Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Document PDF
Document PDF
REVISTEI CRIT10E
12
CALATORI STRAINI
IN
GIORGE PRSCU
Profesor la Universitatea din Iasl
h. AI
1940
IA$I -INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE tBRAWO» - Ilt. I
www.dacoromanica.ro
Opere de G. Pascu
1 Despre Cimilituri, studiu filologie §i folkloric. I Ia§1 1909, II §i III Bucu-
re§ti 1911.
A. Philippid e, prefa(A : lucrare de mare valoare... un studiu Edit de
complect §1 de original asupra cimiliturilor romine§ti precum un altul
nu existA asupra aceluia§ subiect in nido literaturA.
Etitnologli romine0i. Ia0 1910.
Sufixele Rom1ne0i. Bueure§ti 1916. Operii premiatA (eu 5.000 de lei aur)
§1 tipiritä de Academiea Romini.
A. Philippid ei ref*: lucrare de mare valoare.., atit de complectd,
atit de amAnuntitä §i in aceia§ vreme atit de sistematia...
Istoriea literaturii romine din secolul XVI. Bucure§ti 1921.
Istoriea literaturii romine din secolul XVII. LW 1922.
Istoriea literaturii romine din secolul XVIII:
Cronicarii moldoveni 0 munteni. Bueure0i 1926.
Viata 0 Operele lui D. Cantemir. Bueure01 1924.
Epoca lui Clain, 8incai 0 Maior. Ia§i 1927.
Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache $i Miron Costin. Ia0 1936.
Letopisetul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache in legiituri cu
toate letopisetele moldovene01 in slavone0e. Ia§i 1938.
Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere din latine§te. Bueure§ti 1938.
Dictionnaire étymologique macédoroumain. I Les Eléraents latins el ro-
mans, II Les Eléments grecs, tares, slaves, albanais, germaniques, hon-
grois, néologismes, eréations immédiates, obscurs, Ia§1 1925.
Norbert Jo k 1, Indogermanisehes Jahrbuch, XI 227-228; OperA vastA
bazatA pe studiul aprofundat al izvoarelor, de o importantA speCialA in
toate ,pArtile sale pentru filologiea albanezii.
Paul Kr et s chm e r, Glotta, 19/1931 pg. 197-198: prin vol. II (care-1
interesa ea elenist) autorul a fAcut un servidu `important istoriei limbli
romine§ti §1 grece§ti.
Rumilnische Elemente in den Balkansprachen. Genève 1924.
Paul Kretschme r, Glotta 16/1928 pg. 181-182: lucrare meritoasA
§1 pretioasii.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA REVISTEI CRITICE
12
CALATORI STRAINI
IN
GIORGE PASCU
Profesor la Universitatea din lall
ei
1940
IASI - INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BRAWO» - IASI
www.dacoromanica.ro
oL,..Ji
- MUN/CIPIUL UI -
Cei cinci ani, 0 ore 17 10 Iulie 1774 (pacea dela
E$
Chiuciuc Cainargi), in ca tqii, in ritzboiu Cu Turcii, au
ocupat Moldova 0 Munteniea, constitue o epoca importanta din
istoriea Az oralniei.
Inca inainte de Oct. 1769 diplomani din Germaniea prietini
ai Ru0lor tieau desigur de intennea Rusiei de a declara razboiu
Turciei 0 de a ocupa Moldova 0 Munteniea 0 in consecinta
se-ntelege u§or dorinta loi de a se informa despre geografiea
0 istoriea celor dowl pd. A§a ne explicam noi de ce invatatul
german BiischIng traduce in nemte0e tocma In 1769 Descrierea
Moldovei de Cantemir : Histortsch-gesgraphtsch-und polltische
Beschreibung der Moldau.
Indata ce-au ocupat Moldova 0 Muntenia, Ru§ii in00 au
intreprins cercetari geografice 0 istorice cu privire la cele dota
OH. Cercetarile generalului rus Bauer, unul din comandantii
§efi ai armatei imperiale, au fost publicate de dinsul in Mémo-
ires historlques et géographigues sur la Valachie, 1778, 0 Harta
Moldovel, 1779.
In timpul ocupatiei lor, Ru0i au infrodus in cele doull pH,
0 mal ales in Moldova, unde terenul era mai favorabil, forme
de viata cu totul noud, occidentale, precum 0 Intrebuintarea
xnai largA a limbii franceze, punind astfel bazele modernizarii
Rominiel.
tirile publicate in sträinätate despre mersul rlizboiului
ruso-turc au atras atentiea sträinitätii asupra Moldovel 0 Mun-
tenlei, ap cit indata dupa razboiu numero0 calatori 0 aven-
www.dacoromanica.ro
II
turieri au venit in cele douà fad sä-si caute norocul sau Ali
satisfacil curiozitatea. Unii dintre acestia ne-au läsat opere foarte
interesante pentru epoca 1775-1800. Asa, Carra: Histoire de la
Moldavie et de la Valachte, Paris 1777.
Ideia de a studia pe Carra mi-a venit dela preocuparea
de a scrie o istorie a francmasoneriei rominesti. In adevar,
francmasonii pretind ea in Rominiea francmasoneriea a fost in-
trodusa de un oarecare Carra pe vremea lui Const. Mavrocordat
ca Domn al Munteniei, in anul 1735 (D aschevic i, Istoricul
francmasoneriei din Rominiea ; G. Pasc u, Die Geschichte der
rumanischen Freimaurerei, in Siidostdeutsche Forschungen, 4/1939
pg. 297-306).
Atunci am cilutat sa cetesc Histoire de la Moldavle et de
la Valachle par M. C[arraJ, 1777. Am constatat insi ca pre-
ceptorul fiilor lui Grigore Al. Ghica \radii din 1775 este alt
personaj declt cel dela 1735. Opera lui insa m-a atras din mo-
ment ce-am fost surprins de asamanarile unor pasaje ale lui cu
anumite pasaje din Cantemir.
Opera lui Carra se complecteaza cu aceia a lui Bauer,
dovada cä, in editiea a doua a operei sale (Neuchatel 1781),
Carra insus reproduce pe Bauer. Pe de alta parte, inca din
1928 constatasem al Voyage en Krimée, jurnalul de ambasada
al lui Struve, 1793, cuprinde lucruri interesante pentru Romini
(Revista Critica, 2/1928 pg. 232-233).
Studiul celor trei opere m-a pasional, Mint cit interpre-
tarea Ion punea in joc cunostinti multiple de istorie politica, is-
torie literara si filologie.
Observ in special cg, nestiind romineste, de multe ori au-
tor« au scris cu total gresit cuvinte rominesti foarte importante
in chestie, din care cauza mal ales Bauer n-a putut fi utilizat
asa cum se cuvine. Prima grija a fost deci de a restabili forma
adevarata a cuvintelor scrise gresit.
Lucrarea de &fa, gata complect in manuscris Inca din vara
lui 1934, a apiirut mai Intaiu supt forma de articole in Revista
Critica: Carr a, in vol. 10/1936 No. 4 si vol. 11/1937 No. 1
si 2-3; Bauer in vol. 13/1939 No. 2-3; si Struve in vol.
14/1940 No. 2-3.
