Cistita acuta.

Plan de ingrijire al pacientului cu Cistita acuta. Tehnica: Sondajul

uretro-vezical

Cistita acută este un sindrom clinic determinat de inflamaţia microbiană a mucoasei vezicii
urinare.

FACTORI DE RISC care influenţează un potenţial ridicat pentru cistita acută infecţioasă
complicată sunt:

- sexul feminin

- vârsta înaintată

- infecţiile intraspitaliceşti

- sarcina

- purtători de cateter urinar

- anomalii anatomice şi funcţionale ale tractului urinar

- utilizarea recentă de antibiotice

- simptomatologie care durează mai mult de şapte zile

- diabetul zaharat

Originea cistitei poate fi:

- uretropielorenală de aceea în orice cistită trebuie explorate şi căile urinare superioare care
sunt calicele, bazinetul şi ureterele.
- vezicală (traumatism produs cu ocazia sondajului vezical, staza vezicală, tumori,
corpi străini, radionecroză vezicală, boli parazitale, ulceraţii).
- in sfera genitală în special la femeie (uretrite, metrite, bartolinite, vulvovaginite, traumatisme
vulvare, anexite).
- la bărbat (uretrita posterioară, prostatită)
- procese inflamatorii abdominale pelviene (abces apendicular, perisignoidită supurată).
Cauzele generale (sindromul Reiter uretrită, conjunctivită, artrită virotică sau
alergică)
Agenţii etiologici sunt similari în infecţiile tractului urinar necomplicate înalte sau
joase. E.Colli este agentul patogen în aproximativ în 70-90% din cazuri, stafilococul
saprofiticus 5% în cazuri şi mai rar poate fi determinat de enterobacteriacee, proteus miravilis
şi Klebsiella.
În cazul infecţiilor complicate ale tractului urinar cel mai frecvent se decelează:
stafilococi şi mult mai rar: Proteus specii; Pseudomonas, Klebsiella, E.Colli, enterococi.
Cistita acută poate fi:

- catarală

- fibrinopurulentă

- purulentă

- difteroidă

- hemoragică

- gangrenoasă

CLASIFICARE

- cistite acute necomplicate la femei înainte de menopauză

- cistita acută recurentă la femei

- cistita acută la femei gravide

- cistita acută la femei la menopauză

- cistita acută la bărbaţi tineri

- cistită acută la copii

- cistita acută complicată – cauzată de boli urologice.

SIMPTOMATOLOGIE

Cistita se manifestă prin trei semne clinice caracteristice:

1. polakiuria (urini mici şi dese)

2. piuria (puroi)

3. durerea (alguria)

POLAKIURIA reprezintă simptomul cel mai des întâlnit în patologia urinară şi se

caracterizează prin micţiuni frecvente şi reduse ca volum.

În cistitele datorate germenilor banali polakiuria se amendează în cursul nopţii spre deosebire
de cistită, datorită bacilului tuberculos în care polakiuria este mai intensă în timpul nopţi.
 PIURIA este semnul major al infecţiei căilor urinare. Piuria reprezintă prezenţa
puroiului în urină, urina este tulbure, aspectul tulbure poate avea diferite grade în
funcţie de cantitatea şi felul puroiului care se amestecă în urină, urina fără luciu, urina care şi-a
pierdut transparenţa, urina mată sau intens tulbure, uneori cu filamente care cad pe fundul
borcanului.

Piuria poate fi manifestată sau discretă, uneori este intensă cu sfacela şi miros putred ( în
cancerele vezicale), piuria poate fi afirmată prin examenul microscopic ce arată prezenţa
unor leucocite polinucleare alterate, alteori la sfârşitul micţiunii apare hematuria
terminală, care în general nu este abundentă, este foarte frecventă în cazul infecţiei cu Neisseria
gonoreea şi chlamidia trachomatis.

DUREREA în cazul cistitei acute apare de obicei o durere terminală la care se adaugă de
obicei tenesme vezicale dureroase. Localizarea durerii are de asemenea o importanţă deosebită,
durerea hipogastrică iradiată pe uretră sau în gland, are localizare vezicală. De asemenea o deosebită
importanţă îl prezintă examenul urinii la emisie. Când urina este tulbure şi asociată cu durere şi
polakiuria se confirmă diagnosticul de cistită.

Durerea este de intensitate variabilă în general destul de vie şi este prezentă pe tot parcursul
micţiunii, exagerându-se spre sfârşitul acesteia. Cu excepţia cistitei gangrenoase, cistita este
epiretică. O cistită febrilă reprezintă de fapt o pielocistită, febra fiind datorită infecţiei
căilor urinare superioare sau a parenchimului renal. În funcţie de etiologia cistitei, la triada
simptomatică enunţată se mai poate adăuga hematuria, disuria şi durerea lombară.

HEMATURIA reprezintă prezenţa sângelui în urină. Examenul obiectiv în cazul când

se suspectează şi prezenţa unei hematurii începe cu examenul urinii emisie. Provenienţa hematuriei
se stabileşte prin proba celor trei pahare. Bolnavul urinează succesiv în trei pahare conice,
câteva picături în primul pahar, partea cea mai abundentă a micţiunii în al doilea pahar, iar ultimele
picături în al treilea pahar.

Dacă hematuria apare numai în primul pahar = iniţială înseamnă că este de origine
uretrală.

Dacă apare numai în ultimul pahar = terminală este de origine vezicală.

Dacă apare în toate cele trei pahare = totală este de origine renală.

În cazurile în care examenul clinic dă indicaţii asupra originii hematuriei, se poate prescrie
un tratament hemostatic, urmând a continua investigaţiile după ameliorarea hematuriei.

În cazul în care explorarea clinică nu oferă nici o indicaţie asupra locului de plecare al
hematuriei, cistoscopia devine un examen de urgenţă, ea trebuie făcută la prezentarea
bolnavului în plina hematurie. Uretrocistoscopia în plină hematurie arată originea vezicală a
hemoragiei.
 DISURIA reprezintă greutatea la micţiune, golirea cu efort a vezicii, este un simptom
frecvent în cistita acută.

Diagnostic 

 sediment urinar

 urocultura cu antibiogramă

 la bărbați – examen rectal obligatoriu pentru hipertrofie de prostată.

Prin examenul bacteriologic al urinii se identifică germenul şi sensibilitatea lui la antibiotice.

Prezenţa germenilor banali nu arată însă şi cauza cistitei.

Un alt examen deosebit de important pentru stabilirea diagnosticului este urocultura.

Aceasta reprezintă însămânţarea germenilor pe un mediu de cultură, dacă urocultura efectuată pe
medii obişnuite este negativă această piurie „amicrobiană” poate fi o tuberculoză urinară, infecţie
fuzospirilară, infecţie virotică sau parazitară care va necesita examene de laborator complementare.
În orice cistită examenul radiologic este absolut necesar.

Tratament :antibiotic conform antibiogramei.

Plan de ingrijire:

Diagnosticul de Nursing actual:- tulburări micţionale, urină tulbure

Pacienta in varsta de 56 de ani se prezintă la secţia Urologie a spitalului pentru tulburări

micţionale de tip polakiurie, usturimi micţionale. Acestea au apărut în urmă cu 6 luni şi s-au
accentuat în ultimul timp ceea ce a determinat bolnava să se prezinte la medicul specialist
pentru internare.

Pe baza simptomatologiei şi a examenului clinic i se pune diagnosticul de cistita acută.

ISTORICUL BOLII: Bolnava este cunoscută cu infecţii urinare repetate, cu 4

internări.

Episodul actual a debutat un urmă cu 6 luni şi s-a accentuat în urmă cu o săptămână, când a
început să prezinte usturime la micţiune, micţiuni frecvente şi reduse ca volum. Pofta de mâncare
este uşor scăzută, şi de asemenea urina are un aspect tulbure. Pacienta lucrează într-un mediu umed.

Nevoia de a respira : alterarea nevoii de a respira manifestat prin dispnee de tip tahipneic a
tunicii cauzată de relatarea despre debutul şi evoluţia bolii actuale.

Obiective: pacienta să respire cu minim de dificultate.

Interventii autonome: Am aerisit salonul, menţinerea unei poziţii care să favorizeze

respiraţia .
 Nevoia de a elimina nu este satisfăcută în mod corespunzător, sursa de dificultate o constituie
prezenţa usturimii la micţiune, hematurie şi piurie, micţiuni frecvente şi în cantitate redusă durere
hipogastrică iradiată pe uretră, dureri lombare

Obiective: pacienta să prezinte micţiuni spontane, nedureroase, să nu prezinte complicaţii

cutanate, respiratorii, urinare, să evacueze o urină limpede fără sânge şi puroi să fie echilibrată psihic

Interventii autonome:

- repaus la pat

- verific prezenţa globului vezical

- am încercat stimularea evacuării prin introducerea bazinetului cald sub bolnavă

- am aplicat comprese calde pe regiunea pubiană

Interventii delegate:

- am recoltat bolnavei sânge şi urină pentru următoarele analize: Vsh, uree sangvină,
creatinină sangvină, ex sumar de urină, urocultură

- notarea rezultatului examenului sumar de urină recoltat în dimineaţa zilei

- administrarea medicaţiei prescrise de medic în urma rezultatului uroculturii

Nevoia de a dormi şi odihni este alterată manifestată prin somn perturbat datorită nicturiei,
somn întrerupt şi superficial: doua ,trei micţiuni pe noapte.

Obiective: pacienta să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ

Interventii autonome: - menţinerea condiţiilor necesare somnului prin: reducerea zgomotului

din mediul spitalicesc- diminuarea intervenţiilor de îngrijire în timpul somnului- asigurarea unei
temperaturi adecvate în salon- aerisirea salonului

Interventii delegate: administrarea tratamentului prescris de medic.

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea: odată cu ameliorarea bolii am urmărit ca
pacienta să dobândească cunoştinţele necesare pentru menţinerea stării de sănătate.

Să fie capabilă de-a folosi aceste cunoştinţe pentru obţinerea unei stări de bine fizic şi psihic.
 Tehnica: Sondajul uretro-vezical
Sondajul uretro-vezical reprezinta introducerea unei sonde prin uretra, pana in vezica urinara,
realizandu-se astfel o comunicare intre vezica urinara si mediul extern.

Sondajul este efectuat cu ajutorul unui cateter sau sonda pe uretra, pana in vezica urinara.

Materiale necesare

- sonde sterile Foley

- cateter din material platic

- sonde sterile Petzer

- musama si aleza

- manusi sterile

- eprubete pentru urocultura (daca este cazul)

- tampoane de vata sterile

- doua pense hemostatice sterile

- seringa

- apa distilata pentru umflarea balonasului

- tavita renala

- solutie de betadina

- solutie pentru lubrifiere

Pregatirea pacientului

–  se informeaza pacientul cu privire la efectuarea tehnicii

–  se obtine consimtamantul

– se asigura un mediu privat pentru efectuarea tehnicii si pentru pastrarea intimitatii
pacientului ( se izoleaza patul cu paravan)

Tehnica – la femeie

Pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii ridicati, flectati si coapsele indepartate

Sub fese se aseaza o perna

 Se acopera bolnava, lasandu-se descoperita doar regiunea vulvara

Asistenta medicala isi pune manusi sterile si se aseaza in dreapta bolnavei

Ia sonda sterila, o lubrifiaza si o prinde intre degetul mediu si inelar a mainii drepte cu ciocul
indreptat in jos

 Policele şi indexul mâinii drepte apucă două tampoane înmuiate în soluţie de oxicianură de
mercur.

 Cu policele şi indexul mâinii stângi se îndepărtează labiile, punându-i-se în evidenţă meatul
urinar uretral care se alfă sub clitoris

 Se şterge cu tampoanele orificiul uretral de mai multe ori de sus în jos, în direcţia anusului.

 Tamponul se utilizează numai la o singură ştergere apoi se aruncă.

 După două trei ştergeri asistentul medical întoarce sonda dintre degetele mediu şi inelar,
aducând-o cu ciocul în sus şi va fi prinsă ca un creion.

  Introduce apoi sonda prin meat la o adâncime de 4-5cm.

  Prezenţa sondei în vezică o confirmă apariţia urinei pe ea.

  Sonda vezicală va fi prelungită cu tubul de la punga urinară colectoare

  Sonda se poate fixa in vezica urinara pentru un sondaj permanent, prin umflarea balonului si
introducerea in tubul aferent de 5-10 ml ser.