Sunteți pe pagina 1din 27

Cuprins

Introducere.......................................................................................................3pag.
Capitolul I Etiopatogeneza bolii ulceroase
1.1. Anatomia aparatului digestiv.....................................................................4pag.
1.1.1.Anatomia stomacului..........................................................................4-6pag.
1.2. Aspecte generale a bolii ulceroase.............................................................7pag.
1.2.1.Noțiune. etiologie ,cauze....................................................................7pag.
1.2.2. Clasificarea ulcerului după localizare,factorii de risc,simptomele......7-9pag.
1.2.3. Forme clinice, diagnosticul clinic, diagnosticul diferințial..................9-14pag
1.3. Complicațiile bolii ulceroase......................................................................14-15pag
Capitolul II Kinetoterapia in boala ulceroasa
2.1.Metode de tratament …………………………………………………...........16pag.
2.1.1. Tratament medicamentos ………………………………………….......16-17pag.
2.1.2. Tratament igienico-dietic.....................................................................18pag.
2.1.3. Tratament balinio-climatic...................................................................18-20pag
2.1.4. Tratament chirurgical...........................................................................20pag.
2.2. Kinetoterapia in boala ulceroasă..................................................................20-21pag.
2.2.1.Kinetoterapia..........................................................................................22pag.
2.2.2. Complex model de exerciții fizice în boala ulceroasă...........................23-26pag.
Concluzii.............................................................................................................27pag.
Bibliografie..........................................................................................................28pag.

2
INTRODUCERE
Ulcerul gastric este o boala care se manifesta diferit de la un bolnav la altul insa odata cu
aparitia complicatiilor (hemoragia digestiva superioara,stenoza perforata),devine o boala
complexa cu simptomatologie si un tratament aparte. Ulcerul gastric este mai fregvent in decada
a 5-a si in mediul rural.Ulcerul gastric continua sa fie o problema medicala majora.
El provoaca dureri, tulburari digestive la aproximativ 10% din oameni in anumite perioade
ale vietii lor. Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep
sa simta arsuri iau cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama ca
ulcerul poate deveni o boala foarte periculoasa. Din toate aceste motive, ulcerul gastric
reprezintă o problemă de sănătate publică în majoritatea țărilor lumii, inclusiv în țara
noastră.Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul anilor de
studiu si din literatura de specialitate.
Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele necesare despre
aceasta afectiune astfel incat pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu
simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase gastrice sa nu intalnesc piedici in scopul redarii
acestuia in cel mai scurt timp, familiei si societatii .
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
kinetoterapeu pentru a fi apta in orice situatie de a preveni o recidiva a bolii si daca este posibil,
chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recidiva a bolii sa fie
cat mai scazut. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita conditiilor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra
sanatatii individului.

3
Capitolul I Etiopatogeneza bolii ulceroase
1.1 Anatomia aparatului digestive.
1.1.1.Anatomia stomacului.
Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.
Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucala,faringele, esofagul, stomacul, intestinul
subtire si intestinul gros.Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande
anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare,ficatul si
pancreasul. Tractul digestiv sau gastrointestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difera ca
marime, structura si functie.
Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni: portiunea ingestiva,deasupra stomacului,
servind doar la transportul alimentelor, portiunea digestiva, formata din stomac si intestinul
subtire, unde alimentele sunt pregatite pentru a fi absorbite si portiunea ejectiva, formata din
intestina lgros pe unde resturile digestive sunt eliminate.

Tubul digestiv(fig.1.)

4
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden. Este
asezat in etajul superior al cavitatii abdominale,intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele
abdominal, ocupand lojagastrica.Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o
parte din epigastru si cea mai mare parte a hipocondrului stang. In ortostatism, la examenul
radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga,verticala si o portiune scurta,
orizontala, orientata spre dreapta.

Stomac (fig.2)
Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:
 Fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara,orientate in plan frontal.
 Marginile stomacului – dreapta sau mica curbura, cuconcavitatea spre dreapta si
superior, stanga sau marea curbura,cu convexitatea spre stanga si inferior.
 Extremitatile stomacului – superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric
prin care se continua cu duodenul.
Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:
verticala sau digestiva care se imparte in:
 Fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planuluiorizontal care trece prin
cardia. Aceasta portiune din stomac reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu
alimente.
 Corpul stomacului – pana la incizura angulara.orizontala sau de evacuare care
cuprinde - antrul pyloric

5
- canalul piloric
Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angular si depresiunea data de
sfincterul antrului. Prima este o depresiune anatomica bine vizibila in orice imprejurare la
examenul radiologic, iar cea de-a doua este o depresiune functionala, realizata din actiunea
fibrelor musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este mai voluminoasa,saculara si
cuprinde aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea orizontalaeste mai ingusta, tubulara si
cuprinde 1/3 din stomac.
Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime de 25 cm,latime
maxima intre cele doua curburi 12 cm, grosime masurata intre cei doi pereti 8 cm. Capacitatea
mijlocie a stomacului este de1300cm3. In anumite imprejurari, mai ales in stari patologice,
capacitatea sa se poate modifica – un obstacol la nivelul cardiei va ingreuna patrunderea
alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea capacitacii acestuia, iar un obstacol la
nivelul regiunii pilorice va impiedica evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina
cresterea capacitacii gastrice.
Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la locul sau prin
presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor abdominali, prin structura anatomica de
continuitate a acestuia intre esofag si duoden, prin pediculii vasculo-nervosi, prin diferite
structuri peritoneale care-l leaga de organele invecinate si prin aderenta fetei posterioare a
fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului.
Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv:
 Seroasa – reprezentata de peritoneul visceral.
 Musculara – formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: longitudinal,
extern, circular, mijlociu, care la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic,
intern. Muschii stomacului imprima peretilor acestuia
doua tipuri de miscari:
- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii
stomacului si se dispun in straturi.
- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.
 Submucoasa – care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos
vegetativ Meissner.
Mucoasa – care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ 2 mm.

6
1.2.Aspecte generale a bolii ulceroase.
1.2.1.Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei gastrice care depaseste musculature
mucoasei,zona respective fiind inconjurata de un infiltrate inflamator.
Etiologie :Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor
cauzelor de imbolnavire, elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la
dezvoltarea unor mijloace de prevenire.
Ne putem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute cauzele care o pot
determina.Acestea se impart determinante, favorizante si predispozante.
Cauzele determinante constau in:- traumatism psihic grav si de lunga durata- emotii
puternice, viata agiata- suprasolicitari fizice si psihice.
Cauzele favorizante sunt reprezentate de:- alimentatie neigienica, nesatisfacatoare
calitativ si cantitativ- medicatie iritanta- focare de infectii in organism- ingestia de substante
caustice- boli ale SN si ale arterelor.Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a
mucoasei gastrice.Studiile cele mai fregvente au evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de
ulcer sunt infectia cu Helicobacter pylori, consumul de AINS si stresul.
Infectia cu Helicobacter pylori Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10-20%
dintre cei infectati fac ulcer.
Consumul de AINS Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste
medicamente pot afecta mucoasa contact direct, pe cale sistemica sau prin circuit enterohepatic.
O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica reprezinta
importante pentru inlaturarea cauzelor mentionate.