Ia§i, 13 Iunie 1940. G. Pascu
www.dacoromanica.ro
alleitori strèlini in Moldova si Munteniea
In secolul XVIII
MUNICIP ULU
Sistoire de la .l .z- .cle eVd a Valachie avec une Dis-
L,
sertation sur l'état actu s deux provinces par M. C...
qui a séjourné dans ces provinces'. I Plus je vis d'étrangers,
plus j'aimoi ma patrie. I A Jassy (sic 1). Aux &pens de la
société typographique des Deux-Ponts, 1777. Approbation :
a Paris, ce vingt-cing Janvier, mil sept cent soixante et
dix-sept. mic in 8°, 223 pg.+32 de pagini : titlul, épitre dé-
dicatoire, discours préliminaire §i table des matières.
Autorul cArtii este Carra, cum iscä.le§te scrisoarea - de-
dicatie (épitre dédicatoire) cäträ Printul Louis de Rohan.
Cartea are douä pärti bine distincte : a) una istoricä,
pg. 6-161, §i b) una actual, pg. 162-223, precedate de o in-
troducere, pg. 1-5.
Pentru partea istoricä Carra invoacä de mai multe ori
les annales de Moldavie (pg. 4o, 59, 149), les annales de ce
pays (pg. 13), les recherches que j'ai faites sur l'histoire de ce
pays (pg. 13), odatä les annales de la Valachie (pg. 47), altä.
datä les annales de la Moldavie et de la Valachie (pg. 35), ceia ce
putea face sà. credem cä. autorul invätase romine§te §i utili-
zase letopisetile Moldovei §i 1VIun.teniei.
N. Iorga in Histoire des relations entre la France et
les Roumains, Ia§i 1917, pg. 6o-61, afirmä. cl, in Istoriea sa,
Carra a utilizat : Descrierea 1VIoldovei de Dimitrie Cante-
mir ; cronicile Moldovei in forma datä lor de Miron Costin,
intr-un manuscris lacunar ; i cartea generalului rus Baur
(sic,-ur I).
In Istoriea Rominilor prin cälätori 2, Bucure§ti 1928, pg.
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
c616bre Mathias Corvin roi d'Hongrie. Mais ces deux provinces souf.
frant impatiemment alors tout joug &ranger, songérent bient6t A. 61e.
ver sur le tr6ne un Pince de leur nation. Efienne fut al d'une voix
unanime, et ce héros commence son règne par des succès si heureux,
que les annales de la Moldavie et de la Valachie Font toujours con.
sid6r6 comme le plus vaillant Prince qui ait régné dans les deux
provinces. 11 prit et fortif-ia Bucharest, Crajova et Foczani.
Pg. 3 rind 15-25:
Avant la conquate de l'empire grec par Mahomet second, la
Valachie et /a Moldavie eurent un chef indépendant appell6 Dragul.
Après la mort de Dragul et l'extinction de la famille qui régna fort
peu de temps, la Valachie et la Moldavie pass6rent volontairement
sous la domination de Corvin, roi d'Hongrie, qui les protégea contre
les Turcs. Etienne le Grand fu ensuiie 61u Prince des deux provinces.
Aceste pasaje sint o combinatie confuzá din douä locuri
din Histoire Oth., si anume I pg. 155 nota a), Etienne Prince
de Moldavie, le héros de son siècle. Il vainquit le célèbre
Mathias Corvin, roi de Hongrie... Il tourna vers la Valachie,
qu'il soumit jusqu'a Bucarest, laissant Vintilas pour gouver-
ner la province, si II pg. 61, Mahomet II, nota dd), Cazyklu
Voda, Prince de Valaquie,... Capaluch... les chrétiens l'appellent
Dracula. Je ne scai sur quoi fondé, car ce terme n'a point
d'analogie avec le langage moldave. Il est vrai que Dragosch
est le nom d'un Prince de Moldavie, nnais Dracula est bien
plus ancien que lui.
In graba copiatului, Carra a confundat pe Dracula cu
Drago, pe care l-a schimbat in Dragul ; a-nteles ca.., dupä
Dracula, Moldova si Munteniea au trecut supt stäpinirea lui
Mateiu Corvin, regele Ungariei ; si, din incursiunea fäcutä de
Stefan cel Mare in Munteniea, pän la Bucuresti, a-nteles
a $tefan ce! Mare a domnit deodatä peste Moldova si
1VIunteniea.
Dracula-i Vlad II Dracul, Domnul Munteniei dela 1435-
Dec. 1446.
Nu stiu de unde a luat Carra Craiova si Focfani.
Pg. 36 rind 1 pg. 37 rind 6.
Profitant des guerres où Etienne vainquit le Mare
iVIathias Corvin étoit en- Mathias Corvin, roi de Hon-
gagé de touts c6tés, il [Eti- grie, et lui ravit les passages
enne] lui enleva les passages montagneux de Transilvanie,
montagneux de Transilvanie, qui encore aujourd'hui ser-
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21.
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
qu'on n'en étoit encore que là lorsque j'ai quitté ces braves
gens (pg. 192-193).
Avem aici de a face deci cu patru personaje :
Bal$, un tirar boer, care cAlAtorise in Germaniea ;
2) primul ministru al lui Grigore Al. Ghica Vodä, adicä
marele postelnic (cf. pg. 198: le grand postelnik c'est une es-
pèce de premier ministre) ; 3) al doilea ministru, adica
nand (cf. pg. 199: Le second ministre se nomme le caminar) ;
.4) medicul lui Vodä, un Grec.
1. Tinärul boer Bal$, care alätorise in Germaniea, nu
poate fi decit Iordachi Balf .marele visternic, fecior Lupu-
lui Bals, carele au fost logofät mare. Acesta s-au näscut la
.a.nii dela zidirea lumii 7250 [= 1742], Fevruarie 12, §.1 s-au
sävirsit la anii 7320 [=-- 1812], Martie 23., cum sunä piatra
mormintalä dela biserica Bals din Iasi (Gh. Ghiblnescu, Bi-
serica Sft. Dimitrie-Bals, Iaì 1934 pg. 27-28), care deci la
1775, cind Carra era la Iasi, avea 33 de ani, iar Carra in-
sus avea 34 (rascut la 1743, v. la Grande Encyclopédie).1)
Iordachi Bals era om de culturä superioarA.
La 20 Maiu 1784 cin dipartamentul Dumnealui vistie-
rului Iorgachi (sic,-g-) Bals. serie Iordachi Ilschi Letopisetul
Moldovei de Neculai Costin (ms. Acad. Rom. No. goo, Ca-
talog II 76-77), iar la 18 Dec. 18o6 Vasili Täutu serie 'Adel-
son si Salvini, poveste englezascä, sau jainicá timplare t5.1-
iracitä. depe acea frantuzascä pe limba moldoveniasa. de
Fotis Calafati, si afierositä precinstitului Dumisale Gheorghie
Bals vel vistier' (ms Acad. Rom. No. 558, Catalog II 3o9).
Poate cä la acest Iordachi Bals face aluzie A. Wolf,
Berchreibung, I 274, cind zice cA pintre membrii familiei
Bals (Balisch) din Iasi .se gä.seste unul care se distinge prin
cunostinti solide, in special in stiintile literare (in den schö-
nen Wissenschaften), a fä.cut mai multe cAlgorii In strdi-
nAtate, iubeste literatura..
