 Mamografia – aspect normal

 Mamografia – proiectia suprapusa a

tuturor imaginilor date de elementele
constitutive ale sinului.
 Cancerul – mai greu de depistat intr-un
sin dens (opac)
 Structurile glandulare din jurul leziunii o
pot masca (distorsiune arhitecturala /
calcifieri)
 Mamografia – aspect normal

ACR – BIRADS (The American

College of Radiology – Breast Imaging
Reporting and Data System)
 Mamografia – aspect normal
BIRADS 1-4
Semnificatie – atentioneaza clinicianul asupra
faptului ca intr-un sin dens, abilitatea
mamografiei de a depista un cancer de
dimensiuni mici este redusa.
 Mamografia – aspect normal - variatii

 Variatii dimensionale (anisomastia)

sau de distributie a tesutului
glandular (la aceeasi persoana) -
asimetrie
 Macromastie
 Polimastie (tesut glandular accesor,
glanda mamara supranumerara)
 Mamelon ombilicat
 Sarcina si lactatie
 Tratament hormonal de substitutie
 Analiza mamografica

Analizarea comparativa (stg – dr): arhitectura si dispozitia

tesutului glandular – imagine in oglinda.

 Examinare de la departare – simetria sinilor, aspectul

tegumentului, distributia si aspectul simetric al tesutului
glandular.
 Examinare de aproape:
- pt fiecare cliseu
- depistarea densitatilor anormale (asimetrice), dist.
arhitecturale, densitatilor nodulare (maselor, densitatilor
circumscise) sau microcalcifierilor.
 Comparare cu filme vechi.
 Semiologie mamografica

 Densitate asimetrica
 Densitate nodulara (masa)
 Distorsiune arhitecturala
 Microcalcifieri
Densitati asimetrice
 Formatiuni mamare

 Leziuni tridimensionale
 Analiza lor cuprinde:
- localizarea
- dimensiunea
- orientarea
- forma
- conturul
- densitatea
- orice alte leziuni asociate: distorsiune
arhitecturala, calcifieri, modificari cutanate
 Formatiuni mamare

 Localizarea  Dimensiunea
- concordanta /
neconcordanta cu - nu este criteriu de
leziuna palpabila malignitate dar
(ATENTIE: 1 lez este indicator de
palpabila + m.m.
leziuni mamografice) progresie
- in cadrane / orara

- Cancerul – tendinta de
localizare la periferia
glandei.
 Formatiuni mamare

 Orientarea
- in lungul ductelor : chiste
- nu respecta orientarea
trabeculara a glandei : tu. solide
 Formatiuni mamare

 Forma  Contur -
- rotunda BIRADS
- ovalara - circumscris
- lobulata - mascat
- neregulata - microlobulat
- distorsiune - flu / imprecis
arhitecturala - spiculiform

Distorsiunea arhitecturala – Unul dintre cele mai

nu este practic o importante elemente in
formatiune in sine descrierea unei leziuni.
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
 Formatiuni mamare

 Densitatea
- leziuni radio-opace - densitatea raportata la
cea a tesutului glandular / mamelonului
- hipodense: fiboadenom, chist (FA gigant,
chist grasos, hemangiom cavernos, abces, nev,
filosarcom, cc mucos, cc papilar)
- hiperdense: carcinom, sarcom, meta,
filosarcom, chist, abces, hematom, adenopatie
- leziuni radio-transparente: lipom,
steatonecroza, galactocel
- leziuni mixte - rx-opac + rx-transparent:
fibroadenolipom (hamartom), galactocel, ggl
intramamari, hematom
Hamartom
 Formatiuni mamare

 Leziuni asociate (efectul asupra

tesuturilor din jur):
- distorsiune arhitecturala
- ducte dilatate
- modificari cutanate
- modificari la nivelul mamelonului / areolei
Formatiuni mamare
 Formatiuni mamare

Leziuni circumscrise cu contur

regulat:
 lizereu de siguranta (semnul haloului):