1.2.2 Clasificarea ulcerului după localizare Ulcerul duodenal este cel mai des întalnit
tip de ulcer. Apare aproape de două ori mai frecvent la bărbați decât la femei.La bărbați, spre
deosebire de ulcerul gastric, apariția ulcerului duodenal se produce în jurul vârstei de 25- maxim
45 de ani, iar la femei apare mai tarziu, de obicei peste 45 de ani, ulcerul duodenal nu se
malignizează aproape niciodată.
Durerea este prezentă în 50% din cazuri în ulcerul gastric, fiind localizată de obicei în
aceeași zonă ca și ulcerul duodenal. Durerea scade prin ingestia de hrană, lapte antiacide, dar
revine cam la 30 de min după masă (la unii bolnavi hrana poate intensifica durerea). Ulcerul
gastric este mai rar însoțit de alte simptome cum ar fi: greața, vărsături. Inapetența este de două
ori mai frecventă la bolnavii cu ulcer gastric, motiv pentru care merg mai curând la medic decât

7
cei cu ulcer duodenal. Sintetizând rezultatele investigațiilor, Rotte propune clasificări successive
al ulcerelor având la bază eterogenitatea bolii.
Clasificarea genetică a ulcerului gastric: 1 – ulcerul gastric asociat cu sindrome genetice;
2 – ulcer gastric asociat cu gastrina cronică; 3 – ulcerul gastric asociat cu consum de acid
acetilsalicilic; 4- ulcerul gastric asociat cu ulcerul duodenal combinat; 5 – ulcerul gastric asociat
cu alte boli.
Factorii de risc : cofeina –se spune că prea multă cafea determină apariția ulcerului
gastric deoarece secreția de acid gastric este stimulată de cafea; - consumul de alcool – nu există
dovezi concludente că alcoolul ar provoca sau exacerba un ulcer – alcoolul stimuleaza secreția
de gastrină și acid clorhidric; - alți factori de risc ar fi sresul, regimul alimentar, fumatul de
țigarete, secreția de aicid clorhidric și factorii genetici.
Ulcerul e întâlnit la 20% din bolnavii cu ciroză hepatică. Apariția ulcerului e atribuită
insuficienței factorilor de apărare, rezistenței scazute a mucoasei gastrice ca urmare a hipoxiei
determinate de hipertensiunea portală și staza venoasă.
Emfizemul pulmonar și bronșita cronică, cordul pulmonar cronic cu hipercapnie și acidoză se
asociază cu ulcerul până la 40% din cazuri. La apariția ulcerului participă hipersecreția de acid
clorhidric produs ca urmare a hipercapniei cât și alterarea troficitații mucoasei gastrice prin
hipoxie.
Simtomatologia : Copiii şi persoanele vârtnice nu prezintă de obicei simptomele
obişnuite ale bolii sau pot fi complet asimptomatice .
(în aceste situaţii ulcerele sunt descoperite numai în caz de apariţie a complicaţiilor).
Doar 50% dintre persoanele cu ulcer duodenal au simptome tipice, adică durere cu caracter de
arsură sau durere surdă, stare de disconfort local, senzaţie de stomac gol şi de foame. Durerea
este constant şi are intensitate moderată sau moderat severă, fiind de obicei localizată imediat
inferior de stern. La mult persoane cu ulcer duodenal, durerea este absent în momentul trezirii
din somn, însă apare în cursul dimineţii. Ingestia de lapte sau administrarea de antiacide
ameliorează de obicei durerea, care însă reapare după 2-3 ore. A deseori, durerea trezeşte
persoana în timpul nopţii. Se întâmplă frecvent ca pacienţii să prezinte acutizări ale durerii o dată
sau de mai multe ori pe zi pentru o perioadă cuprinsă între una şi câteva săptămâni, iar apoi
durerea dispare chiar şi fără tratament.

8
Simptomele ulcerelor gastrice, marginale şi de stress, spre deosebire de cele ale ulcerelor
duodenale, nu au o evoluţie specifică. Ingestia de alimente poate ameliora durerea temporar sau
poate agrava durerea

Ulcerele gastrice produc uneori tumefacţia ţesuturilor (edem) de la nivelul orificiului de


comunicare între stomac şi intestinul subţire, astfel încât alimentele nu pot fi evacuate normal din
stomac. Această obstrucţie poate duce la balonare, greaţă sau vomă după masă.Complicaţiile
ulcerelor peptice, cum ar fi hemoragia sau ruptura de perete gastric, sunt însoţite de simptome care
indică scăderea presiunii arteriale, cum ar fi ameţeală şi leşin.

Localizarea fregventa a ulcerului(fig.3)


1.2.3.Forme clinice: Formele clinice pot fi:
-după vârstă(la copii și la vârstnici ulcer gastroduodenal)
-după localizare(ulcerul cordiei,ulcerul piloric,ulcerul duodenal postbulbar);
-după dimensiune(ulcerul gastric și duodenal gigant.
-ulcerul gastric și duodenal combinat.
Forme clinice în funcție de vârstă
Ulcerul gastric la copii. Ulcerul gastric poate să apară la copii la orice vârstă.Ulcerul gastric
poate să apara pe tot parcursul copilariei și adolescenței (până la 16 ani),incidența generală a boli
fiind 1-1,5% iar după date mai recente 2-2,1%.
Există o predispoziție familială ,fiind descriese numeroase cazuri cu mai mulți bolnavi în
familie,la uni dintre ei boala aparând în copilarie.

9
La nou- nascuți,ulcerul survine ca o consecință a traumatismelor nașterii și are caracterul
ulcerului acut, de stres.
La sugari și la copilul mic (1-2ani)ulcerul se asociază infecțiilor severe,traumatismelor
hdrocefaliei bronhopneumoniilor ca urmare a stresului sau a șocului.Prematurii și malformații au
predispoziție marcată pentru ulcerații de acest fel.
Simptomatologia ulcerului gastric diferă la copii,în funcție de vârsta debutului. La nou-
nascuți ulcerul apare acut și se complică rapid cu hemoragie digestivă superioară, mai rar cu
perforație.Dificultatea alimentației ,prin plânsul și tulburările de scaun sau hematemeză sunt
orientative ,dar boala hemoragică se situează pe primul plan. Hemoragiile digestive de mică
intensitate se vindecă rapid dar cele masive duc la deces ,ulcerul fiind descoperit la necropsie.
Între 2 și 6 ani ,ulcerul e rar,dar se complică,cu perforație sau hemoragie.
Între 6 și 9 ani ulcerul evoluează cu durere abdominală,cu localizare epigastrică și
periombilicală.După vârsta de 9-10 ani simptomatolagiea e asemănătoare cu cea de la
adulți.Durerea devine ritmată de alimentație, apare noaptea.Tratamentul medicamentos
beneficiază de preparatele uzuale,raspunsul simptomatic în terapie fiind de obicei prompt.
Ulcerul gastric la vârstnici Ulcerul gastric apare și la vârstnici.Comparativ cu boala
adultului,ulcerul la bătrâni evoluează cu unele trasături distinctive. Ulcerul favorizează în general
vârstele înaintate.
Particularitati etiopatogenetice.Un factor patogenic la vârstele înaintate ,îl prezintă
modificările vasculare,care prin interacțiune cu factorii patogenici comuni determină apariția
ulcerului.Consumul de medicamente antireumatice,hipotensoare,antibiotic este semnificativ la
bolnavii în vârstă,ceea ce influențează prevalenta ulcerului gastric.
Intervențiile chirurgicale,transplant renal hemodializa,accidentele cerebrovasculare duce
la apariția ulcerelor cu localizare gastric. În ulcerul gastric se reflectă tendința spre hipoclorhidri
imprimată de vârstă și de asocierea gastritei cornice. Ulcerul gastric,la vârstnici,evoluează printr-
un sindrom dispeptic mai șters.
Durerea nu este prea intensă ,iar asocierea altor elemente dispeptice e frecventă.Există
însă și forme dureroase cu crize de activitate prelungite. Ulcerul gastric sângerează ușor la
bătrâni.Hemoragia digestivă superioară la bătrâni e manifestarea de debut a
ulcerului.Vârstnicii,cu ulcer gastric prezintă complicații de tipul penetenței sau perforagiei
acoperite. Complicațiile ulcerului gastric beneficiază de tratament medical sau chirurgical.