1) aTingrul Balsch din Bucovina, acum abia student la Viena, care.i
foarte versat in raai multe limbi» (Sulzer, Gesclaichte des transalpi.
nischen Daciens III, Wien 1782, pg. 9), este Vasile Bah, care, incA
tAnAT fiind, a jucat un rol important in Bucovina intre anii 1780.1783
(v. Professor Dr. v. Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der Buko=
vina zur Zeit der österreichischen Militär.Verwaltung, Zveite Bilder.
reihe, Die Jahre 1780 und 1781, Czemowitz 1895, pg. 4670; Vierte
Bilderreihe, Die Jahre 1783 und 1784, Czernowitz 1897, pg. 39.55).
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
gul Ocnei; iarg cele 3 din Munteniea erau (dupä Bauer, pg.
84) la Telega in tinutul Prahovei, la Shinic in tinutul Secueni,
vi o mina mare in tinutul Vilcea, färà." indicatie de localitate.
Printre localitgtile din tinutul Prahovei Bauer pg. 137 citea-
zá Telega 'village avec une maison de boyard, deux fa-
briques de goudron et une saline' ; pg. 129, in tinutul Se-
cueni, Oka [recte Okna] Slanikul 'une saline, ou plutôt mine
de sel, où l'on tire le sel jusqu'L 3o toises de profondeur de
la terre' ; pg. 201, in tinutul Vilcei, Okna 'vine avec cinq 6-
glises de pierre, une de bois et trois chapelles, située sur la
rivière d'Okna',este desigur actuala localitate numitä. Ocna,
Ocnele Mari .ce vi-a luat numele dela ocnele ce sint in loca-
litate, precum vi dela Ocnele Vechi, pAriisite astizi, care se
exploatau de Romani. (Marele Diet. Geogr. a Rominiei).
Sarea moldoveneasa. era de bung. calitate (Cantemir,
ibid.), deasemenea i cea munteneasa : Le sel en est très
bon et du plus pur crystal qu'on puisse trouver ; il est de
la méme qualité que celui qu'on trouve en Pologne A. Wie-
liczka, A. Bochnia, etc. (Bauer, pg. 17).
Le nitre se trouve en abondance dans ces deux pro-
vinces; celui de la Moldavie est meilleur que celui de la Po-
logne (pg. 186-187).
Cantemir, Descr. Mold. I cap. V, semnalase vi el abun-
denta de nitru in Moldova, dar Bauer nu-1 cunoavte in Mun-
teniea.
On compte près de trente mille bétes à cornes qui
sortent de la Valachie pour la Bosnie, d'où elles passent
Constantinople (pg. 182). Et vingt mille bétes à cornes avec
cinq ou six mille chevaux de la Moldavie qui passent par
la Pologne pour la Silésie, la Moravie et le Brandebourg
(pg. 182-183).
0.n voit fort peu de cochons en Moldavie, mais beau-
coup en Valachie, d'où on en fait un commerce considéra-
ble pour la Hongrie (pg. 184).
Le caractère des Valaques est en général plus gai
que celui des Moldaves. Ils ont aussi plus d'esprit et de cou-
rage. Mais on peut dire des deux nations qu'elles ne sont
portées ni au vol ni A. l'assassinat ; elles observent méme rhos-
pitalité avec une sorte de satisfaction (pg. 213).
Bauer pg. 21 remarcá vi el : On entend fort rarement
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
Pg. 22-26, vorbin r, Histoire Oth. II 375
383, La création des Prin davie, Carra introduce pa-
sale de actualitate, din care unele luate din partea II:
Carra Cantemir
Pg. 22. Le Prince fait la ré- Le Prince fait la réponse
ponse suivante... Montrant par suivante... Montrant par ses
ces dernières paroles rinsuf- dernières paroles l'insuffisance
fisance de ses services et ravi- de ses services.
lissement. où la nation grecque Cette coude audience fi-
est tomb& depuis gulls sont nie,...
soumis et r esclavage des Tares. Histoire Oth. II 379-380.
Cette courte audience fi-
nie,...
Pg. 24. Les boyards... et les Le Prince entre dans la
officiers militaires précédant ville d'un pas lent pour don-
la marche, le Prince entre dans ner plus de Majesté A cette-
la ville d'un pas lent, tous en pompeuse cavalcade.
branlant la We, et peu pits Histoire Oth. II 381.
comme ces magots de terre Un Grec A cheval, les &-
que ron tire de la Chine, en triers hauts et les genoux en
croyant donner par lA plus de triangle, branlant la tdte com-
majesté A cette pompeuse ca- me un magot de pldtre, s'ima-
valcade. gine ere le personnage le plus
imposant et le plus respectable.
Carra, pg. 177.
Pg. 26. Alors il se fait une décharge de toute rartillerie,
qui consiste ordinairement en deux ou trois petites pikes ap-
pellées en françois pikes de campagneHistoire Oth. II 383:
Alors il se fait une &charge générale de r artillerie.
Pg. 26. La journée se ter- La journée se termine par
mine par un splendide festin, un splendide festín A l'hon-
où r on s'enivre ordinairement neur de l'officier du Sultan,
et où ron finit par des dan- qui est régal6 par les courti-
ses grecques et moldaves. La sans du Prince.
Wine cérémonie se pratique a Histoire Oth. II 383.
rinstallation des Princes de Si c'est un jour de mariage
Valachie. [Este vorba de petrecerile dela
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
Pg. 295. cosarlt, impôt payé par tout marchand qui se sert
de l'aune dans son trafic Bauer 64.cotartt, cotärit.
Pg. 315. mazir ou intendant de la ville de la part du sul-
tan Bauer 79.naztr, cf. nazir corect ceva mai jos, pg. 316
Bauer 79.
D. Memoriul lui Carra din 1782.Intors la Paris, la 26
Maiu 1782 Carra adreseazä lui De Vergennes, prim ministru al
Frantei, un memoriu pentru infiintarea unui consulat francez la
Bucure0i : Mémoire adressé à M. de Vergennes par le Sr. Carra
sur l'établissement d'un consul français à Bucharest pour les
provinces de Valachie, Moldavie et Bessarabie a l'instar de
celui que la Cour de Russie vient d' y envoyer, Paris, le 26 Mai
1782 (Documente Hurmuzaki, Suplement I, volumul II, 1781-1814,
Documente culese din Arhivele Ministerului Afacerilor sträine
din Paris de A. L Odobescu, Bucuresci 1885, pg. 14-16).
Le projet de cet établissement, incepe Carra, est fondé sur
deux considérations très importantes : l'intérét politique de la
France et l'augmentation de son commerce.
Dupace dezvolta aceste dotal- puncte, Carra da informatii
despre produsele pe care le exportä Moldova, Basarabiea
Munteniea i despre märfurile care s-ar putea importa in aceste
provincii pe baza observatiilor fäcute in Histoire de la Molda-
vie et de la Valachie.
Carra aratä mai intaiu situatiea geogra ficti a celor trei pro-
vincii favorabila comertului :
Ces trois provinces sont arrosées par Niester et de l'autre
par le Danube, qui tous deux se jettent dans la Mer Noire, et
que les navires de 200 tonneaux peuvent remonter à plus de
50 lieues.