- banda transparenta in jurul leziunilor

benigne circumscrise
- apare si leziuni maligne: cc.intrachistic,
cc.papilar, cc.cu dezvoltare intr-un
fibroadenom
 capsula
- banda subtire, radio-opaca
- vizibila cind leziunea contine grasime
- semn de benignitate
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
 Leziuni circumscrise cu contur
regulat

 chist  ggl. intramamar

 abces  papilom intraductal
 fibroadenom  hematom
 tu. filoda  cc. mamar
Chist
Fibroadenom
Ggl. intramamar
Leziuni cu contur mascat sau imprecis

 Suprapunerea tesutului glandular –

leziuni circumscrise = lez cu contur
flu.
 Contur flu = malign (chiste,
fibroadenoame!)
 Informatii suplimentare = incidenta
diferita, compresie focala, mamo
Leziune cu contur mascat
Leziune cu contur imprecis
 Leziuni cu contur microlobulat

 Leziunile circumscrise: rar perfect rotunde

sau ovalare.
- 2-3 lobulatii mari (fibroadenoame)
- riscul de malignitate creste cu
numarul lobulatiilor
Leziuni cu contur microlobulat
Leziuni cu contur microlobulat
Leziuni cu contur microlobulat
 Leziuni cu contur spiculiform
 Masa stelata – risc mare de asoiere
cu cancer
 Spiculii = reactia desmoplastica din
jurul tumorii
 Dg diferential:
- radial scar (hiperplazia ductala
sclerozanta)
- cicatrice postoperatorie
- traumatisme
- infectii
Leziune cu contur spiculiform
Leziune cu contur spiculiform
Leziune cu contur spiculiform
Leziune cu contur spiculiform
 Distorsiunea arhitecturala

 Nu este per se o formatiune mamara

 Intilnita – de sine statator (fara masa
centrala vizibila)
- semn de acompaniament in
cancerul mamar
 Mai bine vizibila la interfata glanda / tesut
adipos (tent sign)
 Localizata in plin tes glandular – apreciere
de la departare
 Distorsiunea arhitecturala

 Dg dif:
- D.A. postoperator
- D.A. asoc modificarilor fibro-
chistice
- suprapunerea elementelor
glandulare
 Fara informatii clinice : biopsie
Distorsiunea arhitecturala
 Calcifieri

 Frecventa si importanta
 Producere
 Localizare
 Izolate / asociate cu alte leziuni
 Distributia si morfologia
- etiologie
- asoc bgn / mgn
 Calcifieri

Se analizeaza:
- dimensiunea
- numarul
- forma
- distributia
 Calcifieri

Regula generala:
- bgn: calcifieri mari, rotunde/ovalare,
dimensiune si morfologie similara
-mgn: mici, neregulate, polimorfice,
ramificate, dimensiuni si morfologie
heterogena
Unele tipuri de calcifieri sunt patognomonice
pt proces benign.
Dubiu – ex suplimentare
 Calcifieri

 Morfologia:
- cel mai important criteriu de
diferentiere bgn/mgn
- bgn : calcifieri rotunde sau ovalare,
uniforme ca aspect si dimensiune
- mgn : calcifieri neregulate, grupate,
inomogene ca dimensiuni, morfologie si
densitate
 Calcifieri

ACR – BIRADS

1. Calc. tipic benigne

2. Calc. intermediare
3. Calc. cu probabilitate mare de
malignitate
 Calcifieri tipic benigne

1. C. cutanate 7. C. sferice/centru rx-

transparent
2. C. vasculare 8. C. in coaja de ou
3. C. “pop-corn” 9. C. de CaCO3 (milk of
4. C. in vf de ac calcium)(tea-cup)
5. C. rotunde 10. C. suturilor
11. C. distrofice
6. C. punctate
 BI-RADS

 0 – necesar informatii suplimentare

 1 – aspect normal
 2 – leziune sigur benigna
 3 – leziune probabil benigna
 4 – leziune posibil maligna (a,b,c)
 5 – leziune sigur maligna
 BI-RADS

 0, 1, 2 – nu se face nimic
 3 – ex. complementare ( eco, cito )
sau control mamografic la 6 luni
 4 – (ex. cito), biopsie, excizie
 5 – idem