10
Forme clinice în funcție de localizare
Ulcerul cordiei reprezintă o formă rară a ulcerului gastric.Durerea în ulcerul cordiei e
localizată în epigastru ,de obicei în vârful xifoidului,iradiată în regiunea retrosternală și
precordială;apare după alimentație, deoarece bolul alimentar vine în contact direct cu suprafața
ulcerului. Localizarea pe peretele posterior poate genera iradierea durerii la nivelul coloanei
dorsale sau interscopulovertebral.Anemia apare des din cauza hemoragiilor acute.
Tratament.Regimul alimentar trebuie să țină seama de localizarea ulcerului,evitând
agresiunea termică ,chimică,mecanică leziunii ulceroase, care vine în contact cu bolul alimentar.
Ulcerul pilorice localizat la nivelul canalului piloric în zona proximală a pilorului.Ulcerul
piloric se include în ulcerul gastric de tip lll.
Simptomatologia ulcerului piloric se caracterizează prin așa numitul ,,sindrom al
canalului piloric,,.Durerea ,localizată epigastric e intensă,apare după alimentație,nu se
ameliorează după administrare de antiacide.Greața și vărsăturile sunt frecvente.După vărsătură
durerilre se ameliorează în mod caracteristic.
Tratament.Antiacide combinate cu anticolinergice,terapie antienzimatică administrand
ULCOSILVANIL timp de 16-24 zile.
Ulcerul duodenal post bulbar se localizează pe peretele duodenal posterior.
Simtomatologie. Localizarea durerii poate fi uneori peri sau subombilicală . Durerea este
severă și iradiază în spate sau în epigastru.Penetrarea e frecventă și se manifestă prin durere
severă și permanentă. Hemoragia digestivă superioară,severă și frecventă apare în 50-60%din
cazuri.Evoluția se face deseori cu ciroze dureroase prelungite. Ulcerul post bulbar poate
beneficia de terapie medicamentoasă.
Forme clinice în funcție de dimensiune
Uicerul gastric și gigant. Dimensiunile ulcerelor gastrice nu depașesc de obicei 1-2cm.
Ulcerul gastric gigant are diametrul peste 2-2,5 cm .Ulcerul gastric gigant reprezintă 10-15%din
totalitatea ulcerelor gastrice. Ulcerul gigant apare în general la vârstnici.
Simptomatologia ulcerelor gastrice gigante se caracterizează prin severitatea
durerii,iradierea în spate sau în regiunea precordială. Vărsăturile sunt obișnuite ,iar scăderea
ponderală e comună. Hemoragia digestivă superioară apare în 10-30% din cazuri ,dar sunt forme
mai grave.

11
Tratament.Tendința la vindecare spontană a ulcerelor gastrice gigante e redusă,ceea ce
contrastează cu tendința generală a ulcerelor gastrice de a se vindeca spontan și de a recidiva mai
rar.Ulcerul gastric gigant se rezolvă preferențial prin gastrectomie parțială sau chiar totală.
Ulcerul gastric și duodenal combinat.Mai mulți bolnavi prezintă ulcer combinat gastric-
duodenal.Bolnavii cu ulcer combinat sunt de obicei bărbați,distribuția lor pe vârste respectând pe
cea a ulcerului gastric.
În majoritatea ulcerelor combinate,leziunea gastrică se încadrează în tipul ll sau lll de
ulcer gastric.
Simptomatologie.Afecțiunea se descoperă simultan în 50% din cazuri .Când ulcerele se
descoperă separate ,de obicei cel duodenal este primul.Intervalul dintre apariția ulcerului
duodenal si cel gastric este variabil, uneori fiind de mai mulți ani .
Tratament.Nu exista un tratament specific al ulcerelor combinate.De obicei,în cursul
terapiei,ulcerul duodenal se vindecă mai rapid decât cel gastric,de unde derivă necesitatea unei
urmariri radiologice și mai ales endoscopice.
Diagnosticul clinic : Diagnosticul clinic se bazeaza pe particularitatile sindromului clinic
ulceros.boala interesand intreg organismul.
Aproape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala.
Ritmicitatea si periodicitatea durerilor este mai putin neta,ingestia de alimente nu usureaza
intotdeauna durerile(foamea dureroasa nu este deci caracteristica),uneori alimentele chiar
agraveaza durerile.durerile in ulcerul gastric sunt mai difuze,mai putin localizate(de obicei
mediogastric si in hipocondrul drept).Tulburarile dispeptice (inapetenta, greturi, varsaturi) sunt
relative fregvente.
Radiologic,alaturi de nisa predomina semnele indirecte (convergenta pliurilor pana in
apropierea nise,incizura marei curburi in dreptul unei nise a micii curburi,retractia micii curburi).
Endoscopia confirma diagnosticul.
Investigatiile paraclinice :Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza
obligatoriu examenul clinic. Exista teste sau investigatii pentru diagnosticul de ulcer: radiografia
dupa administrarea de bariu si endoscopia.
Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este cea
mai veche si utilizata explorare imagistica. Aparatele moderne de radiologie efectueaza atat
radiografii cat si radioscopii si sunt prevazute cu intensificator electronic de imagine si un sistem
de televizare a acestora. Avantajele principale imaginile anatomice foarte bune, costul relativ