Area apoi in ce consista exportul. Dam la stinga textul
din Memoriu 0 la dreapta cel din Histoire :
1782 1777
Le commerce qui s'y fait
entre les sujets du G. S. est
Ives languissant et consiste en :
quelques milliers de brebis Plusieurs millions de brebis
qui passent dans la Romélie se vendent chaque année pour
et à Constantinople, Constantinople, à un lève piè-
ce (pg. 184).
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
longue et sans plis. Cette robe robe langue sans plis, qui leur
s'attache sous la gorge qu'elle colle sur le corps et qui s'at-
serre et laisse une entière li- tache avec des crochets au
berté au ventre qui s'avance dessous de la gorge, de façon
chez ces dames d'une manière que cette belle partie de leurs
très désagréable. charmes s'offre dans toutes
ses rondeurs A r oeil curieux
du spectateur.
Pg. 75. La danse indigène Pg. 174. Leur danse surtout
du pays est ce que j'ai vu de est fort amusante. Hs se for-
plus ridicule dans ma vie. On ment en rond, hommes et fem-
se forme en rond, hommes et mes, main A main, les pieds
femmes, mains en mains, les bien en dedans, les longues
pieds en dedans ; les longues culottes rouges des homilies
culottes rouges des hommes pendantes sur le coude-pied
pendantes sur leurs pieds les et les talons, comme A des
font ressembler A des pigeons pigeons pattus ; les dames cou-
pattus. Les dames sont cou- vertes des épaules jusqu'A la
vertes des épaules A la cein- ceinture, d'une pelisse dont
ture d'une pelisse dont le poil le poil est en dehors, rendant
est en dehors. Les uns et les horriblement le ventre et ren-
autres porten! le ventre en trant les fesses; dans cette
avant et renversent la We en posture, vous voyez leurs bras
arrldre. Dans cette posture, se remuer méthodiquement,
gut ne prate pas et la grace, comme si on les tiroit derrière
on voit leurs bras se remuer l'épaule par un fil d'archal ;
méthodiquement comme si on leurs pieds aller et venir en
les retirait derrière répaule méme temps, de r avant en
avec un fil d'archal, cans' que arrière, de rarrière en avant :
les marionnettes. Leurs pieds, le dos rond, le col roide,1' ceil
ainsi que leurs bras vont en stupide, se tourner en cadence
méme temps d'rarrière A l'a- de droite A gauche, de gauche
vant et de l'avant A rarrière. A droite; et avancer ainsi
Uceil reste stupide et fixe et gauchement et nonchalamment,
la téte est tournée A droite. comme un mulet fatigua qul
tourne en broyant la navette.
Cu aceastä ocazie Langeron citeazA pe Carra,singura
data, dealtfel nu riguros exact : Carra dit assez plaisamment
dans son ouvrage sur la Moldavie :
www.dacoromanica.ro
78
Pg. 76. eravoue que depuis [Pg. 1751. ravoue que de-
que j'ai vu danser les Molda- puis que rai vu ce nouveau
ves, j'ai balancé longtemps genre de danse, j'ai toujours
pour juger si c'était eux qui a- douté d'une chose, savoir ; si
vaient appris aux ours A dan- ce sont les Moldaves qui ont
ser, ou si les ours ont donné enseigné aux ours A danser
des leçons aux Moldaves». ou si ce sont les ours qui ont
enseigné aux Moldaves.
Pg. 76. La musique est aussi monotone que la danse. Ce
sont les Tziganes qui sont chargés de leur chatouiller les oreil-
les; le violon et la guitare allemande et la flilte de Pan A huit
tuyau.x dans lesquels on souffle en les passant et repassant sans
cesse sous les lèvres sont les instruments de musique du pays=
Carra 176, care scrie sifflet in loc de fltite de Pan.
Editiea II a artii lui Carra a fost tradusa in romIne0e de
N. O. Or a§e anu: `Istoria Moldavii si a Romtnii cu disertare
asupra starei acestor douä provincii pe la anul 1781' de M. C ar a
(care a locuit mult timp aici). Coprinzind 0 Memorii istorice si
geografice, cu mai multe note ale traducatorului. Traducere de
N. T. Or a§ean u. Librar editor Christ. Jonninu et Romanow.
Bucuresti, Imprimeria Natzionala a lui Iosef Romanow et Comp.
1857. 4)
In prefatä traduatorul zice (in intregime) :
Acest uvragiu, de o putina importantä istorica in compa-
ratiune cu altele mai complecte 0 mai amanunte, 10 are 0 el
folosul ski propiu. Recomand dar, lectorilor, ca esential al a-
cestei scrieri, Memoriile autorului asupra RomIniel, in care a-
ratä pe larg organizatia, cultura §i starea tärii alit fisicä di 0
moralä. Fiecare va face comparatiune intre cele douä epoce,
adica intr-aceea in care s-a scris acest uvragiu, 0 intre epoca
presinta, i va conchide dui:a voe-i ce va voi.
Observam urmätoarele :
Intru cit scrie `Istoria... de M. Carra'..., intelegem a tra-
ducatorul credea a M= Michel (Mihaiu), pe and in realitate
M = Monsieur.
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
Bauer
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
(pg. 55), marele postelnic (pg. 56), vel clucer (pg. 57), vet pahar-
nic (pg. 57), ve! stolnic (pg. 57), vel comis (pg. 57-58).
Erau apoi boeri de rangul al doilea (pg. 58-61) si al trei-
lea (pg. 61-62).
PAn la 1761 in Munteniea nu era decit un singur mare
vornic.
II n'y eut autrefois qu'un seul vornik. Constantin Mauro-
cordal en établit deux ran 1761, l'un dans le haut et rautre
dans le bas pays. Le premier est juge principal des districts oc-
cidentaux, savoir de l'Olta (Oltul), d'Ordzes (Arges), de Telcor-
man (Teleorman), de Vlaka (Vlasca) et d'Ilfow ; II l'est encore
de Dembowitza quand il n'y a pas de vornik i Tergowist (Tir-
govistea) (pg. 52).
Le vornik juge encore le petit peuple de Boukarest. An-
ciennement il jouissoit de la moitié de la douane de r Obor [,1 au
[..- ou] marché de valezl, el de la troisième partie de robor de
Boukarest. Mais il a perdu ces privilèges par la réforme (pg. 53).
Instituind in Munteniea la 1761 doi vornici, unul de tara
de sus si unul de tare de jos, Const. Mavrocordat a imitat exem-
plul Moldovei, uncle cu mult inainte exista un vornic de tard de
sus si unul de tara de gios.
Pentru slujbele lor, boerii erau plAtiti. Dupä reformä, sa-
larul marelui vistiar a fost insä mult redus :
Le grand vistiar, l'intendant des finances el du trésor pu-
blic, avea multe venituri... Il ne recoil plus depuis la réforme
que 1.500 lews A cheque czwert ou capitation (pg. 55-56).
