Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI
MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
I.P. CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE DIN
CHIŞINĂU

AGENDA FORMĂRII PROFESIONALE

Stagiul de practică
(tipul stagiului de practică)

Elevul (a)_________________________________________________________
(numele, prenumele)

Specialitatea 72150 „Tehnologia produselor de origine vegetală”


(codul) (denumirea specialităţii)

Anul de studii IV Grupa TPOV-171

Locul de efectuare a stagiului de practică

La distanță
(denumirea unităţii economice / subdiviziunea instituţiei de învăţământ)

Conducător de practică din cadrul instituției de învățământ profesor


(funcţia)

___________________ / Griza Ina


(semnătura) (numele, prenumele)

Conducător de practică din cadrul unităţii economice________________________


(funcţia)

___________________ / ________________________________
(semnătura) (numele, prenumele)

Durata stagiului de practică: de la


(ziua, luna, anul)

până la
(ziua, luna, anul)

Director adjunct al instituţiei de învăţământ__________ / Cociorvă Svetlana


(semnătura) (numele, prenumele)

L.Ş. ________________________
(ziua, luna, anul)
I. CONTEXT GENERAL
Stagiile de practică sunt parte integrantă obligatorie a procesului educaţional şi se
realizează în scopul formării / dezvoltării competenţelor profesionale ale elevilor, specifice
unei calificări profesionale. Stagiile de practică se desfăşoară în baza curriculumului, care
identifică competenţele profesionale specifice stagiului de practică, activităţile, sarcinile de
lucru şi produsele, care urmează să fie elaborate, cerinţele faţă de locurile de muncă, resursele
didactice recomandate elevilor, precum şi modalităţile de derulare şi evaluare a stagiului de
practică în conformitate cu cerinţele în vigoare.

II. DREPTURILE ELEVULUI ÎN PERIOADA STAGIILOR DE PRACTICĂ


Pe parcursul desfăşurării stagiului de practică, elevul este în drept:
1. să aleagă unităţile economice de profil de efectuare a stagiului de practică (în anul patru de
studii), capabile să asigure condiţii suficiente pentru organizarea şi desfăşurarea stagiului,
iniţiind procedura de încheiere a contractului cu cel puţin 60 zile anterior perioadei de
desfăşurare a stagiului de practică;
2. să solicite recunoaşterea voluntariatului prestat opţional, în acelaşi timp sau consecutiv, în
una sau mai multe instituţii, cu care. instituţia de învăţământ a încheiat contract / acord de
colaborare, cu condiţia respectării Curriculumului în învăţământul profesional tehnic;
3. să realizeze stagiile de practică peste hotare conform prevederilor prezentului Regulament;
4. să pretindă la condiţii de muncă corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului de
practică: echipat cu utilaj, materiale etc;
5. să fie informat în detalii, privind obiectivele şi conţinutul stagiului de practică;
6. să intervină cu propuneri, vizând organizarea şi efectuarea stagiului de practică;
7. să adreseze întrebări conducătorilor stagiului de practică.