12
moderat (comparativ cu alte explorari imagistice), montarea in mici si posibilitatea realizarii sub
forme utilizabile: la patul bolnavului, in sali de operatie, camera de garda unui numar suficient
de specialisti care sa le poata folosi in diferite tipuri de localitati si aglomerari urbane.
Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care este expus bolnavul si
personalul medical.
Radiografia precizeaza forma anatomopatologica, etiologia si este un mijloc de prognostic
prin imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila pentru formularea indicatiilor
terapeutice verificarea eficientei acestora, mai ales in ceea ce priveste tratamentul chirurgical.
Permite inregistrarea structurale de finete, oferind o mare cantitate de informatii, iar obiectivarea
pe filmul radiologic a imaginii urmarirea evolutiei unui proces patologic. Imaginile obtinute vor
fi citite fie direct pe cliseu, fie indirect prin unor parametrii (axe, unghiuri, distante) cu ajutorul
unui goniometru sau a unei rigle.
Semnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea cardiei si bulbul
duodenal. Semnul este nisa, o umbra in plus data de bariul ingerat. In absenta nisei se cauta
semne radiologice indirecte: pliuri ale mucoasei spre nisa, spasme persistente, tranzit bulbar
accelerat.Daca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are aceeasi importanta in
diagnosticul Expresie a substantei baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte
diferite in functie de localizare fete), dimensiuni si profunzime.
Localizata cel mai ades pe mica curbura este vazuta din profil "gastric", ceea ce o
diferentiaza de nisa maligna (incastrata, dispusa in conturul gastric).
In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi pastrate
in conditii protejeze de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a bolnavului.Cu toate ca
examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el prezinta unele
importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu nu furnizeaza date
atat endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru
precizarea dimensiunii profunzimii unui ulcer.
Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga procedura
depasi 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de
catre medic administrarea laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut
fibros pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide.

13
Endoscopia digestiva superioara - introducerea si extinderea endoscopiei au vizat in primul rand
ulcerului. Endoscopia este o metoda care permite vizionarea directa a diferitelor zone interioare
ale corpului. pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic.
Noua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fibre optice, in locul acestora, endoscopul este
prevazut, lui, cu un minuscul video-cip.
Endoscopia utilizata astazi si la noi mai frecvent este practic explorarea indispensabila in
ulcerul urmatoarele ratiuni:ingaduie examinarea directa (vizualizarea) leziunii, oferind pretioase
informatii asupra morfologiei leziunii, a peretelui si a pliurilor din vecinatate;permite prelevarea
biopsiilor multiple dirijate din marginile si fundul ulceratiei ;face posibila explorarea in
intregime a stomacului chiar si a pilorului cu bulbul duodenal, relevand astfel o serie de leziuni
concomitente.
Diagnosticul diferential :Diagnosticul diferentiat se poate face cu toate durerile
epigastrice din afectiunile organelor abdominale sau extraabdominale.
Singurul diagnostic diferential important este intre ulcerul si cancerul gastric (nisa benigna si
nisa maligna).
1.3. Complicatiile bolii ulceroase
Cele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:
 Hemoragia – incidenta hemoragiei digestive superioare (HDS) majore este de
150:100000, iar peste 80% dintre acesti bolnavi relateaza un istoric de boala ulceroasa
simptomatica. Mortalitatea in HDS se mentine ridicata, in ciuda imbunatatirii spectaculoase a
mijloacelor de diagnostic, de tratament si de ingrijire a bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-
20% prezinta aceasta complicatie in decursul evolutiei bolii.
Clinic – peste 95% dintre bolnavi se prezinta cu HDS evidenta prin:
hematemeza(varsatura cu sange proaspat rosu sau in “zat de cafea”);melena (scaun moale, lucios,
de culoare neagra – “ca pacura”, urat mirositor); hematemeza si melena.
Alte simptome si semne asociate care apar sunt: astenia fizica,sincopa, setea,
transpiratiile, socul.
Principalele etape de interventie in caz de HDS sunt:
- prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea – inainte de stabilirea cauzei
hemoragiei; internare in sectia de terapie intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical
cat mai repede; tratament specific cauzei de hemoragie.

14
- echilibrarea hemodinamica – instalarea unei linii venoase, introducerea rapida de ser fiziologic
0,9%, transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl (nu ne orientam dupa
hematocrit!!).
- localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza
(istoric sau simptome sugestive de ulcer)si endoscopie. In caz de sangerare activa, cheag aderent
si vas sangvin vizibil, se efectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei prin injectare de
alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin
electrocauterizare.
 Perforatia – apare de 4-8 ori mai frecvent la barbate decat la femei. Consta in perforarea
peretelui gastric de catre craterul ulceros, cu deschiderea acestuia in cavitatea peritoneala
si eliminarea continutului gastric la acest nivel.
Clinic – se prezinta de cele mai multe ori ca un abdomen acut, fiind o urgenta chirurgicala.
Pacientul sta nemiscat in pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros,
predominant in epigastru, cu spasm al musculaturii abdominale pana la contractura. Paraclinic
analizele de sange indica leucocitoza, uneori amilazemie. Radiografia abdominala simpla
evidentiaza pneumoperitoneul.Tratamentul este chirurgical, de obicei cu sutura simpla a
perforatiei si selective.

Ulcer perforat(fig.4) Sutura perforatiei si vagotomie(fig.5)

15
Capitolul II Kinetoterapia in recuperarea bolii ulceroase.
2.1.Metode de tratament in boala ulceroasa
Ulcerul gastric beneficiază de două tipuri de tratament: medical și chirurgical.
Tratamentul medical este cel mai larg folosit lasând loc în cazuri de excepție tratamentului
chirurgical. Tratamentul medical este trivalent igienodietetic medicamentos și balneoclimateric
și se referă la două situații distincte ale ulcerului gastric: perioadele de criză dureroasă și
perioadele din afara acesotra. În fazele dureroase tratamentul trebuie să fie etrem de
individualizat în funcție de o serie de factori ce pot preveni în mecanismul apariției leziunii
ulceroase.
Factorii precipitanți ai crizei ulceroase sunt: stresuri diverse, lipsa de echilibru între activitațile
profesionale și cele recreative, alimentație neregulată, consumul abuziv al unor alimente
excitante ale secreției gastrice, fumatul, consumul băuturilor alcoolice concentrate, consumul
unor droguri ulcerigene etc.
Stresurile și lipsa de odihnă dețin un rol prioritar în precipitarea crizelor ulceroase. Elementele
fundamentale care caracterizează boala în perioada crizei ulceroase sunt prezenta ulcerației la
nivelul stomacului și durerea care poate însoți această leziune. Criteriile de eficiență a oricăror
tratamente folosite pentru vindecarea afecțiunii se referă în primul rând la dispariția ulcerației și
abia în al doilea rând la calmarea durerii și alte simptome supărătoare.