Justitiea
Matthieu Bessaraba fit imprimer en valaque un code de loix
rurales tiré de Justinien [Indreptarea Legit, Tirgoviste 1652]. C'est
suivant ces loix et les anciennes coutumes qu'on administra la
justice. Constantin Maurocordat établit depuis trots tribunaux, off
l'on devoit juger les procès selon les loix de Justinien. On y de-
volt aussi tenir des protocolles et enrégistrer toutes les procé-
dures (pg. 37).
firmata
Dans les principales vines il y avoit autrefois de grands
capitaines, normmés capitaines de mille [cdpitant de miel, avec
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
Taranii
La aceastä epoca taranii erau de douä feluri : 1) meg1e61
[médziaches], care puteau poseda pamint, §i 2) tarani propiu
zi§i lizarans], care träiau pe pämintul propietarilor §1 erau la
discretiea lor (pg 47-48)*).
Prima grijá a lui Const. Mavrocordat a fost de a face nu-
numaratoarea populatiei, mai precis a tdranilor :
Constantin Maurocordat voulant inetttre d'ordre dans les
finances et rendre en méme tems les impots plus supportables,
fit faire en 1739 un dénombrement de tous les habitans par
petzeder ou billets imprimés (pg. 72). ...Le méme Prince vou-
lant avoir le dénombrement des paysans par peszetes ou billets
imprimés... (pg. 48).
Petzeder pl., peszetes pl. sint gre§eli de scris pentru pe-
tzetes=-- romin peceti pl. (sg. pecete). Este vorba de chitantele
de impozit prevazute cu pecetile cancelariei domne§ti.
Se constata astfel ca la 1739 erau in Munteniea 147.000 de
familii de tärani (pg. 48).
Inca dinäinte de Const. Mavrocordat taranii erau obligati
sä lucreze un numär de zile pe an pentru proprietar. A§a,
Quoique les paysans qui se trouvoient du tems des Au-
trichiens [1718-1739] sur les terres nobles dans le Bannat de
Crayowa ne fussent pas tout a fait serfs, ils étoient obligés a
48 corvées par an envers leurs seigneurs respectifs (pg. 48).
Const. Mavrocordat le-a redus la 24 (pg. 38, 48).
Impozitele
Capitatiea
Le czwert [6vert, §fert] ou la capitation se lève par les is-
pravniks. Constantin Maurocordat abolit les anciennes tallies,
qu'on levoit sous divers noms, et les fixa a dix lews [lei] par
famille, payables en quatre termes. Voila l'origine du nom de
czwert, qui signifie un quart, dont le premier, après le dénom-
brement de 1739, monta a 367,500 lews dans la seule classe
des paysans (pg. 72).
*) Substantivul muntenesc megia§ 'taran propietar de p5minr este tot
una cu adiectivul moldovenesc megie§ `vecin' < unguresc megyés ',mein' < megye
`teritorid.
www.dacoromanica.ro
91
Oeritul
L'oyarlt est une ancienne dime qui fut payée au commen-
cement en nature et dans la suite en argent. Cet impôt a été
toujours en augmentant. Il étoit d'abord à trois parals [pande],
puis A quatre et cinq, jusqu'A ce qu'enfin Constantin Mauro-
cordat en 1748 [recte 17441 le haussa jusqu'A six. Encore ce
méme Prince en 1744 [recte 1748], puis Grégoire Guica en 1752
et Etienne Racowicz en 1765 s'avisèrent-ils d'en exiger le double.
De plus, les couvens, les boyars et les mazils, qui depuis
longtems avoient joui du privilège de ne payer royarit que tous
les trois ans, furent obligés de le payer tous les ans, comme
les autres sujets. Quelquefois les Hospodars tachent de les en
dédommager, en leur accordant des gratifications par des billets
d'immunité, à chacun selon son rang et sa qualité.
Ce tribut est levé depuis la fele de St. Dimitri jusqu'A
celle de St. George. Autrefois les contribuables étoient encore
obligés d'entretenir les commissaires [zapciff, et cet entretien
s'appelloit poklon. Const. Maurocordat ordonna qu'à la place
de ce poklon, on donnat un demi paral pour dix brebis, et que
ceux qui en auroient davantage donnassent encore 27 parals
outre la taxe ordinaire. Cet argent entra dans la caisse de l'Hos-
podar, et les commissaires n'eurent pour tout antretien que leur
salaire (pg. 80-81).
DijmAritul
Le démarit [reete desmarit, cf. pg. 44 dismarttl est rimpôt
sur les abeilles et les cochons ; chaque ruche et chaque cochon
sont taxés A 4 parals [parole] et demi. On établit ici comme
l'ordinaire le droit de poklon pour fournir A r entretien des com-
missaires. Constantin Maurocordat fit payer au lieu du poldon
un demi paral [Para] de trois jusqu'A dix et 27 parals ['Jamie]
de tout ce qui excédoit le nombre de dix. Le terme du paye-
ment est au milieu du juillet (pg. 81-82).
Les grands monastères, les boyars et les mazils sont exempts
du démarit (pg. 82).
Vinaritul
Le vinarit, ou rimpôt sur le yin, fut anciennement levé en
nature comme une dime, mais dans la suite on prit un paral
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
Struve
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
giere la un cias ca acela, §1-au pus mina la ochi *I peste nas. i s-au stivir*It
la patru ciasuri de dzi, *I s-au facut locul acela locul plingerii in ziva aceia.
Vestea au intilnit la drum pre gheneralul Popovce[v], purcesa dupil
cniaz Duminica, *I intr-acelas dzi au vend qi la Ia*i, sara s-au adus oasale
mortului in Ia*i la cfartir. I-au scos maruntaele *I crierii care s-au pus in trei
vasa de argint inbracat cu catife neagra, *i Marti noaptea le-au ingropat in
biserica Goliei dinaintea stranei in care sta Wind, lar trupul balamuindu-s&
*1 in urmatoarele dzile facindu-sa gatire paradiel, Simbitta Octomvrie 11 s-au
dat slobodzenfe de obqte ca 4 sa marga cine va area sa priveascii pre acest
stralucit raposat in casa cfartirului sib. Deci Simbata Wahl dziva *i Duminica
[12 Oct.] pana in noapte au fost necontenita curgere de norod de toatil starea,
vrista, neam *i lege, care navalea spre privire ace*tii atingatoare videri.
Aeldzarea oasalor §i cele dinpregiur parataxi [--= aranjamentb
Toata sala palatului au fost inbracata peste tot cu materie neagra, IA-
sindu-sa numai oarece parte din fere*ti de da inliluntru o lumina pre de ma-
sura. La partea sale despre amiadzil-dzi era fiicutii o inaltare de doua palme
de scinduri inchiete de patru stinjani lungul §1 de tref latul, inbracatil ca
postav ro* §1 cu *irettut *1 acoperita peste tot cu o *toffi prea frumoasA de
fir. Deasupra ace*tiia era un cuvuclion [=baldachin], chip de cerdac acope-
id cu catlfe ro*ie, §1 inpodobit de surguci §1 cu *ireturf §1 ca chiulurl [=-- ?]
de fir, perde/ile acoperernintului hind strinsa in legituri de *Ireturi de fir a-
supra a dzace stilpi inauritl.