III. OBLIGAŢIUNILE ELEVULUI ÎN PERIOADA STAGIILOR DE PRACTICĂ


Pe parcursul desfăşurării stagiului de practică, elevul este obligat:
1. să-şi asume întreaga responsabilitate pentru respectarea normelor de organizare şi de
protecţie a muncii, pe toată durata stagiului de practică;
2. să respecte cu stricteţe orarul de lucru şi să frecventeze stagiile de practică;
3. să se prezinte la stagii în termenii stipulaţi în ordin / extras din ordin de repartizare la
unitatea economică;
4. să respecte cu stricteţe disciplina muncii;
5. să respecte Regulamentul intern al instituţiei de învăţământ şi al unităţii economice;
6. să se comporte academic şi cuviincios faţă de personalul unităţii economice;
7. să se integreze în colectivul unităţii economice;
8. să îndeplinească, în perioada stagiului de practică, numărul de ore conform planului de
învăţământ şi să recupereze zilele orele absentate motivai sau nemotivat Ia sfârşitul
perioadei de practică sau în intervalul de timp stabilit;
9. să prezinte conducătorilor de practică certificatul de motivare / certificatul medical dacă
elevul a lipsit motivat;
10. să realizeze integral cerinţele curriculumului stagiului de practică;
11. să consemneze întreaga activitate în Agenda formării profesionale şi să prezinte Raportul
stagiului de practică;
12. să respecte întocmai prezentul Regulament şi să execute dispoziţiile şi recomandările
conducătorilor stagiului de practică în strictă conformitate cu prescripţiile conducerii
instituţiei.
IV. SARCINI DE LUCRU

Activităţi / Sarcini de lucru


Termen planificat Realizat
Nr.
Activităţi / Sarcini de lucru început/ Numărul început/ Numărul
Crt.
sfârşit de zile sfârşit de zile

07.09.2020 07.09.2020
1. Examinarea activitatii intreprinderii. 2 2
08.09.2020 08.09.2020

Participarea la receptionarea materiei 09.09.2020 09.09.2020


2. 3 3
prime. Executarea acestor activitati. 11.09.2020 11.09.2020

Participarea la organizarea
14.09.2020 14.09.2020
3. produselor tehnoloice de producer a 13 13
30.09.2020 30.09.2020
legumelor marinate.
01.10.2020 01.10.2020
Determinarea indicilor de calitate a
4. 07.10.2020 5 07.10.2020 5
produselor.

Depozitarea materiei prime,


08.10.2020 08.10.2020
5. materialelor , semifabricatelor, 2 2
09.10.2020 09.10.2020
produsele finite.
Vizitarea unor expozitii sau seminare 12.10.2020 12.10.2020
6. specializate, sectii, intreprinderi din 16.10.2020 5 16.10.2020 5
domeniu.

Intocmirea raportului in conformitate 19.10.2020 19.10.2020


7. 5 5
cu programul si continutul curricular. 23.10.2020 23.10.2020

Activități / Sarcini de lucru individuale

Continutul rezumativ al activitatii realizate.

1.Examinarea activității întreprinderii.


1.Descrierea întreprinderii:
,,Fabrica de conserve Servest-Agro” SRL este fondată în anul 1995, fiind amplasată în
nordul Moldovei, satul Corjeuți, raionul Briceni. Istoric această zonă este cunoscută şi slăvită
prin calitatea şi gustul remarcabil al fructelor, legumelor.
Compania este renumită datorită produselor de calitate și gustului remarcabil al fructelor,
legumelor. Fabrica de conserve Servest-Agro produce și comercializează legume și fructe
conservate pentru iarna. Compania se ocupă în primul rând de prelucrarea fructelor,
legumelor producând de asemenea conserve și sucuri naturale din fructe, legume și struguri,
concentrate de sucuri, fructe uscate, fructe de pădure și conserve de fructe și legume.
Compania își comercializează produsele în Moldova și în Federația Rusă. Pe parcursul celor
25 de ani de activitate, întreprinderea a fost ghidată de principiile dezvoltării capacităţilor de
producere cu scopul de a livra clienţilor o gamă largă de produse de o calitate superioară.

2. Starea actuala și perspectiva de dezvoltare a întreprinderii:


Compania are o perspectiva favorabilă de dezvolatre. Un volum considerabil de produse
cum ar fi roșii și castraveți marinați sunt exportați în Federația Rusa. Agenții comerciali din
Rusia, monitorizeaza activitatea companiei și ii vizitează de citeva ori pe an, pentru o
conlucrare mai strinsă și pentru o dezvoltare mai favorabilă a fabricii.
La momentul actual compania are o stare destul de satisfacătoare. Angajații au
echipamente corespunzătoare lucrului care îl execută. Utilajul de asemenea este într-o stare
bună, ceea ce asigura un lucru mai productiv și o calitate mai înaltă a produselor.

3. Principalele activități ai întreprinderii este producerea:


 Legumelor prelucrate și conservate;
 Sucurilor din fructe și legume;
 Roșiilor și castravețior marinați;
 Fructelor și legumelor uscate.

2.Participarea la receptionarea materiei prime. Executarea acestor


activitati.
Achiziţionarea şi recepţia produselor se face numai în condiţiile respectării cerinţelor
din specificaţiile tehnice şi a reglementărilor în vigoare pentru caracteristicile de calitate şi
siguranţa alimentelor. Toate loturile de produse vor fi însoţite de buletine de analiză,
declaraţii de conformitate, certificate de calitate sau certificate de conformitate, după caz.
La primirea loturilor de produse trebuie să se facă o verificare vizuală a containerelor,
cutiilor, paleţilor, sacilor. pentru identificarea prezenţei sau urmelor de rozătoare, insecte,
substanţe chimice, agenţi fizici de contaminare.
Recepţia calitativă a produselor trebuie să se facă în conformitate cu instrucţiunile
specifice de control pentru fiecare produs sau grupa de produse. Pentru o bună urmărire a
intrărilor de materii prime, ingrediente, materiale auxiliare se pot întocmi fişe de recepţie
care să cuprindă un minim de informaţii necesare pentru a asigura trasabilitatea produselor.
Recepționarea materiei prime trebuie realizată într-un termen cît mai scurt, pentru ca
produsul final să corespundă cerințelor cerute.
Paricipînd la o asemenea activitate am realizat că toate loturile de materie prima trec
printr-o analiză detaliata a calitații acesteea. Produsele care nu corespund cerințelor sunt
reîntoarse înapoi la producator. Iar materia prima proprie, care nu corespund tutoror
cerințelor sunt utilizate la producerea sucului și a pastelor de tomate.

3. Participarea la organizarea produselor tehnoloice de producer a


legumelor marinate.
Tehnologia de fabricare a marinatelor:
La fabricarea marinatelor de o calitate înaltă este necesar ca materia primă sa corespndă
urmatoarelor cerințe:
 Proprietăți organoloptice înalte (gust, aroma plăcută, culoare frumoasă, uniforme
după volum)
 Formă exterioară frumoasă, netedă și uniformă
 Păstrarea culorii și excluderea răsfierbirii în timpul tratarii termice
 Folosirea fructelor proaspete, sănătoase, nealterate de vătămări și diferite boli,
fără defecte mecanice
 Folosirea ambalajelor de sticlă de mică capacitate, pînă la litru

Materia primă se folosește în faza tehnică de coacere sau de consum, cînd legumele
ating dimensiunile necesare. Roșiile sunt transportate la fabric în lăzi cu capacitatea pînă la
16 kg și castraveții se transport în saci. Păstrarea se face în caz de necessitate. Calibrarea se
face cu scopul de a selecta legumele uniforme, după mărime, pentru a fabrica marinate de o
calitate înaltă. La calibrare se folosesc mașini cu melc, diaframe, și cilindru.

Sortarea are rolul de a elimina produsele necorespunzătoare, cu grad de coacere diferit


faţă de celelalte produse, alterate sau cu defecte.
După sortarea calitativă şi calibrare, se obţine un produs omogen din punct de vedere
dimensional. Sortarea după culoare se îndeplinește pe transportoarele de insepctare cu role,
care au posibiliatatea de a roti materia primă în jurul propriei axe și de a observa ușor
uniformitatea culorii la suprafață.
Spălarea are rolul de a elimina impurităţile (pământ, praf, nisip). S-a demonstrat că o
bună spălare are o eficienţă asemănătoare cu tratarea termică la 100oC timp de 2-5 minute.
Spălarea materiilor prime se face prin înmuiere, prin frecarea produselor între ele şi de
organele de transport. La roșii spălarea se face numai prin stropire din cauza texturii moale.
Presiunea duşurilor la clătire să fie cât mai ridicată şi să se asigure o spălare uniformă.
Pentru îmbunătăţirea operaţiei se pot adăuga substanţe detergente cu condiţia ca faza de
clătire să fie mai intensă.
În cazul roșiilor eliminarea pedunculului la tomate, se realizează cu un dispozitiv
hidraulic (hidrant), care este format dintr-o microturbină care acţionează un cuţit, ce
decupează zona pedunculară a fructului.

Ambalarea se face mecanizată sau manuală. Ambalajele trebuie sa reziste la


temperature ridicate și presiune, trebuie sa mențină caracteristicile de calitate a produsului
ambalat pe parcursul procesului de transportare și comercializare. Roșiile și castraveții
marinați se ambalează în borcane de sticla (720 ml). La ambalarea se asigura raportul dintre
saramura și produs: saramura care trebuie să corespundă 60-65 : 30-40%. Legumele se
toarnă cu sărămura la temperature 80-85 C. Înainte de ermetiare se controlează pH-ul de 2-3
ori pe schimb. Produsul ambalat se ermetizează și se tratează termic prin pasteurizează la
temperatura de 90-100 grade, timp de 5-20 minute.

Prepararea saramurii
Lichidul de acoperire pentru conservele de legume în apă este saramura cu concentraţie
de 1,5-2%.
Prepararea saramurii se face în percolatoare, rezervoare metalice, care se încarcă cu
sare în strat cu grosimea de 1 m, peste care curge apa. Pentru separarea impurităţilor, stratul
de sare se aşează pe un filtru de pânză. După ce apa străbate stratul de sare se aşează pe un
filtru de pânză. După ce apa străbate stratul de sare, se obţine o soluţie saturată de sare,
conţinând 318 g de clorură de sodiu la litru. Pe măsură ce sarea este consumată, se adaugă
altă cantitate de sare, astfel ca grosimea stratului să nu scadă sub 1 m. Saramura concentrată
se trece în alt bazin, prevăzut cu sistem de încălzire (serpentină cu abur), unde se diluează
până la concentraţia dorită. Temperatura saramurii cu concentraţia uzuală (1,5-2%) este de
85-90oC.
Transportul saramurii de la instalaţia de preparare la dozatoare se face cu ajutorul
pompelor sau gravimetric. Pentru menţinerea temperaturii indicate la dozare, în bazinele
dozatoarelor se montează serpentine de abur.
4. Determinarea indicilor de calitate a produselor.
Ţinînd seama de dispoziţiile speciale pentru fiecare categorie, tomatele
trebuie să fie:
 întregi;
 sănătoase (se exclud tomatele atinse de putregai sau cu alterări din cauza
 cărora devin improprii pentru consum);
 curate, practic fără materii străine vizibile;
 proaspete ca aspect;
 fără boli;
 fără deteriorări cauzate de boli;
 fără umezeală externă anormală;
 fără miros şi/sau gust străin.
În ceea ce priveşte tomatele în ciorchine, codiţele trebuie să fie proaspete, sănătoase,
curate şi lipsite de frunze şi de orice materii străine vizibile. Dezvoltarea şi starea tomatelor
trebuie să fie astfel încît să le permită să reziste la transport şi manipulare şi să ajungă în stare
satisfăcătoare la locul de destinaţie.
Tomatele în dependenţă de formă se clasificată în patru categorii comerciale:
 "rotunde";
 "cu dungi";
 "prelungi" sau "alungite";
 tomate "cireşe" (inclusiv tomatele "cocktail").
Tomatele în dependenţă de calitate se clasifică în trei categorii:
1) Categoria "Extra" - tomatele clasificate în această categorie trebuie să fie de calitate
superioară. Acestea trebuie să aibă pulpa tare şi să prezinte forma, aspectul şi dezvoltarea
caracteristice soiului, nu trebuie să prezinte pete verzi sau alte defecte, cu excepţia unor
alterări foarte uşoare, superficiale ale epidermei, cu condiţia ca acestea să nu afecteze
aspectul general al tomatelor, calitatea sa, păstrarea şi prezentarea în ambalaj;
2) Categoria I - tomatele clasificate în această categorie trebuie să fie de bună calitate.
Ele trebuie să fie suficient de tari şi să corespundă caracteristicile soiului. Trebuie să fie
lipsite de crăpături şi de pete verzi vizibile. Tomatele din această categorie pot să prezinte
următoarele defecte uşoare, cu condiţia ca acestea să nu afecteze aspectul general al
tomatelor, calitatea, păstrarea şi prezentarea în ambalaj acestuia:
 un uşor defect de formă şi de dezvoltare;
 un uşor defect de coloraţie;
 uşoare defecte ale epidermei;
 urme foarte uşoare de lovituri.
 Pentru tomatele "cu dungi" se pot prezenta următoarele defecte:
 crăpături cicatrizate de maximum 1 cm lungime;
 protuberanţe, dar nu în număr excesiv;
 un mic ombilic care nu prezintă o formaţiune lemnoasă;
 cicatrice lemnoase de formă ombilicală cu punct pistilar a căror suprafaţă
totală nu trebuie să depăşească 1 cm²;
 fină cicatrice a pistilului de formă alungită (asemănătoare unei cusături), a
cărei lungime nu trebuie să depăşească două treimi din diametrul maxim al
fructului.
3) Categoria II - această categorie cuprinde tomatele care nu pot fi clasificate în
categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime definite anterior. 3 Trebuie să
fie suficient de tari (dar pot fi mai puţin tari decît cele clasificate în categoria I) şi nu trebuie
să prezinte crăpături necicatrizate. Tomatele în categoria II pot prezenta următoarele defecte,
cu condiţia să îşi păstreze caracteristicile esenţiale de calitate, păstrare şi prezentare:
 defecte de formă, de dezvoltare şi de culoare;
 defecte ale epidermei sau lovituri, cu condiţia să nu afecteze serios fructul;
 crăpături cicatrizate cu o lungime de cel mult 3 cm pentru tomatele rotunde, striate
sau alungite.
Tomatele "cu dungi" pot prezenta următoarele defecte:
 protuberanţe mai mari în comparaţie cu categoria I, fără să aibă defecte;
 un ombilic;
 cicatrice lemnoase de formă ombilicală cu punct pistilar a căror suprafaţă totală nu
trebuie să depăşească 2 cm²;
 cicatrice fină a pistilului de formă alungită (asemănătoare unei cusături).
Tomatele în fucţie de gradul de maturitate se clasifică în tomate cu grad de maturitate de
patru culori: roşie, roză, verde, mată.

5. Depozitarea materiei prime, materialelor , semifabricatelor,


produsele finite.
Spaţiile de depozitare a legumelor vor fi proiectate/construite/amenajate astfel încât să
asigure păstrarea caracteristicilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice a
alimentelor. Mărimea încăperilor vor fi stabilite în funcţie de volumul activităţii, astfel încât
aprovizionarea cu materii prime să fie în concordanţă cu capacitatea de depozitare a
produselor în condiţii corespunzătoare normelor igienico-sanitare. După destinaţia lor,
spaţiile pentru depozitarea alimentelor cuprind:
 spaţii frigorifice (refrigerare şi congelare);
 spaţii pentru păstrarea produselor uscate şi a conservelor;
 spaţii pentru păstrarea legumelor şi fructelor.
Materiile prime trebuie depozitate în aşa fel încât să prevină alterarea acestora şi să le
protejeze împotriva contaminării, asigurându-se păstrarea şi comercializarea lor în condiţiile
de temperatură recomandate şi înscrise pe etichetă sau pe documentele de însoţire. Acestea
vor fi depozitate pe principiul rotării stocurilor, separate pe sortimente, eventual pe zile de
fabricaţie, pentru scoaterea lor la consum înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
Materiile prime, produsele semifabricate şi finite care pot favoriza dezvoltarea
microorganismelor patogene sau formarea toxinelor, vor fi păstrate la temperaturi adecvate,
astfel încât să se evite riscul îmbolnăvirilor.
Spaţiile frigorifice sunt destinate refrigerării sau congelării produselor. Spaţiile de
refrigerare pot funcţiona corespunzător până la o temperatură de 4°C; refrigerarea are
caracter bacteriostatic, încetinind multiplicarea microorganismelor, fără însă a le distruge.
Produsele congelate se păstrează la temperaturi cuprinse -12°C şi -18°C. Există şi
posibilitatea efectuării unei congelări rapide sub -30°C (optim -38°C /-40°C) deoarece pereţii
celulari nu se distrug şi substanţele nutritive nu se pierd; congelarea distruge o parte din
bacteriile patogene şi condiţionat patogene, existând însă posibilitatea supravieţuirii unor
forme sporulate. Specialiştii susţin in unanimitate că refrigerarea asigură preparatului o
conservabilitate redusă in timp (cateva zile, incluzand ziua fabricaţiei şi ziuaconsumului) şi
că păstrarea temperaturii de 0- 3°C pe durata depozitării este extrem de important pentru
inhibarea dezvoltării microorganismelor, a radicalilor chimici/biochimici şi păstrarea
valorilor nutriţionale ale preparatelor. In general, se acceptă o temperatură de 10°C ca limită
critică de siguranţă pentru refrigerarea şi depozitarea preparatelor. Peste această temperatură,
multiplicarea microorganismelor poate contribui la contaminarea biologică a preparatului,
putand afecta starea de sănătate a consumatorului.
Amplasarea spaţiilor de refrigerare şi de congelare se face în încăperi curate, bine
ventilate, iluminate, fără însorirea directă a aparatului, cu acces uşor. Utilajele frigorifice
trebuie să nu producă zgomot şi să nu producă supraîncălzirea încăperilor. In cazul unitatilor
mici, care nu dispun de spatiu frigorific suficient, se poate face pastrarea in acelasi spatiu a
materiilor prime si semipreparatelor care necesita aceleasi conditii de temperatura, cu
conditia separarii lor prin ambalare in cutii inchise, marcate pentru identificare. Fiecare
spatiu frigorific va fi prevazut cu un sistem de monitorizare a temperaturii, amplasat vizibil.
Etichetarea, marcarea ambalajelor produselor finite.
Marca este un element important în strategia comercială a unei firme, deoarece permite
identificarea ofertei agentului economic respectiv şi diferenţierea acesteia în raport cu
concurenţa. Pe de altă parte, marca oferă consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre
produsele de calitate superioară, puse la dispoziţie de către producătorii care şi-au câştigat
deja un renume pe piaţă. Considerată deseori ca fiind bunul cel mai de preţ al unei
întreprinderi, marca serveşte atâta producătorului cât şi consumatorului.
Rolul mărcii:
Este foarte bine determinat în perioada actuală întrucât contribuie, pe de o parte, la
identificarea produsului şi diferenţierea acestuia faţă de produsele concurente, iar pe de altă
parte garantează un nivel calitativ constant pentru consumatori, comunică o serie de
informaţii despre produs, făcând şi reclamă acestuia.
Rolul mărcii se exprim5 prin următoarele funcţii:
1.Funcţia de identificare – marca oferă cumpărătorului posibilitatea să se orienteze rapid
spre produse care corespund nevoilor sale şi care şi-au câştigat o bună reputaţie.
2.Funcţia de garantare a unui nivel calitativ constant – mărcile de prestigiu asigură
garanţia unei calităţi superioare pentru produsul sau serviciul respectiv.
3.Funcţia de concurenţă – marca permite producătorului să-şi diferenţieze produsele sale
de cele ale concurenţilor. Ca urmare a diversificării ofertei de mărfuri, există o diferenţiere a
mărcilor chiar în cadrul aceleiaşi firme.
Exemplu: Mărcile de autoturisme pentru un număr din ce în ce mai mare de modele:
Ford Mondeo, Ford Focus, Ford Mustang, Skoda Fabia, Skoda Felicia, Skoda Octavia.
4. Funcţia de comunicaţie – marca transmite consumatorilor o idee despre produs,
informaţii despre calitatea acestuia.
5.Funcţia de reclamă – este determinată de dinamismul mărcilor şi de publicitate.
6.Funcţia de personalizare – oferă consumatorilor posibilitatea sa-şi afirme personalitatea
prin alegerea anumitor mărci de produse.
Eticheta reprezintă un mijloc de identificare a produselor, de informare simplă şi rapidă
a consumatorilor, de educare a acestora, de înlesnire a operaţiilor comerciale, dar şi de
promovare a produselor pe piaţă.
În ceea ce priveşte produsele alimentare, Direcţia Consiliului Uniunii Europene 76/768
din 1976, referitoare la produsele alimentare, prevede ca eticheta acestora să cuprindă În mod
obligatoriu:
 numele şi adresa fabricantului, comerciantului, exportatorului;
 ţara de origine;
 masa netă;
 termenul de valabilitate exprimat astfel: „a se utiliza de preferinţă înainte
de...........”;
 elemente de identificare a lotului;
 lista ingredientelor în ordine descrescătoare a cantităţilor.
VII. RAPORTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

Numele şi prenumele elevului:


Instituţia de învăţământ:
Tipul stagiului de practică:
Locul de efectuare:
Perioada şi durata stagiului de practică:
Conţinutul activităţilor şi sarcinilor de lucru, inclusiv individuale:

Activităţile desfăşurate şi produsele elaborate:

Observaţii personale:
Concluzii:

Data: Semnătură elevului


VIII. CONCLUZIILE ŞI SUGESTIILE ELEVULUI CU
PRIVIRE LA STAGIUL DE PRACTICĂ

1. în ce măsură consideraţi că stagiul de practică v-a fost util?


a). în mare măsură. b). în mică măsură. c). prea puţin.
2. Identificaţi aspectele pozitive ale stagiului de practică?

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut în cadrul stagiului de practică?

4. Cum apreciaţi climatul psihologic în colectivul în care aţi efectuat stagiul de practică?
a). Favorabil. b). Neutru. c). Nefavorabil.
5. Cum apreciaţi atitudinea faţă de Dvs. a membrilor colectivului în care aţi efectuat stagiul de
practică?
a), binevoitoare şi înţelegătoare, cu acordare de ajutor în caz de necesitate,
b). indiferentă.
c). ostilă.
6. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi?
a). Da. b). Nu.

7. Aţi dori să fiţi angajat la acesta unitate economică?


a). Da. b). Nu.

8. Vă rugăm sa adăugaţi orice alte comentarii, pe care consideraţi necesar să le comunicaţi în


legătură cu stagiul de practică.

Elevul (a) ___________________________ __________________________________


semnătura numele şi prenumele
IX. EVALUAREA ACTIVITĂŢII ELEV ULUI IN PERIOADA STAGIULUI DE
PRACTICĂ
Referința conducătorului din cadrul instituţiei de învăţământ

____________________________________________________________________
_______

____________________________________________________________________
_______

____________________________________________________________________
_______

____________________________________________________________________
_______

____________________________________________________________________
_______

____________________________________________________________________
_______

Nota: ___________

Conducătorul stagiului de practică


________________________________
______________________________________
semnătura numele şi prenume