2.1.1 TRATAMENTULMEDICAMENTOS: Tratamentul medicamentos este alcătuit în primul


rând dinantiacielei şi pansamentele obişnuite, care proteşează mucoasa gastricăîmpotriva
secreţiei clorhidro-peptice (aceasta împiedică vindecarea, chiar dacă este normală);folosim
aceleaşi substanţe şi în aceleaşi doze ca şi în tratamentul ulcerului doudenal.
Anticolinergicele nu le amintim decât pentu a sublinia că sunt contraindicate în tratamentul
ulcerului gastric, într-adevăr, anticolinergicele, inhibând peristaltismul stomacului şi întârziind
evcuarea acestuia şi contribuind astfel şi la hipersecreţia de gastrină, au un efect negativ asupra
evoluţiei ulcerului.
Antagoniştii receptorilor histaminici H 2 Antagoniştii receptorilor histaminici H 2
(cimetidina) pot fi adminisraţi cu aceleaşi bune rezultate în tratamentul ulcerului gastric, ca şi în
traramentul ulcerului doudenal. Ni se pare interesantă o subliniere făcută chiar în prospectul
preparatului Tagament în: " înantea începeri tratamentului cu Tagament în ulcerul gastric este

16
necesar să se excludă posibilitatea cancerului, ale cărui sintome ar fi ameliorate de tratament,
întârziind diagnosticul ".
Inhibitorii anhidrazei carbonice. Acetazolamida (şi preparatele care o conţin) poate fi utilizată
şi în tratamentul ulcerului gastric, după schema prezentată în paragrafele consacrate
tratamentului ulcerului doudenal.
Carbenoxolona. Carbenoxolona sodică (derivat de acid glicirizinic) esete un extact de
licvriţie ce a fost folosit în ultimi ani cu bune rezultate în tratametul ulcerului gastric.
Mecanismul de acţiune nu este încă foarte bine precizat.Se pare că subataţa acţionează întărind
mecanismele de apărare ale barierei mucoase , în felul următor:
1. măreşte secreţia de mucus gastric şi-i modifică compoziţia, crescând fracţiunea
glucidică ( acest mucus nou aderă mai bine la mucoasă);
2. exercită un efect antipeptic, legat de capacitatea substanţei de a se combina cu
pepsina; acestefect este dependent direct de doza administrată;
3. prelungeşte durata de viaţă a celulelor epiteliale;
4. protejează mucusul împotriva efectelor nocive ale refluxului biliar şi blochează
retrodifuziunea ionilor de hidrogen.
Carbenoxolona sodică ( Biogastrone), condiţionată în comprimate de 50 mg se administrează
după mese, de 3 ori pe zi câte 2 comprimate ( 300 mg) în prima săptămână, apoi de 3 ori pe zi
câte un comprimat timp de încă 4-6 săptămâni ( până la vindecarea ulcerului).
Carbenoxolona este contraindicată bolnavilor care suferă de insuficienţă cardiacă, hepatică sau
renală; nu se administrează bolnaviloe care fac tratament cu digitală, decât dacă există
posibilitatea să fie monitorizaţi electroliţii plasmatici şi urinari. Se va administra cu prudenţă în
cazul bolnavilor care prezintă tendinţa de a reţine sodiu şi apă sau de a avea creşteri tensionale.
Efectele secundare ale carbenoxolonei se datoresc acţiunii sale tip aldosteronic: retenţie
hidrosalină, edeme, hipertensiune arterială, hipokaliemie.
Aceste efecte secundare pot fi combătute cu ajutorul diureticelor tiazidice şi al unui supliment
de potasiu; nu se administrează spironolactonă, întrucât aceasta suprimă şi efectele antiulceroase
ale carbenoxolonei.
Metoclopramida. Metoclopramida, printr-o acţiune centrală, relaxează sfincterele şi creşte
peristaltismul şi calibrul căilor digestive, de la antru şi bulb, până la ileonul terminal.
Metoclopramida ( Primperan, Reglan) îşi găseşte indicaţia în tratamentul ulcerului gastric,
combătând greţurile şi vărsăturile ( deseori prezente în această localizare a bolii ulceroase) şi

17
favorizând evacuarea şi golirea stomacului ( ceea ce poate contribui la cicatrizarea mai rapidă a
nişei).
Se administrează înaintea meselor principale, deci de 3 ori pe zi câte 1 comprimat de 10 mg.
Întrucât antropina blochează efectiv acţiunea metoclopramidei, în timpul tratamentului cu
această substanţă se contraindică administrarea concomitentă a atropinei şi a celorlalte
anticolinergice.
2.1.2.TRATAMENTUL IGENICO – DIETETIC al ulcerului gastric se referă la punerea
bolnavului ulceros în condiții de repaus nervos relativ și în administrarea unor elemente care să
excite cât mai puțin secreția gastrică acidă. Pentru bolnavii cu ulcer gastric internarea în spital
este obligatorie , ținând seama de faptul că ulcerul gastric are mari interferențe patologice și
diagnostice cu caracter gastric.
Regimul alimentar constă din administrarea unor mese mai dese, cu volum mai redus și care
să conțină elemente cât mai puțin exitante ale secreției clorhidropeptice. Regimul alimentar al
ulcerului constă din umrătoarele: în primele 2-4 zile de la începutul crizelor se vor administra
mese la 2-3 ore în timpul zilei constând din alimente lichide, semilichide sau păstoase, în acea
categorie intră laptele dulce, brânza proaspătă de vaci, paste făinoase, orez, supe de zarzavat
strecurate, 1-2 felii de pâine mai uscată, la fiecare masă.
După 2-4 zile de asemenea tratament dietetic se trece la o alimentație lărgită, adăugându-se
următoarele alimente: ouă moi, frișcă, supe de zarzavat îmbogățită cu făinoase, cartofi fierți sau
copți, compoturi și se va mări rația de paste făinoase. Prânzurile se vor reduce la 4-5 în 24h
având grijă ca acestea să nu fie voluminoase. Această perioadă durează 3- 6 zile, după care dacă
evoluția este favorabilă regimul va fi lărgit și numărul de mese va fi de 3-4 în 24 de ore. Se va
adauga carne de pasăre sau de vită fiartă, pește proaspăt fiert gelatine, prajituri de casă . etc.
Cantitatea de proteine rezultată din carne va trebui să acopere necesarul de proteine în proporție
de minim 60g în 24 de ore. Dacă crizele ulceroase s-au redus ca intensitate sau au disparut,
regimul alimentar se va liberaliza, incluzându-se cruditățile: legume, fructe, salate etc.
Bolnavul va trebui să țină acest regim lărgit cu minimum de 3 ani pentru ca el să poată fi pus
la adăpost de eventualele recidive.
2.1.3.TRATAMENTUL BALNEO – CLIMATIC Nu se efectuează niciodată în timpul crizelor
ulceroase deoarece în aceste situații favorizează complicații severe. Cura balneară trebuie
efectuată la cel puțin 3-4 luni de la tratamentul unui acut dureros și numai la indicația

18
medicului.Durata medie a unei cure este de 21-30 zile și se efectuează în oricare perioadă a
anului

Diadinamici curenți .Aplicat pentru a stabiliza tonul stomacului și pentru a îmbunătăți


regenerarea circulației și țesuturilor.sindroame dureroase cauzate de inflamatia membranei
mucoase, a eliminat în mod eficient datorită oprimarea motivele existenței lor.

UHF ( cu ultrasunete de înaltă frecvență) terapie.Efectul UHF raze contribuie la agresivitatea


maturitate a sucului gastric și reduce producția.hiperbarica de oxigen.Această terapie este folosit
pentru regenerarea rapidă a țesuturilor și a membranei mucoase a peretelui stomacului, care
facilitează formațiuni rapide ulcer cicatrizare.

Termoterapie .Se aplică în zona pancreasului, zona subcostal dreapta si de jos a spatelui.Prin
intermediul acestui tratament îmbunătățește circulația sângelui în pereții tractului digestiv,
presiune redusa in stomac, manifestări dureroase inhibat.Efectuate prin aplicarea pe suprafață a
diferiților agenți terapeutici( il, turbă și sapropel noroi, ceara, ozocherită) a spus.

Terapia Cuptor cu microunde.Este folosit pentru anomalii dispeptice si dureri


severe.Proprietățile înrudite ale acestui tratament este de a normaliza motilității gastrice și
producerea de acid gastric, cicatrici ulcerații, eliminarea proceselor inflamatorii.

Electrosleep .Acest tip de măsuri terapeutice este reconfortant părți ale creierului care sunt
responsabile pentru organele digestive.

CMT ( curenți modulată sinusoidal).Acest tratament normalizează circulația sanguină,


asigură un efect analgezic maxim, accelerează vindecarea țesuturilor.

Psihoterapie .Această metodă de efecte terapeutice este de a merge prin proceduri complexe,
care vizează atenuarea simptomelor bolii și crearea de condiții pentru a elimina cauzele apariției
lor.Aceasta se realizează prin trecerea de destinație stațiune de sănătate.

Proceduri hidroterapeutice Compresa rece: are efect antalgic, vasoconstrictiv,deci


antihemoragic si antiin-flamator. Ca indicatii, se foloseste inorice proces inflamator acut. Uneori,

19
seInlocuieste cu punga cu gheata. Se schimba la 5 - 10 minute, cand s-a uscat. Este indicata in
abcese, flegmoane,. apendicite acute, hemoragii digestive, cerebrale etc.

Baia kineioterapeutica este aceea la care se adauga miscarile pasive in apa s miscarile active
executate de bolnav, pe perioade de 4 - 5 minute (adica 5 minuti sta in baie, 5 minute miscari
pasive, 5 minute pauza si 5 minute miscari active - ii total 20 de minute), aceasta baie
kinetoterapeutica este folosita in special in an chiloze, redori musculare, articulare, pentru
usurinta miscarilor in apa.

Baile cu plante medicinale (flori de fan, nalba, cetina de brad, musetel, menta) au un bun
efect sedativ si relaxant. Se fac la o temperatura intre 36 - 37°, deoarece esentele continute se
volatilizeaza la o temperatura mai mare. ; Boala reumatismala cronica, nevrozele, H.T.A.
compensata, maladia ulceroasa ; etc. sunt tot atatea indicatii pentru aceste bai.

Baile cu bule gazoase (CO2, O2, aer) se prescriu, tot aproape de temperatura de
indiferenta (35 -.37°), altfel gazul evaporandu-se (sifonul tinut la caldura pierde gazul). Bulele
gazoase din baie se sparg de tegumentul bolnavului, exercitand un masaj fin, un efleuraj care da
o hiperemie activa, scazand barajul periferic. In acest fel T.A. scade, ritmul cordului devine mai
bradicardic, diastola este mai mare, iar afluxul coronarian mai bogat (sunt rezultate ce se obtin cu
digitala). Ele au un bun efect calmant. De aici, indicatia acestor bai in: H.T.A., tulburari
circulatorii periferice (arterite etc), sechele de flebite, nevroze, boala ulceroasa etc. Gazele se
obtin din butelii obisnuite (CO2, O2).
Tratament naturist:
- Filimica (calendula officinalis) - are efect cicatrizant asupra leziunilor mucoase si
cutanate (se foloseste sub forma de infuzie din 5 g planta la 250 ml apa);
- Sunatoare (hypericum perforatum) - se utilizeaza extractul uleios - 1 lingurita de 3 oir pe
zi, cu o ora inaintea meselor principale;
- Tataneasca (symphytum officinale) - alantoina, mucilagiile, taninul au efecte cicatrizante,
antiinflamatoare. Se utilizeaza radacina; mod de administrare: decoct din 5 g planta in 250 ml
apa, timp de 5 minute;
Acupunctura - are efect numai asupra ulcerului prin hiperaciditate si nu in cel cu alt
mecanism patogenic.

20
2.1.4.TRATAMENTUL CHIRURGICAL. Este indicat atât în complicaţiile ulcerului
gastric ( perforaţia, sângerarea şi stenoza), cât şi în ulcerul gastric rezistent la tratamentul
medical ( care nu s-a vindecat complet după 6 săptămâni de tratament medical corect).
Tratamentul chirurgical constă în rezecţie gastrică subtotală, cu îndepărtarea ulcerului şi
anastomoză gastroduodenală sau gastrojejunală; vagotomia, însoţită de piloroplastie, este mai
puţin justificată şi mai puţin indicată în ulcerul gastric.
Teoretic instituirea unui tratament medicamentos în cazul UG necomplicat şi verificat
endoscopic şi bioptic este logic şi lipsită de risc. Cea mai corectă atitudine terapeutică este:
1. Toţi bolnavii cu ulcer gastric să fie spitalizaţi şi supuşi tuturor explorărilor capabile să
precizeze dg. (ex. Radiologic, chimisme , citologie, endoscopie şi biopsie);
2. În acest timp se începe un tratament antiulceros (antisecretorii şi protectoare ale
mucoasei gastrice -pansamente )
3. Dacă rezultatele explorărilor converg către o leziune dubioasă transformată sau chiar
malignă se stabileşte imediat indicaţia operatorie ;
4. Dacă aceste rezultate atestă existenţa unui ulcer benign se poate continua tratamentul
3-6 săptămâni, dar sub urmărire radiologică şi endoscopică la fiecare 3 săptămâni.

2.2.Kinetoterapia in boala ulceroasa.


Efectul exercitiilor asupra organismului Ce exercitii face doar un efect benefic asupra
funcției sistemului digestiv cunoscut de om pentru o lungă perioadă de timp. Cu toate acestea,
doar la sfârșitul secolului al 19-lea deschis posibilitatea unui studiu științific al influenței lucru
muscular privind funcționarea sistemului digestiv. Exercitiul este prescris pentru pacientii care
sunt in remisie, precum și scăderea exacerbare. În complicată și în educație fizică acută reziliat.
Complexul include clase de dimineață gimnastică de igienă, de mers pe jos dozate. performante
excelente poate fi realizat prin combinarea exercitiu cu elemente de hidroterapie și masaj.
Exerciții fizice specifice care vizează muschii abdominali, au un impact direct asupra
tensiunii și diafragmatice exercitii de respiratie intra-abdominale capabil de a schimba poziția a
diafragmei, presiunea se transformă asupra ficatului și vezicii biliare. Gimnastică curativă joacă
un rol important în tratamentul pacienților cu boli ale sistemului digestiv.

Principalele metode pentru diferite boli ale sistemului digestiv este kinetoterapia, exerciții
terapeutice, de restaurare și exerciții de respirație.