Intr-acest cuvuclion era racla cu trupul acoperit pana la piept ca o *tofit
de fir despre panca capului; alature ca capitaiul, o coroana mohorita in chip
de mitra inpodobita, sanan a printipiei de imperie; linga aceasta, o cutie ro-
tunda inpodobita §I pusa pe a*ternut de fir, in care au fost balsamuita mima
vestitulul Potemkin; *f inpregiurul patului, pusa pre rind, pe scaune, cavale-
rifle *1 celelalte inparate*ti date daruri, apoI §1 sfe*nice inaurite li ca alte po-
doabe, cu lumini albe §1 poleite pusa inpregiur ; far pee paretil cei inbracatI
ca negru despee partea capului, inchipuit pre tAbliti prin cusuturl §1 zugraveli,
samnfle vredniciilor §f a biruintilor, §1 steagurI de acela* albu, §i cele mai fru-
moasa cusuturi cu fir si topazurile hiltmiinief razamate, unde §ititlul intru cu-
prinderea tuturor caveleriilor sit afla scris pro o tabld neagrd.
Patru °filar' de garda la cap §1 la picioare zvorind nelipsit, apoi un
rind de convoi [-=.- escorta] ale*i la chip §1 la stat, inpodobiti stralucit, tlind
sabil goale in minA, facea o giumiltate de tarcalan despee partea pe unde intra...
UrmeazA un loc gol, cela ce aratil a relatiea nu-i ter-
minal& si apoi un necrolog in 133 de versuri, din care ultimele
8 slut :
Tinplindu-sa aid in tara
Om ala mare sa =Dará,
N-am gasit ca strickfune
A sa scrie §1 de mine
www.dacoromanica.ro
126
0 scurtA istorloarA
De-o -ntinplare a§a rant
Dziva ce s-au sAvir§it,
Fie in ved pomenit:
Duminicd 1791 Octomvrie 5.
Intre Struve §i Nacu existA o deosebire cu privire la data
cind a avut loe ceremoniea funebrä a lui Potemkin: dupA
Struve la 9 Octomvre; dupä Nacu la 13 Octomvre.
Data de 13 Octomvre este confirmatA §i de o insemnare
pe o carte bisericeascA (Revista loan Neculce, fascic II, pg. 329):
SA sA §tie de and s-au bolnavit Cneaz Grigorie Alixandrovici sfetli§
{--= luminatul] 0 au 0 murit piste Prut, 0 1-au adus mort in Ie§ DuminicA [5
Oct.] 0 1-au tinut in castle Hatmanului mortu 9 dzile, 0 I-au adus di acolo la
Golfe cu mare tfirArnonie, care nu s-au fosf mal vAdzut nimi in lumf, la veleat
di la Hristos 1791 Oct. 13 0 di la Adam 7300 Oct. 13*.
Cele trei vase de argint cu mAruntaele §i crierii lui Po-
temkin au dispArut dela Goliea (Revista loan Neculce, fasc. V
pg. 297-298); dar tabla neagrä se pAstreazA azi la Muzeul Mu-
nicipal Ia0 (Rev. loan Neculce, fasc. V pg. 12).
Depunerea mAruntaelor la Goliea este confirtnatä in 1846
de cAtrA cAlAtorul rus arhimandrit Porfirie Uspenskii (inac-
cesibil)**.
La prohodirea lui Potemkin in Ia*i s-a-ntimplat sa fie §i
polonul Stanislaw Mat achowski in trecere prin Iqi :
Tocmai m-am infimplat la inmorminfarea vestifului Potemkin. Dec/ am
fost a vild casa in care era depus corpul lui. Pe un catafalc inalt era coiful
0 spada lui. Pe 16 taburete erau ordinele 0 decoratiile, pe un al 17-lea lingA
www.dacoromanica.ro
127
cap era un coif de aur. Ofiterii faceau de strajA cu sAbille intoarse spre trupul
lui. DupA aceia am fost poftit la masit In hatmanul Branicki, unde era locul
de intilnire §1 sfat al intemeetorilor confederatiei dela Targowica.
Triumviratul Potocki, Rzewuski, Branicki [nobili poloni rusofili], se o-
cupa ca o treabA uritA [Impotriva constitutiel dela 3 Maiu 17911 La masA ambii
Branicki discutarA ea mine spunind cA tendinta revolutionarA a dietei este da-
unAtoare Poloniei, cAci in curind se incepe rAzbolul, dupA care va urma cA-
derea tArii [a doua impArtire a Poloniel]. Sotiea lui Branicki, ducindu-mA la
fereastä, a-nceput sa se plingii, spunind cif a pierdut Poloniea prin moartea
unchiului el Potemkin, care avea intentiea sA rAdice pe Cazad, sA se uneascA
ea oastea le§ascA $ sA se proclame rege al Poloniei. Mi-a dat a intelege cA
acel proect fiind descoperit, a fost pricina mortii lui, cAci, precum au serfs §i
gazetele, Potemkin a fost otrAvit de un preut (la P. P. Panait esc u, CA-
lAtori poloni in tArile nomine, Bucure0i 1930, pg. 244-245).
Pe locul unde a murit Potemkin s-a -nnaltat o coloanA.
Je veux parler de la place où le prince Potemkin rendit les
derniers soupirs.
Sur le revers de la montagne, on voit une colonne que
l'rnpératrice a fait ériger pour transmettre cet événement A la
posterité la plus reculée. Cependant la beauté de ce monument
ne répond pas parfaitement aux dépenses excessives que l'on a
faites pour le construire. Cette colonne est bAtie en briques. On
y lit l'inscription suivante en langue russe : 'C'est dans cet en-
droit que le prince Grégoire Alexandrowitsch Potemkin, le Tau-
rien, a rendu le dernier soupir, le 5 Octobre de l'an 1791'. Sur
le côté opposé on lit ces autres mots : 'La voilte du ciel était
son toit, et la terre son lit. Ce fut ainsi qu'il quitta le monde,
où siègent l'inquiétude et les soins dévoransi (pg. 90-91).
Noul ora' Nteolai este Mcolareff situé sur le Bog, qui y
reçoit l'Ingoul (J. Reuill y, v. imediat mai jos).
J. Reuill y, Voyage en Crimée et sur les bords de la
Mer Noire pendant l'année 1803, suivi d'un Mémoire sur le
commerce de cette Mer et de Notes sur les principaux ports
commerçants, Paris, chez Bossange, Masson et Besson, 1806,
pg. 271, zice cA °yawl a fost fondat il y a treize A quatorze
ans par un nommé Falleef, desigur prin raport cu anul 1803,
and 1§i fAcea cAlAtoriea, adicA prin 1789-1790.
lar Cherson, pe unde trece mal pe urmA Struve, est une
ville située sur les bords du Dnieper, bAtie depuis quatorze ou
quinze ans (pg. 20).
www.dacoromanica.ro
128
Reuilly op. cit. pg. 271 §i Introd. pg. 16 da' relatii mal
precise: est sur la rive occidentale du Niéper, A cent verstes de
son embouchure dans la Mer et A quarante verstes au dessus
du Bog; fondé en 1774 par Potemkin.
De-aceia Potemkin a §i fost ingropat chiar in bisericA
(S truv e, pg. 21), in mijlocul bisericii intr-un caveau vouté
(ibid. 53).
Este interesant de observat cA Potemkin a favorizat intro-
ducerea berei in Moldova. A. W o 1f, Berchreibung, I Hermann-
stadt 1805, (redactat in 1804), pg. 34-35, relateazA cA
Cu 20 de ani inapoi [deci pela 1784] in toatd Tara Moldovel Ina nu se
stiea nimic de bere. Dar aceasta plAcea lucrAforilor veniti aici din tArile cu
bere si care in Moldova sinf cei mat marl betivi. In ultimul rdzboiu ruso-
tare printul rus Potemkin a poroncit sd se aducd in Moldova bere englezeascd,
care pare a nu fi venit rAu gitlejului pofficiosilor domni boeri. Dupd moartea
acestuia s-au vinduf lAzi intregi de bere si se plAtea bucuros pentru o butelie
5 pAn la 6 piastri. In anul 1793 s-a inflintat la Iasi o berdrie de cdtrd un
Neamt. BAutura preparatd aid era bund f ieftind. Fiindcit insit era fAcutd la
fata locului si nu in Angliea, ea a fost depreciatd f berarul n-a pufut s-o dim&
Potemkin se stabilise la Ia§i la 1790:
Après la prise de Bender, le Prince Potemkin vint s'établir
A Jassy, où toutes les dames russes suivant la cour vinrent em-
bellir le séjour de cette capitale et faire l'ornement des fêtes
que le Prince y donna (Le général conte de Langer o n,
DocHur, Supl. I, Vol. III, fase. I, pg. 92).
9. Struve pleacA din Ia0 spre Crimeia la 9/20 Ian. 1792
(pg. 17), pela opt ciasuri sara (pg. 18).
Trece prin Bender. A très peu de distance de la vine, on
montre encore aux &rangers la place où Charles XII, roi de
Suède, se défendit avec tant de courage et d'intrépidité contre
près de dix mille Turcs et Tatars, avec une poignée d'hommes
qui partagèrent son infortune (pg. 19).
In Crimeia, in satul numit Fortul Jidovilor (le Fort des
Juifs), populat de Jidovi, observA une espèce d'animal que l'on
appele élan et qui ressemble beaucoup aux cerfs: les habitans
s'en servent de plusieurs manières et en tirent le parti le plus
avantageux (pg. 32).Elan este bulgar elenj, rus olenj `cerf.
Elan din Valea Elanului in tinutul FAlciilor este alt cuvint ; rus
jaldnj `freier Grossplatz im Walde; die Waldwiese'.
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
141
169 rind 13pg. 170 rind 1-4 (le Pruth).Asadar Struve de-
scrie cursul Birladului cu pasajul in c,are Carra descrie cursuI
Prutului !
Pg. 303 rind 13 pg. 304 rind 15 (Bohémiens ou Zigans,
Cyganis) =Carra 170 rind 6 de jos pg. 171 (Cyganis, Bo-
hémiens); Bauer 48-49 (Zigans).
Pg. 306 rind 8 de jospg. 307 rind 6 de jos (les danses)=
Cant emi r, Descr. partea II, cap. XVII, pg. 156 trad. Pascu
(felul jocului moldovenesc, 4 rinduri); Carr a 174 rind 8 de jos-
pg. 175 rind 1-12.Cette danse est fort amusante, et se nomme
la chora. Prima propozifie =-- Carra 174 rindul 9 (cu care se
incepe pasajul citat mai sus); a doua propozifie =C antemir
Descr. I. c. Descrie apoi dantal (dantsch)=C antemir, Descr.
loc. cit.AdaugA: Dantsch, expression polonaise (C ant emi r), qui
répond A ce que nous nommons galopade, ou plutôt anglalse.
Revine la Cantemir: Cette dernière est la plus en usage
dans les noces des Moldaves.
Pg. 307 rind 5 de jospg. 310 rind 4 (Kalutschenes=cd-
lucen1)=--C antem ir, Descr. partea II, cap. XVII, pg. 157-158
trad. Pascu.
Pg. 312 rind 2 jos: Je ne veux point quitter cette capitale
de la Moldavie [Jassy], sans dire un mot sur cette province, et
sans donner quelques &tails sur la forme de son gouvernement
et sur le caractère de ses habitants. Dar totu-i plagiat.
Pg. 313pg. 316 (noms anciens et modernes de la Mol-
davie): pg. 313 rind 4-16=C antem ir, Descr. partea I, cap.
I, primele rinduri.
pg. 313 rind 17-23 =Carra 3 rind 4-5, 10-14.
pg. 313 rind 24pg. 316 rind 3=Cantemi r, Descr.
restul capitolului.In pasajul final Struve numeste pe Stefan cel
Mare rol de Hongrle dupA Carra 35.
Pg. 316 rind 3 pg. 317 rind 4 (élection et nomination
des Hospodars)=Carra 4-5.
Pg. 317 rind 5-9 (étendue de la Moldavie) =Carra 162
rind 1-2 de text, pg. 163 rind 11-15.
Pg. 317 rind 10-14 (limites de cette province). Umplu-
turA: nu le poate preciza.
Pg. 317 rind 15-16: Cette province se divise en haute et
basse=C ante mi r, Descr. I, cap. IV, inceputul.
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
145
Pg. 329 rind 17pg. 330 rind 3 (ville de Jassy) --= Carr a
207 rind 3 jos, pg. 208 rind 3-1 jos.
Pg. 330 rind 3: Disons un mot des mceurs des Moldaves.
00tez, dit le Prince de Kantemir, dans la Description qu'il a
publiée de la Moldavie, 6tez il ce peuple sa croyance orthodoxe
et son amour pour rhospitalité, il reste bien peu de choses dont
on puisse composer son éloge». Descr. II, cap. XVII, Despre
moravurile Moldovenilor, alin. 2, pg. 151 trad. Pascu. Este
singura datä cind Struve citeazii pe Cantemir.
Tot ce scrie Struve mal departe, pg. 330-333 ¡os, este tran-
scris din Cant emir, capitolul citat, pg. 151-153 trad. Pascu.
Pg. 334 rind 1-3 (robustes) =Carr a 209 rind 1-3 de text.
Pg. 334 rind 3-10 (bons soldats) =Carr a 212 rind 10 de
jospg. 213 rind 3.
Pg. 334 rind 11pg. 335 rind 1 (les habitants de la basse
Moldavie) =-- Cant emi r, Descr. II, cap. 17, Despre moravurile
Moldovenilor, pg. 154 trad. Pascu.
Pg. 335 rind 1-14 (les habitants de la haute Moldavie) =
Cant emi r, Descr. II, cap. 17, pg. 155 trad. Pascu.
Pg. 335 rind 15-26 (assassinat, vol) = Cant emi r, Descr.
II, cap. 17, pg. 154 jos-155 rind 2 trad. Pascu.
Pasajul 'en géréral ils ne sont point portés au vol', inter-
calat intre cele douä alineate succesive ale lui Cantemir, este
luat deasemenea din Cant emi r, pg. 155 rind 4 de jos a tra-
ducerii Pascu : lurturile la ei stilt putine orI chiar debe'. Este
interesant de observat cgt §i Carr a zisese (pg. 213 rind 8) : 011
peut dire des deux nations qu'elles ne sont portées ni au vol
ni A l'assassinat.
Pg. 335 rind 1 ¡os pg. 336 rind 4 (habillement) =: Carr a
176 rind 13-18.