21
Principalele obiective ale kinetoterapiei sunt: vindecarea corpului și de a promova consolidarea
acesteia, stimulând fluxul de sange la nivelul abdomenului, pelvis, întărirea mușchilor
abdominali,

normalizare a motorului, funcții secrete, de aspirație, pentru a preveni stagnarea în abdomen,


diafragmatică cerere beneficii de respirație, de dezvoltare funcțiile complete de respirație, care
oferă un impact pozitiv asupra sferei psiho-emoțional.

Este o afectiune caracterizata prin aparitia unei ulceratii benigne, acute sau cronice, la
nivelul stomacului sau duodenului, inclus intr-un complex patogenetic interesand de fapt intreg
organismul, de unde si denumirea de boala ulceroasa.

Ulcerul duodenal - clinic: epigastralgii postprandiale (45-60min), adesea nocturne,


cateodata cu iradiatie posterioara, calmate de alimente, antiacide sau varsaturi; foame dureroasa;
sensibilitate epigastrica si aparare musculara voluntara la palpare; simptomatologie cronica si
periodica; hiperclorhidrie si hipersecretie gastrica; nisa sau deformatii bulbare la examen
radiologic.

Ulcerul gastric - clinic: epigastralgii de obicei postprandiale dar si pe stomacul gol, ameliorate de
alimente, alcaline sau varsaturi; sensibilitate epigastrica si aparare musculara voluntara la
palpare; hemoragii oculte in fecale, anemie hipocroma, hiperclorhidrie.
Tratament: Profilactic (respectarea vietii ordonate, achilibrate, evitarea emotiilor; masuri de
protectie a mucoasei gastrice de traumatizari); Curativ (medicamentos; balneofizical;
chirurgical); Medical-igienic (repaus in perioadele dureroase; evitarea unui mediu familiar,
profesional stresant); Dietetic (in functie de stadiul bolii)
Obiective: 1. Combaterea durerii; 2. Neutralizare continutului gastric hiperacid; 3. Ameliorarea
functiei digestive.
Mijloace: cura interna cu ape minerale; cura externa (hidrotermoterapie); fizioterapie;
climatoterapie; kinetoterapie.

22
2.2.1.Kinetoterapia.
Obiective: 1. Normalizarea proceselor nervoase cortico-subcorticale, inlaturand factorii
patogeni, realizand o odihna activa cu mare valoare in stingerea excitatiilor corticale cu rasunet
in functia digestiva; 2. Combaterea constipatiei, spasmul musculaturii gastrice si duodenale; 3.
Prevenirea unor complicatii ca periviscita; 4. Pregatirea bolnavului pentru eventualitatea unei
interventii chirurgicale.
Mijloace: gimnastica igienica de inviorare; gimnastica medicala; terapie ocupationala
potrivita pacientului; plimbari in aer liber; masajul peretelui abdominal, forma calmanta
In maladia ulceroasa se va tine cont de trei perioade, in raport cu evolutia sa:
Prima perioada incepe in a treia saptamana de tratament medicamentos si dietetic si
cuprinde urmatoarele tipuri de exercitii: exercitii de respiratie toracica si diafragmatica; exercitii
elementare de gimnastica: miscari de trunchi si din articulatia C-F; exercitii simple cu haltere
mici, cu elemente usoare pentru atentie;
Perioada a Il-a incepe in a cincia saptamana de tratament, sedintele cuprinzand: exercitii
libere de trunchi si membre (exceptand miscari de flexie-extensie ampla a trunchiului); exercitii
elementare de gimnastica pentru intarirea generala; exercitii pentru musculatura presei
abdominale; jocuri dinamice cu putina miscare; exercitii de forta cu haltere mici; exercitii de
gimnastica igienica;
Perioada a IlI-a -kinetoterapia se continua inainte de iesirea bolnavului din spital, in
sanatorii sau case de odihna, cand se poate creste mult volumul mijloacelor kineto. Sedinta de
kinetoterapie contine: exercitii pentru trunchi, exercitii cu eforturi dozate pentru presa
abdominala, exercitii de aruncare a unei mingi medicinale usoare, exercitii de tipul atarnarilor
mixte, exercitii de mers simplu si complex, plimbari si excursii, jocuri dinamice fara miscari
bruste: volei, canotaj, mers pe bicicleta.

23
2.3.Complex model de exercitii fizice in boala ulceroasa.
Boala ulceroă este afecțiunea tractului digestive superior caracterizată prin tulburări de tip
nervotic și simptome digestive , ulcerul fiind semnul major al bolii.
Gimnastica medicala se aplică numai în perioadele de acalmieale bolii, de regulă după
închiderea nișei sau postoperatoriu,sub control medical de specialitate. Mai tîrziu , cînd pacientul
este în afara oricărui pericol, se practica gimnastica la domiciliu pentru întreținerea
organizmului. Exercițiile fizice recomandate în ulcerul gastroduodenal acționează primul rînd
asupra sistemului nervos central și reglează tonusul sistemului nervos vegetativ.
Terapia exercitiului sau kinetoterapia în ulcer al stomacului este o parte importanta a
tratamentului din cauza durerii provocate de boală și modificări reflexelor, provoacă reflexe
patologice ale pacientului, care degradeaza toate procesele metabolice din organism.

În plus, dacă vă amintiți că una dintre cauzele acestei boli este considerat de stres cronic,
terapia exercitiu in boala ulcer peptic este necesar, deoarece ales în mod corespunzător
activitatea fizică în gastric va stimula centre podbugornye ale creierului, care nu numai că a
accelera trecerea proceselor vitale din organismdar, de asemenea, responsabil pentru apariția
emoțiilor pozitive.

De asemenea, constanta exercițiu de ulcer gastric au un efect benefic direct asupra


reglementarea nervos al sistemului digestiv.Faptul este că a face diferite exerciții, pacientul
crește treptat aprovizionarea cu energie, creșterea numărului de substanțe tampon, organismul
este îmbogățit în calciu, potasiu, vitamine si compusi de enzime.Cu toate acestea, pentru a
selecta exercițiile cu un ulcer gastric ar trebui să fie atent și în mod deliberat, toate terapie fizică
bună descrisă mai sus are loc numai atunci când exercitii fizice moderate, dar dupa un
antrenament intens de activitate gastro-intestinală este inhibată vice-versa.

Ce exercițiu selecta-m pentru boala ulceroasa Pacienții trebuie doar să-și amintească
tabere de tineret și pionieri în fiecare zi începe cu un antrenament de dimineață.Exerciții în acest
complex ar trebui să fie nu mai mult de 10, acestea trebuie să fie ușor de utilizat și performanța
grupele musculare majore.gimnastica accentul principal ar trebui să cadă pe exerciții de
respirație, sarcina pe mușchii abdominali și de învățare de inginerie contracția voluntară și
relaxare a mușchilor.Acest lucru va reduce excitabilitatea sistemului nervos central și reflex va

24
ajuta la relaxarea musculaturii netede a stomacului.Cu toate acestea, în faza acută și subacută a
bolii, orice exercitiu pe muschii abdominali este eliminat.

Obiective;

1. normalizarea tonusului mentale;


2. setare decelerare și AN de excitație;
3. imbunatatit procesele redox, digestia, circulația sângelui și respirație;
4. contracara stagnarea, procesul de aderare și alte complicații;
5. îmbunătățire AOD;
6. îmbunătățirea sensibilității proprioceptive și puterea muscular;

Indicații și contraindicații . Programul de gimnastică medicală are o durată de 15-20 minute, se


aplică zilnic la circa 2 ore de la servirea mesei. Se folosesc exerciții simple, ușoare, executate
lent și cu accent pe respirație , care să creeze o starefavorabilă.Vor fi antenate în mișcare toate
segmentele corpului , între exercițiile intercalîndu-se pause pentru a nu obosi organizmul.
Pozițiile de lucru folosite sînt culcat, șezind, pe genunchi,stînd. În scopul creării unei stări
emoționale favorabile , exercițiile pot fi executate pe fond muzical. Sînt contraindicate
exercițiile fizice grele, cu încordari fizice mari, care obosesc și enervează pacientul. De
asemenea, sînt contraindicate alergările, săriturile,ridicare și transportul greutăților mari și
exercitiile din poziția atîrnat.

Program de exerciții fizice:

1. Mers prin cameră 3-5 pași cu brațele sus și inspirație, apoi 3-5 pași cu brațele jos și
expirație. Se executa 1 minut.
2. Șezînd depărtat cu măinele la ceafa îndoirea trunchiului spre stînga cu inspirație, revenire
în pozitia inițială cu expirație și se continuă spre dreapta. Se execută de 4-5 ori în fiecare
parte, cu pauză de odihnă.
3. Aceeași poziție: răsucirea trunchiului spre stînga cu inpirație ,revenire cu expirație și se
repetă spre dreapta. Se execută de 4-5 ori în fiecare parte, cu pauză.

25
4. Culcat pe partea stînga, brațul stîng în prelungirea corpului și dreptul sprijinit pe sol în
fața pieptului rotații ale piciorului drept într-un sens și celălalt, apoi se schimbă piciorul.
Se execută de cîte 4-5 ori în fiecare sens și cu fiecare picior, cu pauze.
5. Aceeași poziție: ducerea piciorului drept înainte și înapoi (balans) , apoi se schimbă
partea și se executa la fel cu stîngul. Execuția este lentă , exercițiul se repetă de cîte 5-6
ori, cu pauza.
6. Culcat pe spate cu brațele pe linga corp ducerea brațelor peste cap cu îndoirea
genunchilor prin alunecare cu tălpile pe sol și inpirație revenirea în poziția inițială cu
expirație.Exercițiul se execută lent de 7-8 ori , cu pauză.
7. Aceeași poziție: inspirzție cu bombarea abdomenului și expirație prelungită cu retragerea
abdomenului. Se repete de 7-8 ori.
8. Stînd cu mîinele pe șolduri ducerea genunchiului stîng sus cu inspirație revenirea în stînd
cu expirație și același cu dreptul. Se repetă de cîte 5-6 ori cu fiecare picior.
9. Stînd depărtat rotația brațelor înainte și înapoi. Se execută lent și cu respirații profunde,
de 4-5 ori cu pauza.
10. Mers, 5 pași pe vîrfuri și 5 pași și 5 pe călcîie, timp de 1 minut.
11. Mers prin cameră cu ratații de brațe timp de un minut.
12. Pedalarea la biciclet ergometrică 3-5 minute, în ritm de 10-15 km/h.

Executarea exercitiilor de catre pacient cu ajutorul kinetoterapeutului(fig.6.)

26
Concluzii:
In urma observarii cazurilor de ulcer am constatat ca un rol important in acesta perioada
este si instruirea pacientilor privind complicatiile majore ce pot surveni in cazul nerespectarii
regimului igieno-dietetic, impus la domiciliu.Ceea ce m-a frapat cel mai tare este lipsa de interes
a indivizilor pentru propria lor sanatate. La aparitia oricarui simptom ei in loc sa se prezinte la
medic isi pun singuri diagnosticul fara a face investigatii la medicul de specialitate, pentru a
putea sa previna sau sa trateze orice afectiune din faza acut.
Tratamentul ulcerului gastric este în majoritatea cazurilor de natura medicala . Numai într-un
numar restrâns de situatii se intervine chirurgical , pentru a rezolva complicatiile acute sau
cronice ale bolii (penetratie , perforatie , hemoragie digestiva superioara , stenoza pilorica ,
malignizare ) .
Indiferent de progresele terapiei medicamentoase , sunt o serie de aspecte care nu pot fi
ameliorate fara a se asigura o protectie nutritiva a stomacului si a duodenului . Trebuie tinut
seama ca în boala ulceroasa exista particularitati functionale reactive specifice care nu pot fi
corect influentate decât printr-un regim alimentar adecvat .
Bolnavul ulceros trebuie sa învete ce , când , cât si cum sa manânce ! În acest fel
contribuie la reducerea riscului de reactivare a maladiei , mai ales în cazul în care sunt prezente
conditii ulcerogene ( stari de încordare psihica si fizica , abuzul de bauturi alcoolice , fumatul
excesiv , alimentatia neregulata si presarata cu condimente , rentajuri , carnuri fibroase ) .

27
Bibliografie:
1.KINETOTERAPIE/PHYSIOTHERAPY Vasile Marcu.Mirela Dan EDITURA
UNIVERSITĂTII DIN ORADEA, 2006
2.ȘTEFAN SUTEANU DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL BOLILOR INTERNE ,vol.I
3..http://treatsimply.com/ro/pages/687377
4Boli interne – Prof.dr. Dan Georgescu, Editura National,
Bucuresti – 1998
5. http://ro.emed.org.ua/terapeutic/29615-terapie-exercitiu-pentru-boli-ale-aparatului.html
6. http://cadredidactice.ub.ro/marzadoina/files/2012/12/curs-bazele-generale-ale-
kinetoterapiei.pdf
7. https://www.ghiduldesanatate.ro/01-sanatate/ce-afectiuni-trateaza-kinetoterapia/
8. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/medicina/bolile-sistemului-digestiv-45865.html
9. Gimnastica medicala ,Zalisca Aurelia
10. http://www.descopera.ro/stiinta/15403592-cum-functioneaza-sistemul-digestiv-si-care-sunt-
bolile-frecvente
11. http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-
kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/Kinetoterapia
12. https://ru.scribd.com/document/85072101/re-Kinetica-in-Afectiuni-Degestive-Si-Metabolice
13. http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de%20Medicina/Chirurgie%
20generala
14. http://old.ms.gov.md/_files/14783-PCN_%2520UGD_adult_25.04.14_Tofan.pdf
15. http://www.centrulpreoteasa.ro/kinetoterapia/
16. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/dieta-in-boala-ulceroasa-68785.html
17. https://www.okazii.ro/regimul-de-viata-si-alimentatia-in-boala-ulceroasa-a191523745
18. http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-de-stomac/ulcerul-gastroduodenal.html

28