Pg. 336 rind 5-10 (girit)=C arr a 109 rind 3-9 de text.
Pg. 336 rind 11-18 (instruction)=C arr a 210 rind 3-12.
Pg. 336 rind 19-21 (caractère)=C arr a 213 rind 5-8.
Pg. 336 rind 21-23 (hospitalité)=C arr a 213 rind 11-12 ;
pg. 336 rind 23 pg. 337 rind 11 =Cante mi r, Descr. II,
cap. XVII, Despre moravurile Moldovenilor, pg. 155 trad. Pascu.
Pg. 337 rind 12 pg. 340 rind 17 (les femmes) :
Pg. 337 rind 12-18 (beauté) =Carr a 213 rind 1 jospg.
214 rind 6.
10
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
*) eScarlat (Carolus) a fost ponte cel dintAiu fiu de boer moldovan care
II-a fAcut instructiea §i educatiea in Germaniea, la §coala superioarA din
Leipzig, timp de 2 ani, §i ale cArui relatii intretinute cu oatnenii marl §i in-
vAtati din strAinAtate se videau si din conduita lui. La 1780 s-a- nsurat cu
Sultana, fata cea mal mare a fostului Doma Constantin Muruzi, §i-§i construi
o casA a§a de frumoasA, in totul dupA cel mai fin gust european, cum pAn a-
tunci nu se mai vAzuse alta in IaS. Dar dupA ultimul rAzboiu cu Turcii s-a
dus cu toatA families sa in Rusiea» (A. W o 1 f, ibid. I 268).
41In oarecare Sturdza, om distins $i indatoritor, trAitor la Hotin la 22
Fevruar 1640 (P. P. Panaitesc u, CAlAtori poloni in tArile romine, Bucu-
re§ti 1930, pg. 46) este desigur alt personaj.
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
Kraze.Creata.
Bucharest.Bucureei.
La rivière de Sabare.Valea Sabarulul.
Kalugaleni, pg. 110 Kallgulini.Ccilugetrent.
Adaja, 0 pg. 111.Pronuntare ruseasci pentru Odaja, azi
Daja (Dala) in Bulgariea.
La pg. 109 mentioneazä Talastoun pe riul Kilneschil.Ta-
lastovn---Fälei stoma, Kilnescht1=Clini0ea, afluent al Neajlovului.
Traducatorul francez n-a-nteles cueva nume de localitati,
anume : K/ein-Derbent si Gros (sic,s.0-Derbent (pg. 133), in
loc de Petit-Derbent si Grand-Derbent ; apoi Gross-Bobrick
(pg. 362, 363) In loc de Grand-Bobrick.
0 gresall de serfs este si cea dela pg. 138: riz, que l'on
appelle pilast.Pllast.pllaw (ortografie germana), turc pilau,
romin pilaf.
39. Casi Cerra, Struve nu da nido refering despre dinsul.
Desi jeune Russe, mi stim ce cauta autorul la Viena, lar din
modul cum descrie Rusiea, vedem ca null cunostea patriea.
Poate ca tinarul rus era originar din Moscova, de unde
plecase de mic copil. In adevar, vorbind de acest ores, autorul
zice (pg. 57): Cette ville a beaucoup gagné depuls une vingtalne
d'années, du cóté des moeurs, du gad et de la beauté des
maisons.
Se pare chiar a plecase din Viena cu oarecare recoman-
dap la Moscova, caci, del nu sta aici decit opt zile (5-13
August, pg. 56, 57), el ii invitat la o petrecere a contelui $e-
remetov : J'assistai a une très belle fête donnée par le comte
Scheremetof a Kuskowa, une de ses terres, située a très peu
de distance de Moskow, dans une contrée coupée par une infi-
nité de bois charmans, petrecere pe care o si descrie in ama-
nunte (pg. 58-60).
Va fi avut recomandatil si la Petersburg, cad, Indata ce
ajunge aici, ii invitat la petrecerile dela curte : A Petersbourg...
J'y assistai a différentes fétes données par la cour a roccasion
de l'anniversaire de la naissance des princes de la famille im-
périale, pe care le si descrie (pg. 61-64).
Prin relatiile pe care si le crease astfel, Struve reuseste
si fíe admis a face parte din ambasada lui Kutuzov la Cons-
tantinopol :
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
TRBLR DE MRTERII
Carra
Pg.
Femeile38
Justitiea
Cultura.
Barbatii
Cereale
Fructe ,
.
Plante tinctoriale
.
.
.
. 25
32
37
39
41
43
Albine . . . 44
Vinuri, oi sl muere 44
Tigani, Armen! si 45
Evrei.
Munteniea: Alex. VodA Ipsilantl 46
Iasi . .. 47
Bucuregti . . 47
Saline . . . . 47
Nitru . . 48
Vile, cal sl porci . . 48
Caracterul Valahilor . . . 48
Fabrici de postav si costume . 49
Piel de lepure . . 56
Limba romineascA . . 57
Date geografice . . 58
www.dacoromanica.ro
156
Pg.
Bauer
Opera . . 81
Reforma lui Const. VodA Mavrocordat 85
Administratiea . 85
Justitlea . . 87
Armata . . 87
Clasele si categorille sociale. . 88
boeril . . . 88
eclesiasticii . . 89
taranii . . 90
Impozitele . . 90
capitatiea . . 90
oeritul . 91
dijmilritul . 91
vinäritul . 91
vileihdul. . 92
pogondritul . 92
Expunerea reforme' de Const. VodA Mavrocordat in Mer-
cure de France . 92
Reform A revolutionarA . . 93
Soarta reformei . 94
Critica reforme' . . 96
Note
istorice'
Ron:dan urmasi al luí Traían ..
Caracterul Muntenflor. .
,
. .
97
97
97
Tfganii, Armenif si &va . 98
Cultura. . . 98
www.dacoromanica.ro
157
Pg.
Textul . . 99
Terminii specific rominesti . 99
Cuvinte deformate
Brasle si mazili 102
Ruptasi . . 103
Negustori . 103
Impozite . 103
Influenta operei lui Bauer . 105
Traducerea greceascA a lui Lazaros . 105
Utilizarea (plagiat) de Hugas Ingigian 105
Struve
Opera . . . 118
Galitiea, CernAuti, Herta, spre Iasi . . 119
Iasi . . 121
Potemkin 9 . 123
RAlatiia lui Gh. Nacu din 1791 . . 125
Nicolal, Nicolaev . . . 127
Cherson . 127
Bender, Fortul Jidovilor . 128
Moscova . . . 129
Ociacov . 129
Dubasar . . 130
Tutora, locuinta feld-maresalului Romanzow . 130
Iii§i . . 132
Galata . . . 134
Birlad, Focsani, Mira, Odobesti . . 134
Rimnic, Bucuresti . . . 135
Constantinopol . . 136
Bazargic, MAcin, BrAila . 137
Plagiate . . . 137
Galati . . . 147
Pechea, Puteni . 148
Iasi . . . 149
Mica, locuinta lui Romanzow . 150
Ocna, generalul Sfurdza . . 150
Petschannoi-brod . . . . . 151
Numele de localitäti redate gre§it 151
Biografiea lui Struve . 152
www.dacoromanica.ro
indice de cuvinte §i lucruri
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro