Sunteți pe pagina 1din 188

AUTOR Nr.

20 SEzuATEOLOGICA Nr, 20

LUCRARIPRIVITOARE
LA TESTAMENTUL
NOU Diacon Dr, GRIGORIE T. MARCU
_ ..BATACIT| NESTilNDSCRtpTURil.-E. Desprefotosulci- Prolesor Ia Academia teologícà
-Andreianà"
tirii SfinteiSóriptuiigi despretàlcuireaei. Sibíu1988,p. 32.
- PROFESORULDr. V. GHEORGHIU.Omul si ooera fl
(,,Contributiuni la StudiulTestamentuluiNou,,nr. il. Sibi, (9
1939,p. 36.
-.SAUL DIN TARS. Cu o prefa!à de P. Sf. Episcop
NicolaeColanal Clujului(,,SeiiaTdologicà"nr.4).' Sibiu
19 3 9 , p . Xl l*126.
- :PAULINISM Ql STOICISM.Schi!à comparativà,
Anuarul XV (1938--1939)al Academiei teologice ,,An-
dreiane"din Sibiu,p. 131--139.
în:
ANTR$tr$EÚGHA
- INTRODUCERE lN TEOLOGIABlBt-lCA,în: Anuarul
XVI _(1939-.1940) al Academieiteologice,,Andreiane"
din Sibiu, p. 36--51.
- STUDIIBIBLICE(..Contributiuni la StudiulTestamen-
tului Nou" nr. 2), Sibiú 1940, gi. vttt+too.
ALTE LUCRARI cu o PREFATA.
DE
DT. VASILE GHEORGHIU
- LACRIMI PENTRU OCTAVIAN GOGA (Biblioteca
FOR nr. 16). ln colaborarecu [. ,Mateiu,l. Goron Ei Fl. PRoFES0R I, R,
UNTVERSmAR
Mureqanu;Cluj 1938, p. 32. À1EMBRU
ON,AL ACADEÀ1IEI
ROMANE

_-u\t FRAGMENT DrN TSTOBIA RECUNOS-T|NTEI


ARDEALUIUI ORTODOX 'FATÀ OE MITROPbLITUL
AN.DREJU :$AGUNA. BucuregtijTiposrafia Cà(ilor bi-
sericeqti,1939, p. 14.
- PROBI-EMATSECTELOR.Constatàri si remedii.în:
Ag1elecongreselorAsocia{ie-lclerului,,Andreiu$aguna"
(xll--xvil). Eiuiu tg+0, p. i85--go1.
- LfNDE"ESTE'Sl UNDE NU iESTE HRISTOS?'Sibiu
19 4 O p.16
, .
- MITROPOLITUL'NICOLAE .AL ARDEALLfLUI..Bio-
bibliografie,'în: OmagiuInaltPreaSfintieir:SaleDr.'Nicolae
Bàlan, S{itropolitulArdealului,la douàieci de,anide arhi- vv/ / i
Sibiu 194O,p.,6b--128qi : ,;RevistaTeologicà"
,p-+g:tqrire; ti rtq 4' I lltLr')
XXX, l94O p. 211;288. it
_ BISERICA .ORTODOXA ÎNNINTEI\4ERGATOAREA
STATULUI'NATIONALISTROMAN. $ibiu 1940, p. 30.
SI3IU, 19+L
ddp
ì11

t\ .
Uwudnt înaínte
l-'r' I ,l
^

.)).

In urennrríle Teslantentului Vechíu omenír:ea.aioCf

,SIBIU
- : , T I PAR U LT IP O GR AF IE i ,A R H IDIE C E ZA _
N E1941

*v-
CÚVA,NTTNATNTE
sdJ înconjurdm credinlù gí dragoste, pentru ,u de_
-.cu,
aeni íordgí ,,copìi meoscd aiala lor cregtind în situafiunile, în cari.se
dragí" il f"t îru^on"nu. gd.seou,
Ldmuririle de sus oswra soartei
o ua aueaBiserica Domnuluí lìsus H
le comunicd.euongelistal loan în Apoc
se desprinde, cd omenirea, fiind rea
ua 'trebui:sd treocd ,pr.in marí {rdm6t
,,^-9:1lg!eltgtii sinoptici aratd cetitorílarlor, cd Domnul.
-iiu^- grele str.úmtordri gí ,necazuF| ,púnd
'/rsus f/rrbtos estecu adeuàrat Messiagt iiirlia
nezeu, care S'o întrupat între noí:. conuingerea,cd în .zsdar încearcd sd_
pdmdnt o fericire mai trainìcd, pà
trece g-iaa face 'loc unui"pd,màntnou
nou, $ì nurnai .cei ce gi-au pus .încrr
gi poartù.pe frunlíle lor semnul ,,Cr
uor moSteníla Domnul o aiald în uec
Cu aceste mdrele perspectiae inc
a Nouluí Testament.
laonghelistul Luca în Foptele Apostolilor ne isto_ , .. ",TA?dryI gi deosebit de zelosul profesoraí studfufui
riseste, drm înudldtura ;lrfilí;l ;,a rdsp-dndtt, biblíc ai al exegezei Testamentului Nou dera Academía
relatiu scurt, în iot cupriníui -*"intit-Í;;;;i""'grnro_
în timp p_ologicà u,Lndreianà" din Sibiu, Dr, Grígorie T,
7omgn, Marcu, în lucran:ea- .prezentd,pe ,careo ptbltcA'iib fífl;l
"lnlopo,logio lPgulind", .lucrare care i-a serait ca iezà
re a fost înurednícít sà_L de Doctorot Ia Facultatea de Teologiedin cernàifi,este
:oniurat de toutd strdlucirea preacupat de .Iatura core priuegte ,omufui
de sub tirania'pàcatuÍut, t'eînoirea.gi înobíIareaIuí ffi-
-emanciparea
fleteascà,^dupd_cums conceput-o, h .timpul sàu, sf,
Apostol PauL ,fn.acest ,scop autoral aduhd, ci multó
sfrguinfdr:tot ceeace.sf. Apostolpoul a;spusîn uceastó
direclíe, Ie onalizeazà pe't9at9,în ;spirit oitti, fíti
::,;# ;:{;,""fi,!,ug!#,,
pí de Sus, o uiald
matizes"à dupd principíile loliaeí gi ale psífuilogíeí
gtiinfiftce,
"írtn_

noud .,)îrt Na'numai atàt. Din wemurile sf../postól p"atit tgi


purile lor iertfd'uie, sfdnidn p-6núin:aremurìle ,nosstrp au ,trecut opróape doart.mii
de ,ani, In atremea-sceastunu ;ó'a
,:ú,*r,l:,{:,,#íÍ'T,r"i;i4T;;',;!:z:x;:l;L,,,Yf
#
maí,muft':îndruntdri'pràitlín,' *;,i;i";-;d-,si'-íato"_
se.iaearcà..pe orizonhil cregtinàtdtii
aiafd., tccri fiu1naì .ltn :searrrld.
"putut
.ea'ìta,cs,sd.ru,
y,.alte curcepfíi ;de
.într:aioote, de reiiia sL
tttcifiune,:în osre .:omul,se efiseo,la ínceptit.i!i .în ;cfirc-a
VI
VII _
Dr.'TASILE GEEORGHIA CÚVANT TNAI NTE

uiLrîts mui. apoi în urnta înstrdindrii lui de Acelq care-i cdr{i ale Testamentului Nou, gralie ínspiralíei lor diuine,
esle izuorul uieNii. Unií stdteau pe punctul de uedere,, sd. pdtrundd în mdsttrd cdt maí deplind în cercurí tot
cù omul în urnta cdderíí sale's'a tniAutapt:complecta- ntai largi.
Cu dorinla fierbíntet cd prezenta scrier:e d tdnd-
ruluí gi deosebit de harnicului prafesor aI studiuluí
bíltlic ql Testantentului Nou Dr, Grigorie T" Il4arcu, sd
fie îrnbrdligtttd din partea tuturora ca o {àclíe de lumínó
cdlduzítoare gí cu toatà drogostea, pentru a ne reîn-
uiorq gi reconforta sultletegtecu |umína mereu strd'[uci-
loqre gi caldd a conceplíei cregtine a sfinNílor autori g[
a resinfii Sí noí tot farmecul neîntrecut aI cuuàntuíut
[or înaripat, recornancl cdlduros scríerea prezentd .tr-
felicít clín toatd iníma pe autor.
C u t - P íatra-N eam|, 26 D ec enrv ríe 1940

pdtruns adeudratul înleles aI scríerilor Pauline gí gr-o Dr. VASILEGHEORGHIU


prof, uni v . l , r,
tentehtít concep{ia sa cregtínd.pe o cunoagtere ieald a
adeudrurilor, carí îi stau Is bazd, In aceastd legdturd
dd ideí.îmí pare deosebit de bine, cd pot constata, cF,
autorul scríerii de fald este stdpdn pe materia, de care
se preocupd.

solidd gi traínicd a scrierílor-luí ulterioare..gí cd ua Sti


sù.fq.cd,ca lunúna gi cultura, csre radiazd'din sfhttéle

- VIII x
CUVANTULAATORULUT

cari í-am audiat acolo - Dr. F'riedrich-WíIhelm Maier, D, Dr.


Gustau Hoenniche (f), D. Dr. Ernst Lohmry,er $i D. Herbert
Cuudntul autorului Preisher - m'am împdrtàqitneîntrerupt de cele maí bunoîndru-
mdri Si de-o îndatoritoare dragoste.
Indemnul de a md pregàtí pentru Studiu! Bibtic Audnd rdgaz destul pentru studiu Si mai aíes miiloace ex-
sl Testq_ celente, am ldrgit subiecful ales, tratónd întreaga Antropologie
mentului Nou gi míjloocele necesoreîn acest scop
Ie datorez Inarf Paulínà, din care fdcea parte íntegrontd subiectulpomenit,
Prea Sfinyiet Sqle D. D. Dr. Nícolae Bàlan,
mítropolitul Ar_ In lunie 1939 am prezentotmonuscrisul Facultdlti de Tbo-
dealuluí. Subiectul monografiei ocesteìa,tot
a1a. logie din Cernduti. A fost ultima tezd de doctoratpe carca cen-
Trimis pentru studií de speciarízatre
- la Ateno - în anul zurat-o Pàr. Prof. Dr. Vasile Gheorghiu în strdlucita Sa spo_
Fcolor1933-34 - om începutsd md preocup de_tezade doctorat
pe care urma sd o prezint Focultdyii stolie de aproape patru decenii: în toamna aceluiason, cel maí
de Teologie .din Cernduli, mare teolog bíblic pe core l-a auut ureo datd Ortodoxis romd-
Am ogternut pe hdrtie càteua subíecte
de naitrd' exegeticd, pe neascd se despdrlio încdrca! de cinste gi urednicii de catedra care
cari le-am adus Ia cunogtin{a /. p. S/.
Mitropolit Nicolae, ctl i-o fost atdt de dragà. Màndru de-a md putea reuendica eleu q[
rugdminteade a bíneuoisà-'i spund cuuóniul.'Rdspunsul
n,o în_ .SrÍu pi dornic purures de-aí urma pilda, exprim I. p. C. Sa/e
tórziat sd uind, Intr'o scrisoore cu data
de lO Alr:ilie lg3i, I. Pdrintelui Profesor Dr. vasìle Gheorghiu cere mai simfite mul-
f' qf' '9o i'i exprima dorinro de a rdsa pe maí tàrziu arcdtuirea
de Comentarii (eu depuneamstdruínle pentru lumírí pentru ínteresul ce I-a ardtot totdeauna fatd de modestele
epistolo càtre Filí- mele strddanii, pentru pouelelede cari m'a fdcut pdrtagcu o rard
p:.nù ;: de a lucra pentru doctorat
un'suhiect àn fnotogio Bibricà. generosítate sí pentru lumínoasaprefald cu care a bineuoit s cinsti
èI pmtru ca sd-mÌ ugureze luarea unei hotàrîri în aclú sens, 1.
P. SL Sa mí-a indicat o listd cu Iucrarea aceasta.
fose subiecte, pe cari le-a sta- Modíficatd sim!ítor prin amputdri necrurdtoare numdroase
bílit în coloborare cu p. s/. Episc'opNisotae sí
colan ar crujurai, addugiri, lucrarea apare acum în selecta colec{ie ,,Serrc Teo_
atunci rector al Academiei teologice
,,Andreíane" din S;fiiu St logicd", întemeiatd gi gospsifiTitd cu neîntrecutd iscusinld de I.
titularul catedrei Ia care um bucurio st
osfenesc eu astd.zi. P. ,Sf. Mitropolit Nícolae ol Ardealutuí.
Le uoiu fi recunoscdtorpururea. Mi_au deschis.ochíi
- asupra Pentru tot ce a fdcut ca sd md împdrlàSascdde o.pregó-
celei mai frumoase ramuri a studíuruí
Testamenturui Nou. A fost tire satisfàcótoare - ;i o fdcut întriadeuàr totul - exprim I.
o zi more în uíata mea dceea în care
am ailes,din lista primirú, P. ,sf. sale cele maí respectuoase
,rr mullumiri.gí toatd recunogtínla-
::bj:\' :g,r"J _r.roii;; fdr;;' noudîn reotogiap-au_ mea.
t!,::;,. dota de Maiu 7934.aueomsi legiuíta înciaíinSareo
:" .Z!
tnatt Írea cucernícìei sare pdrinterut Arhtprcsuiter Prea sfinyttuluí EpiscopNícolae colaa - de acdrui aprinsd
'Vasíle G_hcorlftiu, Mitrofor Dr. -
drogoste pentru scrtpfuríle pauline ,mram.molipsit
,títularulcatedrei i Studful tsíb,IicoI Testa- $i eu - it mut--
mentului Nou de la Facultotea de Teoligie lumesc din toatd ínima pentru ,ínteresìr ce I-a orùtst fatd de-
dín Cerniutí. aceasld lucrare gi ca osebire pentru 'íncurajdríle gí îndrumùríle.
,-^^!u!ul început,la Atma, a fost iontinuat în ceí:iloi ani.,
(1934-36) de carí m'a.fdcut púrtog în toatd ,bunduremea.
de studíipe cari t-om fdcui'ra Facurtalire..Jniootogin
r3malzo'c{llicd gi protestanfd-euanghelícd Síbía, la Prazntctl Sftnltlor TreI .Jerarhl, J94I
de,la Uniaersítateadirt
-oresnu, uin portea renumí!ìlor profesori .de Testumentul Noupe AUTORUL

x
fl
CUPRINSUL

P artea II
E SE N TA A N TR OP OLOGIE I P .1{ U LIN E
Pa[ina,

CUPRINSUI- C A P ITOLU L V r C onc epfi a paul ínà a ís tori ei


1, P aral el à i n tre i ntài ul s i al doi l ea ,A .dam ,
131-143"
1 3 3 - 1 4 0.
Ps {i ns 2, S ol i dari tatea omeníri í i n A dam s i H rís tos 140- 143.
Cuuónl înainte,de Prof, wúu. Dr, VasîIe Gheorghíu V-IX CAPIIIOLUL Vlr Ornenirea fàîà Hrístos 144-180
Crrvàntul autorrrluí X-XI 1, Ori {ínea 9 í fi i nfa pàc atul ui 145-r 60
Cuprínsul XII-XIII 2, U ni versal ítatea pàc atul uí 160-169-
P re s c u r f à r í vllr 3, S tarea moral i a omrrl ui v ec híu , , t 70- 180.
^lY
Biblío(rafi e XV_XXXV;Ii CÀPITOLUL VIIr Inrpàcarea omeniríi cu Dunrnezeu rgt - 2lr
TXNTRODUCERE 1, Inífi al i va P í::íntel ui c eres c , 184-189.
l-la
2, R ol ul Le(ii moz ai c e l n ec ónomi a nràutui ríi '190:204-
Pa r Ie a 3, R oadel e j ertfei ís bàv ítoare a Mantui torul uí 2 0 4 - 2 tL
C A P ITOLU L V III: Omeni rea i n H ri s tos . 2 1 2 - z'.r 6
ELEMENTELEANTROPOLOGIEIPAULINE 1, Impreunarea c u H ri s tos 218--25L
S ec { í u n e a l : A n t r o p olo g ia o n to lo Sícà 17-92 a,) credinfa 223-233
.C A P I T O LU L b) boÍezul 233-244-
[ ; F í Í n f a o m ultr í r7-35 c,/ Bíseríca 244-252
1, C i e a r e a o m u l u i g i sco p r r l cr e a fíe i . t7-31 . 2, D esvol tare a v i efíi i n H ri s tos Z5Z -267.
2, Esaiitatea oamenílor inaírrtea luí Dumneze.u 32-35 ' uJ Infràn{erea impotrívírilor 258_'265
36--92
'CA P I 'I | O LI J L I I i A l c i t u i r e a fir ca scA a o m u lu i
39-ó8
i s,o".l1,l,T:l"llji,Jl',""''l
.
39--tt6 ì
4 6- 5 0 Pa r fe a III
50--53 I oRIGTNEA$I oRIGINALTTA,TEA
Ar.rrRopor,ocrEl rAUT,INE
54-58 C,{PITOLUL IX: Raportul dintre Antropología paulílà. gí Antro-
5B--ó8 poloÉia bíblíca 279-291-
69-.84 1. turlaismui 280-285
69-16 2, Evan{heliíle sinoptíce, , 286-2BT
76---44 3, Scripturile íoaneice 287 -289"
3, C o n d e p f i a p a u l i n à d d sp r e a lcà ttr ír e a fir e a scà a o m u lui este {, Celelalte scripturi ale lf, N, 289-291
díhotomícà 84--92 CAPITOLUL X r Raportul dintre Antropoto(ia paulinà $í concep-
S ec [ i i r n e a I I ; A n t r o p o lo ( ia cticà 93-128
fíile antropolofíce extra biblíce 292-314
.CA,PITOLUL III: Omul lrupesc qí omul duhovnicesc 93-103 1, Iudaísmul elenístic 292*295-
1, F r e c v e n f a g i . s e n sr il e xp r e siilo r 97- 101 2. Relígiíle pàglàne , 295-303"
2, R.apottul dintrè omul trupesc ,"í omul duhovnicesc , , I02-103 3, Fi l osofía gl rec o-romanà 303-314
"CAPITOLUL IV r Omul cel vechiu gi îàptura nouà 104-128 IN C IIE IE R E 315-319
1, F r e c v e n f a f o r m u l e lo r 6 n a ) ' a ó e g i é xa cvò 6 (véo6) R e(i strul textel or bi bhc e 320-329.
&.v$pt:ttroE gi 'f xacv\ ffitqL€ h scripturilc pauline 104-106 R egi strul numel or 330-335-
2, Serrsulexprcsiilor 106-124
3, I n s e m n à t a t e a l o r fe o lo ( ícà 12,4--128

XII XI I I _
PRESCURT*NT .BIBLIOGRAFIE
SFCT
3IIÎ
Beiiràfe zur FórderusS,christlícher Theologie AUXIUARA
!.ITERATURA
Beitràfe zur historischen Theoiogie
3S Bíblische Studien TEXTE
-BWANT Beitróge zur -'Wissenschaft vom Allen und Neuen Testament Nouum Testqmenturn Graece et Latíne rd,rumque textum cum
J}WB Griechúsch-deutsches lfórterbuch zun N, T.. von Preuschen-Bauet
Com- la loc Comentar la locul respecfiv
apparafu cîitico impriurendum curarlt i D, Eberhard Nestle,
' -EB Collection ,,Etudes Bíbliques', novis curis elaboravít D. Erwin'Nestle; Edltio undecírria,'Stutt-
FRLANT Forschun(en zur Reiigion und Literaiur des Alten und Neuen gart, Privil. Vúrti. Blbelanstalt, 1932i 84+XVI+2X657'p.
r Testaruents Septuaginta id es{ Vetus Testamentum graece iaxta I-XX lnlet-
i -Hl{T Hand,buchzlm NeuepTestamènt, heraus[eg.vonHans Lietzmann pretesr edldit Alfred Rahlfs, 2 'vohne; StuttÉart, PdvíI.
IISNT Die heilige Schrift des,,Neuen Testaments úbergeLz und erklàrt,
!fúdt. Blbelanstalt (1935)t L+1I8r',+942 p.
hrsg, von Fritz Tíll-r"n
I(TVB Theologisches Wórterbuch zum Neuen Testament, hrsf. von Ger- LEXICOGRAFIE
hard Kittel
MKom Kritisch-exegetischer Kommentar úber das Neue Testament, be- Bruder Carolus Hermannus 7 Taysíov tóv rrlí veryÌ$ Antíyp ),É-
lrúndet von Heinr, Aug. lfilhelm Meyer [er,'lv sive Concordantise omn{um vocum ltiovl Teetameutí
ll Notà subliaÍatà Graeci; Edítio stereotypa sexta; Góttiagen,Vandenhoeck&
NAb Neutestamentliche AbhandlunÉeÀ, hrsg, von Max Meiaertz
Rupreeht, 1904t LII*886 p.
J.iF l.leuteslameotliche Forschunsen. hrs{. von O, Schmifz 'Neuen Testaoent (Texf
Neue Kirchliche Zeitschrift
Schmoller Otto r Handkonkordanz zum
-NKZ
.RB Revue Biblique nach Nestle), A. von A.lfred,Sehmoller; Stuttgaf,t, Privlle-
-6
r 'RHPR Revue d'Hístoire et de Phílosophie relÍ(íeuses,publ, Fac, teol. gierte Wúrtt. tsíbelanstdtt(1931); X*SIO p.
prot, Strasbourg Griechisch-,Deutsches Wórterbuch.zu. dm Schríftendes Neuen
Die Relígion in Geschichte und Gegenwart, edifia II
-B,GG Teslaments und der úbrigen urchrÍstlichen -Liúerahlî, TotL
_RVV Relidionsfleschichtliehe Versuche und Vorarbeílen 'Walter Bauer, 2 A. von Erwin Preuschensllandwdrlerbuch,
r TLB Thmlogísche Literatrrblatt
,?R Theolo[ische Rundschau etc.; Glessen,Tópelma,un,'1928; XX p.+L434 coloane,
TSK Theologische Studien und K:Ítiken Ebeling Herpr. ; Grlechísch - deutsches Wórterbuch,zum,Neueo
{tNT Unúersuchun(en.izum Neuen Tesfmert, 'lfínfiscb
'Èr.g, "oo Ha.rrs Tesf,amente,rnlt'lr[achweís,;éer Abweíchunf€ú des llelulestz.
t ZÉpm Ko--entar zirm Neuen Testameat, hrsg, von Theodor ron 7a,hn rnentllchen Sprachgebrauchs vom Sttirchea úldlrlt ÌHlnwds
zNv ZeíteehúIt túr neutestamentlíche Wisseuschaf t
zsT 7,eí|.rlchtiî.|{úr systematische Theologie
G.rlechlsch;
auf selne'lJbereinstímmungmit'd.em,helbnlstlschen
,ZTK Zeitsehríll fúr TheoloSie und l"írche 3 A, iHanaover, :;Elahn,1929f ,Iffl + &8'p.
Theologisches Wórterbuch iEumNeuen Te*rlameú, ln Verblndulg
rrlt... hrs6i, von 'Gerhard Kíttèl; fuútÉart, Kohlb,ammer,
Pelrbtu ellalea relpídà ,a autoflrlui dorít, si re corculte ,ReglÉrut ru'
-melor de,la O+É,,.3ts0'lurn.

-xru- ' - xv-


BIBLIOGRAFIE
Dr; GIIIGORIET' MARCU-.--
Beítrag at einer kritíschen Geschíchte clesLirchristenthurns;
1933,Erster Band; A'-1, XlIl-za*I}a p' Stuttgart, Becirer-& Mú[er, 1845; Xf 698 p.
t93s, ZweiÍerBarld, A-lI1 lV-fXfl-f9ss p. Renctn E. r Saint Paul; Paris, M. Levy, 1869; p, LXXVil I 57C)+
1938,D: ri rre r l l a n d ; 0 -I(, VIIIfl t0 a p.
o l rartà.
RîeneckerFrllz t Sprachlicher Schliisselzum Gríechischen Nettcrr .Sobetier A.; L'ApÒtre Paul, Esqulsse d'une hístoire de sa penséei
Neu-
1ìestament,nach der Aus$abe von D' Eberhard Nestle' Strasbourgi, Trenttel et Wurtz ; Parls, Cherbulíez, 7870t
& Co'' 1938;
mútrster, Vereinsbuchhancllung G' lhtoff IV*2e6 p.
p, XLII-f7ea, 'Clemen CarI t Paulus Seín Leben und Wirken; I Teil r Unter-
AbeI F. M.r Grammalredu Grec'Blblíque suivie d'un choíx de' suchung (VIII*a16 p.); II Tetl r Darstellung (VItIl-304 p.
l-1 hartà); Gíessen, i. Rícker (A, Tópelmann), 1904.
Wrede Williamr Paulus; Religíonsgeschichtlíclie Volhsbúcher
fiir díe deutsche christliche Geglenwart, I Relhe, 5--6I-1,t2
, 4., Ti i bingen, M ohr , 1907; 16*112 p.
'Gheorghiu V, Dr. r S. Aposfol Paul, víea{a qí actívitatea sa;
Parlca I, dela nagtere pànl la finea cllltorlei a cloua mí-
neuentcleckten Welt i 4 A''
Texte der hellenistisch-rórnischen sionare, Cernàu[], Ed, aulorulul, 1.909,
.Hsussleiter D, Dr,; Paulus, Vortràge; Múnchen, j, H, Beckl
Tíibíngen,Mohr, 1923; XVIII{4 B P'
1909; p. 96.
DobschiiizE. von i Zur Lexiko$raphle des Neuén Testaments'
CIV, 1932P,238-254. -Bcu'tmqnn Bernh, l Paulus, die Grundzú6le seine Lehre uncl díe
-TSK rnoderne lìeligionsgeschíclrte; Paderborn, 13onlfacíus,1914;
INTRODUCEREîN TESTAMENT'ULNOU V III* 15ó p.
Weinel H, r Paulus, Der Mensch urrd seín Werh; în: Lebensfragen,
GocletF, I Introductíonau Nouveau Tesfament,Introductlon parti-
Schríf ten rrnd Reden, 3; 2 Auflage, Tiiblngen, L C, B. Mohr
culièreI: LesEpitresde SaintPaul; Neuchatel,'A'ttin(er,1893'
(P aul S í ebeck) , 1915; Villf z9f p,
,Deissmann Ad, r Paulus, Iìine kultur - und relíSíonsgeschlch-
. (l íche Sl<izze, 2 A, , Túblngen, M ohr , 1925; XVI *292 p.
Dobschútz Ernst von: Der Apostel Paulus, Halle (Saale),ìfalsser-
haus Franchesche Stíftu'gen ; I: Seine weltgeschlchtliche
VIIIfaea Pj
des Iìedeutungi, 1926, YIII r 64 p.i II; Seíne Stellung ín der
Knopf R,, Etnitnrung in das,Neue Testament,Bibelkuncle
I(unst, 1 928, VI I I {- 38 p, *35 plange.
N. T,, rGeschichte'und 'iftsllslon des Urchristentums; A'
4
(sammltrng Pieper Karlt Paulus, Seine misslonarísche Persónlíchkeit und
bearbeítet von H;' I-letzmann und H. Welnel
Wirhsarnkeít, NAb. XII B. L-2 H., Múnster í. \X/.,-Aschen-
Tópehnann) i: Glessen,Tópelmann,1934; XVi*408 p'
dorlî, 1926i YJ-268 n.

BIOGRAFIE PAULINA -Feine Pault Der Apostel Paulus, Das RinSen um clas gfeschích-
tliclre Verstànclnís cles Paulus; BFCT, 2 Relhe, LZB., Gíiî.ep
Dr. r Paulus der Apostel Jesu Chrístí,
Battr Feri:di"nand,Chrlstlan sloh, Bertelsmanur 1927i YIll*630 p.
SeinLebenun<lWirken,seítreBrleÎettnrlseíneLehre.Eín
_ XVII _
* X VI_
t
I
'ìu.
I
I
Tricot a r saint paul.
7ì -tdi]"10,*
Apótre
des Gentiis; BíblÍotheque
catholíque-
9"" riszel; 208
RGG" JV, coi.'1019-'10'45,-TirbiKg.o,,
"",,1,'ì,ìtffl"'.'"tn'"'+j p. seeberg Arfred; Der Katechismus
*der urchristenheít; Leipzig,
Mofu, rnro.""ttut' j.g03t VI*ZSZ p. --
_, -,Deiehert,
pauksn Míiller Johannes oin nltrt"r*iog
uNr,H.22; Leip- '
der paullnischen
a", pers'nlíchen chrístentums
:"'7rH::'ii!l;:r:Wdes
'"ill'3J;,s" C"_"ioaÉ i-à Ausgabe,
Hinríchs, 19t1; 306 p, Leipzi{, L C.
'""'rî1;îîil:f;l;i; I 16ed.,paris,
Gabarda^ .BoussetVzilhelm,,
tVlaierFriedrich yJ:lo"éh.irtor; Góftíngen,Vand. &
Wi 1.913;XXIV*+t+"p. Ruprecht,
logie und (j16 ,,Lexí-konfiir Theo- Weiss Joh.: Das Urchristentum,
Band, Freíburg .im. herausÉleg. von R. Knopf ; Gdt_
_* - Breisgau,Herde tingen, Vand. & Ruprech
r,'rsri , X*+Bz p.
riolzner JosefD. Dr,
ín relígions6lesch
erweiterte L.;
Marcl T. GrigJe
--43.
en ím Dienste Chrísii,.
n_ÉJdargestelLt.Zweife
Herder-& Co., 1937.. t
I
i
Schlqtter A. r Die Geschíchte

Lietzmann H. t Geschichte
d",
Reihe, I 8,, Gútersloh,Bertelr*"""'ìnr6,
"*f"o
Christenhelt, BFCT z

der Alten Kirche, I r Díe


I
o prefafà de P. Sf.
j Berlin_Leipzi[, de Gruyter-& "Co., AnfànSe;
.EpiseopNicolae 1932; yIII*3Za p.
,
SÍbíu, Tip. Arfu la Teolo6iicaNr. 14), I

I RELtcILEpAeArue
Cumont Franz: Les Religions
srienteies dans le papfauísme

#ff+'*iTi:'ffiI Èiiinchen,
, maín; A"".t.r_,jl_Musée ro_
::^Tr#'ì,rf
nuDy Joseph qi
Bruck- i
Ì
sation, Tome
Reítzenstiin
-i]"
G"il"ì; Bibtiothèque à"
XXIV; parís, l"ro.r, <' 19!6 V,rtg*i_
XxIIf33a p.
sofií r C_bistus, Manuel i ot" hera.{o t
paris, Beauchesne, d,hisÍoire des relígions;. ierientelÍSionen,
tgzz, ìE'iîi6o n. f Grundge;anken
t a. ;gt',iiZ ,
Ihre
zig_Berlin, Teubner,

BaurFerd, "J;ìlI,# :ii,


Reítzenslein R. : Das
*teríum; Bonu, Mar-
"*'àiTl#-ii diechrísrri
che lrus & 'ù7"b;, I
fr;:i rfi# erstenJJ'oiTi"i";r,*r,'eeì,-rl-É,.
ro,." Reitzenstein R. u, H, H.
Schaedq r, Sfudien zum
^r Augort r Gescfuehte der pfla
ryeand.er. rranundG,i*cheohJ,i" r*ù_s ;,ì?, anliken Synkre_

chrísnicheur<i1i1.-i*";a*""ffi I nf g; I ri",iu
".,,
,11lig"l'É"k?5:-",*: WílhenUlríchz Za den.-uSyríschen
Góttera.,,în; Fesfgabefiir
P, Ad. Deissmaun, Tiiblngl", îr1"lr:í..rrr,
Z.eitalter,der,chrisflíchen, DeíssnerK.; Das ldeatbítd o. l_tg.
l- fîrîlr"che
rurg I ;", ;;;;"n ,Greífswatder
L B., Mohr, Ig92;
VtrI*;io"'" { Uníversiràtsredet,Z|;G."ff"*!iàli"_l*g, Wetsen,
fuÉÍeunserer ReU4ion .ÍE Schlíer H. t Zur M.oda"rir.g",-illi;;, I93o; IS p.
; Túbingen_ tirn.rg
410.2 A,,tg}L i p. 1_j4 ,qi 69_92.
'urchrlstllchen,Gemeinden, Sitteogeschlcht_
ziÉ,Hinrich*, Ig0Z,
id STUDII COMPARATTV,E
XIV.+;;;;:""" urchrlstentumundReligíonlgerchíchre,
È "*T|ifi;r :R 1932,
_ XVItr.- I

$
i
I
-)ilx_

I
Dr, GRIGORIET, MARCU
BIIILIOGR,/\FlE

lfittel Gerhard: Die RelÍglons{eschichteruncldas IJrchristentum; l-am consultat nol - Iulíe L936 - era încà, în curs de
Gútersloh,Bertelsmann,(1932),160 p, aparítíe).
C, G.t RabbinícJudalsm and {he Epístlesof St. Paul;
.[,lontefiore Strach l-Ierm. gi Bil[erbech Paul r Kommentar zum Neuen Testa-
The JewíshQuaferly Revíew XIll, 1901,p. 161-217, rnent aus 'l'almucl uncl Mídrasch, Drlttcr Bancll Die Bricfe
Windisch I{,: Paulusund das Judentum; Stuttgart, I(ohlharnurer-, des Neuen Testaments und díe Offenbarung Johannls; MÍin-
1935;Vl-l-'49p. chen, Bech, 1926; 858 p,
l3onhóferAdolf r Eplktet uncl das Neue Testament,RVV B' 10, Clemen Carl r Religlons6iesehichtliche Erktàrung des Neuen Testa-
Gíessen,Tópelmann,19L1,XIlt tZ p. nrents, 2 A ., G í essen,Tópehnann, I 924i I V*440 p,
,Dcíssner IC r PaulusunclSeneca,BFCT, XXI B,' 2 FL ; Gúfersloh'
Bertelsmann, I9L7i 44 p, SF. EVANG HELI I
.JacqttierE, ; Les mystèrespaíenset Saint Paul, în; Dictíonnaire
Apolo{étlquede la Fol Catholíque,Tome IlI, 4 éd', Patis, Gheorghíu V. Dr,: Sf. Evanghelie clupi Mateíu, cu comentar,
Beauchesne,MCMXXVI, col. 964-10L4, 3 vol ,; C ern àu{í , Ed. aut or ului, 1925. t 927' 1933; I V*848 p'
.ReítzenstehR, r Dle Vor{eschíchte cTer chrístlíchen Taufe;
FAPTEL. EAPO STO LI LO R
Leipzig-Berlin,Teubner, t929; VIll*400 p,
Festugièrel\. J,t L'idéal religieux des Srecs et I'Evan$íle EI3, [#rchenbsuer Ll Cttrsus Scrípturae Sacrae I, 5; Actus Apost,;
2 ed,, ?arîs, Gabalda,L932i 34A p, Parisíls, Lethíelleux, 1899,
Jacquíer E .; Les Act es des Apót r es, 2 éd, , EB; Par is, G abalda,
I SPTCIALA
LITERA.TUNA t926i CCCYIII*824 p,
Sleinmenn Alphons; Die Apostelgeschíchte, HSNT, lV 8,, 4 4.,
COMENTARII LA TESTAMENTUL NOU Bonn, I{ansfein, 1934; XVI*330 p.

BengczlJo, Alb. r Gnomon Novi Testamentii Tubin$ae, Schramrn, EPI STO LE


MDCCXLI; XXXII+ 1208* L6 p.
Díe Sclúften des Neuen Testamenfs,neu íibersetz{und fiir díe T p . p n é ), cu IIav, N, : 'frcó;r,v1gta eie ràE 'Erutoro).à6 roú Ila'úìou ;
GefenwarIerkltirt von E, I3aumgarten, \W,Bousset, H, Ounltel, '.4.$r1va,Zw\1 1937; XVI + 724 p,
!7, Heítmútler,G. Ilollmann,A,Iúlicher, R. Knopf,Fr.I(<iehler, Sfaaó l(arl: Pauluskommentare aus der gríechlschen Kírche,
'!f, NAb XV 8., Míinster l. \f., Aschendorff, 1933; XLVIII!67ap,
Lueken und Joh. Weiss; 3:rA. 2 B. r Die paullnlschen
Búefe uncldíe Pastoralbríefe;Gótttngen,Vand, & Ruprecht, Sf, Ioan Hrisostom; Comentariíle sau Explicarea Epistolel càtrà
t9L6; 460 P. Romaní. Trad, dín límba elínà, edilia de Oxonia, 1849, de
I{oltzmarur Oskarr, Das Neue Testament iiberselzt und etklirt: Archlm, Theodosíe Athanasiu, Bucure$ti, Socec & Co,,
2 B;; Giessen,Tópelmann,1926; XXXVII-III*1060 p, 7906 i p. 504.
Dqs Neue TestamentDeutsch,NeuesG6ttín$er Bibelwerk, unter Teofiloct Arhlepiscopul Bulgarieí r Trlmlterlle cele patruspràzece
Mítwlrkung von FL \il, Beyer, Fr. Búchsel, Fr. Hauck, {ì. ale Ap, Pavel, Trad, de Venlamín Costache, Mltropolltul
Heinzelmann, J, Ieremias,A, Oepke, H, Rendtorf,I. Schnle- Moldovel gi Sucevel. I3ucuregtl,Ttp. Carfílor Bisericegtí, Í904,
wlnd, If. Strathmann,lL D. N7endland,hrsSe$.von P. Alt- Tomul 1.'Romaní$i I Corlntení,p. LX{576,
Tonul II: II Cor., Gal., Efes,,Filip.' qi Colos,,p, 646.
haus unclJoh, Behm; Góttíngen,Vand. & Ruprecht? (Cànd
TomulIII: I qí II 'Ies,, I ei II Tím., Tit, Filimon 9í Evrei, p, 7o4,
xx- _XXI -
DT, GRIOORIE T, MARCI.] BIBLIOGRAFIE

I{.nabenbau€r.'L;, CursusScrípturaerSacraeII, 4; Eplstohe atÍ, Athanasíu, Epíscop Romanului, Bucuregti, Tlp. Catlilor Bíserí-
Ephesíos,ad Phílíppenses, acl Colossensesi par1sl1s,
Lethiel_. cepti, 1923 i p. 396.
leux, 1912.
Rohr Ignaz r Der l-Iebràerbrief und díe geheime Olfenbaruag des
DíÍteliusM.: An díe l{olosser, Epheser, An phílemon,2 A., lreilígen Joharrues,I-ISNT, X 8,, 4 A, Bonn, I{anstein, t932;;
FINT, 12; Tiibíngen,Mohr, 1.927 i g6 p, VIIIflaz p.
RouelgaH.1 l3pistolacàtre Efesenía Sfàntului Apostol pavei, SrieÎe,FISNT,
MeinertzMax sí VredeWilhelmt Díe hatholischen
Introduceregí Coóentar; Bucuregtí.Tl, Càrfilor Blsericegli,, 1932i VIll*200 p,
IX 8,, 4 A., Bonn,Hansteín,
t929i 152 p.
Lohmeyer Er'st; Díe BrleÍe an díe philipper, an díe l(orosser
und an Phílemon,M Kom. IX Abt. g A., Góttingien,Vand.. T E O L O G I EB I B L I C À
& Ruprecht, 1930, METODICE
Meinerlz Max 9i Tilnann Frilz t Die Gefangenschaftsbricfe cles .SlcdeBernh.r Ueber r1íeAufgabender bíblíschenTheolo$iedes.
heillgerrPaulus,HSNT; VII 8,, 4 A. Bonn, Hansteín,I93l:-
Alten Testamentes i ZTI{, IIl' 1893; p. 31-51.
ViII J-170 p. Deissmann G. 1,.d.r, Zur Methode der blblíschen Theolo$íbdes
r'e seur Paul t DIe BrieÍe an dle,Epheser, Kolosser und an-
Neuen TestarnenteslZTI{, II, 1893,p. 126-139.
Philemon, íibersetztund ausgelegt; Blbelhilfe fúr clie Ge- Wrede V.; Úber Aufgabe und Methode der sogenannten Neu-
meíndei'Lelpzig-Hambur6f, Schloessrnann (1936); 138 p. testamentlíchenTheolo(ie; G6ttlnSen, Vand. &,Ruprecht,'
Bornemann\3, r Díe Thessalonicherbrlefe, MKom. X Abfir., S rr,. 1897; 80 p,
4., Giit{ingen,Vand, & Ruprecht,lgg4í IVIIII-?0t3p, Gurhel Flerm.t Zam religions{eschíchtlichenVerstindnís des
í_ .6
, Dobschittz E; von; Dle Thessalonícher-Brlefe,MKorn, X'Alrt,. Neuen Tes{ament,FRLANT, I 8,, t H,, Góttin[en, Vand,&,
7 4., Góttlngen,Vand.,& Ruprecht, 1909; X-F320 p, Ruprecht, 1903i VIII*96 p,
Knabenbiouer r.t cursus Scrípturae sacrae lI, 5 r Episiolae acr. Kaftan Julíusr Zur Dogmalil<,ZTI{, XtV, 1904; p. 273-3ffi.
Thessalonlcenses, ad Thímotheunr, ad Títum et ad phile_ Holtzmann H,t,,Neutestamentler"und,,Relígíonsgeschíúdler",.
monem; ParÍsíls,Lefhlelleux;1913, în r ProtestantíscheMonatshefteX, 1906,p. t-16,
RouenfaIJ,;,Eplstolaintàia,càtre Tesalonlcenr a sfantuluiApostol, Lagrange M, J,: Le sens du Christíanísmed'après I'w,é,$èse.
Paveli In{rodugere ií Comentar; Bucuregti, Tip, Cariilti.;r allemande;Paris, Gabalda,1918,
Blserícegli,(1938). : Kqf tan Julius t Zur Frage lnach der Aufgabe der neutestanentli-
Wer'ssBernh,: Díe Briefe Pauli an Tímotheus und Títus, IltKomn, chen Theolo6líe,
înr Fest6labe (fúr) A, von Harnack; Tíibingen,.
XI Abt, 7 A., Gíttingen, Vand. & Ruprecht, 1902. Mohr, 1921,p. tal4-142.
Meinerlz Maxr Díe Pastoralbrlefecles heilígen paulus, I{SNT,. Marcu T. GríSoríe Dr. r Introducere în Teología bíblíce (in:.
VIII 8., 4 A., Bonn, Hansteln,19311VIIIJ-L2B o. Anuarul XVI al A,cademíelteologíce ,,Andreíanà") Sibíu
Colan NicoiaeProf.; Sf. Pavel cítrà FJlimon. Cregtinísmul9i 7940,p,36--51,
sclàvía (,,StudltBibllce" nr. 1) Slbíu, Tlp. Arhídiecezanó.,
L925, p, 36. TEOLOGIE
A VECHIULUI
TESTAMENT
sf. Ioqn rIrísoslom: comentaríile satr Explicarea Epistolercàtràr Sellin Ernst: Theologíedes Alten Testaments
i Leipzig, Quelle&,
Evreí, Trad. din [, elinà, ed, cle,Oxonía,!862, de Theodosie Mey er, 1933r VIIIf t+O p.
_ XXtrV'-- _ XXV-
F

Dr, GRIGORIET. MARCLI


BIBLIOGRAFIE

AlIo E. B. :'Saínt Paul. 'Premlère Epître aux Corinthíens, EB 2


ed., Paris, Gabalda, '1955; CKI+516 p.
Ailo E.B,r Saínt Paul. Seconde Epître aux Corinthieus; EB
Weiss Berah. r Der Bríef .an díe Rómer, MKom. IV À,bt, 9 A., Parls, 'Gabalde, 1937; LXXVI*3SS p.
GóttinSen,Vand. & Ruprecht, lggg, Sf. -[oan-Í]'isostom r Comentariile sau Explicarea Eplstoleí eàtrà.
Olariu Iosif r Epistolele S. Apostol pavel r:ótrà Romaní, Corin- Galatenl. Trad, din l. elinà, ed. dia Oxonla, t853, de
teni, Galatení9i Elezeni; Caransebe$, Archím, Theodosíe Athanasíu. Iaql, Típ. ,,Dacía", 1901;
Ed., autorului, 1910;
742 p. p. t28.
Zahn Th. vonr Der BrieÌ des Paulusan die Rómer, ZKomB. Vl, Schaefer Aloys r Díe Búcher des Neuen Testamentes;I B'r Die
1 u. 2 A., Leipzlg, Deichert, 1910, Brleî.e Faulí an die Thessalonícher und an die Gahter;
Lagra.ngeM. J.: Saint Paul, Épître aux ]ìomains, 3 ed,, EB, Múnster i, 1J7,,Aschendorfî, 1891.
Paris, Gabalda, t92Zi LXXII*ZZ*3}6 p, Sieffert Fr.z Der Brief an dle Galater, MKom, VII Abt. 9 4.,
Mar8óa ou).og'Eùo..r,Epp;1veía elsùv npòg.porpaioug'Errouolfv Góttingen, Vand. & Ruprecht, 7899.
coo 'Azroocó),ouIlaú).ou; 'Ag!va, hníL tg}gi 320 p, X'o),arà ÌEpp, I,; 'Ircópv4paei6 rlv apòElcÀcÍcag'.Eiirorolìp'roú
SichenbergerJoseph; Die Briefe des heilíSenpaulus an dle Ko- 'A,noocóloullaú),ou; iA$fìv4orv, , 1904; 606 p,
)axelì,apíou
rínther und R6mer úbersetzt und erklàrt, 4 A., HSNT VI B. ; Zahn Th. von t Der Brief des Paulus an die Galater, ZKom
Bonn, Haastein, 1932; XVII*334 p, B, IX; LeipziS, Delchert, 1905.
Barlh Karl: Der Ròmerbriefí SechsierA.bd:ruckder neuen Be- Mau"9ónou).o< EÒo.r 'Epplveía eiÉ ràg r,pbETa\úta,6,'Egeoroug,
'@rìl,anqoioug, Koì.oooeei(,A', B',,SeooclovlxeÍElEntouo)'Èg'toO
arbelturrg (17 und l8 Tausend); Miinchen, Kalser, 1933;
XXVru*szsp, 'Anoocó).ou llaúlou ;'Ar\vat, Zu)ú,L923i 140*120+104++0+
LietzmannlL: An'die Rómer, 4,4,., HNT g; Túbín{en, Mohr, IOZ p.
. 1933) 134 p, Lagraqge M. J.; Saint 'Paul, Epître aux Galates,EB, 3 éd.,Peris,
Gabalda, 1926i LXXKI\r t 176 p.
Lietzmann H.-: An die Galater, 3 A. HNT, 10 ; T.ribíngen,,Mobr,
:L932;.46p.
Steinmann Alphons r Dúe Bríefe an die Thessalonícherlund Ga-
later, -IISNT, V 8.,.4 A., Bonn, Ilansteía, 1935; VII f 18S,p.
,A.rhiereul îheodosie A, Ploegteanu.Bucurepti, ,Socec.& Co, Soden.Hermann von: níe 'Btlele:an die Kolosser, Epheser,'Phi-
_ 1910,358 p. lemon; ,d.íePastoralbrjefei 2':4, :(în:'Hand-Commentarz.N.
Cornely Rud,; Cursus ScrípturaeSacraeD.,22?úor.Eplstola ad .B.3
T. Abt. 1), Freíburg '1. B. - Leipzig, Mohr, 1893;
Corinfhíos; ParísÍis, Lethielleux, 1g90. Vltrf261'p.
iÍIaupt i-Eiict ; Díe Gefansenschaits-briefe,MKom 'VIII u.'IX Ah{.,
8--7 A., Góttíogen, Vanden. & Ruprecht, 7902.
Eutald :Paúl r .Die ',Briefe ?.irulus an díe Epheser, ,Kolosser
-des
unàl Phllem.o, ZI(o- B. Vtr; Lelpzig, Deichert, 1905.

-xxII_ - Íx,IrI -
D r, G R fG tfR l E ' I.M AR C U BIBLIOGRAFIE

STUDIICOMPARATIVE Holslen Carlt Zurn Iivangelíumdes Paulus und des Petrus, Altes
Vollmer Hansr Die alttestamentlíchen
Cl|ate beí Paulus,r,, nebst und Neues; Rostock,Stiller, 1868.
I-ijclentann' Ilermann Dr; r Díe Antrof ologle des Apostels Paulus
uncl íhrc Stellungínnerhalbseíner Heílslehre,nach den víer
I-IauptbríeÍen; Kíel, Uníversltii.ts-Buchandlung (Paul To-
eche), 7872.
lTilschl Albrecht r Díe clhristlícheLehre von der Rechtfertl$ung
und VersóhnunS; Zweiler Band ; Der blbllscheStoff der
p, 1-85, LeÍrre; llonn, Marsus, 1874; VII-378 p'
VrendtHans Hlnrích t Die Lehre des Paulusverglichen mít der Zahn Adolph; Das GeseIz Gottes nach der Lehre und cler Er-
I-ehre Jesu, ZTK.IV, 7894,p, I--78. fzrhrunIcles ApostelsPaulus; Halle, Múhlmann,1876; 106p'
Bríî.chnerM,t Der Apostel Paulus als ZeuQewíder das Cirríst,rs.. Wendt 11. H, t Die Befriffe Fleísch und Geíst írn blblíschen
bíld der Evangeilen, în r ProtestantíscheMonalshefteX, Sprachgebrauch;Gotha, Perthes' 1878,
190ó,p. 352-364. 'Grqfe Ecl,r Díe paulínischeLehre vom Gesetz,nach den víer
Kólbing Paul,t Díc feistiSe Einwírhung dcr Person Jesu aul I lauptbrÍefen; Iìreíburg í, B, - Tíibin{en, MoJrr' iBB4;
Paulus,Eíne hÍstolischeUntersuchunSi VIIIf26 p,
; Góttlngen,Vanden-
hoeck & Ruprecht, 19061p. VIIi-l-.l14, Schlatter A.t f)er Glarrbe lm Neuen Testament;I-elden,Brill,
IúlicherAdoif r Paulusuncl .Iesus;Tùbingen,i. C. B, Mohr, 1907. 1BB5;VI*592 p.
Gloiit Joh,r Der Heílíge Gelst ín der Heilsverkiinclígun$des
LleyuerArnoldr 'Wer hat das,Christentunrbesriinclet,.Iesusocler
Ilaulusl lJalle, Nícmeyer, 1BBB;VIII-[-aOOp,
' Paulus? Lebensfragen,Schriften und Reden 19 i Túbinden, (ìunhel l{errl.; Die \fllrkungen des helligen Gelstes; GóftlnSen,
Mohr, 1907,
Vand, & Ruprecht,L888; 110 p'
Dausclt P, : Jesus und Paulus, 3 A.; Bíblische ZeiIÍ.ragen,III
SchaederEríchr Dle BedeutungcleslebendigenChrístus frir die
Folge,H. 1; Múnsler i.'W,, Aschenclorf L, TTIZt 46,p,
Rechtfertisungnach Paulus; Gútersloh,Bertelsmann,1891;
DobschíilzErnst von I Gibt es ein doppeltes EvanSelíum ím. 88 p.
Neuen Testament?TSK, LXXXV (tgIZ), p, 331-366. DeíssntannG, Ad.r Díe Formel ,;in ChrístoJestl",II Teil; Mar-
t{ittel G,; Jesusbeí Paulus,TSK XXV, 1.g12,p. 366-402, burg, Universítiits-IJuchdt',7892i p' 70-133,
WindíschFLr Paulus und Chrístus, Eln bíblisch - rellgíons$e- SodcnI{, Frelherr von r Díe Ethik des Paulus, ZTK, I1, 1892,p,
schíchtlícherVerSleích; UNT, H. 24 i Leípzlf,Hinrichs, 19341 109-145,
VIII*320 p. SeIl KarI; Forschttngiender Ge$enwart úber Be$rift uncl Ent-
stehunSder l(írche, ZTK 1894, p' 347-417'
MONOGR AFII CU CARACTER SPECIAL Ilciring Th. , ÀII(AI0CÌI\H @EOYbeí Paulus,TdbínÉen Uníver-
sltítsschríftena. d, Jahre 1895-96; Túbln$en, Lanpp ir.,
DèlitzsclzFranz r System der blblíschen Psychologíe; 2 A,, 1896; t>. I-72,
Leipzig, Dórfflínf uncl Franke, |BOL; XVI*5OO p. Ifermann W, l Der Ver}:ehr cles Christen mit Gott, Im Anschluss
lirnesti FL Iîr, Th. L. : lJle Ethlh des ApostelsPaulus; Ilrairn* an Luther darsestelltí3 A,, Stuttgart,Cotta, 1896; VIIIl-
schweíg,Leíbrock,1868i XIIf 156 p, 296 yt,

_ X XV III - _ XXIX -
tr

Dr, GRIGORIET. MARCU BIBLIOGRAFIE

TEOLOGIEA NOULUI TESTAMENT PAULTNÀ


TEOLOGIE
Schweitzer Albert : Geschichte der Paulínischen Forschun$ von
-ReussEd,; Hístoíre de la ThéologíeChrétienne,au síècleaposto- 'Túblusen'
lique, S éd, Tome I, Strasbourgi-París-Genève, t864, cier Reformafion bis aul dle Ge$enwart i 2 A',
XX+490 p; Tome II, idem, 1864,Vi*630 p. Mohr, 1933; XII*198 p'
.Bouon Julesr Théoiogíedu Nouveau Testament,Tome I r La vie Bultmúrn R, r NeuestePaulusforschuu$, TR, NeueFolge VI, 1934'
qi
p. 229---246 VIII, 1936, p' -1--22'
et l'enseignementde Jesus,Lausanne,Ilridel, 1893, 550 p. ;
Tome II r Llenseígnement des Ap6tres, ld. 1894 p. ,604. .Mnyi, Gottlob l;f. r Entwickelung des PauliníscherLehrbegríffs;
Welss Bernh. r Lehrbuch der Biblíschen Theolofie ,des Neuen Altona, Hammerich, 1801i 379 P,
Testament,6 A., Berlin, Hertz, 1895; VIII*683 p, Holstm C. t Das Evaugelium des Paulus; Teíl I: Die àussere
des paulinischenevan$elíums; Berlio'
-Beyschlag Sfillibald r NeutestamentlicheTheologie,I u. Ii ,8,, 2 A., entwícklunSsgeschichte
Halle, Strien, 1896. Reimer, 1880,
IVelss Bernh. r Die Religion des Neuea Testaments; Stuttgart- Simdr Hub. Theophílr Die Theolo$ie des heiligen PaíLrls, 2 A"
Frelburg l, 8., Herder, 1883i XII+284 p'
Berlín, Cotta, 1903; XIif3Zl p.
.ScÍtlstter Adolf : Die Theologie des Neuen Testameuts, Erster Pfleiderer Otto: Der Paulinismus, 2 A. L-eipzig,Reislaod, 1890'
'Wort jrolsten c.z Das Evan6leliumdes Paulus; Teíl IIr Pautinlsche
Tell r Das Jesu; Calw & Stutifart, Verlag des Vereins-
TheoloÉie,'heraus$eS'von Paul'Melhorn; Berlin, Reimer'
buchandlunÉ, 1909i 592 p,II Teíl r Die Thr:olopíe der Apostel,
1898.
2 A. id. 1922 p. 576.
Tifius Arthur; Der Paulinismus unter dem Gesíchtspunkt d'er
-Iloltzmann H. J. r Lehrbuch der NeutesfamentlíchenTheoloÉíe, Seligkett; FreíburÉ i, B. - Leipzlg, Mohr, t900; X*29op
2 A. beatbeítet von A. Iúlicher und rù1.Bauer; Túbíogen,
Mohr, l9Lti I B,r XX*580 p,, II B.: XM*615 p. Prst E,r .Saint Paul et le Paulioísme, îo; Dict' ApoL'de'la Foi
'Paris,
.FeínePaul : Díe Religion desNeuen Testameots; Leipzí{, Quelle Catholíque, Tome IlI, 4 éd., Beauchesoe,MCMXKVI'
& Meyer, 1921i XII*225 p. col'..t621-76M.
Miiller Karl F. E. D. r NeutestamentlicheTheoloSie, Grundriss Lohmeyer E.: Gruadla$en pauliuíscher TAeolo$ie,BHT, I ; Tú-
fiir Vorlesungen. Drítte A., Erlangeu, R. Meik el, 1925. binÉen, Mohr, t9?9 i 236 P.
.LemonnyerR. P, : Théologiedu NouveauTestament; Biblíothèque Prar Ferd.inand.t La Theoiogíe de Saínt ?aul ; Bíbliotbèque de
catholíque des sciencesreligíeuses;Paris, Bloud & Gay Théologie hístorique i Ptemíère Patfie, 22 éd', Patís' Beau-
(r928)i 2o0 p. MCMXXXV; VI*608 P'; DeuxièmePaúie' 79 éd'
'WeinelH.r Blblische Theoiogiedes Neuen Testaments,Die Relí- "h.ro",
idem, MCMICCili; YI+6t2 P.
flon Jesu und des Urchristentums; 4 A., Túbingen, Mohr, Schumacher'Heintich; Kraft der Urkirche, Das ,,Neue Leben"
1928; XVI*518 p.
nach den'Dokumenten der erstet zwei Jahrhusderte;Trei-
.ZaJm Th.r Grundriss der NeutestamentlichenTheololiie, ;2 A.,
burg l. B', Hetder, 1934i XJ-t:12 P'
Lehpzlg, Deíchert, 1932; YI*132 p. 'Corps -chrlst, Efudes óe lhéolofie
Mersch E*. , L. Mystique óu
,Feine Paul r Theolofie des Neuen Testameds, ,6 A.,
'Leipzig, hlstorlque i 2 éd' Museum l"ssi4nrtm - Sectionlhéologique
Hínrichs, 1934; XVI*456 p.
No. 28.-.=.'99.iParis, De 'Brouwer & Cie, 79%' Torr'eJt
-Biic:lsdl,Friedrich; Theologie des Neuen Testaments; Giitersloh,
Eertelsmaoa, 7935; VIII*208 p, ruVJ I '552 ; Tome JI: 498,P.
Amìot Frangoís; L"enseígnement de Saínt Faul' EB 'Paris'
-Kuss Otto; Díe Theologiie des Ne.uen Testamenúes;2 A. &e-
'fensburg, Pustet, 1937; 4L2 p. Gabalda' .,1938,2 volume.

- xKvt - - xxvtr-
-Pi;iR IggIIEr:I1I9_u_:____=
biBi.loéRAÈlÉ
:: _=*--_-"

Feine Pauh Die Gestalt desapostolischen Glaubensliekenrrtnisses


in der Zeí| des Neuen Testarnents i Leipzifi, Dórflin$ &
Iiranlre, 1925i L52 P'
I;reundorfer Joseph; Erbsíinde und Erbtod beinrApostel Paulus,
I!íne r'ellgionsSeschichlliche und exegetischeuntersuchung
úber Rómerbrief 5, 12-21; N Ab. XIll B' L-2 IL'; Miin-
stamcnts,în: Festsabefúr iulíus l(aftan ; Tiibinfen, Mohr, ster í. \il,, AschendorÎ|, 1927 ; XXIlt26B p'
1920; p, 44-55. Xllllllol, în:- Fest$abefúr Ad' Deissmann,
Lohrnel,erE.t IYN
I{arnach Ad, vonl ,,Sanftrnut,I{uld und Demut', in der alten
Túbingcn,Mohr, L927i P. 2LB-257'
I(írche, în; Festsabe fíír Iulíus Kaftan; Túbíngen, Mohr,
MiclrcelisV/ilhelm; Rechtfertígungaus Glaubenbeí Paulus,'inr
1920t p. 113-129. Iîestgabe fúr Ad. Delssmann,Túbín{en, Molrr, 1927i p'
Heiler Fr, r Das Gebeti Z A., Miinchen, Reinharclt,I92(l XX* 116-1 38.
i
558 p. Preisher l-Ierber[I christentum und Ehe ln den ersten dreí
OepheAlbr,; Die Mlssionspredigtdes Apostels paulusi .l-e\pzi[, Br:rlin, Thowífzsch,1927i YIIT{-260 p'
.lalrrlrttnclerten;
I{inríchs, 1920i YIfi-l-Z+O p. , Sclnidt Karl LudwígI Die l(írche des Urchrístentunts,Eine le-
xikographíscheund biblísch-theolosische studie, în I Fest-
g"U" túi Ad. Deissmann, Túbln$en, Mohr, 1927t p' 258
- 319,
schntitz ofto t l)er Begrlfl ATNAMII bel Paulus,în I Festsabe
Mundle Wílhelm; Das rellgíóse I eben des ,Apostels paulus; {úr Ad, Deíssmann,Túbin$en, Mohr, 1927i p' 139*L67'
\ffortes bel Paulus, NIì, I
Lelpzig, Hlnrichs, 1923; VIII*150 p, Schrnitz Otto; Díe Bedeutun$ des
' Tischleder
P. t 'Vfesenund Stellung der Frau nach der. Lehre Reilre,4 H., Gútersloh,Bertelsmann'79271 17 p'
des heiligen.Paulusí NAb. X B. 3--4 Il,,; Múnster i. \f., SommerlathErnstI f)er Ursprun$ des neuenLebengnach Paulus,
Aschenclorff,t9Z3; XIVfZ36 p, 2 A.i Lelpzlg, DórfttnS & Franhe, L927; 152 p'
Bultmonn R. r Das Problem der Et[ík beí paulus, ZNV/, XXIII, Ber.trqmGeotgI Neues Testarnentund hlstorlscireMethode, Be-
-
L924,p. 123*140. deutunS und Grenzen hístoríscher Aufgabeq ín der ntl'
Forschung; SammlungGemeínverstónclllcher VortróSe 134;
- Fascher E,: Díe formgeschichtlrche Methode; Beíhefrezur ZN!/
Túbíngen, Mohr, t928i 46 P.
2; Glessen,Tdpelmann,LgZ4itZ36p,
. Schau.fWilh, t Sarx, Der BeSritf ,,FleÍsch,,bejm Aposfel paulus I{oester Witt, , Díe Idee der Kírche beím Apostel Pattlusl'{Ab,
XIV B. I I{,, Múnster i' \il,, Aschendorfl, 1928; XIV*74 p'
trnter besonderer'Berúckiíchtigung seiner Eriósungslehre,
Lohmeyer E, r l(yrios Jesu,Elne Untersuchun$zu Phíl' 2,5-1li
NAb. XI B. 1-Z I{.,,'1r46ort"ri. W., Aóchendorî.t,pZqi
Síizungsberíchte der HeídelberÉerAkademleder \físsenschaf-
XVif208 p.
ten, Philosophisch-hístorische Klur.". Jalrrg' Ig27128'4 Abh'
- schmítz otto z Díe christusgemelnpchaftdes paulus ím Líchfe 'Vfínter,
HeíclelberÉ, 1928i 90 P.
seines Genetív-gebrauchsNF,i B"r*" Relher paulusstudíen, ' Puech àimé t Hístolre de la Líttérature t'recque chrétíenne de-
.2 Helt, GÍitersloh,Berfelsmann , 1924. puís les origlnes iusqu'a la Iín du IV-e slècle' Tome I : Le
- XXXII _
NouveauTestament.Paris, ,,LesBellesLettres", 1928i p' 500'
_ XXXI I I _
Dr, GRIGORIET. pqpg6 BIBLIOGRAFIE

Hoffmann A.: ,,Gesetz" als theologischerBeSríÍf, ZTK VI tB96 Cremer E.: Rechtfertigungund lTiederpeburt, BFCT, XI Jahrg.,.
p. 265-277.
5 H., Gútersioh,Bertelsmann,1907; 164 p.
Teichmann Ernst; Dle Taufe bei paulus, ZTK VI, 1g96, p- Windisch Hansr Taufe und Siinde lm tiltesten Chrístentumr Tú-
357-372.
bin5iea,Mohr, 1908; VIII* 554 p,
Weiss Joh.r PaulinischeProbleme,Die Formel èv Xprourp,Ilooú
; Krsemer Rlchard; Die Bedeutung der Gottesgemeínsehaît fíiLr
TSK 1896; p. ?-33.
das slttlíche Leben nach der Lehre des Paulus; Greífswald,.
Althaus Paul: Die Heilsbedeutun6i
der Taufe im Neuen Testa- Abel, 1909; IV*to4 p.
Pohlenz Max r Vom Zorne Gottes, Eíne Studíe úber den Einliuss
der (rlechischenPhílosophle auf das alte Chrlstentum; FRLANT,
t2 H., Góttingen,Vandenhoeck& Ruprecht,1909; VIII*.156p-
Schums.cherRud, r Der Díakon.Stephanus, NAb. III B. 4 H.,
Múnster í. W., Aschendorfi, 1910; XII*136 p.
Gschwind Karl; Díe Niederfahrt Chrístí in dle Unterwelt, Eín
Beitrag zur Exeglesedes Neuen TestamenÉsund zur Ge--
schíchte des Taufsymbols; NAb. II 8., 3-5 H., Múnster i.
!1., Aschendorff,1911; XVI-|-256 p.
Off Anton r Die AusleEiungder neutestamentlíchenTexte iiher
dle Ehescheidun(, NAb. III B. 1-3 H,, Miinster l. \tr.,.
Aschendorff, 19L1; ViII-l-3Oa p.
Preuschen Erwjn: Paulus als Antichrist ; ZI,IW II, 1901; p- Benz Karl: Díe Ethik.desApostels Paulus,BS, XVII 8.,3--48L,.
169-201. Freiburg i. 8,, Herder, 79L2; XII-i-18? p,
Deissner Kurt r Auferstehungshóffnungund Pneumagedanke bei-
Paulusi Leipzlg,Deíchert, 1912; VI+158 p,
Dobschútz E, von; Díe RechtlertigiunSbei Paulus eíne Rechtfertí-
.Sun{ des ,Pauius,TSK, IXXXV, 19L2,p. 38-67.
Harnach Ad. von; Úber den prívateo Gebrauch der Hellígen
-Schrllten ín der alten Kírche, Beitrége zur Elnleitung.índas.
N. T. V H.i Leipzlg, ,lIlnríchs, 19122 \{II*.t72 p.
Rítschl Ottot Dle Eniwícklunf ,der Rechtfertl{un{slehre Me-
lanchtons bis zumJahre 1 527r'TSK, LXXXV, 79 72,9. 5 18-540.
Bertrams,Herm,: Das Wesen:des 'Gelstes nach der Anschauunf'
des Apostels Paulus, NAb. IV 8., 4 H., Jvlúnsfer l. W-.
,Aschendorll., t9l3.i Xtr*f8O p,
Wetter'Giilis P,r 'Cbarís, íIJNÎ, ìH. 5, T'elpziÉ,'Illuríchs, ,1913';.
M*224 p.

-x x x - -.iKroil -
Irr, GIIIGOIìÍE T, MAI{CIJ lìltsLloGlìAlÌlE

WablterJos.'r'Der Charís'Gedanltelbel Paulus, NAb, XIII Iì. 3 Bouuet Leon l L'ascèse dans Saínt Paul; Lyon, Libra.írie clu
H,, Plíínsterl, W,, Aschendorff, 1932i XX*102 p' Sacré-Cocur,(1936).
Orphal;Ernsf: IJas PaulusSeiret;GotJra,I{k:lz, 1933i 150 p. PreislzerlJ,t Díe Eínheit cler neutestamentlíchen Botschaftals
PreisfeerIL r Gelst und Leben, Das Telos-Ethosc{esUrclrrísien- Grundlage der evangelíschen Verhiindlgun$ ín cler Gc-
turns; Giitersloh,Bertelsmann;l19331VIII-)-242 p. fenwart, Aufbau lm ,,Posítíven Christentuln" 6; Gnadenfreí,
BornharnrnGúntheri Gesetzund Schópfungím Neucn 'festarnent; Winter, 1936t 16 p,
Sammlung6lerneínversf,' VortràSe t75i Tiiblnfen, Alo1,r", ÌlouenlaH. Dr, Pr, Prof.r lubirea cregtinà. Exttas din revísta
1934;28 p.
,,StudíiTeologice,",anul V, Bucureqti,Típ, Semínaruluirno-
IJuceuschí O. r l)r, Pàcatul.,stràmogesc;în r 'Zece ani in slujba
nahal Cerníca-Ilfov,1936i p, lB,
Bíserícílqí Neamulul,1924-1934,Acaclemla teoloSic[or- ín der alten l(lrche (Beiheftezur
Ateith Eva: Paulusverstàndnis
todoxà-romànàClui, 1934,'p. 79-130,
ZN\l 18); Berlln, Tópelmann,1937.
Gutbrod,\falterr Díe PaulíníscheAnthropoloSie,BWr\NT,'l
FriclríclrcenA, r Egllse et sacrententdansle Nouveau Testament
l-olge, Il, 15 I Stuttflart-Berlín,, Kohlhammer, 1934; VIII. l- (în r RHPIì 1937 p' 337-356)'
256 p, mít
Hahn Trassott Wilheln: Das Mitsterben und lvlítarrferstehen
Michel Otlo r Díe Lelrre von der r christlíchen Vollkornmenheíf Bertelsmanni 1937'
Chrístrrsbei Paulus, Gútersloh,
nach der Anschauungdes I{ebriierbriefes,TSK' CVI, 1934--
35;p.,333-355, Kurner Karl: Díe SteilungclesApostels Paulusln Urchristentum,
Bornhamn Gúntherr Die O{fenbatungdes Zornes Gottes (Iìom. ZST, XlV, L937,p' 142-t93.
1-3), ZN\)f, 7935,p. 239-262, I{oehnleínH,r L'a notion de t'Eglísechezl'apótre Faul (în; RI]PR
ÈColonL*B,r A proposife la rnystíquecleSaint Paul, înr Revuc 1937 p, 357-377)'
' des Sclences religieuses, XV, 1935,p. 157-183 qí 325-353, PedersenV, S,: Le mandeismeet les orígines chrétiennes,A
Gheorghíu!, Dr,r Ideea de impàcare gi màntuíre la nol, la ro- propos du livre d'Alfred Loísy (în: RIIPR 793,7p, 378-383)'
SchmídtI(arl-Ludwi(r Le ministèreet les ministèrósdansL'Egiíse
mano-occldentall 9i la protestanfi ; Cernàu{i,Ed. autoruhil,L935,
GoguelMauricel Le caractère et le róle de llélément cosmolo- du Nouveau Testament(înr RHPR 1937p,'313-336Ì"
în; RIIPR XV, 1935; Althous Paul l Paulus und Luther úber den Mensbhen,Efn Ver-
{íque dansla sotéríoloSiepaulínienne, gleich (Sfuclíender Luther-Akademíe, 14 Hèfi). Gii[ersloh,
p. 335-359 I3ertelsmann,1938, i
GreeuenHeínrÍchr Das Hauptproblem der Sozíalethíltín der Benoit P,: La Lol ,et la Croix d'après Salnt Ppul, RB XLVII,
neueren Stoa und ím Urchrístentum, NT, ItI Relhe, 4 I-L, 1938 p. 481-509, ,
Gútersloh,Bertelsmann,1935I VIII+166 p, Ilosfeyns E, C. qi Dauey F, N,r Das Riitsel dei Neuen Testa-
LagrangeM. J,: Socrate et notre SelgneurJósus-Chrístd'après ments, Mít einem Vorwort von Gethard Kírtel unrÎ Jullus
un lívre reeent,RB XLIV; 1935 p, 5-27. Schníewínd,Stuttgart, Kohlhammer, 1938; p. VIIIfISS'
Schmauch'W'erner:In Chrlstus, Elne Untersuchunf zur Spraclie Van hnschootP. r Sergesse et esprit dansle Nouveau Testament,
und Theologlledes Paulus, NF, I Relhe, 9 FL, Giitersloh, RB XLViI, 1938, p. 23-49,
Bertelsmann, 1935; XII+198 p. Spicq C,: La consclencedans le NouveauTestament,RB, XLVII
WendlandHeinz-Dietrich r Dle Mítte cler pauliníschenBotschait; 1938,50-80,
Die ILechtfertl{trn(slehre clesPaulus'írnZusammenhang[eseine': Diuhanouicl Savo Llr,t Heílíglceít und l{eíli$u4g beí Paulus,
TheoloÉíe ; Gótfingen,Vandenhoeck & Ruprechf, 1935;,tB 2 Disser:tatíon ztlr' Erlan$unS der Dohtorw(irdc, vor(eleflt
_ XXXVI -- _XXXVII-
_ . reî,t*q.hóu _ BIBLIOGRAFI.E

Bultmann R, t Zur Geschíchie der paulusforschungi,TR, 1929, Filson Floycl iV,: Sf. ,Paul's C,onceptíon of Recompense,UNT,
p. 26-59.
H. 2L, Lelpzig, Hínríchs, t931i IY lL52 p.
Gloege Gerh.; Reich Gottes und Kírche ím Neuen îestament,
Purdv AIex, C.: Das Neue Testamenttn der "amerikanischen
NF, II Reihe,4 H, ; Giítersloh,Bertelsmann,1929 XII*4ZB p, Theologie, în r TR 1931, p. 367-386.
i
Kíimmel lùTernerGeorgr Rómer ? und die Bekehrung d.espaulus, SodenHans von r Sakrament und Ethik bei Paulus, Zttr Frage
UNT, H. L7 Leipzig, L C. Hinríchs, 1929; XVI_F_IOO. der literarischen und theologischen Einheitlíchkeit von 1
Michel O.z Paulus und seine Bíbel; BFCT, II Reíhe, lg 8.,
l(or. 8--10; în: Marburser TheologischeStudien, I H.
Gútersloh, Beitelsmann, 1929; XII I Zt2 p" 193t, p. 1-40.
^ ,
SchneiderJoh, r Die Passlonsmystikdes paulus, Ihr'U/essen, V\lher Walther r Das Volhommenheítsidealdes Orifenes, BHT
Ihr
Híntergirund und lhre Virkungen; UNT, H, 15 Lelpzig, 7; Túbíngen,Mohr, 1931t 11'/*236p'
i
Hínríchs, 1929i yIII*t9Z p. Ellwein Ed, r Vom neuen Leben (De novitate vítae), Forschun{en
Windisch H; r Der rsinn der Bergpredígt, Eín lSeltraÉ:zum
?ro- zur Geschichteund Lehre des Protestantismus,V Reíhe, I
bfem d_e1ríchtigenExegese; UNT, H, 16 Leipzilg,Hínríchs, B.; Múnchen,Kaíser, 1932; Vil*2L2 P.
i
t929i YIIrI.*176o. Fuchs Ernst; Chrístus und der Geist beí Paulus, UNT, H, 23 ;
Braun Herbertr G"ri"ht"g"d-nke und Rechtfertigungslehre Leipzlg, Ílínríchs, 1932t \7ll1-t32 p'
bei
Paulus, UNT,,H.- Lgi Leipzig, Hiorichs, 1930; XII*9g
p, Guntermunn Fr.: Die Eschatologie des hl, Paulus, NAb' XIII
Fascher Erich; VornVerstehendes Neuen Testa:mentes;
Giessen, B, 4-5 H., Múnster i. !fl., Aschendorlf, 1932; XXII*320 p.
TóPel-ann, 7930i I49 p. Imago Dei Beiftóge ztrr theologilschen Anthropolofie, Gustav
Fenner Friedrich; Díe Krankheit im Neuen Tesrament, Krúger. . . dargebracht. lm Au{trage der Theol. Fakultàt
Eine Re-
ligions-und Medízíngeschichtliche UntersuchunÉi Gíessenhîsg. von Heinrich Bornhammí GiessenTópelmann,
; UNT, H, lg I
. Leipzig, Hinríchs, f 930; 116 p. 1932;lY4232 p.
Preisher tL: Die urchrrstriche Botschaft von Mihalcesco J.t La Théologie Symbolique au point de vue de
crer Lrebe Gottes I'Eflise orthodoxe orientale í Bucarest-Parls, tg32; 1ll*
im Lichte der ìvergleíchendenReli(ionsgeschlchte;
Giessen, 316 p,
Tópel-rnn, 1980; 6g p,
- Rouenla H. Díacon Prci..; Esenfa gi roiul credinfei în Teoio{ie.
schlier Heinrich: chrístus und díe Kirche
rm Epheserbríef, Prelegere de deschidere a cursurílor Facultófii de Teoiogie
BHT, 6; Tiibinfen, ,Mohr, 1930; II*ZS p,
^ .
Schweitzer dln Bucureqti,finutà la 9 Noemvrie !93t. Extras din rc'
Albert; lDie Mystík des Apostels paulus; Túbingen,
vlsta ,,Studli Teologíce", anul III, nr, .L Bucurepti, Típ.
Mohr, i930; XVIf408 p.
'Tixeront Curlllor Bíserícegtl, 1932t p. 34.
J.: Hlstqíie des dogimesdans 1hntiq urité chréfienne,
I; Schneider Joh.t Doxa, Eíne bedeutunpsgeschichtlícbe Studie,
LaÌfheolqf ie datésicéenne,ed. 11; parís., :Gabalda,
,, .!930; NF, III Relhe, 3 ,f1,; Gútersloh, 'Berúelsmaan,1932í VI+
XMfs+o p. 1184p.
Weber,HansE,r .Fschatologie,, und ,;Misti-k,,irm Neuen Testa_ Schumacher H. r Das Ehe-ldeal des Aposfels Faulus; Múnchen,
ment,BFCT, IIiReihe, 20F.,,Gútersloh,Bertelsmann, Hueber, MCM)0Ofn; .Xf139 p.
f 930;
X{236 p, I Staffélbodh'G.'r,DieVereínígung,mít Chrísfi$.atslP,rínzlp'der
Branlt.!llh.:_Díaf und.Díenením Neueo Testament, NF,:tr ..bel jPaulus, Erelbutger Theoloflsche Sfuilíen 34 H-
Keíhe, 5 H,, Giitersloh,Bertelsrnann,193l 'Moral
i "lO p, Frelburg
'1,
ts,, Íilerder,'79321 VJdJ'{l% p,

- xxxlv- - )ux(v-
t$11
l ,'Èf.
$d,
íffi
rur
t\1.

[N]'RODUCERE

Teologia paulíní. i9í íspiieft" -cur"*tatoríí


'cari pot forma fíecare^ -_ probleme
;Là;^à"ìT""Jgruiii
-- lucrarea pro'p.r, s'o sàvàrgímlse chiamà,
Antropologíq "* lg-Ílm "r'portà-
pqunna,
Dar àxísià oare o Antropologiepaulínd;?
Negregít! gi iatà de ce,
ca gtíinfà, are mairnulte înfelesuri,r
,,. sens
-ur .j:ti:_n:logía,
larÉ. ea..esJra
gtiínfa despre oamení,ea îl stu_
diazó, p* otidupàatcàruíi;;.; rJ;p"^:J;'!uiLi"rroe.
Jn înfeles maí stràmt,
'omului, adíeà Anatomíe, t

t **' pentru aceastà chestíune lrelnrrcrr


* scrtntídt: prrirosophiscrres
raschenausgar'"'
si 13)'";i'
ix;-l"io,ie,'itJ".i'ii"n,nl,
xi':,*i'*JT;1ì:::
Dr, GRIGORIET, MARCU

der katholíscb-theoloSíschenFakultiit der Uníverslliit zu


Bera. NoVi-Sad,Stampariia,,Natosevicí",1939i p. 188.
Cadier Jean; Le Mystère de I'Eglise, Etude de l'épîfte aux
Ephésíens,in; Les CahíersBiblíquescleFoí et Vle,I Année,
No. 1, p. 38-54.
AeschímannAndré: La Foí dans I'Ancien Testament, in ; Les
Cahiers.Blbliques de Foi ,et Vie, I Anuée, No. 2, p. t-16,
ScfunidtK. L. t La Foíet dans ia prédícation de Jésus-Christ,
d'après les Evangiles synoptiques,în; Les CahíersBibliques
de Foi et ìVie, I Auuée. No. 2, p. t7--26.
MenoudPhtl, H, r La Foi dans I'Evangíle de Jean, în: Les
Cahiers Bibliques de Fol et Víe, I Année, No. 2, p.27-43.
Leenhardt Fraiz.I.: La Fol d'Abraham dans I'Epitre aux Ro-
maíDs, in r Les Cahiers Bibliques de Foí et Vle, I Année,
No. 2, p. 44-55.
Ronx Herbertz , La, Foi .lans l'épîlre aux Hébreaux, în r Les
CabiersBíblíques de Foí et Vie, I Année, No.2,,p, 56-67. [NTRODUCERE
,!ci
d'Espine Henrii La foi et les oeuvres, étude,blblíque în; Les
Cahiers Bibhques de Foí el YLe, I Aunée,No.-2,p. 68-7l
CrsinicNichlfori: NostalgiaParadisului,Bucuregtí,Cufetarea,1940,
StdniloaeDumitru Dr, ; Antropologle ortodoxà. Comentarlí:asupra
stàrií prímord.iale a omuluí (în r i{-uuarul XVI al Acade-
miei teolo;ice ,,Andreianà")Sibiu 1940,'p, l--21.
Mucu T. Grígobíe Dr. r StudííBlblíce (,,Contríbufiuníla Studiul
'T,
N." nr. 2) Síbíu, Tip. .Lrhidecezanl1940, p, VIil*100.

4tE

w
ú*

-xxKvlII-
!r
,l
I

: ANÎROPOhGIAP.

i clarnu ín *^-r ,-
talesi ##i"1"fîl:'"t' cí s'o

I *'ruT*lffi
I
I lt"::1t1"*;{lrid;t"fij;;
:î".tffi
--OU

. pàs

ffi6ifffff$;t},'ff
tl,Vi;Z," t'; "'T;'#lmÍ"
E^, cà
Íírl!'ogí
'<Lce: A*+-
."-tiu
""""
*;^*g4 ce,ceteazà
,
";;;fi:ii
.g11",T.r:eí:.#í,'::;#;::,,fif;
":!Íi;.;;"s",uti"a
è1::f_.Tu7
,, 'li",idffi:",;.;,4

t ldem
lÈ2.'*7gg.

ii
Dr; GRIGORIET, MARCU ANTROPOLOGIA PA.ULINA

I)e o parte írnanen!à,,'încredérealuciferícà în pute- pecetea unui contact permanent între cele' de Sus gí
rile orn'ului, De alta transcendenfà.,contact cu vaîorjle iele de jos. Antropolo$ía '- cu atàt maí vàrtos, Aící
cele mai pre sus de fire, se vede mai làmurít scopul practíc pe care-l urmàrea
Antr-opoloSíapaulinà va purta amprentele acestei el: màntuírea omuluí prin Hrístos,
sítua\íi,. Omul paulín e totdeauna un &v$purrroE èvóncovro0 Mauríce Goguel, teologul în care se reazimà studiiie
$c05,contemplat de cineva care se aflà avXpror(rgí care, neotestamentareale Franfeí protestante cle astàzí, are
ca atare, î1 studíazà ce a fost sau *n *rie irt' afarà
(resp, fàrà) cle Hristos gi ce poatè ajunfre(resp, ce e;ste)
iv Xpcor(r,

Locul eí în Teología paulinà? E considerabí1, $í de màntuíre, gí la o víafà" în armonie cli aceastàcre-


írnportan{a eí, tot aga,
Am aràtat cu alt prílej cà Teologia poulinú este o
Spteriologle,rPàrtagii acesteíSoteríologíî sunt trei:
, Dumnezeu - care ia ínífiativa màntuírií nearnuiui
omenescí cà. preocupatea ce-l domínà, este aceea a situafíeí gi
Iísus IIrislos - care executà planul durnne:+eesc a clestinuluí omuluí",
de màntuíre gí Nu negà,rn dífícultà{íle cu cari este împreunatà
amul - spre folosínfa trupeascà gí sufleteascà a expunerea Antropologiei paulíne, cu toate cà problema
cà.ruia s'a reaLizat planul cel dín vecí ascuns al màn-
tuirîí lurníi.
Ap" fíincl, ímportan{a Antropolo fl.ei în Teología
-
paulinà e Fàrà sà-l aEezeîn centrul preoòu-
-evídentà,
pàrílor sale - 'care.í rezervat iuí lísus Hrístoi -- sf,
Apostol Pavel îi acordà. destínului ,iomuluí un loc de
frunte gí un ínteres dín cele maí víí. Sf, Apostol Pavel
nu-í un om de'speculafíe abstractà 54s - rnai bíne
zis - nu-i numaí atàf, 'Toatà Teología luí poartà
t V e z i s t u c l i u l n o str u g t o r lg in a llta tea Teol o{Íel paul l nc (l a
I Or lg n e a
1 Le carac tère e[ l e ròl e de l ' éIém, c os m. 335.
,,Biblío{rafíe" ).

4- 5-
pr, GRIGORIET. tlfARCU
A NTROPOLOGIA P,A.UL-IN
A

tíuníle :înrudite sau límítrofe, pe cari lucrarea ,lui


ie Am ales calea care ni s'a-pàrut maí nímerità de
poale presupune cunoscute dacà.necesi{:àtineprevàzute
urnnt,
nu-í vor dícta iîn c-ursul expuneríi sà {acà ,altfel.
Chi_ Vom cerceta intài de :toate Antropolo$ia paulínà
tarpie în materie de gtiinfà'nu se poa.l;econcepe.
in extensiunea ,eí. .Dqpà a'ceea,vom face sondajíí în
Pianul iucràríi, gí mai mult de,càt el lucrarea 'sdúncime,.Îr'consecintà-,vom studia în partea I -a.elemen-
însagí,
vor aràta càt adevàr cuprind aceste spuse. tele Antropologiei pauline.
Secfionatà. in,:maí multe .compartimsnfs - a càror
Scripturile pauline ne pun la indemànà o sumà .ordine gi numàr ne sunt impuse,'nt'*aí de natura -su-
, ,2,.
ae oate antropologice cu a.iutorul càrora se poate biectului gi nu de 'alte considera{ií - partea I-a ne
alcàtui -va aràta ce ,rgiàndegte'sf, Apostol.,Pavel despie om stlb
sau îeconstítui isistemul Antropologieí pauiinà,- J;;
ne oferà sistemul insugí, Aga àm sTabitit i" raportul ontologic, despre alcà.tuirea sa fíreascà -
o*""-""
dente, Lucrul este perfe."t'expli"abti S";;il;ílí';^"-
"àiu adieà despre .pàr{íle lui constitutive - lí despre con-
Iíne- sunt epístole bcazionalg'_ nrr tratate Iígurafia sa ,moralà, Fàpturà dotatà prin c:rea\íe cu
alcàtuite paulin posedà
clupà toate regulele epistemologíce. EIe toate atributele vie{uitoarelor, &v$prono;-ul
. sunt ;fructul ,,ceva ,în plus fafà .de acestea: calilatea de fdpturd'eticú,
momentane pi cà atare, n'au aproape
:iji^
nlmrc i::es_1tàfí, e capabil 'de acestora .î1agazà
ctrn simetria riguroasà. a operelor de labàrator, 'acte morale. Sàvàrgirea
Elè erau destinat_esà c-reezeun cóent de viafà în síluafií ,morale distantate între olaltà, dupà cum se
nouà _
gi numai atàt. .Dacà aceastà viata aflà maí departe sau mai aproape de scopul cu caÍe
este viala iv Xprocgr
gi :ru alta, ,:aeeastase datoregte io"maí Ziditoral I-a rànduit sub soare : scela de a tieluí spre
fupìului .í
putea spune cregtínilor ,dín ""1 Jauda mdririi Sale,
:à f7 (oì1 úpóv #xpuzcuar otrv r{r Ciclul acesta odatà încheiat, ne va ,inlesní îes$-
ir cà gustase el inzu9i bine_ :roagterea'sau aflarea esenlei Antropologiei'pauline.
naínte de a vorbí de ea cu Despre aceasta :ss va rosti partea :a II-a a lucràrii
re lespírà,dín fíecare cuv6.nt noastre,
Spre ,deosebire de 'partea I-a - límitatà l4 'explo-
ràri în extensiune, de naturà'terminolo$icà sau lexico-
re în el ceÍea cuvànt, Scrip_
Lede màtasà purà ale acestèi $raficà - partea a II-a va avea un caracter emiaa-
mente biblió-teologíc, va acliona vertical, consideràndu-l
se tàlàzuía :în :fàptura incom_
pe om în laport cr.rDumnezeLt, cu condíliunile rànduite
anului,
de El pentrrlrmàntuirea omului.
,sà:ràncluíegti mai
. :Cu+ Ínfelepfegte ,acestqivoi ide
viafi. íte ca,sà .1111-i'rr*br"!tì-neasemtrita -frumusete
entele planuluí {:àu ide llucr.u'?
gn,ràspuns,de care'derpínÉle
àtnàei::ea càt mai .Jidela.a ,dthovnicegte,,prin'caî€ .se înoîeSte,se rensîte,'creúem
.cà:nu rSrepim vedem axa :aceitui despfu{àmàat
'cànil
-ó*
-7 , J
Dr. GRIGORIET, À{ARCU ANrRqPoLgglAPAU
_--_=--: -------
esenlial al .A.ntropologieipaulíne în problema pe:c^îe'
TeoloSia biblicà o exprímà cu .termenul tehníc Tipo-
logía neotestamentardAdam-Hrisfos, Incepàturà --- în
ordinea moralà. - a fàpturíí care cumuleazà toate
îr:suEírileomuhti uechiu, fàrà a fí fost totugí ereat astfel,
Aclanr cedeazà.locul, la plinirea vrernii, dumnezeiesculul por!ií1e,
".r\v{ipcono6
ènavpd..vrcq,
Fíulùí lui Dumnezeu coboràt din cer
9í întrupat ca sà fíe încépàturà- fàpturíi ceieí notii
(fi xo.ulq xuíoq), omului nou (ó xawbs &v$ponog) reagezal în
plenitudinea prerofativelor cu carí a fost înzestrat prín
crea[íe,
De sígur có,limpezireaesenfeí AntropoloSíei pauline
_- a$a cum am stilízat-o sumar ací -_ implicà soiu-

Ne vom ocupa pí de ele - {àrà doar gí' poate.


Datà fiind tínta la care tizueqte sà aiungà.,partee
Nimení însà nu tretrue sà agtepte de la lucrarea noastrà
a III-I gi ultíma a lucràrií noastre va gurta titlul I
preà multà zàbavà asupra 1or, Tratarea complectÈia
Originea' qi origínalítateu Antropologiei poulÌne.
a hcestor probleme ne-ar conduce la încadrarea cle
moncSra{íí (Amartl.geníe, Soteriolo$ie paulínà) în (} O încheíere va càuta sà recapíLuleze pe scurt re-'
monograiíe,Ari lucrarea noastrà nu ràvnegtesà.-gi vatàrne zultaLele la care ne-au condus cercetériie noastre,
unítatea prin a{lomeràri de probleme. Ea vrea sà rà-
nrànà.la obíect, s[ aíbà con ururi clare 9i sà aibà reIleÎ.
Acolo unde va fí obligatà, sà, facà altfel, cítitorul va fi
preventt dín vreme Ei va afla motívarea procedurii
adoptate.
Lucrarea noastrà ar putea fí încheíatà, atci daci
toatà"lumea ar fí de acord cà sf,' Apostol Pavel e:;te
originat în concepfía sa despre om, îtr Antropologia
.Epístola cdtre Earei ligureazé" aqa dar príntre ele.
sa, Dar cum r.'ele spuse cu ait prílej prívitor la orí-
gínalítatea Teoiogiei paulíne în genere sunt valabile lrr privinla paternitàlií acesteia, noí acceptàm inte$tal
gi pen'tru Antropologia sa - cate-i parte din întregu[ 1 E l ànl st(d).' o c onc epl íe guv ernatà de spiritualítatea elinà sau o per-
acesteí TeoloSií - am socotit cà-i necesar sà.stabíliia soarrà care a pri mi t ec l uc afi e el ínà ({ rec eas c a) fàri a fí elín({ xar'ù' oó.Pta--
ce datoregte Antropoiofía paulinà Vechiultrí.Testameirt C î, Festugl ère.' L' i deal rel ígíeux des Grec s et I'Evangíle l7 n, 1.

8- 9-
Dr. GRIGORIET. .litARCU ANTROPOLOGIAPAULINÀ.

se poate rdispensa cel ,ce vrea sà-9i fàureascà o ídee


'complectà despre Paulinísm ,9í deci sàrgi càqti$e pu-
tin{a de-a se putea -otrenta cu cet maí imultà u$urintà
in desigui .problemelor lui,
A 'díscuta fíecare lucrare separat ,Ei ;a încerca sà
stabilim partea ei :de contríbufie .la totunitrea,acesteí
rnonoSra{ii, ,e peste putíntà, Citatele pe .care le
faeem în text sau Ia ,,subsol", ca gi indícele de nume
de la siàrqitul lucràrii, vor da de sigur indica{íí su.i-
ciente în aceastà chestíune, Aceste indíca{ií insà sunt
a se considera numaí ca aproximattve, :Importanfa au-
torilor cita\t nu trebue exa{erató.'in ríefavoarea ace-
lora cari Íîgureazó, maí pu!ín sau de loc in corpui lu-

1e-am uttlizat gi ne-au ajutorat la incheSarea acestet


lucràri.
Asupra a douà, rmonoSrafii trebue :totu5i si .zé-
bovim o clipà, deoarece -,dupà càte gtim- sunf sln-
gurele carí se ocupà. in mod ,erclusiv de ,AntropoloSia
paulinà.
Prima, apàrutà în 1872, este opera docentuluí
uníversitar de,la,Kiel, de pe acea vr€me, Dr. Hermann
Liidemann.
'Servicííl.e pe ,cari ni le-a fàcut aceasta, sunt me-
diocre, Lacral6. gtÍinfíficegte íreprogabîl., "lacrarea ate
cusurul de a' desfíEuia concep{iaantropoloSicà paulinà
atunci,cànd proclamà ,exístenfa a :óouÉ Antropolqgíi
pauline: ,-u-rraì crescutó din,sol 'htdaíc, iar :ùlta dinme-
díull ,Aceeagí .concepfíe o woÎeseazfr, si în ce
'eleníst.
príve5te Soteriologia pauliúà.r Aposto,lul ,e 'desbinat
r'ly',ezi Gheorghiu-t Introd, N. T,'604 urm. ': :r.Aoiànurte iciltice .la Sclweltzer.' :Geschichte iler paulirúschen for-
:
'z'CÎ., Dob*lútz; Gtbt es eiu iloppelter Evar4lelíuro im N. .T.? j34, schung-22.rrrm. $. a,

10 - 11 -
Dr, GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA.

Kittel' cle la Tútiíngenr cari au pàrà"sit preiudecà{ile


rafionalíste ce-au pornít oarecànd tocmail dín centrul
teoloflíc în care ostenesc aí ei, Lucràrile acestora se

Cu {:otul altfel stau lucruríle în ce príve$te a dc,ua-


Lucrare.specíalà de AntropoloSíe pauli;t, Jplr"ù- m pe care ne-am aprucat s'o studíem cu toat5.încrederea,
1"934.Autorul eí e un tànàf docior in teologie^evanghe- Am gi avut motíve sufícíente în aceastà prívinfà. Fíe
7icà, Walter Gutbi,oc!. notatà aicí numai buna prímire d.e care s'a bucurat
W, Gutbrod a avut norocul sà depríndà Éustrll 'ea, la aparí{ie, chíar gí în cercurile învàlalilor romano-
pentru Etiin{a teolofícà la gcoala alor aòi rnari -învà- catoLici,2
{ali protestan{í, profesorjíí (l) A, Schletteragj Gerhard Cu toate cà expunerea luí Gutbrod 'pe alocurí e
cam 6ireoaíe,lucrerrea îî sine ràmàne un exemplu pil-
_. . . t , h :
D i e B eg r ilfe F le isch r r n d Ce i5 t.,, ( lBZ 8), Wendt e el evrrl l ui
.2tr. ,duítor de congtiinciosítate în explorarea acestèí píese
R i t s c l i l , c a r e i - a i n sp ir a t' id e ía a lcà tu ir ii a ce ste i Iu cràrí, E l
a dovecl i t - ccl
pu ( i n p e n t r u c e l e d o u à n o fiu n i p e ca r i le stú d ía zà __ ímportante a Paulínísmuluí,
cà nu_i nccesar. si pre-
" _s u p u i
' i n f l u i n l e e x tr Àb ib lice a su p r a An tr o p o lo ( ie i p aul i ne,
2 I n ; D i e E t hil< d e s Ap , p a u lu s
I, 4 2 ,
3 D a s U r c h r iste n tu m .,
, ( l8 ? g ) .

I A ga am dedus dín ati tudínea ac l optatà I 1,


l n c ontrov c rs a ,,Iís us -pav el ,' 1
2, í' chestiunea preiinselor ínfiuÍnfe ale relígiilor extrabíblice asupra cregtí-
ni smul ui pri mar, prec um 9í 3, dín ac el nronunrental D i c fíonar teol o(i c al j l es -
ta'rentul ui N ou (K T\íB ) pe c are-l l uc réaz à i n c ol aborarè < i rr pes te c i nc i z ec í
,specíal i gtí, d i n 1932 i nc oac e (v ez í l uc ràríl e P roî. Gc rhard x i l l el notate i n Ii s ta
noastrà bíblioSraficà).
2 W, Goossens lgí íncheíe
tecenzia ce a lAcrrt,o càrlii luí Gutbrod (inl
rR evue d'híst oíre ec c l és i as tíque,Louv ai n, X X X I, 1995 p,773-?7a) as tfel r
,,N ous
préférons soligner I'intérét que présente cette enquète conscíencieuse, Il nous
pl ai t de cons fater enc ore une foi s que s ur l es arti c l es fondameni aux du mes -
paul i ni e n, l ' ex éS èS e < 1uís e proc l arne ,,índépendante,, abandone de pl us en
'sade
pl us l es posi tíons du prol es tanti s me orthodox e pour s e rapproc her toui ours
am c i t a t . 'cl avanta{e de l ' ínterprétati on do' [ l es auteurs :athol íques i amai s c ru de-
voi r sc cl éparti r". - A s e v c dea gi A ntl ol I, 134, n, 10, ' ' ont

L2
13
-
tàrii credinlei, care se aflà sub inràurúrea harurui dum-
nezÈesc,

PARTEA I

ET,EMENTELEANTROPOTOGIET
pÀ,.utINE

*

.s

+\
I

Er
+
I

1 P*l GeM,iwel
a avut amabilítratea,eà-mí
"atra4Jàluarea sminte
asupr: lucràdi lui Grtbrod, cànd eram student la ltnivex.sír'r€a
dÍn -Breslau,
prh ecrisoarea dar"fà 1'a5illren 19,
6. L936",

l4
SecfíuneaI: Antropologia ontolo$ícH
CAPITOLULI
FruNTA
OMUL-UI ;

.gentà.
Am antícípat în partea íntroductívà a studíuluí
nostru cà sf, Apostol Pavel are o concepfíeclespreornf .
bíne desvoltatà,clar cónturatà.

.. .Concepfia-oaulinà_despreom e agadar o.concepfíe


relígíoasàcregtírrà,
Cu alte cuvínte, Antropologia pauiína
,e o Antropologíecregtind,t
L CL FaÍne: Theol, N, T, Z7l,

17
DT, GRIGORIET. A'I.ARCU
ANTROPOLOGTA.
PAULINA

aceea de ,&yspr,rzcoscu un Genetív - construítà dupà


modelul ebraíc t a &v&puinoE'vî1s
àvo1:.íag,
,romul là;títdeLe$ti"
sau Antihrist (cf. II Tes. 2, 3) 'qí a &v&gonos ro0 &eoú,
Dumnèzèrl" 1 care este cre$tinul
,,omul lui .Tím. (cl, I Tim'
6, 7t; II 3, 77).

în scripturile sàle. Aceastà.însemnare î7 consider"à.peoftî


în raportul ,sàu cu Dumnezeu, ,în pozilia 'sa falà de
Dumnezeu,
Fafà -de Dumnezeu omul apare ca supus pùcatulaí
(cf. gregelil.(Rom, 6, 19 i GaL 7, L"
'Rom. 3, 4), supus
L I . ' L 2 ' t 6 u, ) , ' $ n p u , sm o r l i í ( R o m , 5 , t z i 6 , L 2 ; 8 , t t ;
I Cor, 4, tL 5, 4), neputincios [Rom, 4, 2t) F, tu
Intr'un cuvànt, nofiunea :aceasta,exprimà la sf. Apostol
Pavel, ca de alt 'iel raproape ;.pretutincleni ria T, Î,1,,
màrginirea cugetàrii, gi :a ac{iunílor omenegfi, .îa contrast
cu Dumnezeu',gí cu 'fevelatia 'Sa,'
Omul nu-gí 'poate ,fí rtàsurà síegí, 'eI nu-qi aiunge
sieqi, Fa{à i:r fafà.cu 'e1 .15 }rrmnezelu qi aoÉme, ir
acest 'rchíp: 'omul paulín stà înaíntea iuí Dumrreíeu ca
creaturà ín fa{a 'Cr.eatorului - .care poate '17he Dum-
r:, Alàfuri de raceste insemnàri ,caú aezeu-Tatàl, fi e Dumnezeu.Fiul;' ìPosibílitàfíIe sale,sunt
,ezf;.em,de,linitat ín scripturile paulíne,oanpà. un loc apreciate prin comparafie cu ceea ce este Dumnezeu-
refinem pe El tr.ebue :sà 'tindà :càtre :ídealul 'elr ,eare)l ispiteqte
1 Amiountc 1aBì{r3,qi:KTWB,,art,''ffiFtno$r,prec,.,ir,gìb
- laí Concort-_ ''r Anà:rulite la Gúrnd 20,
,|ele 8rúer,a WciIIer, 2,Comp,KTWB.'I, 3ó5,
'z-:Spte ,ileoccùfue.;de,eeilalfi .sL .autori leotcstameltgrí -,erceptàod I 3 CÍ, CoL t, t6t €v atrug (scíl. ,èv XprotQ) èxrlo$4 rù. n&wa Èv
Petru - É Apodol ?avel intrebuinfeazà de predíleclie, f" ,oùpavol5
wTg xai :ènl qE fqe . ., c& rd.we. òr,' a;lstottz"a,l ek aÒrbvEx-
citate, termenul úlúp pentru bàrbat. "f"ra-à..iocrdl.
a Wrodz ?firl.rAnthr. p0, noSat,,. comp, ,cu Ioan L, 3t lntwq ròt' aótoú bltvew, uz,l aupl6 alnort
è1éveroo0Dèèv D 1é1ovev.
IE
19
DT. GRIGORIJ] 1., MA.RCU
A.NTROPOLOGI,.\PAULINA

pe care ele îl presupun doar, cànd acest materíal


exístà qi.agteaptà. doar sà fie valoríf icat? Un popas
asupra díscursurílor amíntíte dín F, Ap, va símplífica
rnult exp^unereagí va. u$ura símfitor înfelegerei pro-
blemei. Cum vom vedea,

1 CÍ, EL 7, 4,
2 af
et. L'I r {^
t)L. ti tZ.

r Cornp, Felna: Dîe (ìestalt


des apost, Glaubensbekenntnísses
91.
20
2l
F
{:
l'
I
I
& ANTROPOLOGIAPATJLINÀ,
I
II
I
?

4F
s

\#'
I
I

tìi
.4

,ff
fii
Fg

ffi
f;

5
r Comp. ,pentru ,.ln|r;4
Jacguier.. Actes des ,!;ól,ree, ,.la Loc,
-
_23
r
q,
Dr, GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGIA
PAULINA

9az, ar trebuí negatà în prealabil evanghelia sf, Apostol'


Pave.l"--_ gí Pavel însugi,
Chestirrne tangentà, atinsà rar, pusà pe tapet $i.
rnaí rart ídeia paulínà- despre creafíunea a toate de
càtre Dumnezéu este totugí ací - cu rostul ei, cu ím-.
portanfa ei de netàgà<luít, Am và.zut-o în dí:,;cursurile:
clin F, Ap. S'o urmà.rím acum în epístole.
Rarítatea consíderafíilor pauiine asupra creafíeí Crea{iunea a fost fàcutà cu un anumít scop, Ea
omuluí, în epistole, nu trebue sà. ne mirò, Ea, dupi nu însemneazà.numai cà toate cele ce exístà sunt dín:
Dumnezeu, cí qí aceea - mai. cu seamà aceea - cà
toate càte e4ístà, exístìí*pentruDumnezeu, Rorn, LL,36"
e càt se poate de concludent în aceastà privin!ó* In-
treg uníversul, qí agadar gí omenír ea, îgi are în Dum-
nezeu carrza existenfeí sale, ,,Din El" au ísvor'ît toate,
,,Prín EI" se susfin toate càte au fost create, Iar cu--
víntele ,spre EI sunt toate" ne spun cà toate càle-
existà trebue sà tindà spre Dumneieu gi în El î9í vor
afla fínta supremà a exístenfeí lor. I
Dumnezeu nu e numaí Fàcàtorul a toate, cí Eh
este gí Domnul a toate, tocmaí pentru có El a creaf,:
toate cele ce sunt. Facerea nrànilor Lui trebue sà.îm-
plíneascà voía Sa preas{àntà. Fàptura este datoare Zi-
ditorultrí cu ascultare. Acesta-i in{elesul creafíuníí în
fenere, gi clecí al faceríi omuluí cu atàt maí vàrtos,
Chíar dacà în scrípturíle pauline nu aflàm locurí cari
sà expríme apàsat aceastà.idee, avem în schim.b altele
dín care se poafe deduce cu ugurin{à,
In I Cor, :I_1'*.29 ."f. Apostol Pavel spune cà în
-
clipa in-bire"-lóale c,ele ce existà se vor supuné luíi
Dumnezeu, atuncí gí Fíul Insusi se va supune Celui ce
í-a supus Lui toate, ca Dumnezeu sà fíe ia nrivuq, èv*úow..
Acest a fi Dumnezeu totul în tofi, însemneazà doar
existat, aÎarà, de cazul cànd cíneva ar accepta în bloco atàt cà toate cele ce e:ristà vor fí supuse lui Durnnezeu,,
fàrà nící un díscernàmàntcrític, fantezistele concltrzíi
ale tuturor rnitomanílor de tristà pomeníre. In ac+st L CÍ. Dr, V, Glrcorghlu; Coar. Ia loc,

25
PAULINÀ
ANTROPOLOGTA
Dr. GRIGORIET. MARCU

'putere.a Luí. qi a
-cà toate îi vor asculta pe Dumn ezetrt cà :adícà lumea sà vadà. însugiríle Sale cele fievàzrrte,
va devení o împàréI7e,a lui Durru.rezeu cum a iost la Luí dn:nnezeíte, în làpturíIe Luí, totugí au i-a dat as-
'început,' Cel eare lucteazà. aceastà întoarcere ato,ale ;11";" * lui bumnàr"u, cí a sluiít fàpturi in loc
7a Dumnezeu, este Domnul nostru Iísus Hristos, In El ra-i .toi"tcà :Fàcàtor-ului (Rom''t,-25)' Dumnez.eu este
vor :fi teabilitate iarógi toate (tvaxega),attooao&e,-
cà,z;úwaèv iàràtoful a toate, cle .,aceea omul .îí este ,:îndatorat cu
'tQ XpcorQ, EI. 1, 10). Aceastà &vuxegaÀ,aíaor5 (rer'tttire, re- LliiU*, gi cinsire' Lucru pe eate-tpuni întrl9 luminà
aducere) inseurneazà cà creaturîle au fost oarecànd în clarà sensul paulín ral ,termènaluí xsttcg,1aa càrui exa-
mínare zumarà vom,Bureede chiaracvm'
Kríor,sîn scripturile pauline cumrílleazà'urmótoarele
înlelesurí:
a) actul crealiuníi,l

a càzut in skícàciune (gsopd).Hristos este cdl ce res- b) rezultatul creafíuniiz qi


iabílegte legàtura inífíalà dintre Creator si creaturí, c) omenirea însagi,3
Pentru lucrar,ea aoastrà, ideía în care-i ímbràcatà
notiune de ,*iorl óin Col. 1, 15 prezîntó' o importanfà'
desebità,
din'Col, ,1, 15 nu trebue sà óea 'loc Ia
Iipoluócoxo;
aropriu ,zis al TeoloSíeí pauline
- qí tot odata centrul neînfelegeri 1n ce privegte senrníficafia lui. ÍIristos.este
-Antropologiei'paluline. .
cugetat în,scriPturfe neotestamentare ca luànd parte
Sf. Aposiol Pavcil rru se ocupà. în chip special 'de la óateactiunil; lui Dumn'ener7,'pentrucà-i *e6.gi anune"
-creafíune sau éeiomúlparadisiac, Totugi,.ceea ce spune
oe,azionaldespre acestea, .,este'esenlial atàt pentru .în-
-fele$erea concepfíèí sdle despre pàcat, càt ,gí :pentru
p:Íceperea Soteríologíei. 9í Antropolo gieí .sa1e:implícít,'z
l
I
-a

r Coq. f, Cjlaìtu: Com,7a koci AIIo: Cos' 7a loc'


z Ctulhrod z o, cl,'tà,

_ ,26
DT, GRIGORIE T, MARCI-I

--: -:

seomnd a sta sub stdpdnírea gi atotputernicia lui Hristos-


Duntnezeu,

=-J

I Nt. Theol,' ?4,


2 Cl, Zahn:
N t , , ' T h e o l, 7 4 ,
Cornl, I Cor, B, 6,
, -
28 _1

4
Y
ANTROPOLOGIAPÀULINÀ

ci-i tocmai culminalio acesteia, fieí,pauline despre-viafà Ei va ;infrefì cel.e:spuse,despre


Asta insà nu-í altceva sensul crealieí omului,
de càt È( còuoùxa!'ò; laltco-o
zat_elEonAvr*o,na (Rom, ,I7, 36).
. Acest ràspuns e pe càt de scurt, pe .atàl de lím-.
Prima referintà pe care ne_o d"r, p-"{e t, ècíntte
1àp (ty.:u-,rQ xúprrp(opev(Rom, 14,,8 i :comp.,
' ,"rip twile pau_
line despre omul ó""àt J" D";" 9i rRom, 6, 10; Gal, 2,'L9).
ze', ,este aceea cà el
tràepte' Aceastà víafà í s'a dat Dar cu ;acestea am pàràsít oarecum terenul,inves-
q
omuluí de ó,rlil"r",r,
, È1év*oó TcphuoE
&v$pr,w6s_'tròèp
eiE i -A (oocv (I Cor. lS, 45,
[uXì1v
ti.Éatiílor noastre. Sf, Apostol Pavel vorbegte.aící despre
citat din Genezi 2, 7). ' ' viala f;ràità, în Dumnezeu, Exact! El ,nicí nu vrea sà
Dar ce-í aceastà viatà,?
tèr o eviqtentà naturalà a
noartea (Mvarcs)naturaló (cf,
gí a.), e ceva trecàtor
icf,

, ca exístenfà, íar celuilalt


o proceóeazà. Gatb1.6d 2 -
n patru, adicàElG-ioc Ia
ie rpoate de anevoios sà pre_
l sf, Apostol:,pavel ca Lxí_

r,,cu intrebtnea,i ,cum irebue


nsul pe care lí-l va da sf,
re însugi esenfíalul
"oo""p_
r Amàaunúela KTV8
tr, 362__€63.
'2 Crúrd E lutm,
t'CJ,
'Glllbroil 25.

-,3 { 1 - _31
ANI'RÒPOLOGIAPA.ULIN,A.
'2. EGALITATEA
OAMENILORINAINTEALUI DI-II\4N
EZE-L) Avem aící afírmatà nu numaí o deosebire de sex,
ci cum cu$età.unií cercetàtorí' - gi trna de apro-
piere de Dumnezeu? I Cor, 11, 3 se pare cà- ar ràs-
purrde afirmativ, .Aceastà.deosebír'eeste voítà.de Dum-
rLezeLt,Dar ar fí o eroare sà deducem de aici cà.femeia
este o fiíntà inf.eríaaró",z
A.cesteí ínterpretà"ri pare cà í s'ar împotrívi Gal.
Intrebarea aceasta nu 3, 28) iÍ\lJ mai este íudeu nící elíni nu maí este rob
_sí_aravea rostul clac;iunele
,:f::.-,.ale Apostolpa.,r"i nící slobod, nu ntai este parte bdrbdteascd Sí par.tefe-
,sf,
,strpun€firtocmai
,i ,iu_u.î"J;;;;;lrr"_ .' nrciascd, pentru cà voí tofí una suntefí, întru Hristas
contrarul, Cum vom vedeu,----*
Iísus", Difícultatea e numaí aparentà, Locul acestanu
tatà.m o egalitate obsolàte a desfiinfeazà.deosebírea naturalà díntre sexe. Ea, dín
:eu.,F'iecareom sià înàintea punct de veclere antropolo$íc, ràmàne în víSoare. Fe-
, ca xrloc5uoù 0eoD,líecaÈe om meia n'a fost creatà. nemiilocít de Dumnezeu, Ea e
o còpíe a aceleí ímo{o dei pe care DumrlezetJa creat-o
în bàrbat, Insà, din punet de vedere soteríoloSíc, ea
este asemeneabàrbatului, $i ea se màntuegte în aee-
leaqi condí\íi ea gí bàrbatul, pentru cà 9í ea-i fópttrà
suptrsà.pàcatuluí, A'gandi altfel despre îemeie, nu-i
Sàndire paulínà, Màntuírea nu desfiínleazi deosebirile
naturale díntre om gí om, Insà, ca pàrtagí aí màntuírii
plînite de Hrístos, oameníí qunt una. Tofí se împàrtà-
'ellobicínuegtesà semnatreze
neni, nu ínventate de el ci Eesc deopotrívà:dín binef acerile eí, Màntuírea îí uní-
Îicà,, nîveleaz'a deosebírile,cari nu înceteazà sà exíste
gàndírn în prímrrl rànd la în starea de naturà,,:Deosebírile de ordín socíal (scÌav
9í líber), natural (bàrbat gí femeíe) sau relígios (Iudei
gí E1íni)3 nu confs15,prívílegií, nu creazà rfavoruri în
rnàntuíre, Hrístos a venít pentru toli oamenií, De aeeea
cei ce sunt în Hrístos, una sunt - tocmai pentru eà
l-au prímit pe IJristos, Agu credem cà. a gànclíf sf,
Apostol, Altfel, am fí agteptat poahesà elímine cu totul
clin vocabularul sàu aceste dístíncfíuni,
Crr acestea am fi rezolvat princípial ,gí dístínc{ia
L S cl tuc íl z er.: D i e l v l v s ti k c l c s A p. P aul us 9,
z Y eti S íc l i enber[er: C ont, l a l oc , A s e v edea g A míot II, 116 urrn,
i i A i ci ex pres íade
entru bàrbat., (v, ?__9), ,,el i rri " l i ne l oc ul ac el eía c l e ,,neamuri ", < l eoarec eGrc c i í
crrrrr l i l rtrl l rrrrri i ori c rrtal c , C L I.o[ronga.' C onr, Gal , l a l oc ,

32
#
fi

I NTROPOLOGIA PAU
I
I

Nu ne intet'eseazà deosebíreanominala dínire-


fracfiuní ele omenftrî, ci .eventuala1or i""jait"t"""i.t"l"
€ lala lui .l)untnezeu. Orí, în aceastà.prívíntÉ sunt .de
É spus.urmàtoarele_:.Pentru sf, Apostol-pavel omenirea
de rlinainte de Hristos se
!E f, \aò; (coú$eoú) qí rà éSvri (pop
ÈÉ
\_
z1
murileJ, lmpàrfirea aceasta
dere religios, Lucru care e
calíficatívele ce se dau acer
F poporul iudeu e numit rgeori nepnopfi
É
Èr (tàíere impreiurJ
ía1 gelmlttle &,xpopuocía (netàiere' impràiirl, U- í""irta
prlvulTa, tntre ò ,9i,tà.é$.try,
]oòs .oo $eoú sf, Apostol pavel
remarcà deosebíri considerabíle. sà i"
rudeií
au intàíetate :în Í.ata luí .Dumnezeu .îalé,";Li;l d"
neamuri, Iucru pe care-l dedueem dío'itrt ""i"ldt"
.
gr-o pu:re. st. Apostol pavel în Rom. 3, 1. "but"" ""
Mai bine
ztst ludeÍ su aaut întùietate inaintea luí l)umaezeu
fafà de celelalte seminfíí ale pamant"r"i.- AJirÀuti"rr.u
ei-o jusríîíie în ceLece iiÀ."re.
3":^T.tu.Aqoslo_Igl
rntaletatea rudeilor este mare în toate privinlele - mai
încredinfat curintele lui
lom, 3, Z), ceea ce însem-
rít direct acestui popor gi
Lstrare gi urmare descope_

a prerogatTvelor poporului
pàcatuluí,t
'
Deopotrivà, pàrtagi la,pàcat, 'oameni 'sunt chemafí
totí, fàra nici à deósebire, 'sà se împÉrtó$asci 'ílin
binefaceríle iharuluí,

' t Cf. Slchenberger:


Com. la loc,

34_ 35 3'
AN'I'IìoPot-ocu,pauLrn.A.

In cele ce urmeazó.,vorn purcede aga clar Ia cer-


cetarea pàrfílor constitutíve ale omului.
Mai mult din consíderaliuní de símetríe de cà.tdín
C A P ITOLU L,tl alte motíve, vom începe cu cercetarea expresiilor de
: carí se servegte sf. Apostol Pavel ca sà desemneze
cele douà marí pàr{i consiítutíve ale omuluí gí anrrnre,.
A L O A T U I REAFIREASCÀA OMULLJI omul Iduntrtc (ó Uoull.vùporrcoE)
$i omul dina{arù (6 lla &.v-.
{.lpornog).'

,Jt "?1"prececlent e,^amcercetatpe scurt concepfía Expresía ó éourd.v0.por?To6


- cum vol11arà.ta în partea
paulinà. {esprg oqr ca fàpturà a.luí iDu^n"z.u gi po_ a III-a a lucràríí noastre - sf. Apostol Pavel o va [i
zília lui, fafà cle Creatorul sà.u,Am vàzut ce + .i împrumutat din vocabularul vrernii,' în care, dupà toate
"at probabiiítàfile, va {í trecut dín terminologia plato-
nícíanà sau stoícà.'
Nesigtrran{a care domnegte în privinf a originíi ei,
înceteazi sà mai prezinte vreun interes cànd ne Sàndím
cà ea a fost încregtinatà gi complectatà" cu expresia
opusà ó É(o rÍvil'ptonog, îî privínfa origínii paulíne a có-
reía nu exístà nicí o îndoíalà,,
Sf. Apostol Pavel folosegte rar aceste expresíí,
'O dot'rrìr.vl]porruo6
apare în scrípturíle sale doar de
trei or'tsi anume : Rom, 7, 22; II Cor. 4, L6 9i Ef . 3, 16,
'o È[totl'rt]pconosapare o sín$urà clatà,: în II Cor,
,,I, 16.
_ Dtrpà însemnareaetímolo$ícà,expresia b éo,ot d.v$pc,rnos
índícà laturea ímateríalà, íntérnà, nevàzutà-'ra omului;
într'un cttvànt t omul lduntric.
r Cu aceastanu vretn sà spunenr, curn Iac rrr-ríiexegefi, cà acestecr-
pr csíi o,pusear constituí pÍv.otul Anlropologíeí pauline, Cî, Prat: I hóo1,de
S. l']aul lI, 58,
2 $i filosolia stoici cunoagteaceas[àexpresíe. CL BonhóÈJcrIEpili{et
tunddas N, l', 115 urrn,
r Cî. Prat; O, c, lI, 5t n, 2
9i al[ií.
{ Ca infeles, ó éoto dvi)'ptoîtoseste egal cu ceea ce sf. Apostol Petrw
nrrrrrcatc- în I l.)ctru 3, 4 - 6 xgvnuòg t\E xapòiaE èi.v[']putcoE (Cf. I(T\ilB
I, 366), Accsta dín urnrà rerli mai lirupedecuritcterul ascuns, irrvàluit, pe
care-l arc ornul 1àtrntríc,
1t

3',1
A PAULINA
.A,NTROPOLOGf
:J

olca_partea corporalà, vàzutà sau .externà a omului, totdeauna ea parte dín ,întregul acestora, penttu cà în
adicà omul dinoford. realitate, de foarte multe ori una sau alta din expte-
siile înqirate'mai sus cumuleazà, înlelesul lui ó Éocisau
devenínd dín nofíuni subordonate nofiuní
ó é(to&v,9prozro6,
paralèle ale acestora. Pluralitatea înlelesurílor uneía sau
alteia iiin ,erpresile pe cari le vom studía separat, se
datoregte elastícitàfii termínologiei pauline, víoíciunii
acesteia,

1. OMUL LÀUNTRIC (ó éoorzvspurzro5)


o/ txtun l\ xapòía\
Una din cele maí frecvente'expresíí ale termino-
Iofíeí antropoloSice pauline .este fàrà îndoiali il xapòía'
Intrebuin{atà de aproximatív 63 de orí, ea se
preteazà. la o pluralitate de .înlelesurí, Lucru care a
càgunat exegefilor destúlà bà-taíe de cap qí c:re ne
obliga gi pe rroí sà examinàm càteva locuri pauline în
cari- ap,arè aceastà nofíune, pentru ca sà-í patem cla-
7. Unele cari {ín de categoria omuluí lduntric, rifíca inlelesul 9í sà-i aràtàm însemnétatea.
gi anume i Mai înainte de a pàgi Ja efectuarea ace-stei ope-
!). n xaPòía rafíuni, trebue si precizàm din capul locului douà
b), \ oweíè,rpt< chestiuní de arz-ltoare ímportanfà pentru aofiunea
c) ó voú6 paulínà 'ii xapòía.Intàia príve$te sursa dln caresf,Apostol
d) í1 tlv7ii p Pavel'gi-a însu9ít aceastà.frumoasà qi ,e',:presívànofiune ;
eJ ù nveftlw (roú riv$pónou) ;iar cea.Íaltà., rîtnduirea eí Ia categoria ,omúluí lé;untrîc, "
2. altele carî {in de categoria omului dinafard,
y
anume,:
o) í1 oripl
b), ci;oop.a^
{gi eventual
cJ cù.p"Oq),

nità dín wemea viefii sale pre-cregtíne, aga cum stà


38
- 39
Dr. GIìIGORIET, MAI{CU ANTROPOLOGIA PAULTNA

cu notiunea .Í1xapòía,
t cu toate cà Ia el nu meìi .Dàs- In cap, 9 al epistolei cà,tre Romaní, sf. Apostol
treazé"întru totul confínutul pe eare-l avea în 'V.-T,z stà în fala unuí fapt real, necreclinlaIudeilor în Domnul,
E o constÍrtarepe care a ptltut-o face de nenumàrate
ori în vremea trudnículuí sàu apostolat de pànà ací,
E[ gtie bíne cà Flrístos este adevàrul, unicul gi deplinul
adevàr, aclevàruLpe cate consàngeniísài (o[ ou11evoi5 ooú
xarù,oapxa, v. 3) î1 reÎuzó,, aclevàrul fa{à de care ludeíí
necredíneíogise poartàLcu vrà"jmàgíe,Aceasta-i sítua!ía.,
Pe sf, autor ea nu putea sà-l rnulfumeascóde loc, níeí
ca rÌvì1p'louòaioE(F. Ap, 22, 3) gí - cu atàt maí pufin -
nící ca xlrlròE àn6ovù'.o€(roú 'l1oo0 Xpcoroú)dgtrrpcopévog
elg eùa'1-
1élcovseoú(Rom, 1, 1). Din potrivà, faptul cà fratiísài
dupà trup se !ín încà ia distan!à de bínecuvàntàríle
cregtínismuluí, î1 întrísteazà adanc sí statornic, Nu-i
vorba de-o întrístare momentanà. ci de una necurmatà,
o întrístare care-i frànSe ínima,' Acestei întrístàrí îi
clà expresíe în urmàtoarele cuvínte:
).ún4 p.oí èoclv pe'1d),4,
xci cÌ.òrcl,).erftroE
òòúv4 ri xapòíu, pou (v. 2)
(cà,supàrarea-mí este mare,
gí intrístarea ínímíi rnele neîncetatà).
Nu-í. greu de vàzut ci ceea ce se spune în:partea
rrltírnri a acestui verset e o rcpe\íre a celor ztse in
partea întàía, Repefírea aceastaî9í ale rostul eí, 'Ea
vrea sà sublínieze tàría sim!àmàntuluí de clurere pe
care-l încearcà Apostolul în fa{a necredínleí consàn-
gienílor sàí 9i desigur Ei sinceritatea acestei rJureri,'
Incolo, cele douà membre ale versetuluí cíta{: cores-
punci întocmaí întreolaltà.: pol din membrul întàí al
versetului, e înlocuí.t în membrul al doílea cu rn xapòíq..
1 Ltidemann16, Cf. si Prat: O, c, II, 54.
2
Ceea ce însemneazi cà. aicT xapòíarepreztntà. eul Apo-
CÍ., Gutbrod 69,
3 stoluluí, $í nu numai aici, ci pretutíndenea unde xap6ía
Cf. KTtfB III, 6t3_614,
I Vez.i Schauf..Sarx 3 sí Guibrod T0 contrq
N, 'l',, 4 A, tgze, S 68, p. 25),11 I r' t CL, Gheorghíu:Corn, l a l oc ,
n,9.
r Cî, Sichenberfier:Com, la loc, 2 Cî, Gutltrod 69,

40 - 4l
Dr, GRIGORIET. MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA

:nu stà fafàa fafà cu,altà parte constitutivà a omului.'


sà-i revaóà gi Ia'fa!à. Asta insemneazà cà :raporturile
O .a doua
'insemnare a no!íunii xa.pòíase vàdegte dintre ei'eralJ atàt de strànse, in càt le angaiau în-
aeolo rrnfls .acest termen este intrebuinfat prin con- treaSa Jtlurrtà'T ,un símfàmànt perfect explicab-íl. Dar
-
frast cu o altà parte constitutívÈ a omului. pe noí ne íntereseazí la locul acesta altceva $i.anume
sensul :nofiunii xapòía.El reíese cu ugurínfà,dín expu-
nerea sumaÍà de pànà aci: xa,pòíadesemneazàaící,làun-
trícul'omenesc, fiinfa ínternà a omului în "totalítatea
ei, spre óeosebire de partea clinafarà, vlazutà,]aomuluí,
al càxei vehícol este de ,astà ,datà termenul npóownov.
F
Exact la -fel stau lucruríle in Rom; ,2,28-29,
unde Apostolul afírmà. cà nu cel ee se aratà pe din-
afarà e iudeu, níci adevàrata tàíere împrejur lu este
ce agtepta de .la ei. De-aceea se bucurà" cu sfànta bu- cea de dinafarà, in trup i ci este iudeu cel întru as-
cuns, iar tàierea împrejur este acee.aa iními| în duh,
nu în Jiteró,,,.
Expresieí èv 19 gavepQt èv odpxt*epwop:í1(v. ZB), Apo-
stoiul ií opune 'Í1zrepcuopì1
xapòía6I,r. 29).Nu stóruim asupra
înfelesului 'religíos al acestor expresií. Pe noí ne in-
tereseazà .aici pur gí simplu contrastul. antropologic
dintre ;neprróFièv oapxí9í :neprropì1
xapòí4. E clar 'cà gi în
cazu.I .acestai nofíunea lxupòíar epr ezinté,làuntricul ome-
nesc .fa{àn fafà cu partea externà a omuluí, :repre-
zentatà. aící:prin o'Í:pl, pentru cà nep*opì1xa,pòíag e unui
pí acelag lucru cu a fi iuóeu èvrQ z.pnrqi(v. Z9)...
Cu,aceeagi insemnare, xapòíamaí apare în II Cor,
5, 12.; Rom, 10, I urm. í 'II rCor, 6, 1!,
Dar -cu ',cele aràtate pànà ,aici alam epuizat ín în-
tregime nofiunea zap6íd, Abia 'acum utmeazà. lahlr,ea
cea maí ,rímportantà,

vesc ín''dltímÉ anúizà,:la statiílirea 6i infelleÉerea îa-


r.Accmenea
azuu:i ar mai fi II Cor, 2,.4; ,Col,Z,.2t t4.,g, Aminunte po:tuluí .díntr"e Dumnezeu'gí'om. Constatare{ aceasla,e
1a Gutbroil 69.
valabílà ,gí pentru nofíunea lxo:pòía,E de tot fíresc deci
-4 2 - - 43
Dr, CRIGOIì.il1 1.. rliAI{CU
.:%:.:_-_==:

t cI' soltolouslri.'Geístund Leben


nacrr de. schrilten des patrlusf39,

. r l)àCàniiaratà fapta legii


scrisà in írrinile lor (Il.orn.2, 15ì.
.r cL I(T\IB
IIt, óls,
5 I ( T WB , 6 1 5 g In g i l u s p e
n e d r e p t a i ci C o l , 4 ,8 q i EL ( t,2 2 .
ú Funclíunile ínímíiI
I r r b i r e r I [ C o r , 7 , 3 i 6 , 1 l ; Fi l , I,t i
C r e d í n f àI R o n i. ó , 1 7 i 1 0 , 9 , l 0 ;
M à n f à i e r et E l , 6 ,2 2 i C o l , 2 .2 ; 4 , 1 8 ; l I Te s. 2 , t? :
P a c e r C o l . 3 , l Si Fí1 ,,4 , 7 t
I ) u r e r e ; R o n r , 9, 2 l l l C o r ,2 , 4 t
l ) o r í n f i i l r u n à : R o m . 1 0 , 1 ; I Te s,2 , 1 7 i
Doiinfà rea (pofteJ: Roru. t, 24;
C u n o a g t e r en a t u r a l à : R o m . 2 , 1 5 ;
C u n o a g t e r es u pr a r r a l u r a l à :I[ C o r , 3 , 2 - 3 ,
S r ì ì a ga l s f , D t r h : R o m , 5 , 5 r If C o r , 1 ,2 2 i Ga l , 4 ,6 .
7 In ac east i " t p ri v í n [ ri E v r. J , 1 2 n c î rl b í c c e l ru a i c l a r c x c rr: p l u , y . d . ? à í a .
irov'rpù, à.nwcta6 este dearlrep.t|ild.ntoroE èii$panog.
8 Drrpà concepfía paulínà
inima poate Ii curotd, sincerd (t .l.im, 1,5;
lI l'Ínr, 2, Z2i Evr, 10, 22i IiL 6, 5; Col, J,22), clreoptd
III Tcs, 3,5), rrcuíno_
I Gulb rod uol<Ì(lì.orrt,16, 1Bl, círcunrclsd(Rriur,2, 29), neînlclcgúfo<rra (Rorrr,l,2ll,
7 1, fun_.
pietrlki :ii n:pocditìi (llonr, 2, 51, uícleond(Evr,3,
12), înudrloSold(Evr. 3, I5L
44
45
DT, GRIGORIET, MARCU
INÎROPOLOGTA ?AULilIÀ.

.stíutor. El cunoagte adàncuríle fíinlei omeneqtí în carí


se olrereazà decizitnea noastró .pentru sau contra Luí, arSumentni optim 1)e care Apostolul î1 utílizeazà. în
Dunt''ezeu este xapòropóoqs(F. Ap, "1, 24; 15, g), scopul aràtat. .$i -iatà de ce !
Cand i9i indearnnà- cititorií sà se supunà ;naltelor
b) coNSTilNln('i ouveíò4ors) stàpànírí, Apostolul -a.;aràtat .gí motivul ,pentru care Je
cere aceastà supunere: ,,eici rnu 'este :stàpànire fàr6
p ianga iniryrà,,.Ív.)pr,rnoe-ul
paulin posedà gí con- numaí de la Dumnezeu í íar cele ce sunt, de Dttt'lnezeu
gtiinfà (ouveíòrJorE).
Expresia-í destil de fiecventà în ter- sunt rànduíte" (v, 1). Stàpànirea posedà miiloace cu
minologia antropologicà paulinà. t Care-i înfelesul .eí ? care poate coastrànÉe .Ia supunere pe ceí aeascultàtorl
Penfru ca sà dàm un ràspuns satisfàcà.tor acesteí Cregtinii insà.nu trebue sàIse supunà aatoútàlilor numai
intrebàri, cercetarea càtorva lòcuri tipice în carí apare de fríca mîniei care,se poate descàrca asupra 1or, Eí au
expresia, _se :impune cu necesitate, îSà inkebàm- ,aga pentru aceasta congtiínfa. Cregtinul gtíe cà stàpfurirea.
dar textele este de Dumnezeu rànduità. Conqtiinta'Luí, care-t spune
'.Dustnezeu,
cà-í dependent de îi dicteazó. sé,se zupunà
stàpàníríi ca lui Dumnèzeu însus,í.t Congtiinfa are, aga
dar, la acest 'loc, -rolul ile regulator :al raporturilor
t
l noasíre cu stàpànirea ,lumeascà, ,Congtíin{a ,este 'aící
\, glasul làuntric care îe ,învafà. cà.autoritatea derívà de
ia Dumnezeú, ,cà Dumnezeu .a ínstituit-o, cà El stà la
tem,elia gí deasupra stàpànirií lumegti. Conqtiinta este
aceea care îe 'aîatà'voia :lui Durnneze!.'

T Congtíinfa exístà ,în ori 9í caîe om, Ea nu-i o


funefiune pe caîe .ar posed.a-o ,nulna1 ueEtinii, $i pà-
Sàníí au congtíínfà,fn sprijínul acesteí aÎtrmaliutú,.Rom.
2, 15 .oferà cel rlrrar.bun argument. Pàgànú, carinu au
Le{e, dín fí::e fac ce jporuncegte 7egea, :lpune v. 14,
Fapta legii .e scrisà ín inimíle 1or. $i eí cunosc binele
9i ràul, Congtiínfa .este aràtató. a.{í frÍbunalul care ia-
decà ,faptele lor, Ea li gi învínovàtegte 9i-í '9i desví-
aovàfegte, Ea , îí ceartà cànd sàvàrgesc cele 'rele qí-i
aprobà ;cànd':I4ptuesc'c-elebune,
Congtíin{a ,oeste ,deci o instanfà .moralà pe care
o -posedà .líecar,e ,oD, inaíntea cdreia apar 'la 'ju-
decaté,'faptele j*ineneqtí, Intru .càt -ea, este aceea'care

1-'Comg,pentru iintr.e;! r:Ghcarghlu: Com,lla loc.


2 Cf, Hbrod,62,
46
47-
il

D
ANrRoPoL.ojJaPAITilI{___
:
Cu acestea am rezolvat índírect 9i o altà chestíune
sí anume aceea dacà. congtiínfa este ceva durrinezeesc
în om satl nú ? Rà,spunsulpoate fí numaí. negatív, Ea
e o funcfiune curat omeneascà, Cà.cí dumnezeescul
'nu-i níci odatà însofít cle atríbute ca cele cari arn
vàzut cà întovàràgesc noliunea ouveíòlocs în anumíte lo-
curí ale scrípturíIor paulíne,

Iudaísmul n'a creat un terrnen cate sà coíncídà


întru totul cu ouveíò1or5.rEl avea Legea, în lumína
càreía puttatea celor ce se ailau ,,sub-LeSe,, putea fí
judecatà ctbíectiv,

I Au r :ìn u n tel a Sp l cg ; L n co r r scíe u ced a n s


l e N , T,5 0 te xt q í n , 1 3 ,
48
49
{a
I
î, ,À{ARcu
& iRrggRry
ANTROPOLOGIA:PÀIJLINA
.Dumnezeu,Zíditorul nostru,
asculta intru totul. gi;ímplicít datoria de a_L

c) CUcETARea
(ó voos)
rbílà din rregístrul termíno-
: este u cu$etarea, giàn_
eligenfa,"?or,
in T, N. este a9a zicànd.
o

care-l :ajlati sà cunoascà leSea lui Dumnezeuqis'o:îfr-


r ,Pentrudiverselejosemnàri
.ale lui \oúS veziBVB
In scriptudle,""ulT: ó yo0S Ia loc, r Sau:_.,vàd in :mÀdularele mele .,altà,le{e .care,se .l!!ptà impotriva
Bruiler la loc). C*blalie ,pur. .a. Zt ,a. ori, tu 15 minfíí,mele (ènwcpmevópevov rp vópg roú vàó5
càrrfi,aleT, N, _- locuri [vezí .pou) * *' tuu iit t W
_--.ào*a
exce Lc, 24,45; Apoc. 13, pàcatului (Rom, :l , 23'1.
18 sÍ 17, 9 - o t*r1r.'n
,. '2 Ei .sàvàrgesc cele.reierlat" (nac,iv,rà'Fi,rreùíVowa) penlru cire-
àd lumea, cum o vedem gi {àsínd cu cale,sà-l,cuaoascà pe Dr,mnezeu de aproape,.Dumaezeu i-a.llasaL -ìor:ivls
noi, dar.neavànd Voú5, mintea tor aetrebnicàì{ers dòózrpoy yooy; nr^, i, iai,Nóojf
spectacolul :Iumii ;údite i.e iill.
P:1mrrÍ"o,dín ,reíese sÉau ln .strÉosà,le{àturà.
l,
,2,:d,e
unde ea ,funcliune, foiuàúE "*o.r, ' 8 ; R o m , . 1 ,2 9 , 4 I Tím ,';6 ,5 ,
ui Dumlezeu, cè este bun,,,îí ,o
ce A"reoar+ii,- 6 rTit 1, 15, :l,f;p,luvrar aòr6y xzl ó voúg..,
"rt '6 Col. 2, 18. 7 Yezi-Gutbroi! 51.
50
-5t
;lr
il
it
ANTROPOLOGIA
PAULINA

s_ulímàrturiseEte cà vorbea în límbà inspiratà maí mult


de càt orí care díntre Coríntení. Fíregte, pentîu acest
clar Apostolul îí este mu1fumitor lui Dumneze:n,Dar eI
înceteazi de a-i Lr.ai lí atàt de pre{íos cànd wea sà
aparà cú vorbírea ínspiratà înaíntea adunàríí eresti-
nílor, Acolo preferó s[;:gràiascà maí bucuros cíncí
cuvinte cu înfeles (òràuoúvoó6)ds càt z,ece'mi.ide vorbe
in lírnbó insuflatà, cu carí n'al putea sà. înve{e gí pe
alfíí, fíínclcà nu le înfeleg (v. 19),'
Agu dar, în cazul vorbíríí ínspirate, voú(e inactív,
Ca sà fíe activ, trebue sà í se tàlmàceascà-vorbírea,
rugàcíunea sall càntarea în Duh,
Care-i legàfura luí vooscu celelalte funcfíuní sau
pàrfí constítutíve ale omuluí ? - pentru cà asetnenea
leSàtrrri existà.
NoúEca ra\itrne, fíne de categoría omuluí là,untríc,
Uneorí el este cu$etat identic cn ó éo-orù.vipanus.z
Legàtura luí cu voínfa s'a putut observa în cele
precedente, Noú6e cugetat în scripturíle paulíne de cele
maí multerorí în sens activ.3 El cautà sà ímprime ac-
fíunilor omenegtí'or,anumítà.atítudine, Cà ísbuteryte sau
nu, asta depínde de starea luí moralà, Orí, noí:am
và.zut - gí vom mai veffez, - cà clín lupta cu inàdu-
larele trupegtin carí slujesc pàcatuluí, el'-íese de cele
rnaí multe ori înfrà.nt,
In concluzie, putem spune cà voúseste o furc!íune

,t i, , ,.t
-l ta .ti , ,,
l:
r S f , . A ,p o sto lPa vcl 1 Comp.lpentruintre6l Slchenberger:Corn, la loc,
n r à r tu r ise g te ín II Cor, 1-2, 2_,3i cà atunci círnc1a 2 Comparà Rom; ?, 22 cu 7,25 unde 6 éoa &.vÍìpanoE:
f.st rrlpitpArrdln al trcilea cer í-a-rilxit ccinEtiínf,corporul;tri;ii, ó yoúE,
cif ,,tr q{.í"ira":; CL Prat: O, c, lI, 58 n, 3; B\lB la loc,
a lo st ràp it cu t r upul, s au f àr à, de t . ut r r . , ' . , : . 1,, 3 Arnànunte la Gutbrod 49 urm.

-l- Éa
J4
DT, GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGTAPA.ULINA

d) suFlErul (r1r|loXú) ea :nu trebueqte


se deslace de càt în moarte.' Dar
O,altà.nofíune famílíarà'terminolo$íeí antropolo- exa{eraté.,z
gice paulín€ .€Stert úuxn,

Paralel cu ,aceastà insemnare .de oln ca întreg'

sele pe cari le-ar fí merítat,?


Sufletul, ca element component al omuluí làuntric,
este ídentificat uneori cu inima (i1xapòia).
In Col. 3,23 Apostolul îí îndeamnà pe sclaví [ser-
vitorí) z- ,,!ot cee.;à,cèfacefi, lucrafi èx $vy\e, óupà--ce in
versdtul anterior le spunea sà-qí sluieascà'stàpàoií tru-
pegtí iv ózrì,ór4uxapòiag,,In acest .cazt ;a lusra èxrfufir nu
1 Cf. Simon.' Die Psychologíe cles Ap. Paulus '32,
! Yezi Erudar z Yezi Gutbrod 76, cotfta lui H, 'Líidemann 4'ai H'J. Holtzmonn; Nll'
la Loc,
Theol, II, 13,
a AsemÈnà.toare.cuaceasta este erpresia tcd"oa oe,f. despre care va
fí vorba -altundeva.
a Comparà"Lev.'l!I,.12, !5t ,23,29' 30'1, a, 'cu Rom' 13, I fí'evcstual
2, 9 lBrù(/8, rtt, {uXú ::au dà corect locuríle .li. Levitic),
5 CL BWB col,':7423'
6 Cf, Gheorf,hiu; Qom. la loc: ,,Cand..Apostolul a zis suflelul' el
'tot
'a dat de infeles, c? ,ou .iistà weo excepfíe pentru careva"
7 Cl., Stnon .33..Gutbrod 77 aSazà-pe aedrept acest ttfim loc la prnctul
o Comp, precedeot. Càt prívegte II Cor, f2, 15 acela5 autor pup crede cà crpimà
Genez,,à.-2,,7,
aci .viafa interioarÉ specífic cregtinà" (9.79i.

-5 4 55-
DT, GRIGORIE T; IVTAIICU ANTROPOLOGIA PÀULINA
---- --:---
poafe însemna altceva de càt ci ascultar.ea,sclavílor Dar ,f.,u1{,drrpà cum am antícipat deja, mal. însem-
fafà de stàpàni este o asctdtare veríta.bilà, o ascrrltare neaze pe alocuri uiala lduntricd a omuluí, Parte din
locuríle în carí tf.,uX{apare cu acest.înfeles, ]e-am aràtat
maí sus. La acelea ar maí trebuí adàugate derivatele
- acelag sullet avànd),
lui tJ.'ufildin FíL, 2, 2 (oúp,l,u1oE
2, tg : (eùQuleiv:a fí bucuros, a avea inimà bunà),2, 20
(doórlu1o6: pe uu"gànd cu cílievar) pí evèntual I Tes, 5,
23, loc clespre care va maí fí.vorba,
O ultímà chestíuneîn ieSàturà.cu tt'u1{gí cu aceasta
am ispràvit.
Am stabilít în cele prececlente có tlulÍ1este o parte
cor.r.stítutívàa omuluí, cà acest úuxi í s'a dat omului

sà încercàm sà-l làmurím.

matíc e evídent. Spre deosebíre de acesta c1ínurmà,

neazi altceva de càt ,,via\a" în sens fizíc, ,


1 Cànd Sí-au pus'in
r'e4zó.cà omul psihic este omul natural alcàtuit dín
ioe víafa pentru Apostol; anfà. Glrcor{hiu ! Corn. ja loc. odp{ 9i úrxi qí numít 'astfel dupà aceastà ultimà. parte
? G h e o r É h i u : Co m , la lo c, 3 Gu tb r o d 7 8 ,
{ T o t a i c i a p a r [ín e q i Ro m , 1 1 , 3 ca r e - Í u n cÍtat cl ín III rÍv8ponoE,
constitutívi a lui,' Fafà 'n fa{à cu ó nveupaucxòc
R e(i 19, 14
c c e a c e a r a t i i c à s f.' Ap ó sto l Pa ve l u tíliz.e a zi a cca s[à exprcsíc.i n'conforrrrí{atc
I Cf, Blfll Ia loc,
cu V, 'I. 2 Cl, Síchenltergerr Com, Ia loc.

56 57
F

ANTROPOLOGT.{
:PAUI,INA

'îerea
ó o^apx.txòg-àv$parnog
(I Cor. 3, I u,),t' decare rr.r .à d"o- "l.or',ar :necesíta síngurà o mono5lraîie de dimen-
sebe$te .de càt termínologic, Dar despre siuni respectabíIe,t
aceasta va Íi De :unde provín .aceste :neîn{elegeri gi atîttea .con-
vorba într'un compartim"e"t ,p""iJ
al luqàrii noastre, troverse in jurul ;acesteí notiuní ? Din ,maltir,lrciíatea
înlelesurílor carí i,s'au dat acestei .no\iuni d;,difeú!í
e) DUHUL OMULUT(tò zcveúpauoOdv$pónou) autori, :sau .chiar,.de unul gi acelag sf,,autor in diferíte
locgrí ale ,scrípturílor ,sale, Luc* p" care îl.dovedegte
în deosebi ,sf, Apostol ;Pavel. Fàri a .fi inconsecvent
in ce prívegte sensul ,aeeste| .sxpresii, ,el o imbracà
totugi in ,mai :multe in{elesuri, dupà ,contextul :în "eare
--o într^ebuinleazi gí dupà ideíape e.arevrea s'o,e:rpríme.
Cunoscutà lumíi :antice, nofiunea îweúwgí-,a:ímbo-
gàfít infelesurile pe màsurà ce înaínta in ístoríe. In-
sefirnarea prímitivà de ,,vànt" sau ,,,suflare" a fost
covàrgità curànd de noui întelesurí i llyèútla,aiunfe,astfel
sà însernneze treptat ,,spirite bune sau reler1, ,,senti-
'sfàrgit
ment", ,,d7spozifle", ,,siare spiritualà" gí, in
,,I)umnezerL",= adicà, a treia persoanà a Sf, Treimi,
Cu car,i .d!t aceste înfelesuri apate nveúpain scrip-
-.
'i
turile paulíne ?
;
Cu aproape toate,' Ele pot fi concenkate in fuei
categorií: '
î ' .a) zcyÈopdca parte constitutiud a omuluí natwal ;
b) actiuitatea Sfóntuluí Duh în om, sau î.nràuirea
1 Care ilremneazà,
cu o expresis n:í Sfdntului Duh ,Ei
du1!, rcre$tinul necop!.,, CL
BVB la loc. c) a ,treio persaand a Sfintei Treimí,
, apare in N. T. de 379 orí,iarlasLApostolpavel,de Pe nói ne intereseazi aici rlv.aopa
-'^trye0pa
(uej'Bruder lóOori în intelesul de
.la loc), -
t'lFnstanley (spirit
Bertrams (Wesen a C, , n. 2J urmànil
.p" E, W parte constitutivà ;a omului .natural 'pr'tn aw,asta,pro_
in the New Testament, C"-i;aC", 1908, p. 7221 dÉ,nr,^.i
de 145.ori,..in
"farà.de ep. cÈtre Evrei,,unde apare.de l2.o,..La*el prat: r Pentru ,iletali, vezi excelenfa monogralie
O. c. 1I,4 90 . a],:rl?-,
al** Bertrams,.precum
si Fr. Búchsel:,Geist Gottes im N, T., 1926 (neulilizatà de torL
'rtrams 167 i Gatbrod.g0 9, .a,
z Bertrams L,
Religio,r, cd, Il, 1904, 19!) credea ca .ar :3 Cu inse-maareL
postol ?avel ,ar Ji.elimínat cu .iotul pe oriÉirralàde,euIlardu, îEvìÍ4td, apare,nmai .odalà in
scríptudle patilioe,,4 anume rl.aII Tes,2,:g,(citat,dtr-'lsaía 11, 4lt'tJ;ltÉre.&no-
pà. pitaea ltrí, tot e€P'ase:ìÀu iî6e
l>f,_ ?ftr,^ugùÍpEyt ,6 .ú;vopo€, óv 6 ,z-úptoE ,Irloofx drvelei te twúpme wf.l
cea rouà la adàpoctnl tifluluí ,Duhul
fio1t"uuq aúEoE. cl, .Berlrams 5,
a CL. Pmt II,'490 urm.

58
- 59-
Ìî::,:.-.::ìi_._;'__'.".._."jIIIgj,J=L.gSl*.11+I11.I4'=:=.=*_::i_-*i'i__
' Aclaosui,rò èv aùcdpcare-l însofegte pe nveúp,uroú dy-
optírnouar fí sínSur sufícíent ca sà.ne'conì/ín$à- cà- ,,duhul
onruluí'r este aeea iacrrltate ià.untrícà, a omuluí. care
gtíe pozít|v ceea ce zace în olm',
E clar aga dar cà rò nveúparotjc?vùpórcou clin v, ILa
càt congtíin{a sine I
nu-í altceva de de a omului,
Cn însemnarea de parte a naturií ofiiell.egtí, nvÈúlta.
apare în $eneral în toate acele locuri în carí'cste opus
trupuluí on:tenesc (odpE.ou oópa),ca paralelà a acestora,
exceptànd ìbíne înfeles cazurlle în cari contextul 'aratà
cà nveúp,a însemneazà Ilvaopcroú 8eoú, Aga b, o. în I Cor,
5, 3, E vorba despre nelegíuírea corínteanuluí. care
trila cu sofía tatàluí sàu. Apostolul cunoagte Jàràde-
iegea __ desigur dín gufa oamenílor luí Hloe (1, 11)
* $í cu toate cí.-i departe de Corínt cu trupul'1oó-
1r,arr), 1-a Ei judecat
însà de Ia{ó cu duhul (cònveú1r.err),
pe nelegiuit, ca gi cum ar fi fost de fa{à. Ne intere-
seazà,sentínta,
,,In numele Domnrrluí nostru lísus Hrístos adunatí
fíínd voí împreunà- cu duhul meu (roúèpoúnveúparos), cu
putetea Domnuluí nostru lísus, dau pe unul ca acesta
&v8pwno6- Eò,rcv€gpc'r
uoú dvùpónou (uò èv aùr(r)
I
sataneír spre peírea trupului (nt<oapxóE\,ca duhul (tà
ùeóg:. , - cò llveúp.aroú Oeoú v. 1 1l r nveú1La) sà se rnàntuíascàîn zîra Domnuluí lisus" (4-5),
J
l
In textul acesta,nveú1-tuapare de trei ori (v, 3, 4,
cò nvetty.u co(: d-vflpínou (rò èv aùri2) gtíe tù, rcú àv&pt:tnoun. ll.a l 5), De douà orí este opus luí oapa (-t. 3) 9í luí ocÍpE
íar ('tr, 5). Ifveúpadín v, 4 poate fí atagat la v. 3. Insem-
rò llveúpr.a.roú
0eoúgtíe rà roú {leoú v. IIb narea 1or corespunde întru totul, Dar ce însernneazà
'1

-trrimul gtie aie omuluí, a-cacrur nve(t1tu în aceste versete?


al cfoíleacunoaFtecele ale luí Durnnezeu, O arralogie cu felul nostru de-a vorbi, ne di cel
maí prompt ràspuns, Sf. Apostol Pavel vorbegte ciespre
r prtg
. A, explíca aceasti lipsà de acord în ínterpretarea ltri nVeú1|,,1 I A.ga Bertranrs 6
A v Ù p ú n o o c u a r g i u m e n lu l cà ,,e b e n Pa r r lu s d ie se n Éegri ff uo, M"r."1,,-,, si Gutbrotl 80, Ultiurui se intreabà dacà luí n, t, d,
,r,,.
nu-i sunt atri bui te c nmv a ac el eagí funefíuní c a l uí V oÚ S ' i ar P rat; O. c , II,
{anz b e i l i i u l i { u n d r r n b e to n t ve r we n d e t", cu m { a ce Gutbròtl ,(g0J rînsenrneazó
172 n,513 i ' l s oc otegte deadrep{ .ul un s i l oni m al l uí v oD 6 (: íntel ec tual ), N oí
a-í a t r i b u í a i e s t e í e xp r e sii in .te r m ín o lo { ía p a r r [ín À u n l oc nrul trnaíucl nscrl nat
ràrrl ànem pc l àn$à. dís tínc [i a pe c are o fac e s i , A pos tol P av el i ns uqi gí pe
de c à t c e l p e c a r e il o cr ip à r ca h n cn tc.
2 Yczí càleva nume l i nf,i i nfel es ul pc c ai e ní l -am îns u9ít, c i r-i s Ín{ urul c are nn înfreúíaz i íntc r-
m a i r à sà r íte la ]Je r tr a n ts 5 t,2,
,. l rl efarca c:ac Ii a tex trrLri ,

60
,I
6L

,a,n
ANTROPOLOGIA:PAIJL]NA

*
locul acesta, îvÉr?zriu insemneazà :altceva de,càt rsu-
fletul omenesc,r
I
:1

Alte locurí in cati rweúpare.exclus s6. însetnneze


Duhul luí DumnezerTar :rl;ai'.ÍiJ'Cor, 7, 34; lJ,'Cor,:I,
1 gi i Tes, $, JJ. E:raminarea :acesfuia din :rr;rr,à.'te-
zervàndu-ne-o'pentru mai tàtziu, vom cerceta,càt
poate de sumar pe celelalte ,douà,. Sa dàm decí cu- -se
vàntul textelor:
,,$í femeía nennàrítatà,sí fecioara ,poaîtà gtrle :de
*
f
cele ale Domnului, ca sà.'fie sfàntà ,qi cu "trupul sí cu
duhul (rtairQ oapm:rcai r{r nveúpncr)
:t
II
ssrie.la I Cor, 1,34,
Iar II Cor. 7, 1 sunà aga; ,,Dect,.avànd :aceiire 'faga-
duínfi, íubifílor, sà. ne curà{im pe rooi de 'toatà .lntrnd-
ciunea cà.rníi ,si a duhulÍi @,Ebxawò3po),uopoú oapr.òE -xal
nverlpecos),desàvàrsind slintenia intru'fuica hai Dumnezeu,
In primui loc, .nvr,o1*este obiectul,sfín{enieil in al doilea,
este supus stricàciuníi. Amb ele predicate surlt crl ,ne-
putinfà de atribuit Duhului ,Sfent. Ei nu se sfinfeqte,
ci siínfes-te.Nu-í obiect al sfinfeniei, ,ci eauzà' Duhul
Sfant rru poate ii supus stricàciuníi, -pentru cà ,atunci
n'armai fí ayo6. El curàfó ,stricóciunea, A$a,,dar,'in
amàndouà 'locuriie .citate :r';'núp.a,nu .suportà atríbutul
uoú8eoú,ci-pe cel de wú &,t&pútnov.z
In ce 'príveFte Rom..8, ,1'6,$í 1, '9, anci lucruríle
stau 'îatru càtva altie| gi anume, 11rrm4i d.in,punct ile
vedere {ormal, càcí sensul - eum vom vedea - ,ssfs

L Berlrams 7,
La Lel Gutbrod g1 contra lrri Kiimmel.lRómer j .el.c,
care susfine cà iden despre o prezentà ,sf.
Bl) sau posesiv, .Acest pronume ;constifue ,tn inóisu -
'a _Apostol .?avel ,dupà Duhul sàu
dumnezeesc, sr ptezlg.rltamai pufíne dificultàfi
de interpretare,
2 Amànunte la I Acefui caz ln I Cor, 5,5,deepre care a:fort torba deia: GaIa Ga-
&artrúns 7 úrm.
z ,furtrame Iactloh tradue -bine aici p4 7rlVeÚ1ta,
cu ;súflet' '(Cortra opinieí goràelnic: a
,Gúbrcd:(ltl ftudefte altfel. Nu-í ,uflic. lB_9) indfcà bine o
aeamà de opioii opucc gi le combat€ tot al.àt ,de , Lui Gutbrod 33),
ine.
, Cf, *t Bertrams 10,

62
63-
D,,. GRIAORTE
Tj,M ANTROPOLOGIA
PAULINA
__
a
aproxímativ de sígurl':- cà,nyeùlr.d,cu. care, este îrn-
preunat însemdeazà ,,duhul omuluí',, r

ipotezà,, Saul _cel poÍnít pe prigoanà. contra sfín{ílor


dín Damasc, devine Pavel Aposf,olul luí Iísus Flrístos
9í slujítor al Evan$helíei cu cluhul sàu, în urma în-

Tot aíci trebuesc îngíruíte binecuvàntàrile din fi-


nalurile càtorva epístole paulíne (Gal, 6, 18 i Fif", 4,
23t II Tím. 4,22 9i Fílímon 25), în ca.ri nveirp,aate o
ìnsemnare naturalà..

'II yipcs uoù l(upíou ^lpóv 'l1ooú Xpccroú


peù, nd, ycoly ùpúiv gi

r Expresia nveúpara (róv) npogrlcdry (l Cor, 14, 32) c


G a l, 6 , IB :
o dovatli cd 'II y,úgE roú I{upíou 'Ir1ooú Xpcoroú
sr.rntqí excepfíí de 1a aceasfà re(ulà constririte.ad hoc pent^r o mar'.lesne
urnràríre a subíectuluí,Firegl.e,in acesf cai,va trebui sà fraclucempe ?rveDp.@ 1.r,erràoú nyeú1t auo6 r ipr óv
cu ,,d uh sup ran atur al", Dar ní c i ipot ez a c ont r ar à' n 'a r e m a i p u [ i n e g a n s cc l e
a fi corectà,un cuvà't definitív asupra acestei cLestirní e, în orí cè caz, cu
r C o m p . I C o r . 1 6 ,2 3 ; l l C o r . 1 3 , L 4 ;Ef.6 ,2 4 i
a n e vo e d e sp u s, .
Col. 4, 18; I Tes. 5,
2 Yezl Bertrams 7I-12 (notel, 2 8 ; I I T e s . 3 , 1 8 ; I Tír n , 6 , 2 I; Ti r 3 , t5 ; Evr . 1 3 , 2 5 ,

64- 65 15
ANTROPOLOGIA-P.A.ULIN.A

De unde utmeazi cà ín
^ locurí ,pomenite,
""f""i"tru
piul ,,orn',, r sau óet putín
tici un caz ,,viala ,upiuou,
lilor" cum inclínà sà àreadà.
6ireu ,de crezut cà Apostolul
dumne unor Persoane
o u"".,'îiic

alc1
- sunà asa; i,u""rl"rt?tto'lr*,il*,?fi"i"ni#;i
^,,sà
vosfru,,,À"Àt'uì*,i"J'-'
9gÉetuIui
(4, 23), nu poate da ioc l" ,l

vaopaturnat în íaímile oame_


và.rtos el .este puter:ea .cale
n gí -maí sus _ _nu_i obíect

carí. nveúF,a
ca parte a omuluí ,:natural îí sefvegte de
vehícol. Sà consultàm deci .textele z
,I Cor, 4,21: Ce voífí? Sà viu la voi crr toíagun"
sau 'sà viu .cu drafoste gí cu duhul blandelíi (nve(,y.aríe
rte nu, se poate neSa,
$i zcpaúvpog);"
voós:îSi are rostul- Aoo_
-ei.
:astà ,,aglomeratie,de ,ioo_ r laié càtevaexemple1 xatù, rì1v :sùòoxúavro0 Selí1pcrro6aÒroú (Ef"
r Mbrod 82. 1, 5); xsrà rì1vièvép1érccv ro0 xprftou6:rtie'?cr1úogoOràb6, L9\l icirà
rlv oSPEdv146 XdprEoíroú rleoú tfle óo$efol€
2 fudroms
14, lloL'xúEd,rìp 3vépleccl
a B. Weíss:
r'45 . ouv4tr€oEaúroú @L s,21..Dibelíus(com.Ja loc) vedeln ele uo iodictur
Com, Ia lI Tim, 4,'22. Impotriva lui, hotdrÀtcà epistolanlar lí autenticà,contra fui, vezí Bertrans16 n. l,
vui Bhrtrams 14-
'2 Comp,,giGal. 6, 1.
66
_67_ :'
D r, GR ÍG OR i ET . MA RC U
ANTROPOLOGIA
PAULINÀ

I Co,r, 16; 1.8::(sfefanas,Fortunatus gi Ahaictis, 2. OMUL DINAFARÀ (ó é[o dvùpr,rno6)


ptln venir'eaior) au''fàcut sà se oclíhneascà :.
rcluhul,:ràu
,1àprò
9í al ,vostr11,(ci.vétrauoai lpòv ziveopaxai:,iò:,$Pov),
-
Itr'''Co1,,,,'2,
i3;)',ntu- avut odíhnà în duhul t}'1etl
é3rtxo &veo_1v
rr}rnverSp.ari
pou) fiíndcà n'am gàsít pe Tít,
{:*;
lratele meu,
pentru omul dínafarà,
II.Cor, 7, l3t duhui lui (Tít) s'a odíhnít.(àvarcé_ O primó constatarepe care o face cel ce stuiliazà"
rlailÍd,t rò nve0pc a,ùro0)., terminologia, antropologícà- paulinà, este urmàtoarea:
'.,,
pe càt de nuan.fatà este aceastà.termínoloSíe ta xate-
Soría omuluí làuntríc, pe atàt e de redusà, de símplà.
la cate{oría omului dinafarà, Intr'adevàr, pentru de-
senlnarealatweicorporale a dv*ponoE-ului sàuosf, Apostol

à; cnnruen (rl oóp()


Nofíunea, i,oc{pE se bucurà de-o întrebuinl,are largà.
în vocabularul paulín,'
Infelesul, ei,7a'sf, Apostol Pavel corespunde întru
tottrl celuí dín. Sreaca, profanà 9í dín LXX, unde'în-
seanrnà 1icàttre"1 .adícà matería musculoasà dín cate-í
alcàtuít trupul omenesc sau: anímalic,r"
Carneatprovenítà.:,dín tàierea anímalelor gí desti-
nat5. consuma{íeí;,.sf.'Apostol Pavel o desemneazi, ca
.,sícei veehi,) cu'rtermenul xpéa-c,s
1 'ftl od:p\
apare ln scripturíle pauline de aproximativ 98 cle orí (vezí
B rudar l a l o c ), C ons i deratà dín punc t de v edere s tríc t anl ropol o6l i c , ea e c ea
maí frecventà nofiune paulinà de acest fel, maí frecventà chiar de 961 mveÚpa,
care am vàzut bà i9í lmpa..'fe cele 160 locuri înlre duhul omuluí (ruV, to0 d,,)
ti Duhul slant (nv, Ú.1tov),
? Ci I Cor. 15, 39, Sclnuf ciLeazí. aici pe ncdrept II Cor, 3,3,
lVezi
t Yeti llur|rwns 1.7; cc-am sptls 1a xaP6ía),
0 U níc ul l oc l n c are apare ac es I l ennen l a s L A pos tol P av el es te I C or. B , 13,

- 68
69
ANTROPOLOGTA
PAULINA.

atàta, dacà ràmàne numaí atàfa, dacànu-ícoresprrnde


cealaltà '!àiere imprejur, :a irrimiir care-í sàvàîgítà h
e versete gi apoi .pe ,amàn_
rcverlg,arr
(v, .29).2
ts:l

I Cor, 2, 14; tfulrxò; òè dv$proruos


où òéferar tà uoú nyeú-
prrog roú Seoù
1 Uor, 2, 75, ó òè zcveuparrr.ò;
(ssil. d,v&pano;) àvaxpívet
1t"èvnúvca

'11 odplrcu ínfelesul de.materíe a coîpuluí omenesc


-:a
nu epuiz e azó, iltréaE a' semníÍíi a-fr-e n àfirralà :l ce-s*tei

mateîíe.a trupuluí omenesc


curíle în cari Apostolul vor-
>iur,
Textele carÍ po{ .fi',date ca ex,emplu ,sunt nume-
m aceastà îl gàsim îoase, Vom zilbovi fl rmai ,asupra càtorva din.ele,
-chestiune,
de èv
oepxt,ae.pssop.ì,,
oúont meann,,i aà*^1^ { rp'gavipq Èv
càreia A_^-r 1at19o1o
Apostolul ii opune :i,i,-r'ri"uí-*Jr\o, ,L FL.2, tL,
* Co-p,,si'Col, 2,'p (&xpopuorí4",;rq6oapxóe),gi:Gal, ,6, 13'o",óe
t Ticem . -
,a &-upuluí omenesc,, .avànd i,a vedete .raútatea oú'pE are:lnfelesul .cle carae tàiatà:1'rpreiur, ]Cl, BWB ,.a*, oúPE,
carÍ desemneazàsateria .tupuluí..animuti" cazurilor fn s et, &haaf 4,
riri;tr1
2 ,{ceeagí ..pqesíe {r.notu,pt ecedeúi).
in versetuJ.ur^at* lei, r,Comp, gí ,Rom, ,9, 8 (rù 'téxva r\l oapx.ó; rù, ,EÉxva
4ati'r'ialL,ga
a comp,
sí f cor. ls, 44:_46t .oóF,c zr!€uF,zEtxóv qi oil,1tu {e è?rcale).rcr{h Gal, {, ?? fismael;sa ràseut v,,nù, origxa,íar jlsaac'òtrÈtf6
UltíEul, dupà coalext, au poate Qvawóv- Énu11e\i.a,q,,d., v. 291, Cf. BWB, arL oqú.
ií alt ceva de càt trupul naterial, ,ile
carne. r Aaa 'Gulbrod 41, BWB
s, a- Veli .$ Scúduf :tQ, contra htt :Líidemwt
70-
- '7t .-
ANTROPOLOCIA
PAULINA

negz! ?ici, acelag lucru, O nofiune se,poate substítui:


celeilalte
- $í invers _ fàrà.só modificesensul, Ele.
au aceea$ însemnare, Dar care însemnare ? ,

pune i
I Cor, 1,291 aga în càt sà. nu se laude nící un
trup (nd.oaori,pl) înaíntea luí Dumnezeu (èvri:nrovroú 8eo0).-
'20:
. Rom, 3, dín faptele leSíí nu se va îndrepta
nící un trup (nd.owoap[), înaintea iuí,
Gal. 2,: 161 din faptele legti nu se va îndrepta.
n1clun trup (n&oaoripf).
Am reprodus,inadíns versetele acesteaîn întregíme,,
r Comp. II Ciii.:4,
pentru ca avàndu,le la'ndemànà, alàturea, sà putem.
et 1617,
1 3 c u I Cor ,5, , 3; II C o r;4 , 1 1 9 í
I CL Gutbrod 94i Schauf9,

72
73
Dr, GRIGORIET. MARCU
ANIROPOLOGIAPAULTNA

esul .expr€siei -nd,oa


ocÍpE,
care Am spus mai sus cà sf, Apostol Pavel;desemneazé.
t,omulr'. XcÍp[însemrreazé,aíci uneorí prin aúpl omul spre deosebire de Dumnezeu,
nul èyónrovroo ,$eoú,
omul faià Expresia oúpl xai at1:.a
intàrtegté aceastà consiatare,
.ui Dumnezeu, omul e oripi,
rsà - cum rnimerít observà In Gal. 7, 76 Apostolul .ne spune cà'nu s'a con-
simplu cà-í om sultat cu oripl xaì.a(1.t"a
asupra .apostolieí sale -:pe cafe
cteatsi .nu Dumnezeu a primit-o firect de Ia Hrístos, nicí chiar,cu Apostolií
"uí3uí-."t.3rlJ*9i cei mai dínainte de el (cf, v. .17),
Dar sf. Apostol Pavel maí are o formulà asemà_
ràtoare - alcàtuità tot dupà modelur vechíului Tes- Eúpl xal atpd însemneazà aicí .natura .omeneascà
tament, .pe care spre. deosebíre de Dumnezeu, In E:î, 6, It:aceeàg èi-
.o utihzeaià, aproape cu acelag înfeles presíe - ínvers sllhzatà {atp.a l'^ai desemneazà
ca $t pe cea amintità.: e "deE) -
-vorbím ;altundeva,'Cu omul prín contrast cu fiinfele spírifuatre, în "spefà cu
tol duhuríIe ràutà{íí cari populeazé, vàzduhul'
.asemànà.rii dinfre n&oa ocLo
Jectà identitate de sensuri Aga dar ,Ef. 6, 72 Clariîicà gí maí bíne sensul ex-
s'ar putea vorbí,însà cu ma presiei oúpl r.ai al,ya: ea este opusul fíinfelor spirituale
cà existà între înfelesul ,u cari cultttineazé, in Dumnezeu, Spre ,deosebire ,de'ele,
bíre de :nuanfe de ordín cantitativ, care nu trebue omul ca oúpl xa.iaIpa, aîe o exístenfà límitatà, e supus
; trecutà cu vederea, Intriadevàr, examinànd cu grije strícàciunii, e suplls morfii, nu.í vegníc, De aceeaspune
I locurile în eari apar aceste expresií, Apostolul in I Cor, 15, 50 cà, o&pl.ta) ,aípa,paoùefav $eou
'mà'toarele conciuiii i 'n&oa,1,ux{ aiunsem la ur_
este tti\izatà,-de ,obiceíu xìrlpovop{oar,où òúrvarer,pentru cà oùòè-4 gsopà ulv Acpócpoíav
:a.colounde Apostolul formuieazà. r).r1povopeI.
un îndemn .De care
I ttecare om ,e indatorat sà-i urmeze,z pe cànd i&oa o,ipi-
stà în acele locuri în carí se spune d"spre tota-
"Lva
I .cuvínte, rd,oe ;este omul
$u7,í1
meniríí sau unei colectivitàti
a totalitatea oamenílor càreía

, ;fafà
inlreg, prímaexpresie
*uoT:i#f
de '
íntreg.5 "::íii*l ::;^:T"r;
Tot aící ínfrà gi expresí a oú,plxaì e,Tp.a.

, p, 99, 2 Rom,
t3, l, i I Cor, ,1,29,
pàrtàgi nicliodatà,. Kúgto; xauù,.sripxc-llrrea :sà ar-'ate doar
{ Este meritul lut W, atàt ,cà-.i vorba de o conditie su.perioarà, "celei:de Doúlor
Gutbrod dupà càte gtirn, de-a :fi -sesízatqi valo_
rilícat acesteí subtile distincfiao,i (v, p, 7i).
5 Obser.vafia aceasta La{, Gutbroil 99, crottralui SoÉoloueÉìt. ieBegnÍle Geíst-r,r,:Leben,beí
_ e valabílà au:numai pentru scripturile patline, cí
:$i peDtru celelalte cArfi ale Testamentuluí Nou, ?aulus, 1903a, LlS.

-' 7 4 - -is-
IJr, GltfGrJRIli l:, MAIÈCU ANTIìOPOLOGIA PAULIN,À.

r1ín-punct d.9,vedere aI socíaienpàmàntc:gtí.: {íe al.tfel,: Apostolul ne oferà : suficíente indicii ca, sa
Atat 9í'nlmíc rnaí multl,rela\iilor putem sesiza cu ugurín{à.:eventrralele excepfíí.I ,
Ce desemneazà.maí de aproape aceastàno{íune în
b),fnuPuL(rò scrípturíle paulíne ?
'ocrqa)

I Semnal àm urmàtoarel e l oc uri


i n c arí A pos fol .l atríbui e ín mod ex c ep-
;fional un oÍtls.a 7
a) pl anl el or (I C or. 15, 38);
b) antmal el or (E v reí 13, 11; I C or, 15,39t dobítoac el e, s buràtoarel e gi
pegtíí au deas erne' ea un trup, c àc Í ai c í oc l pE -ul pe c are i i ,l ai ríbue A pos tol ul
nrr-i al l cev a de c et oG)l .td) í
. c) corpurÍIot ceregtl sa:tt astrelor (I Cor. 15, 4g1 oup,aua ènoupúVca),
pe carí À pos tol ul qí l e v a Ii reprez entat probabi l - i n c ons onanfà c ú v re' foa
sa (cL Gutbrod 35) - c a pe nígte Ii i nfe v íí,
2 C f. Il C or, 5, 6. 8. 9
i E v r. 13, 3 (x al - aÙ .1-oióv reg èv oópLaur);
Fil, 7, 20. Courp, 9í expresia cu ín[eles ídenlic E1v èv oapxí din|t]. I, Z?.
3 Y. Gul brod 33,
a I ntà c àtev a l oc uri l n oópa apare c a i
"oti
ry' s npus s uferínfel or: C al ,6, 17;i l C or, 4, 10;
: pàc atul uí: R om, 6,
b) , 6' (oíi s 1t.a u' î1E,i y taptíag);

76 77:
Dr. GRIGORIET, MÀRCU
ANTROPOLOGIAPAULINA.

voíí luí Dutnnezeu. Dacà viefuím potrívit trupuluí


(xmù,ocipxalvom rnuîír íar óacà ucidem cu Duhul fapteie
trupului @í"npúleqroo oópcco5),
vomfí víí (comp,Rom, 8, 13),
Aceeag idee e exprímatà gí în I Cor,'l , 342 ,,temeia

ceea ce nu,insemneazà. ialtceva d.e càt cà noi oameîii


î1 ascultàm pe Hristos gi prin mijlocírea irupuluí,' $í
- trebue sà pîecizàrr- - numai i.n acest óaz ascui-
tarea rroastrà e desàvàrgítà,
_ Trupul 'este ,or$anul,prirr care se .manifestà con-
duíta :noastrà moralà, Daca luàm ín considerare in-

c/ supus deSertà.ciuniì..Fil. 3, 2l (oópa rls :rarcervóoÈ<og)


; Col. Z. 11
(orÍí!4 14í oq,px.ó;l;
d) ,, morlti: Rom. ó, L2i g, 11 resp. .9v4uàoó-
.(oary..9vricóv
fnaj; Z, Zl {oÍtlta coú ùavoccuJ;8, 10 (o6lpo vexpóv)
i
cf. sí Fit, 1, 20.
1 Cf. Rom. e, ZZ (.Ít druoì,ri:pootEroú oóp.aroE
tpOv),
_, _t , C a r n e a R d n g ele r r u vo r .m o g te n i lm p à r à fia lu i ,D umuezeu,,.,(I C or-
1s,s0).
--
3 Cî. Gdbrod
38.

L..Gtlbrod 38,
t Liiilemdnn 7 Joh,
i Weiss.' M. Kom, la I Cor. ó, .12 i TIu Strnn 7t ; O-
Pf blderzr : lDer Paulinismur, : 8?3 p. 48. Contra lor vezí Scfton , 7 ; Cailbrod 34-

78- 79-
a.i.tTnoi,oro
cla, i,,q"ulwA

e care í-am dat-o Lu.i.o6pa,


Apostolul desemneazó.prîn
i, personalifatea luí, eul luí,
ocvent în aceastà prívin{à:
)r.,, só înfàfígafí trupuríle
víe, sfà.ntà,Domnului bine-
rezi. cà, Apostolul le cere
sà punà la díspozí{ía Dom-
nuluí forma trupuluí lor sau un príncípíu oare care,
Nu f Prín oc,p.ael, înfelege trupul concret, pe îngígi cre-
qtinii romaní ca víefuítorí în trup,'
Locurile în cari oópaîmbracà sensul de persona-
litate, nu sunt pufíne, Identífícarea lor e cleparte de
a fí anevoíoasà,dacà le comparàrn cu locrrrile ,înrudÍ.te
în cari o6praeste substítuít de un pronume personal, E
ceea ce vrem sà exemplifícàrn chiar acum,
In I Cor, 3, !6 Apostolul scrie:
,,Nu gtífí oare cà voi suntefí (èoue)templul lui
Dumnezeu gi cà,Duhul luí Dumnezeu sàlà.glue$te întru
voí 1èv úp"ív\"?
Exact aceea$ideie e exprimatà astfel înICor, b, lgt
,,Sau nu qtifí cà trupul (còo6pa)vostru este tem-
plul Dqbuluí Sfànt, care locuegte întru voí 1evúuív)...', ?
eí II Cor. ,6i 16 t
,,,,, noi ('Ítp.re)
suntem templul Dumnezeului celuí
vîtrtt, ,,
In I Cor, 6, L9 oópa înlocuegtesubiectul, care-i
pronumele personal rlprei6
resp, iprre dín versetele ín
cari I-am încadrat, El însemneazà.ceva mai mult de
càt partea corporalà a omului: omul întree/
Aceeag constatare se desprínde dín El, S, ZBt

t C î, Gl rc orghÍu,. C om, l a l oc ; S íc /z onberger:C om,


l a l oc .
2 S ch auf 6, i ngi rà Ia ac eas tà c ate{ ori e qí
I C or.5,3; It C or, l 0, I0, pe
' Cf, Sc/rorrl7. ncch-eptl P e ntru c ó oó[-Lc l l ns s pl l c az d aíc í partea c orpora' l a a ornrrl uí P av el *
qi ni nríc rna i nrul t, C ontex tul nu admítc al tà ínterpretare,
BO
8t
ANiRoÈolocrnP.a.Úrtll.A,

vizibilà. dacà'consíderàm Jocurítre'euharisti ee aIe scr'íp-

Apostol Pavel.
Tot la ;aceastà cate1orie trebuesc :{tupate,locurile
în cari oópa este întrebuin{at la figurat, cu îrrsemnarea
de ,,truJrul lui;,Hristos" adícà .,,Biseríca" (Rom. 72-, 5l
I Co r, 1 0 , 7' 7 t ' L 2 , 1 2 u , ; i C o l . - 1 , L 8 . 2 4 i 2 , 7 9 i 3 ,
1 5 ; F : î . 1 , 23 ; 2 , t 6 i 4 , 4 . 1 2 ; 5 , 3 g ; . B i s e r i c a n u - i
numai Supul luí Hristos ca 'parte 'externà, 'ci Hristos
întreS,"

cercat sà ,le .stàbilim, Intre ,acésfe .'Àouà :notíuni ,'exísti


fàrà óoar gí ':Boate o deosebire. :Cat,toate ,cà uneotí 'o
:t lfeú
,N. .:L Pppootclu: Epiclua euharísticà, Síbíu, 1933' Tabela aínop-
ticà atagatàiatre.p, .341-35,
2 Cf.f,uIthàIcesqu;Théol. Symb. 287 trln.
s Ci. Schauî'5'-6,

-' 8 2 -
_83 6'
: ::,liir| 1i!'r"-',iriiì
:rr{.'Í :li'.iYìiljll,,!Ér"fill irtiíiri lri:: I ,':;lrlt":aií;.î::t::":t:1,!it;t,.ti::
t,,,,i
:r' li ,i',

Ìi,. clnrGoRm
r,,lÀnRcú ANTROPOLOGIA PAULINÀ

d.vrlpr-onoE
ql ó U(o dv'$ponc6.
In aceste douà expresíi încap, ca
pàr!í în întt:eÉ,no{íuníle antropologlee analízate pànó aci,
Nu totdeauna! Pentru,,cà prea adeseorí una sau
alta clin aceste' no\íuní; cum am vàzut, îrnbracà ln-
semnarea omuluí làuntríc sau a omuluí dínafarà ca

mínarà arn sàvàrgít-o, atàta càt s'a putut, Pe baza re-

Omul pe care-l contemplà pí descríe sf. Apostol


Pavel este creat de Dumnezeu atàt dupà latura sa in-
ternà., càt gí dupà cea externà, Amàndouà au de autor
pe Dumnezetll'de care se deosebescîntru càt El este
Creatorul lor, i.at ele creaturile, Íacerea rnà,nílor Luí,
De-o opozi\te între Dumnezeu gí om nu poate fí vorba
de càt abia' dupà sàlàgluírea pàcatului în Iume,,
Ornul a fost creat ca sà îíe spre lauda màriríí
Celui care l-a creat, Omul îi este îndatorat luí Dum-
nezeu cu, ascultare, El a fost creat în aga fel-airtlng"
în cà.t
sà- poatà" presta " aceastà ascultare, ;t ú"it
voía ltrí Dumnezeu qí s'o poatà trrma,
Omul este o verítabilà ínwgo DeL
' 84
- óf
ANTROPOI-OGIAPAUL

aceea$'idee, in membrul urmàtor al versetuluí; ''duhul


Jireascà 'a-omuluí ,e virtual àcheiatà, Éaptíc însà, ea -Domnuluí,:in 'iutrefime,
lor, gi ,sufletul 9í trupul s[ .se pàzeasci
'mai necesità o intreSire, farà
'de -prihanà,
întru venTrea 'ÎpetE-dín .v,

&
sfànt '9í fàrà de príhanà.,
Ceinsemneazà aceste fueí noÉuni, am'vàzut' Apos-
:-* tolul se servegte -de fíecare din ele pentru a desemna
'i
anumite pàrfí, anumíte funcfíuní sau aspecte'ale orrulur
natural,

1
'r i
àluioat,1 p d,s ó).ore).eig,
tutíve ale omului.r

Explíca!ía'í pe càt de símplà, pe atàt de ispitíúoare,
Textul;însà :o xeÎuzó' din capul locuiuí. Pentru sà, in
cazal acestan ar trebni sà admitem cà nveopadilrcgsau
?
nl
lucrarea lui în orrl, harul dum:rezeesc, ar. pluls.a lí

t Aga Dobscfriitz: Com' la loc, 'crede cà penku sf. A'postoÍ Pavel


l0leseqs(-vo0€ Rti* 7,23
,,nveÚpa ist nicht ein Teil des menschlichea
ff, I Kor, 14, ft f ), aondern das Neue, rdas Gott in ihn'[elegt hat' úas ein
Teil des Wesèns im Christen,'wírtf[Róm. l,9t 8,.161,.i' ll'uxmeazíW, G.
Kiimniel: Rómer 1 etc.p,33,- O. HóItzmann: Das N, T,,'Com, llalocr ;Geíct
:das,neue, durch,das Christentun,euch gegebenelebetr",-A. &cíttmann: Coo.
la loc: ,, . ,, Geist , .. úberratúilièler :.Lebensfnmd im Chrislen, d, í heíliÍ-
machenóe Gnade". - Dintre exefelú maí vecli aderi la .ace.asli 'iúer.gvet::re
P, Schmldt.. Der'erste Thessalcioicb€fbríef'nibst eÍnem Exkurs ibet'ilr:.mztxeílen
gleichnamige. Brief, Berlin 1885 p, 73 (cf. Hr.ams 24'a.:5). - Sentru
Knabenbauer: Com, la lss' 'ÍEVEÚIra'este, ,,dupí.rrn "cítat',pe 'care-l -*crie,
tò ytirpt-ap"a,.tóy wlcrseuóvtoly. - .A.Oephe: Das N.T.,ieutrc'tr;,Conla'loc,
Geist:.hó cbstee..rGott,zuÉèwandtes Lebenspríarip ".
"
-8 ó - ,- .97 -
:---:-:Di!9999!lE r.' MARCU ANT'ROPOLOGTA
PAU
_

tr,yeúp.a care. ocupà locul prim în îngiruírea celor


trei nolinni , reprezintà, ornul întreg, iar {.,u1í1 qí oópra
ar însemna'celedouri pàrtí esen{íaie ale natr,rriiornànesti,
Explíca!ía aceasta e prea simplístà, E acl.evàiatcà
îrvÉ-Dlr,d
îmJ:racà uneorí însemnarea de om ca între.r
darl aící t u-í eaiuf, C""i"tnfà apt.tolului nu î"Éàd;?
consíderarea lui úrX4 gí o6)ttd, -làngà
e'a apozí\ie pe
nvert.1t"a,
ori càt aí càuta sà forlezi textul, Noi àm aràtat
maí ys cà rcveol.ra,qruxú$í oóp6rse raporteazà fa{à de
clin,
'5p,er's v.23a. ca pàrli fa!à de întreg, cà ele sunt
pàrfí dín întreguL reprezentat prín úpeíg.
In sfàrgít, dupà o altà interpreta Íe, nyli)pcrla loeul
acesta n'ar
Íeprezenta altceva de càt voos-ulpà{àn clin
lormula tríhotomícà stoícà voú6- .|,ux{* oí,poiaclícà
íntelíSen{a : devenítà spírít.t

r P aternítatea ac es teí ínterpre{ .àri


íi 1s y i 11g- dupà c àte gtírn _ l ui A ,
J' Festugtèrc; L'ícléal religicux clcs Grecs ct I'Evau{ilc 196-220 (lixcursus l}
r
La dívi síon. c orps - es pri t de LThes s al . 5, 23 et l a phi l os ophíe
(recque). * E l afírmà. c à tríhotorri ía es te maí v ec he dc c àt pl atorr (p, 109)
si
se íntreabà dac à nu c umv a ea a pàtru^s ín termínol o{ ía paui i ' à dín tradífía
-deoarece
freaòà; împàrfírea tripartità clín I Tes, 5, 23 este índícatà ,,eornme
en passan t, aíns i qu' une c hos e bíeh c onnue, quel que notíon c l as s íqrre,,,,,
scríi ncl unor c onv erti fi dÍntre pi t!àni , ,,I' apòl re tout naturel l enrent, s ans -mé' re
I CÍ, Bertrarns
IO, y penser peut-ètre, s ' ex pri me en l eùr l anga{ e,,
l p, i gg); E l i nc hei è aqa I
,,A i nsí, [rà c c i i P auI, (ràc e au c hrís tíanís me, c e qu' ír y eut dc mei l l enr dans
l 'àme paíenne ti ouv e enfín s on v raí s ens . L' antíque doc tríne du V o6g,.parti e
l a pl us haute de I' dmé, índépendante de tout organe, .s éparabl e ét, eomme
tel l e, capabl e c l ' une v i e s éparée, d' une v i e éternel l c , orc l onnée à l a c ontem_
pl atíon et, dès l ors , s i è6l e de c e[ E s pri t di v Ín qni l ui perrnel .
de s ' unír à
I'essence d i v ínc , des ti née, par s ui te, à dorníner el 1 nous , ,..toute c eftetenrl anc e
au di vín q ui c l e P y thagore à S ónègue v a { oui ours pers év éranf, v oíh qu,ri ne
parol e authentíqueme' t di v íne l a c onfírme et Ia
i us ti l i e, L' ín{ .el l i genc cdev i ent
espri t" (p, 22O).
Fostugièrc poate fi ràuduít, ín trrtimà analizà, atàturí cle
aclepfií trirro-
l orníeí, Fo arte probabi l c à dac à nu l -ar fi i mpi edec at atítudi ' ea
î' erres ti ,:ne
a bi seri cíi papal e, c àrei a-i apar{ i ne-ati r.udi nc de c are pomenepte s i nar4S -
s'ai fí ran dui t ei l ns uS í,pri ntre ac egti a, --

BB
B9
DT, GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA
erpl.etàîi s'a ridicat cu de_
cà acest nvl()p.d,
despre care sà recurgà la -amànunte, P,recrzarea din v. 23b \a fi
os-ul pàÉàn, nu poate fi in- fost cu atàt'maí necesarà, cu càt cregtínii din Tesa-
Ìnsemnàríle pe -----
cari le Ioníc, proaspàt convertífí la Hrístos, proveneau în ana-
natural in scripturíle pauline.' r
nveùp.a -- are
ioútate dtntre pàgàní' 'gí ca .atare, n'.au ,;avut rà{azul.
necesar sà adànceascà.gredínfa cea nouà sí níci n'aveau
àmuríre a pàruteí tríhotomíí de unde sà fie deplín flamiLiaúza!í cu termiaologia an-
e-am expus pànà aci, sufàr tropologicà. a Apostolului, Nigte cregtini ,provenili dín
ereazé.importanla luí nveopa. íudaísm, ar fí ioteles îndatà caracterul totalítar al sfin-
nu ne da nící una din ele
leniei 'pe care Apostolul le.recomanda sà gi-o ínsugiascà,
chíar dacà zrverrlLs,
ar fÍ lípsit.din tríada amiintltà, pentru
Exístà totusi o_ cà concepfia iudaíeà d.espre om, care era díhotoritcà,
_cale mult mai símplà qi mai sígur
ta scop.N;;-il-;;ii.ip"t_, in anatizasumarà nu credem cà le-ar fí putut îi necunoscutà,
*u_:ttî3'"
ó. v, art pe Care am .tàCUt-r
In afarà de aceasta, sà nuèse uite cà I Tes" 5,

e sà cuprindà întreagà fiínfa


ru pàrfí din ea. pentru a-sí
pl.to€ la,adàpost de even-
., pentru a se asi$ura cà va
egte intínderea acestei sfin_
àt maí multe expresií dín
se serveascà
orí de càre,jin;:"*H"t?í;;l',:l*: :
si noi vedem aicí o asemenea,r"ceritaià -otrlg"r,
I Cî. Gluorghiu,' htroó. .N.
-ir T, S39.
, .Aúry" .Schaefer: Com. la
loc, rem6.rcà pe drept cà .Aposfalul _n'areo
M*ú*íii,",'H::.tl"ll;;;;;'..'"!'lrî#"f
#îT",Í:,îT:;,;
termínolofie líxà.
a .Dobtchiitz !'
Com. la,loe' @xkurs : .Zur'Trichotomíe, ;p, .2ilJ, .a dovedít
aga; (aveúp^o) eí-ve6 frrcò EoD d1íou 'trveúpcrcog cu;ar{umente
gour(ópe vo; xaî, d.1wió_ 'suficíeote cà ín .wremurile pre-paùline ,au ,se;(àeeSe ;aicàtri .o
pevo3 voD; toD rirrlpózrou. concepfie:lríhotomi'cà ,,derp*e.om, --Pl.iríi nn ,afig^zA .cLarà tuat
t Gdbod 9t, ^iribolomíe
negplatonícierri. Aga.có, la-,'nrrma..urnélor,.af, Apostòl?.auel
El ,are inaíqte studiul in chesfiune al lui Festugièr€, .rntanea ,de dae
cu' a fost publiear iot'ia a{a sà fÍe ,iaflnmfat, ,.E,adezarat Lú,.iFeituglère contesfd ."oog1,"iilg,tríi ,Dobc&tilz
oarè in .,;Recherchesde science ,"r,;-rsi'
urm., sub titlul : .La trichotomie asz (p. 199 :n. 1J, dar p9 de altà 'pafte;gre aerul ,cà,nu. e-.ar .vedrrsr
úe I Tes, i, zs phílorophiet*ln"*. -consifa .sà
"r,la - Ia acest,loc trilotoinia platoaicianà,,.[pz.202),

90
91.
.Dr, GRIGOR.IE
:T.'MARCU
--:

.:, , ,l
SecfíuneatrI: AntropoloSiaetícà
i: : :

CAPITOLULIII

O M U LT R U PESC$ l
C M U L D U H O VN I C ESO
Cercetàrile precedente ne-au fàcut cunogtín!à cu
concepfía sf, Apostol Pavel despre alcàtuírea fireascó
a omuluí, Discufía s'a purtat în deosebí în jurul no-
gí a elementelor cari íntrà în compozi\ia
{írrníí &vOpurnos
ei, "Avùpr,rrcoE-ulpaulín e conceput ca liínd alcàtuit lclín
douà pàrfí marit omul dínlàuntru 9í ornul dínafarà
(ó éoroqí a UEor dvsprono6),,
în carí íntrà ca paftea în între$,
sau alàturí de carí se îngíruesc ca simple denomína-
{iuni a acestora' nofiunile antropologíce paulíne stu-
dial,e de noí; i ,
Am aràtat apoí cà ceea ce caracterizeazà. tetmi-
nología antropoloSícà paulínà este mobílitatea sensuluí
expresiiior' cú carí lucreazà" Apostolul, Aproape Lieeare
no{iune îmbracà în 6!ura, Apostolului o pluralitate de
în{qlesurí, ' carí dau o coloraturfl ::vie expunerílor he-
întrecutului,propovà,duítor'al EvanShelíeí luí Hrístos,

*
L Cî, Allo: Conr, la I Cor, p. 52;
,,noussavonsbíen que Parrln'étaít
pas un hornlneà systèmes".

_ .9 2
93
alrtnopor.oéu. pAúrrnÀ

legea ,Domnului:qi 'luptà. împotriva .legií scdse în mà-


dularele luí, care î1 impíedíca .sà ,Iacà vota,luí .Dusr'
'ttezeÍ
9e ryremea cànd era sub ,stàpànitea Tegii mo-
zaice, Acelag lucru se poate {pune, fàrà nicí 'o umbrà
de înóoialà,,despre celelalte 'ell;presí,c:urente termino-
loSíeí antropologice .a Apostoluluí.
Omul paulín 'este invariabil creaturé. falà în fatà
cu Creatorttl ,eí, este omul'consíderat n .lefàl:nra Í,ai
cu Dumnezeu, este ,o fiinla 'r.eligíoasà qi ,anume, o
fiínfà religíoasà orientatà. spre ,Hristos,
Termínólogía antrop<iioSia pauli:rà cu care am:hlat
contact penà acumr nu ne-a spus aproape nímíc sau
prea puljn despre acest,taport-reli$îos,. Asta, în com,
partímentele,în care am sistematízat-o noi,
Nu tot aqa stau Luerurile ,în gàndir.ea Apostolului.
El nu face distinclrile pe carí'ní.le impune nouà 'tra-
tarea m€todicà .a concepfíei:sale despre om. De aceea,
ca sà îmbràtisem concepfíaisa,antropologicà, va lrebar
sà purcedem,.la noui investiÉatii, sé privim probie-a
din noui puncte de vedere, Acestea .însà paulíne-qí
numai pauline,
Am spus cà óvspt,rzroe-ul
paulí .cirsi.comtrXe-
xítate Apostolul ne-a infàfigat-o ,cu atàta {rtje qi cla-
'ritate - este rnaí prezus de rori .ce o:fíínfà relifíoasà
:moralà,, El stà îa!à'l fu!à cu Dumnezeu,-.rru ca.egaÍ,,
ci ca subordonat. Subordonat prin.faptul cd-i creatur.à,
qi nu Dumnezeu care 'I-a.creat. In însàsí ,aeeastà ú-
tualíe de fíintà rsubordonatà in .care stà el Íaló, ile
Dumnezeul..cregtia, este rdatà implicit condita sa ,de
fiín!à ascultàtoare i.alà de iQsl ."! l.a,creat, Asrrpr,a
acesteí argurnentàri apostolul -,eúrn am và::.lrtt
stàrue, F,enfru €1 -- ca pentru ,or.i .&re ..iu6eu famí-
liartzat,cu comandamentele {-eSit mrozaiice - porunca
'ascultàrii.ile,D-u*.ezetr,eîa t@-và. qriomatíc,,-ceva,rft
îu se óíscutà 'ci se urmeazà,,:cevè ee ,se ,pf,esupune
- '94
- 95-
i ANfRoPóLoGtAPrruull,A.
-l

mlnlí cerce'tatede lurniníle cerului gí-i índícà dr.umul


de.siivàtgiríí
cu càldura cuceritoate a unui suflet care
s'a ràcorít el însugí la isvorul spre care povàfuegte
pagii altora, :

Ne vom a$terne chíar acum sà studíem príma


pereche,Cealaltào va urma,

1. FREC VEN Tqt


A SEN SU LEXPR ESi l LOR
Formulele 6 oapxtxbgfresp, ó ,J.ruXrzòg)
gi ó nveup,arr,xòE
d.v0ponos
apar destul de rat în scrípturile paulíne,r Con-
I Líbertates gi responscóllítateamorald a omuluí sunt presupuse
tlea-
rindul îirricripturile paulirie.,,Indenriurilercari acopàr o parte insemna[àa t Idenlílicarea locurílor ín cari apar acestefor.muleeste destul de ane-
acestor'scripfuri, nlar Ií. putut;íeqi níci de crim ldín peana unui detenníníst, voío:isà, ln deosebi pentru ó oapxtxò; &v0polrcog,$i iatà de cel Apostcilul
Chíar cànd, faptic, înclinareaspre riu.covàrgegte(ca'n Rom, T, l4-24J, sat dí uneori numai adjectívul,.{116 sI-l lnsofeascàde substantivul d.V$polnog
cànd Du rnn ezeuii.las
. à pe pàc àf ogide c apul lor ( ca 'n R o n r ,, 1 , Z 4 - 3 2 ; g , (cf, I Cor. 3, 1, 3 qí 4ln uníí coc{Ícíde maí pufiínàímportanfà, Yezi NesIIèt
10-33 9í 11,29-32), libertatea'rgiresponsabilíta{ea subsistà,E adcvlrat cà I'í. l', text oriSínal).:Pede a.tà parte, nrr Iace dístincfíe frangantàintre adjec-
Dunrnezculucróazà'.lnnoí'ì ,,'qíri voí sí a acfíona" (xal rò $é).ety ral rò livsls oapxLv"óE9i'oripxwO(, pe carí el le lntrebuinfeazàsinoním (cî, Lletr-
èvep1eiv, FiI.2,13), dar'coniúrsul situ,.rlepartc de a o suprima, cere cola- nrarurt Con, la I Cor, 3, 1), cànd se gtie cà primul (ocrpxtxó5) lnsernneazÈ
borarea.noastrà.liberà,Cl'i,y4,n1o, Il, 13S 9i n, t. ,,carnal", ,,supuscd.nú(' - 4ys aga dar sens etic - íar celàlalt (o&pxwoE),
Iortlat cu srrfixul (: tVoE) adiectivelor cari deseruneazómafería din care
96
97
t

t"

f AT'LiN,f
ANIROPOLOGIA
- - - ' .- - '.'.',
statarea -aceastanu 1e împuf in eazi într anímíc ímp or tanla
confinutuluí. Dín pofrívà,, Aceastà importanfà pare a
fí invers proporfíonalà cu frecvenfa 1o?.

tului, ,este ,corlPlice cu 'pàcatul'


ffr
Omul stàpàaít de imbolduríle ciarnit -sqà-Pi un
t,
oluo opo, ceiui ce te lasà càlàuzit de Duhul lgi 4'-
;;;;;;;"-. u qí tuqeazó' înt:'u eL' Unul ca
*. 'ataeiuit
acesta este numit pe drepf oapxwbE&'v$pionog, pentru ca
Acesta derivà din aniíteza ,carne-spírit", atàt de
caracteristicà Evanghelieí paulíne, actíuníle sale sunt-coman-date de oúpl-ul aservit ?àca-
tului gi de pofteie lui,
gor"pt' EI
Omul trupesc nu este cu desàvàr9íre .
este in .lut" tà ai.ti"ga voía lui 'Dutnnezeu, I*gea L:uî
;i-e"pà-;ul sàu cel"dídauntru se bucurà de 'ea (cÎ'
Ro*.^ 7, 74a combínat et 221, ar vrea -t'-o îTPlÍ"eascà
YT dar nu poate, p;;h; cà vede ín màdulateli hrL a-lr6
ùg" ;;-i lt" toU :eicatului (cl. Rom. 7, 23)' Unul
tu- a"uttu voiegte-bínele dar ;nu-l face, 4'aàlll:pe. care
.'ol"gte, pe 'u".1" î1 sàvàrqeqte(cf' Rom' ,7, 'L9b-
""-i
iql, U""i u""G este de"óttoè- @úpxcvos) vàndut
"u
sub pócat {nenpultévog únòrlv Cà
&.papuíav), omtl trupesc
rr.t dín fiie' córuilt, cà el 'e îo stare 5[ strneascà
"tt" reluíascà 9i 'sà voriarscà o
7-a al
.locurí ale caPitoluhu
Carnea {i; aúpl)în síne nu-:i rea, càcí fot Dumnezeu în ileosebí &; aea tttlbu-
a fàcut-o $í pe ea, In afarà de aceasta, ea e capabílà rostolului: ,,9i atunci, dacàlac
de inoire, ea poate deveni templu ,al Duhuiui Sfant ceeace estevoia, nu.'mai suot' eu fàptuitorul' cí
;;;tti 'ú.'ni f"*eEte :înfru rnine" (Rom' 1,'2fli'
este làcut un lucrt lcf. AbeI 114), insemneazà .,,de coinè,,; are ,s$a dar sens ì )r!
"utt ',omul và:réut. pàcaúrluí'
fizíc, natural (c1.,AlIo.. Cosr. la I Cor. 3, I), i[anuscrísele vechí ale ;T. N. qr
Omul ;tru esc este 'esrbe
omul pdmónrteic (ó xozzòg 'omul cate de'sitnde
împart preierinfele intre aceste donà forme. Tabloul care urmeazà.,e,alcàfuit 'aa
-dv$prorog),.
dupà Terfus receplzs: orín 'Éen"rathtne.ttàtotula Aaam {eÎ'' I' Cor' !5'
omul trupesc: Rom,7, t+ (oripxwog) I I Cor. S, t (oóqxwoS) ; I Cor, ZS utîl,,este omul În stare 'natrlr'alh, este &'vfit,a,nqc pur
3, Sab (ocPzotóg); gi,simplu
omul psíhlct I Cor, 2, 1a (rlultlò5 &v$prono6) ;
omul duhounicesc..I Cor. 2,'75 t 3, 1 (rneuparrxòg); f Cor, 74, 37 Cu omul b:rpesc coíncide înfru totul ea seris
frveupacrxòE lv$porroi) í Gal.,6, t (rwevpauxó;\ ó {uxrxÈa&v&pwnos, ómul psihic {sau zufletesc)'
98 '99 7'
-
1

i
ì
\
\
\
\
(

l a I C o r' 2 ' ' ' L 4 '


i ,r, ,'^'*'onn; Com'
100 -
ANTROPOLOGIAPAUUNA.
2. RAPORTULDINTREOMUL TRUPESC
Et oMUL DUHOVNTOESC

ural, necredínciosul làsaf la


3 nu poate ímplíni voia lui
:9te corectívul Duhuluí Sfant,
ormat de lucrarea Duhului
'u eI. între{,relieful ,ei.
Maí iímpede se vede earacterulexclusívist,alacestor
formule'dacà ie comparàmcu împàrfirea omuluínatural
în èoto:sí É[o &v$ponog,
Càtà vreme acestea din urrnà î1 definesc pe fie-
rcnirea epocíi de la pàcatul caîe om - cregtín III Cor. 4,'76; Ef, 3, 16) ,sau ne-
- fàrà deosebire dè iudei cregti:r (Rom, 7, 22), adicà làrà consíderafie :la starea
sub robia lui oúpE,este o sa religioasà moralà. - dupà latura sa làuntricà (?!oo) sau
;). externà.1u(o),r formulele i, oapxtxòE(cu sinonimele,sale) Eí
rea de la Hrístos inssass _ ó nvevquxòEr&v$porcog'exprímà douà stàrí religioase-mo-
rale ale,unqia''gí"aceluíaqíqlm.car.írru se suportà'rútrfl pe
alta, doudt,stàri etice ,consecuth)e. Formulele ó éoo Ei
sl Tryeup"aare o ímportantà ó é(o àvùptozro6stau întreolaltà :într'rrn raport de simuÍ-
1,t*1 irsí dísputà supremalia
taneitate, iar celelalte intr'unul de acutà exclusiaitate.
lic, càt gí iaviafa omeníríi,r
Cele ,ilintài ,e4primà doad #àri date, fixe; cékilalte,
estor tealitàfi vocabularul doud 'stdri :càgtigate, uariobíle.'Omrú. se lasà totdeauna
formule, mult maí nimerite divizat în parte làuntricà :gí parte dinalarà, :Èlar tnui
cunoEtinfàpanà acum, Cum gi acelagi 'om nu poate fi 'deoilatà - in acelagí rno-
ment al 'vietii sale - qi ca,pxmós,gí In chípul
a"veuparcnós.
>linut din sfurlierea .formu_ acesta cr,eilem cà ,îfii mimertt rgebful Apostoluluí,
portul de .exelusívítate în
r om :ru poate fí în ,acelas
iel mult,am putea npune cà
1.ftIai.pe Jar6
.la Schauf!20:;tZZ,
-L Ct, L ,Ieremiat, în KTV/B I 366,

t02
- i103 -
ANTROPOLOGIA
PAULINÀ

' O na) . ar ò6 dvSpof io6 apar e doar î n t r ei locur it

C A P ITOLU L
IV
t'

' 0 xat vòg a v ri' p rr.rn o e apare abía în


c{oaù locuri t
liî, 2, t5 t

F'
I'-1, 4, 24t èyAúoaodarr , òy xat vòv cZv$p. ornoy t òy y. ar ù.
rleòy xvcoséyrqèv òrxarooúv1nai éocórquc
r1r dl.r1_
.. $eíac
Identícà în înfeles cu aceastaeste l
evpresía
' O véog dv, gpcor có6
dln
C o l, 3, 101 xal èvòuo. ct pevor
cóv v éov ( scí |.Ì l. t t Jponov) r òv
qva_
xawoúltevovelg Èruí.1vurorv
xat,etxéva wú y"cíoawoc
ar3uóvgi

' Jl xat vì 1 xulor 6 din


,: ;..1 ra-'.r,ì,:r;, :.,
1 FRECVENJA,: FORMULELOR::ó zua).aròs
Sl ó1xarvò6 (véo5)
iw.t.ponoE
$l ri xaw.)1,zrrori
îN SCRtpfUnlf P A UL f NI E
O
, .iabelà statísficà a acestor formule e tot ce sc
í{ngÉina, maí símplu, E;- avea urmàtoarea
1""1,,1
contigurafie: ";
104
105
LsonrE r, tllARcu
aceasta o dovadà
d"-u doìl scripturÍle pauline
"." Lo.
sfmrlar cu cel ai
sl ó zuveupauxùd,v&oa
confínutuluieste:.

A^.I-"r"*";;111,ilili,ilÍ"f:jiut.,","dem
oa un ràspuns s1tísfà51f; - -- càva
vàrat. Aga dar vom ,irrgur,rt ràspuns ade-
---l
stabili
I. SENSUL EXPRESIILOR

tt cea mai comodà $i mai

)oîtiune timp, el îmbracà


)ecnru. _d_e
Uneori este intre_
at (derívat) de tnii"hi'"uu
,?re de aproximativ
d3 orí,
Aposrol pavel _ jài-ofì"a
:vSpozros
elte utilízat numai
Apostolpavel fniÀ.-à, o,

I Ct BWB
r la loc. 1 CL BWB; la loc,
2 Yeú
Schmoller; Handkonkordanz, z \ezí Schmollerr la
la loc, loc,
3 Exemple rlaI'BI(/B ; ,la Ioc,
106
107 -
À.nrnopor.oci,q,Padrlt'IÀ"

, Aplícànd ,acutn,r,renilatul dobàndít la expresiíie


noastr;, credem cà,: deosebirea dintre eIe e clarà:
paulín din expresiTle 6 xacvóe
èivÍtpanoq-ul gí ó véoEdv$pr,rao5
este o fdpturci noud,atùt cslitaliu, c6t gi sub raportul
timpuluí. :
De cànd'dateazà,aceabtàfàpturà nouà (óvéosiiv&ponos)
gí în ce constà îuoirea al càreí rezultat (órcarvòs d.v'Ílptonos)
este ea, aceasta ràmàne sà veclem mai tàrzlu, Noí î1
studíem deocamdatà pe acest oln nou dín punet de
vedere termínologíc Ei cum termínoloSía paulínà. ne
mai oferà la acest loc încà o Iormulà în de aproape în-
vom pureede
rudíti ca sens cti 6 xawbq*sí ó , véogd.v{)polrcoE,
Ia examinaÍea ei. Aceastà formulà e .,
'lI xarvìixríoce,
Apostolul se servegte ÍaÍ de ea,r"Am
vàzut la tímpul sàu,,díferítele însernnàri pe cari i,le
atribue sÎ, Apostol Pavel ,notíuníí d1xuíor5, aga cà nu-í
nevoe só mai. revením, Ceea ce trebue sà. retinetn
dín cele aràtate acolo, e cà. xríors însernneazàgi ,,om"
ca rezultat al opereí crea{iuníi, ca fàpturà a lui Dum-
nezeÍ,
E cazul fotmuleí'l xarv\ xuíors(: fàptura cea nouà),z
si Scltmoller, la loc. : Dupà pàrerea celor maí buní exe{e\i,3 aceastà formuià,
, òtòa1il'xacvfii Lc, zZ, 20 .\ xawì1 òca.J.!r1x.qi
" CI, M:". t,zl s. a.,
I o-an1 3, 3 4, Èvro lì 1i. y , d, Lv h;
il pet r u 3, 13; Apoc , '2 1, 1 ; o O p a V ò 6*o í v ó E ',
'('q xaLvq i Lpoc, 2; 1'l t Òvopu y,ctLvóy Apoc, j,12t recurflem Ia servícííle límbii franceze, catè posedi echivalentele adieelivelor
i 2t; Zt 'lepouoa\iqp
xaLv'ît; Apo c,5 ,9i l rr chestírrne, Lafoy e { D íc t, des S y nony nres , p,798 i c ítat l a Trc nc l t 139 n, l ),
t 4, 3t Q Ò q x dlTli Apoc , 2 1 , 5 : i E o ù x a r v r i r u u c ó
Ira-vro-. 1\ll.s exenrple Ia Schnoller; la loc IohannesBehm: art,.'r,c/"Lyó(, tradtrec pe v éo6 c u ,,nouueau" $ pe ^/' LLY óQc u ,,neuf", E l z i c e: ,,C o E ri es t
i 111
KTIíB IIl, 450 urnr, nouuedu víent de pai aître pour l a premi ère { oi s ; c e ql uí es t neuf v i enf d' étre
Iai t et n'a pas enc ore s erv Í, U ne i nv entíon es t nouuel l e. une ex pres s i on neaue",
r N u maí în II C or, 5, 17
9í Gal , 6; 15;
e Pentru rnaÍ multi prccízinne notln cà '11xa,wi1 xuíql( dín ll Cor, 5,
,
17 se prete az à maí c urànd l a i ns emnarea de ,,om" [di n pri c i na ]ui ut6) pe c àntl
în G-1, 6, l 5 í s e poate atri buí înl el es trl rnai l arS dc total i tate a c el or i noi fi
de Il ri stos s au, ,,ornenírea c are es te èv X pc orQ". D i s ti nc fi unea ac eas ta nrr
prezíntà v reo ímpottant:.i deos ebi tà, E a nu s c hírnbà c àtu""í de pu[i n s ens trl
Iormul cí,
3 A s c v edea C ol nenfarei c l a l oc al e l ui OIaríu, Lùl otri ,l \{ at$órc oul o5,
'.1'pe1r,né),rv,Lagronge, Líetzmann ('Í1xacvì1 yLrtoLe:ó nveuparntò6 d.v$pornog),
Wíndîscl u S tei nmann, A Il o 5. a., prec um 9i B V B , l a l oc ,

108
109
Dr, GRIGOREi. MANCU

se acopere întru totul ca sens


cu 6 xquós,$í ó véosdv- Formulele în chestíunenu ne situeazó.'departe
&pwnos, lucru care reíesu a"-"ti'fel _ de
rin{à - din compararea textelor aceasfà_
nreîe paulinà - cÀfr€poate fí numítà cu tot
"tl'_,rltx-Lgr'r_
respectíve,
ce,privegte proveníenfa-acesteí atàta dreptate vîere dumnezeeascà,
_.-.,^ft_
rnule' frumoase for_
convinÉerea noastrà este cà
ea nu trebue càutatà
îy alarg_Paufínismrl"f,;i d*i ;
ginal 9í de Aposrolul este ori-
astà datà.

.Insu.sífaptul cà acesteformule sunt un bun exclusiv


paulín - noi do"Lti ;l-ic!;; cà Apq rolul ,este
creatorul lor, "or"
nu.: .or ínspirat sí
care lucreazà.cu al N, T,
toii.ìl alo'Jtoi'f va asuprarostuluí
ntru ca sà exorime
o cuÉletare, o id
' o realitare "l:Ji1.^rh,",X?J
*'íro;,
î::-tt-1 arzàndà . a în
:ootqg".Iea ""."
marelui sàu ,"ft"ti" ie"riài
,Evanghelíeí màntuíríi.
"r
Sà dàm cuvàntu1 Apostólului,
altul afarà de el convínsí cà nímení
poate conduce maí sigur gí . . Pl"i peîncepem ace-astàsecfíunecu explícarea rrra-
';;inà
îu. l"
maí cu succes ta. înfeieg"i* _ adicà e-xactà
terralului care .ní-I ,oferà ,epístola càtre ,Romani,
l
lanourilor turnate în aceste expresii
-fa, -"a;;';o-
là frumusefe stilistíca.
ràtrundem infelesul, oo* .,rgmeot"
î1Éàduím s,o. ":H:"*ffi.J;"î".';"ff ,.#i
pre
-,;i,J*
al cuprinsuluí acestoi_
formule orìrt" ,intru nimíc mai
'ios de incomparabila ftu-ir"1" a inveliguruí 1or
extetlor,
I
tol Pavel .esteuo v
ímpecabílà ;atàf c II
tt!

:cu spirítulsàu de
a micà :a sufletu
rdat îg }Irístos 9í peh.e-carii-li"t-.
cu .Cel.c€ :s!a uniit.-"orUu"il-ao-r"
í sà ae ,isuefa cerul,,bucúri]ior-iara.p" . .,GaI. . , il,Cor. iRom. 'CoL qi Ef, Itt
155 , ,57 58 ó? 64165
CÍ., Gheorghìu..lnirod, la locuríle respectíve.

_110_
llr
ANÎROPOLOGIA PAULINÀ

Dumnezeu cea mare, spre màntuirea ori gí cui care


crede, atàt iudeu (mai iirtaO cà.t9i elín" (Rom; L, Í6),

psalmístuLui(14, I-3t 53, 2-4), Paganítaveau le{ea


:moralà.naturalà (Rom. 2, t4-L5), iar iudeltí le$ea Iuí
Moíse (Rom, 2, t7 urm,); 9í totugí, nici uníí níci al{ií
ntt s'au putut îndrepta înaíntea luí Dumnezeu, $i
atuncí s'a aràtat o altà îndreptare de la Dumnezeu,
màrturisító de lege Eí de prooroci, adícó îndreptarea
'cafe
u.ine de lq Dumnezeu
prín credinlq în lisus Hrisíos
pe eare Dumnezeu l-a rànduit iertfà de íspàgíre
pentru tolí gi peste tofi ceí ce
cred, cà:ci nu este deosebíre (cf, 3' 22, 25),
Indreptarea prin credin{à este întàrító, cu pílda
luí Avraam gi a luí David,
Cel ce ne-a aSonísit aceastàîndreptare este Hrísfos.
Ne-am împàcat cu Dumnezeu prin moartea Fiului Sàu
gí prín via\a L:ui ne vom. màntuí (5' trO),
Dar aceasta nu-í un merít al nostru, Createa
.acesteí putinfe de-a te putea îndrepta înaíntea iuí
Dumnezeu este exclusív darul luí DumrtezeÍ càre s'a
::evàrsat în lurne prín, Iísus Hrístos, Merítul nostru
constà numaí în voinfa de-a ne însugí subíectív, indi-
vídual, îndreptarea plínítà. obíectiv în Hrístos lísus, gí
712.
113
V,

:;i

ANTROPOLOGIA
"AI.JLIN,{

tare, .,ei, Aceastà voinfà ,,d6ndu-ne bine seoms cù'amul nostru cel uechiu s fast
.de.-a,nu pierde favoarea ií rd.stignit împreund cu El {seil, Hristos) ca sd ,se ni-
aceastà hotàràre se và.degteînfr'o conduità. deplin co_
míceascd trupul pùcatului, aga'în càt sd nu maí fim
respunzàtoare .ei,. Te-aí sfínfit prín acceptareà ,jertleí
;à robii p:àg6tului" f.6, 6).
Màntuítoruhtt? Atuncí ràmîti.iur,t ql te^comporfà ,în
Ací rostegte Apostoiul una din expresiíIe cari
consecinfà, 'ne
preocupà pe noí: ó rcù'atò'" dv$prrrnoE
gi fot acizaee cheia
Aceastà ídee o exprimà cu apàs sf. Apostol pavel înf'lesului ei.
cap, 6 al epístolei óàtre .Romaní qí o dlsvoltà apoi
in Fafà de versetele precedente, 6, 6 marcbeazà,urt
în cele urmàtoare (7 pí 8).
proglres, un plus de precíziune in ceea ce îe qpune
È ierde în arSumentàrí încàl- Apostolul prívítor la subíectul botezalui, Perrà ací,
contrarà pe care aceastà_ subiectul botez;.úui, persoana care moare fafà de pà,catn
: eugetare adàncà o poate in botez, fusese indícatà destul de vag, prín pronumele
untru.príma datà de como- personal lp.ie. .La 6, 6 subíectul botezului este deter-
tea ochílor, cànd scrie, un minat mai de aproape t e 6 na\ar,bE &v&p.iino1.Cel ce s'a
fapt concret, real: sunt cregtinií din bíserica Romeí, botezat trebue sà. fíe congtíu de óouà lucrurí, .El este
El constatà starea lor relígíoasà gí se exprimà în con-. aEezat intr'o legàturà. íntímà cu învíerea .luí Hristos gi
secin!à. De weme ce sunt óregtini, adícà ,,sfínfi,, (éi1r.ot), deci cu Hristos însusi (6, 3-5). In al doíiea ràrrd, el
însemneazà cà ei au urmat procedura care trebuíi e pàtruns de convíngerea cà omul sàu ce1 vechíu a
indeplinítà., porunca Màntuitoruluí,' pentru ed fost împreunà ràstignit cu Hrístos, ca sà se nímiceaseà-
-dup-l aceastàrfavoare;
sà.poatà dobandi
F
slau boteiiat,.Nure trupul pàcatului ftò ottp"ar76 à.p.a.pcíesl,
aqa în càt sà nu
I
ir
íntereseazà deocamdatà, cu óea"'ànuntul, consecinlelel mai îíe rob pàcatului.
;
Potî34"1 {apt_ este cà el îI situeazà p" ,cel ce s'a: Ce'í acest na).aùgd.v&p;wr,s67
impàrtà5ít de darurile lui, ,inlrro nouà ìondi!íe reli-
O defínífíe a llul, Apostolul nu ne dà,:nicàerí. hsà
Síoasà:.iI împreuneaz,à. cu Hrístos, î1 renagte Ia'o viafà_
ttgoi, î1 face pà1tap de o vía{à nouà 9í,í dà putin{a sà_ acum, dupà ce am aràtat :ordínea .de ídei în c&e
ràminà în ea. Dacà sàmbria pà.catului estò moartea Apostolui rostegte expresia, nu,i greu .sà.,i desiu+im
íntelesul.
, cum proclamà sentenfios
i ,cregtinúl a iepit -de ,sub,
ntru cà sia in;iropat ,oilatà
6otez;,aga in càt, .ilupà..cum
:tot asa qi noí ;sà urriblàm
rinhotez - sau in ,botez -
de aeest om nou se rpoate vorbí ,de un om vechiu,
i 'atuncí, :cum vom stai'trdt
.postolul (6,2). $í .contínuà"r Acful prin care ia 'naEtete acest,,ofl notl ,este, la.
acest rloc, 'botezul Cregtíarí dín Roma,$tíu acest lucrnr
t Mat. 28 fínal qi
locurile paralèle, t Ct. hlmt rCom. la loc,

114 -
115 8'
, Dr'.,GRIGORIE
T, MARCU ANTROPOLOGIA
PAULINÀ

acest,,oopnr1isú.1tarr.;taE
Fàrà.. a fí ràu în síne, trupul
omuluí vechíu era înclínat spre eele rele dín prícina
pecatirluí care sàlà9luía întru el gí care ajunseis.esà-I
stàpàneascà în, aga màsurà, în càt sà.l constrànfà sà"
se pufià exclusív în sluiba pàcatului,' (Jmul cel vechiu,

spune,- o sàvàrpegtevirtual botenil, CeL botezat s'a


bofezaf ca sà, se nímíceascà trupul pàcatului gí sà nu
rnaí slujascà pàcatului, aslfel în càt sà.devínà un om nou,
E 'locul sà ne întrebàm aci clacà omul cel vechiu
cedeazi, în botez, locul sàu, defínitív, omuluí celuí
noll --- sau nu?, Cu alte cuvínter înoírea pe care o
sà"vàrgegte,botezul.se consumà.Iabotezrsau iàmàne si
se clesà.vàrgascà dupà aceeat prín aite míjloace?
Nu se poate ne$a cèí în botez are loc o învíere,
o renagtere faptícà, o ruatrrlleveoíd cum o numegte epÍstola
cà,tre Tít (3, 5), care-l, sítueazà.pe cel botezat în. co-
muníune realà cu'I{rístos cel învíat, Omul cel vechiu
Cuvintele acestga ne oferà un amànunt pretios a fost ràstígnít cu Hristos pe cruc e. Pún aceasta însà.
t1
pentru înleleferea expresíei 6 na)(aùs&vùpono6.
Càcí rfacà ceea ce trebuía Sà moarà din el ca sà devínà un om
omul cel .vechíu a fost' împreunà ràstígnít cu l{rístos nou -. adicó;'rò oóparle ú.papúa6 - încà. nu-í cu desà-
ca sà se nímíceascà trupul pàcatuluí, atuncí e de tot vàrgíre mort gí.nící lipsit de o anumità ínfluintà asupra
clari cà ceea.eè,.I'împíedèca'ià'devínà un om nou este întregeí personalitàfi, Crrvíntele Apostoluluí; (ya xa-
rc.pg$flyò ocrpcr\g ,Í:p.,apila6
a.ratà cà moartea defínitívà. a
I Cî, Schaefer.' Com, la loc, .
2 S í c h e n b e r g e r ; Co m , la lo c.'
r Tò o6pa fi15 &1+apcíaE
.3 B. Weíss,':Cóm, la loc; dupà ce tàlcuegteastfel înfèlesulluí ouVe. nu-í un 5ienetívcalitativ, cum vor unii exe-
oraupóS4, adao!à,rpe bunà dreptatet ;,Da..er (scil,; der alte Mensch) zu {e[í, ci Eefletlu posesr'ulLtpiius, urmat de B. Weíss: Com, Ia loc), Vezi sí
diesem Tode 'aL", ,rron.Gott'isèlbst verurtheíl.t waril, rvàhrend Chrístus rlen- Glrcorglúu: Corn. la locr ,,Trupul s'a zís cà este al pdcaÍulut, pe'tru ci stà,
selben unschrrldigei''
Veise von'Menscherr erlítt, so ist hier absíchtlicir das de obiceiu, ln sluiba pàcatuluí,Pàcatul ll slàpàuegte,,. Comp, qí O/orÍu.. Com.
aúv avtis vcrrníedcn". l a l oc,

116 714
ttt
ANTRgPol.ocr.A PAULrN.À

...I.ntelesulexpresíeío na).aùg ,e .mai deslugit


&vspono;
aràtat de càt .în'Rom. 6, à.'p;"
l" o purt., ceva ce
aparline trecutuluí. "^
ó -na\atòs&v$pozuos:!wpotépa pe d.e a1tà..parte,
&vuo,pog\.
&v'$porr'; 'g$irpópevo3
- ó z.ecàràg èntoupicErzTs
à*úr\:.nalaùs
Ceea ce dovedegte cè
.c4 e o realitate supàràtoa
,sílít sà-í ,renascà în Hrísto

"pr ezent, cu ajutorul,rroftelor


rlor ce siau invredntàit sà se
:ceeaApostolul íntervíne, în_

(&vaveoúofiatr òè r{r nvetrp.art .rcfi


cr.egtín sà aíbà in"via{à altà
à.nilor, carí umblà infru de_
uvaúnF,t roúvoò; aúúsu,4, .171,,2
) ufi om nou,
îmbràcarea unuí vestmànt
1a_ 4, ZZ - Apostoiul trr_
Ef, sà, îmbrace pe omul
'Ce-í aeest
ze,wòE d.v&polnogJ
'Din ,cele .expuse
pànà:aci, ,gtim cà el ,e o,pusul
ú na);ar}g Avq;parcoìg,,' lui

!:Verb,medlu {Mm.}ónou).o3,
urmal de g-ouenfa),nu pasiv (Olartu,
Wohlenberg,,etc.),Mai pe larg
Ia:Rooenfa: Cóm. Ia loc.
tz,,CL|P.oue4la..,îom,
118 _ -la loc.

: í 19-
A.NTROPOLOGIA
PAULINA

intrà în ascultarea luí Dumnezellt este omul care con---


símte cu intenfía dumnezeeascàdín mornentul creafi=
anil, care l-a vrut sà. líe spre laucla màriríi Sala
Acest om rlou este numít de si. Aoostol Favei
cànd xarvòg dv0pono6(EI;, 4, 24' cf. 2, t'5); cànd vÉo6'
( CEo l , 3 , 1 0 ) , -sí
d v 0 p o rno
Arn 'vàzut cà,între atríbutèle xatyóE sl véoge deose-
bíre dín punct de vederè línflvistic, Are vre-o însem-

exístat, De' aceea este numit véoE,Ceea ce-í dà. însu--


girea de véoEe faptul cà, el este, príncipíal, deslegatde
puterea pàcatuluí, pentru cà, s'a împreunat crr Fhístos,.
In rezumat: el nu maí este aga cum a fost înaínte, el
este o creaturà nouà, o zarvlz-ríoc6 ("f, II Cor, 5, 17;-
Gal. 6, 15), el reedíteazà chipul luí Dumnezeu în orn

oamení i unil carí se aflà în Hrístos si allíí în afarà


cle l{rístos, Orí fafà de {ípul de om fà,rà. Hristos -
L E tu al d: C om, l a C ol , 3, 9-10 c rede c à, obíec Li v v orbi nd, nu-fi níc i o,
deosebire la nriiloc, pentru cà - ar$umenteazà, el - ,,în momentul irr care,
spurìem (ca aící la Col. 3, 10) cà cineva a ímbràcat pe véog d,v.)ptlno6, a,tt
zi s ímpl i cl t c à res pec tív ul a i rnbràc at un dV S ptùÎtoE pe c are ínaínte de ac ec a-r
nu l -ai fí putut v edea Ia e1 (c omp. E f, l a l oc ), $í tot aga c à.nd s punem (c a' n
Ef,) cÉ oruul sulere un conlínuu &vuveoúo}ac, cu aceasta am spus tot odatà
[ca'n C ol ,] c à-í v orl ra de o c regtere neîntreruptà c àtre c ev a c e i nei l te de..
aceea nu ex ís ta" E x ac t I D ar c { e v rerne c e A pos tol ul s e ex prírnà c u termeni -
I Cf., Rouenla..Corn, la loc, cl íferi fi qí d e v renre c e admi fí c à l ntre ei ex i s tà o deos ebi re de nuanfe - qi ,
E ruol d adníte - e mai bi nc s d. res pec [í ac es te nuarr[e, R ec tr' oagrem gi noi ..
2 Asa IIaupl: Com, la loc.
cà, eLe nu s c hÌnúd l nfel es ul ex pres ííl or, dar íaràgi nu-í pufín adev àrat c à"
3 CL. Rouenla...Conr, la loc, ' rai
ele preclzeazd. acest infeles,

124
121
g
Dr, GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIA.
PAULINA

rl.(
gi se conformeazé, intocmai, EI este un adevàrat fiu
al lui numnezeu.
Prefaeerea omului ,din vechíturà in fópturà nouà
€ste consecínta jertlei ísbàvítoare a luí lísus Hristos,
El a normalizat raporturíle díntre qameni pe deo-
parte gi dintre Dumnezeu qí 'oameni pe de altà parte.

ffi
Jertfa Lul a adus pacea pe pàmànt gi pacea 'intre pà-
:F

mànt gi cer, ASr vàzut, pe scurt, exponentul acestei


ultime ,ecllatií, E omul cel nou pe care Dumnezeu l-a
# infíat prin Iísus Hristos, Ràimàne 'acum sà ne refínem

g pufín asupra ceieílalte consecinfe, de ordin imanent,
cu care s'a soldat inoirea omuluí i pacea pe pàmànt.
:E Despre ea ne vorbegte sf, Apostol Pavel,' cu cuvinte
lumínoase, în epístola càtre Efesení (2, 74 urm,): ,,Càeí
.:l
el (scíl,Hrístos) este pacea noastrà, el care a fàcut din
cele douà lumi una; adicà a surpat pàretele dín miiloc
al despàrfituríi desfiin!ànd vràjmà.qía în trupul sàu,
legea poruocílor prín învà{à.turile sale, ca întru síne,
pe cei doí sà-i zídeascó într'un sinsur om nou pi sà
.r$ întemeeze pacea, gí sà-í împace cu Durnnezet pe
{ amàndoí, rrrnifi intr'un,sínglur trup, prín cruce, în care
a ucís vràjmà9ia,'
',él
De ,douà ori .íntervíne ací negrul cuvànt ,ivtli-
.€ màgía" (U1.9pa). Ea regula raporturile dintre cele douà
fracfiuni ale omeníríi - íudeíí 9í pàSàníí - i1.r"t*o-

,care scinda omenírea:ín'douó pàr{í, ealera cauzavtài-


màgíei,2 Hrístos 'dàrémà ;ac€st :zíd despàrfitor prín în-
-r Diversele,posíbílitàfi'de rfraducere,a,acesfuitext, díIicil, sunt an-alizsle
amànunfit-la..Rartenfa; Com, la ,loc, ,als càrui concluzii ,le acceptam ir:rgÚtn'l,
liindià rni:ae;par c€le.nrí rjuste..
.iosemna,dugtÉníe i,pertru orienire, .dar aumai,Feiods chalt -lm-
",kgea
tereíuaoiler", rù +i ,;Feindschófti(fefen ,'Gott'1, c.m vrea.sà .atr:.sel rterslet
(a*. ,,èX$pó5,ln::,;ICTWB{l; ,815)1;ío,iRom.E, ?.

122 ,123 -
-
::::=. ,i!1$ &[L=,_-_ ÀNTROPOLOGIAPAUI-INA.

Consíderate pe planul ístoríeí uníversale, aceste


<louà cate fioriî .ar càpàta urmàtoarele numirí I
u) onrcnirea dínainte.de lJrfsfos si
b) onrcnírea de dupd Hristos (sau de la Hrístos
încoace),
IJrístos cel, întrupat, mort gí învíat e sfàrgitul trneí
lunri gi începutul alteía, aga cum Flrísfos cel preexisfent
gí preaînàllat este A ei Q, începutul 9í sfàrgítul tutuior
celor ce sànt, Prin El s'a fàcut lumea .gí prín EI s'a
refàcut fàptura. Prín El s'a nàscut víafa oamenilo,r gi
tot prín El s'a renàscut aceastà ví.à!à,
Despre facerea lumíí prín Hrístos, Apostolul Pavel
ne vorbegte maí pu!ín, In schímb, despre înoírea lumíi
prín l{rístos cel întrupat, rnort sí învíat, scrípturíle
3. INSEMNÀrRrrn
LoR TEoLocIcÀ sale se rostesc mai copios de càt despre ori ce altceva.

n.ecesar sà..vieze; în tímp, dupà l-Iristos. Si ínvers:


ca sà. nu-l aíbà pe Hrístos, nu trebue sà fi trà.it ne-
fresít înaínte cle Hristos. Avraam trà,egte înaínte de
IJrístos gi totugí credínta în Cel ce zrvea sà íasà dín

l c e e a c e a f a c u t Du m n e 2 e u
d in ce i d o í, e ste ceva rnai murf de càt o
Concepfía paulinà despre ornul cel vechíu Sífàp-
tura nouà nu alunecà,însà în asemeneadíscufíuni, In Iíníí
'care
mari, ua .u lasà oràncluítà într'un sístem at avea
urmàtoarea osaturà t
Apostolul constatà cà, întrea{a omenire zace sub
pàcat, Afírmafía aceastapi-o întàregte cu pílda íudeilor
124 -
125
DI. GRIGORIET, MARCU

prín $enerafiune naturalà,


trup. O întreítà" dezordine
:steí neaseultàri; i

b) între oamení
c) între oamení gí Dumnezeu.
I
. . i" om stàpàne$te, prin trup, pàcatul care ìucreazt
vicíui.
Intre oamení domnegte ura,
pe uníí îrnpotríva altora.' care_i ìnver1uneazà

I
t

i
v

certitudínea înoíríí tuturor :


tù, .ù,pXúa na1il)nlev fòoù
1é1ovev
rístos Lgale siau fàcut nouí;
monía dín omenire díspare, I
t'
rormale,
I

L26 - ,727 -
-
PARTEA IT

ESENTAANTFrOpOLOcinE
PAffiilNNE

L28
CAPITOLULV

coNcEPTtA P,AUL|NÀ
A |STOR|EI
In linalul primeí pàrfi a lucràrií noastre, am de-

înfreaga istoríe a omeníríi - ca qi a


- -Inlrladevàr,
destinuluí omului sinSuratic - încape în ramele esenfei
Antropologieí paulíne, I:r aceasti constatare ltebue

care confeazà, nu 'numai înaíntea oamenilor, cí gí rn


fala iuí Damnezeu, adicà adevàrata ístorie,

,D umnezeu,este $tàpànul,tníc al ístoríei, In rnàuniLe


Sale zace :soar"ta''àeàin'rilor,gí 3 :oarnsnilot, &*,.pà gí!a-

t3l g"
Dr, GRIGORIET, MARCU
: ), i:, i rt: lrlì
ÀNTROPOLOGIA.
PAULINA
.7 6 1.
nwíle
nuflle Sale se
ìJale r întàmplà tot ce se întàmplà, cliíar ciacà.
'everni:merLtele Folosíndu-se de ínterpretarea tipícd a cuvàntuluí
de Liecare zi gí
sí ínterpretarea
ínteroretarea pe
tre care
care| dumnezeesc depus în sfíntele scrípturi - manierà.atàt
de afireafà în tàlcuíríle rabínílor _- sf. Apostol Pavel,
eare a fost làmurít cle Duhul Sfànt mai deplin de càt
ori care altul asupra relatíei adànci díntre cele douà.
Testamente, obícinuegte sà vadà în personagíile, in-
stítufiíle $i evenímentele cari ràsbesc la cuvant în
Testamentul Vechíut prefi1urdri ale realizàrilor íncom-
parabíl maí superíoare ale Testamentului Nou, onfrci-
pàrí neîmplínite de càt cel mult parfíal ale acestora,r
In vírtutea sensului tipic, care se suprapune ceiui li-
teral, pentru Apostolul nealnurílor Adam este típul
Iui Hrístos, íar acesta antítípul primuluí om, Adam
este cà.petenía unei omenirit iar Hristos al aiteía,
.Adam sí Hrístos au un caracter reprezentatív comun;
ei rezùmà. cele douà períoade ale omeniríi, adîcà,
istoria eí, gi anume nu màrgíníndu-se numaí sà le
simbolizeze, c't realízàndu-Ie în propríile lor persoane,
într'un chíp care depàgegtecunoagterea noastrà,2

ÎrurnrÎnrArul gt AL DotLEAADAM
1. PARALELÀ
Omenirea contemplató de sf, Apostol Pavel e clí-
vízatà, dín punct de vedere religíos moral - curn
spuneam - în douà pàrfí marí, Carí sunt cauzele cari
au determinat aparifía acestor Srupàrí ? Penlrrucà aceste
caÍze existà - gi sf, Apostol Pavel le are în mínte

níci i r l eol ogi a íudai c à prerner{ àtoare s au c onti mporanà T, N , (C f, P rof Il ,


203i I. ferernias, inr KTWB l, 142), níci ln tradília {reco-oríentalà, cum au
vrut sà descopere uníí comparatîstí ca Reítzenstein (Cî, AIlo: Com. la I Cor.
15, 45 ur rn,), -P aul i nà ea es te { àrà i ndoi al à, i ntnr atàta i ntru c àt s f, A pos -
1 tol se apl eac à mai c u di nadi ns ul as upra eí. D upà frumoas el e c uv ínte al e l uí
i
' Qlto Ku is : Theol N, r T, 19, P rat (LI, 203), ea es te ,,i nal i nea c ea mai c ompl ec tà, c ea maí fec undó, c ea mai
z CÍ, Oíto KuSs; O. c; 3OO-302.
ori(inalà a mísíunií màntuítoare a luí Hrístos, pe care ne-o zu5lràvegte Apos-
3 Ziceml,,neotestamentarà" $i nu ,,pau!inà'1pentru cÉ ea e cunoscutA tol ul ",
gi altor sf, autorí ai càrfíIor T, N, Cf, I. Ieremlas, în: I{TWB I, I4l i Frot t CL. A míot l , 17,
II, 211 urrn, - Pe de altà paite èa e neotestamentaràlntru càt rrrr se {ise*"kj 2 Cî, Prat II, 204.
,i

732
133
E
És
,Íì
* ANTROPOLOGI,A'PAI]LINA
ca pe ní9t9 fapte ìmplínite, ori .de
càte oú articuleazi
& una sau alta din formulere'
* cari ri- expriÀa.
^oiit.li."
-Ràspgnsui Apostolului l-am .antícipat maí sus:.în_
tàíul 9í al doílea.aar-,
It

doilea Adam gí ,ce îepre- al. tretlea'membru:


lespre care se rosteste sf, (Rom. 5, 74 t XPrctí; Èesr'vó p'él'kov).
i întrebàri caú .rro, lfor*.
w ;tre momentane. Prímul qi al ,doílea Adam.strot'rînsó ceva maí'mult
Potrivit cu cele g" de út atàt. Primul 'e ,,tip" iar.celà,lalt Prímul
Ti, se spun
-irt" în cap, 15 al epis-
E
-antitíp", al alteía'
càtre Corinteni,Adam este repr ezentanfii.'unei omenirí,'iar,c,elà7aI1
lg91 ] omeneascà primul oD, adicà.
raprura zidÍà de Dumnezeu I Datele pe cari ni le 'Ítrrlrízea'zi* mai departe Apos-
I Cor. 15, 45a 1 È,1év-o6 rp6x,oEdvSpoaoE'Aòàp
tolul despre ceí doi Adam. îe voî làmuri.
els (ooav Despre prlmul Adaml
-rl+.rxlv cr..Getezà,z,7
sau: I Cor. 75, 47at è, *p-t:ttoE&v$pronog Rom' 5' t''
?;,'";T,;'r-i:"il tbv xitoltoveioliisav,v'q,tòù,
èz fi; ToixéE cL. Ger;ezi 2, 7 trls &PaPíae
In epístola càtre Romani, Apostolul complecteazà.: - '/ it &úvd. r o€. , .
Rom. 5, 14t ('Lòríp.) à;rrv rúnog roú péllovrog Rom, 5, 14; ènl -cf ópnculp,nt cii: ztepapúoeae
'AòóP
Fa!à'n Jatà cu el, stà celàlalt (al doílea) Adam:
R.sm, 5, l1t rQ roÚ évòg'napam6p.atL'o! tolloi àné'9.wov
I Cor. 15, 45b r ó éoTcrrog'Aòàp cooP, 'sí v' 1?
ei6 zcyaúpcs(oonor,o0v
Rom, 5, 18: 6févòg ndpernthpauoe ek 'nq'vuag clfiplrinoug elg
I Cor. 75, 47b-4g: i òeúrepog .dv$pozrog xd.udrl?LPe
èi'oùcevoú, ènovpavvoE
Rom, 5, !9t òcù.ti1É wupaxollS-toÚ évò5 óN}par.rru"&'1tz'ptùtot-
ul cà Adam este numít în tateocú.&'qom o[ zlotr].oí
I tipul Celuí aiitor ; cà. ,,típ" J)espre al doílea Adao:
tna care se ímprímà de pe II Cor. 5, 14_15;' ele (scíI. 'I1ooo; Xprocò5) {unèp r&wov
tut in lut' redasrd in màd è.niùs.vev
ínvers !ígan respectívà ; i-ty.oprg.roúrleoo xa.Lfi òageà èv 'y,&gtrt
Rom, 5., 15.1
nenoroctrl pe cate I,a .al "ìu -uflroú évòsdlfifuov 'Itpol f:ptor,oú e!;
avea sà fie fàcut ínofensív, :roù;rsotrloùrg'èzcepíoozuoar comp,9í v- 17
ran!à, pe temeiul celor ce
Irm,, ci Cel uiito.r (ó pJ,trov):ru poate fi
pom-nu.l9íMàntuírot,rioo.ír" liíi. TI"í.t*,altul
;rJl
de cat
tort
t Comp, penku'rntre! Gheorghlu: Com' 1a Rom' 5' 14'
fàgàduítomqiríí îndatàa"pe-"aà";-;;;;; 2 Ne iaiuforóm
'ou acest lloc
peotru cà se :potriveglP brîe ats ca si re*
i, n" ' tabllin *ímehia -paral,elismuluí,

734 "fri
- 135 -
Dn,,GRIGORIET. ITIARCIJ A,NTROPOLO
Gf.,\ PA.ULIN.A,

Rom, 5, 18; òr'évò5Erxarópcr196


elE núwa6 civ,)pónougel5 Dr*
Textul ne e cunoscut în parte, de maí susr unde,
, xa,íaal (urrte i am stabilít identitatea celor doi Adam, LeSàtura eu:,
Roru. 5,, t9t.6ù, ú1e bnaxa\s ro6révòs òtxatoc xauaaraù'qoovrat cele precedente ne este datà, în I Cor. 15, 2I-22,,,
, o l a o L ).o í' ' :.. unde se spune cà de vreme ce príntr'un om a vmit
moar,tea, tot printr'un 'om a vehít gi învíerea mor{ílor;:
Eí precum în Adam to{í rnor, aga gi întru Hristos tcrfi,
vor învia,
Cunr se explícà, aceasta? De sígur cà numai prín
voínla luí Dumnezevl care a 6iàsit cu cale sà ràndu--
Hristos,'Obíectív,prín càderealui Adam a venít osànda- iascà lucruríle în chípul acesta,r Apostolul nu dó ex--
asupra tuturor oarnenílor',iar prÍn fapta cle dreptate plica{íí- rnaí ample, Paralela în chestírrnee peste tot-
a Domnuluí gí Màntuítorului nostru Iísus Hristos to{i. sgàrcítà"în amànunte. Lucru care i-a deterrnínat chíar
oamenii au dobàndit putin\a de a ràsbi la înclreptar:ea pe unií exe$efí de nuanfà maí radícalí sà"a{írme aó.
vie\îi (cf,Rorn,5, 1B),Subiectív,'neascul{area lui Aciam aceastà problemà trebue sà fí fost bine cunoscutà creg-
a adus moartea asupra rnultox'a,întru càt nu tofi oa- tinilor evanghelizafí de sf, Apostol Favel, dín predîea'
meníi vor trebui sà moarà,dupà ce a venít Domnul oralà" a acestuía,zPresupunerea aceastavorbegte împo-
n'osfru,Iísus Hrístos, Ascultareà Mantuítorului, la iel; tríva celor ce se càsnesc sà descopere o evolu{ie îm
pentru cà nu to{í',oameníívor accepta harul Sàu slín- f,ànclírea Apostolului,3
litogr cleoar:ecenimeni nu-i constrànSela aga ceva Ca sà-dovedeascÈiCorintenílor síguranfa înr'íeríír
{cf. Ror,n,5, .15, 19),t Sau, cum spune sf, Ioan li{rí- de apoí, trebuía sà procedezeîn prealabil laretezarct
sostom(eupríleiul tàlcuírií loculuí de la Gal, 2,8), jertfa orí càror îndoíelí prívítoare la realítatea învierií Dorn-
Màntuitoruluí a .fostsàvàrgitàpentru întreaga naturà. ntriui, Aíci Seniul sf, Apostol Pavel organizeazó unr
aparat documentar surprínzótor de boSat, 'cifeazà"-
màriurií sdrobitoa.reîn sprijinul tezel sale, Cà. Hrístos
a învíat cu adevàlat, ne màrturisesc aràtàríle SaIe,-
El a fost vàzut dupà învíere de:
o) CheÍa
b) ceL doisprezece
c) peste cinei. sute de fratí, deodatà, díntre caríi.
cei maí mulfí tràíesc pànà astàzi
d) Iacob

I Cf, AIIo: Com, la loc.


1 l)ezacordulpàrut dintre o[ nollof
[Rour.5, 15, 19) qi nciv[e6 (lton,, 2 Yezi Lletzntann: Com, Ia Ronr, 5, 14 si I Cor, 15, 2l-22-
5' 18), ll lónruregtefoartc bine Dr. V, Gheorglrfrr.'
Com.'la llom, 5, 18. a CL AIIo.' Corn. la loc,

136 - 137
f,f

Dr. GRIGORIET, MARCU ANTROPOLOGIA PA.IILN.I.A.

iìg
e) toli,Apostolií 9i de celdi pàmàntesc, tot 'aga vom purta gi chipul Ceiuí
-I
f) Pavel însugí (cf. I Cor, 15, 5-g),' cer.esc,radícà al lui Hristos {cf. Cor. 15, 49).
Dar Domnul nosfru Iisus Hristos n'a -murít în Inaínte ,de a ,încheía, se cuvine sà subliníem 'un
lucru de'o deosebítà impor{an!à. Paralelismul díntre
_4",*"rt, cí pentru pàcateie noastre {cf. I Cor, ,15, 3).
},eci ntci invíerea Lui n'a putut rÈmÉrnealipsità.de Adam si Màntuitorul nostru lisus Hristos au este a'se
-urmàri pentru noi, înfelege ca fiind ,fàcut între douà màrimi de,dimensiuní

Dupà^trup, "noí descindem din Adam, care .era egale, càci. am -contîazice fàndnea Apostoluiui,
murítor. Ca atare, eL ne-a transmís ceea ce avea: .un AI doilea Adam teprezrrrtà mai desàvàrqit qi maí
trup murítor,z eficace omenirea de cet primul Adam. Opera 1ui
Hrístos o covàrgegte pe eea a întàiuluí Adam, in toate
# Al doilea Adam este dín cer, eHrístosul preexístent privínfele, Ea a dires neaiunsurile catzate de càderea
care a coborîi pe pàmàrnt trup de om iuànd, murind
'pentru noi gí înviínd cu trup preamàrit. ?rotopàrinteluí nostru, pí a pí prisosit. Dín'belgugul
haruluí dumnezeesc se vor împàrtà.gi - óacó, vteaí
- muit maí mul!í oameoí de càt cei carr aí sulerit
consecíntele códeríi lui Adam, Adevàrul acesta e ex-
primat cu tàríe în 'Rom, 5, 75-77,2 O asemóoate a
sf. Ioan Hrisostom :ne va înlesní mai cu d.inadinsul
infelegerea exactà a ceea ce reprezintó. pentru ome-
aíre prisosin{a haruluí heflscefa=qg1ql*pctgsJ de care fre
:& vorbeste Apostolul în Rom, 5, t7,
5,
sunt gí cei pàrnàntegtí, adicà descendenfíí luí naturali, Oare cine pune sà lie aruncat în temnifà un da-
:$i cum este Cel ceresc - adicà Hristos - 4s4 s111f
tEi
fornic .al sà,u, pentru .zece barri de arfint, împreunà
,sí cei cereqti, adicà pàrtagii invierii 'Saie (cf,'I Cor,
q
cu sofi.a, copiíí qí ,sclavií sà.i, Attrnci vine ún om mi-
5l 15, 48). In consecínfà: dupà cum am purtat chipul lostív, plàtegte datoría de zeee bani gi pe .deasuprar
F
.,9 î1 dàruegte pe cei nópàstuit cu un .milion de taleú óe
r Asupra acordului díntre aràtàríle de
dupà inviere ale Màntuitorului
-invocate de st. Apostol Pavel, 9i cele màrturisite de restul càrfilor T, N., r I Cor, 15, ,4ó nu trebue_-sà dea loc la ueînfele(eri. Priorítatea lui
1i 'vai Slcfunberger: Com. 7a loc, 'oÍtp,a r)n:ygóy 1atÉ,,de o6pa fveuputtxóy &ebue raportatà 1a om, Aòesta
2 Sf, Aportol Pavel vorbegte aici de
Adam cel de drrpà càAete, cate a lmbracà, ia "-p,. aí'dntài .ve o6t1ta,tf,,uXtxóv, $i apoi;pe oóp.zztveupantóv,
i.píetdut Cl, Prat Il, 206, A deduce de,aici :cà Adam:,ar Li aoterior lui lIrístos, nu-í fÉrodire,pauliaS.,
-rrirea.
3 Concepfia
Èi sL Apostol Pavel despre netura omeneascé,a Màatuítoruluí Hristos, ca om,..esteúiu:al lui Adam, Ca Dumnezeu, El eústà,din etcrútrrte,
2
-a limpede qi de repefate ori exprimatà în scripturile sale. .In prímul rànd, $í 'atunci,:iof elesul,raceetuírverset ,d.ificíl ,sr fí urm.àtorul: dupÉ cum .omenirea
.acolo
,uode'ií este. opus iuí Adam. tlrístos-Dumuezeu, El .cel .$ofat, .s'a.sà- a ,a$teptat vreme indelunÉatà pe .al ,doilea [da-, '{emànd sub povara-ap;ú-
-J

:àcii [ÉazDy.euoav) pentru noí (II Cor. 8, 9), .s'a desertat (èxévotoey) 66ip toare'a noqtenirii :primuluí {dam, :fot,a$4 trebue.sà stràbaten asprele con-
. Í9 e6 lnind gi ficàndu-se aseloeneaoamenílor (Fil, Z, 1.l.Dupé trup, Ilraparfíne difii de viafà.,pe,rcari.le,induràm lo acest o6t1tc Qvyttwt.:!o&Le de a ,Ao-
poporului iudeu lRom. 9,'5), semínfiei lui Davíd (Rom. ,1,S),;fiind nÉsqrtrdio bà'aili,Éloríosul,o6p@ rrvEupcr'wóv. CL AIIo: C,om,la loc,: L leremtos,.Ìo:
-f^ee fCal, 4, 41, L stat LeSe" (Gal, 4, 4) si,a loat,cironcís (Rom, 15,.81. KTNSB I, f 43,
"súb 2 Pentrlr ,amàauote, vezi GÍieorghlu.' Com, la loc,
4L Brtclrrpl: Theol. N. T. 90-91.

iì 138 139
J
i! ri. / r, ! , ! ì rt ii' l. :l
! , 'i , li;
:
:',. t .'. 4

ANTROPOLOGIAPAULIN,A.

rnent ctrat,îrnprumutàndcuvínteleunuía ,,dintr'ai.lor" ;'


J)ín neamul)luí Dumnezeu suntem (voú1àp xal 1évoEèop,év,
It, Ap. L7, 2B).
Afírrnànd origínea dumnezeeascàa omuhri cu aju-
torul uneí màrrturíi pàgàne acomodate gí. corectànd
astfel, cu o fínà. íscusín!à, eroîile panteíste ale ascul-
Dr.rpà,
modestanoeÍstràip6'rere,,Típología Adarn- tàtorilor sàí stoící gi epîcurei., Apostolul afírmà tot-
I{rístos o rezutttà"deSàvàr$ítcsvíntele Apostolului: rleoclatà unitatea neamuluí omenesc, Aceastà. unítate
corespunde unítàtii lui DurnnezetTtz e voítà" de Dum-
nezeu, In íntenfia dumnezeeascà.,manífestatà.Ia crea\íe,
onrenírea era destinatà sà.-l utmeze 'pe Fàcàtorul ei,
sà-i dea ascultarea cuvenítà,
Neascultarea l:ui Adam a vàtàmat aceastàunitate.
2. SOLTDARTTAT E A N tRÎU
OME i l R OnnASt HRTSTOS Càderea lui a îndepàrtat omenírea de DumrLezeutm^-
nàncl-o pe càíle amà,Sítoare ale degertàcíuníí qi ale
In òelebrul.clíscurs pe care I-a róstít înaínteha.reo* pà.catului" Descendenlií luí qu rnaí pàstreazà de càt
pagí{ilo,r'atenteni,sf; Apostol Pavel exclamàla un mo- írfiLe vagí dín oríginea dumnèzeeascàa neamului ome-
nesc, La aceste remíniscente ale stàrii paradísíace va
apela Hrístos, la plínírea vremíí, ca sà reabíliteze Iàp-
tura omeneascà,înainteaIuí Dumnezeur smulgànd-o din
Shiarele pàcatuluí 9í spàlànd-o cu ploaia darurilor sale
de toàtà întinàcíunea.
2 S p r e d e o l e b i r e d e e o n u l p r e ze n t Intre Adam gí descendenfíí sàí naturali èxístà.aga
- ca r e co r espunde tímpul rrí i l tori c
gi are o drrratà :limitàte (napd\et 7àp' ub ox1pq
-tolt
'xóo1t"av Eor'xoun
dar o anumítà solíclarítate,în sensul cà. acegtia partí-
I Cor , 7 , 3 7 ) - e o n u l u ÌIto r ( EÍ, l, 2 li 2 ,2 [p lu r a l] ; I Tím, 6, I9i E .vrei 6, cipà la pàcatul luí 9í-í culeg dobànztle: revolta sím-
5) es t e n o u t a , t e a c a r e a ve a sà . ,vír r à u lte r ío r , e ste - ístorícegte.vorbi nd - írn- -furilor, clomnía Iuí Satan gi moartea, Gregala lui Adam
pdràli a . I u l . D u n i n e z e u , ce r u l.ce l n o u g i p à m à n tú l ce l nou .dupl care suspína s'a repercutat asupra tuturor urma$ílor luí, Càzànd ei,
f àpt ur a r o b i l à ' d e p à ca t, Dr r p à . co n ce p Jia p a u lín à , ó a iòv pé),l tov nu mai zace.
pe urmà gi ceí ce rr'au màncat dín pomul acela, cu
ln v í í t o i , C 4 e d i n c í o g i í su n t scà p a fí.,d e ja d e e o n u l p ir e zent 9Í .rA u (Gal , t, 4) qi .
gus t ó : c l i n p ù t e r i l ó d uh o vn íce Eti a le ve a cu lu i.viÍto r ,( ò uvci 1rcr6péL),ovrog ai - tofíí s'au fàcut murítorí - rezrimà" sf , Ioan Hrísostom
drv o6 , p v 1 6 i 6 , 5 ) . Du p à Ga t,7 ,4 Hr isto s e ste Ce l c e ne-a,scàpat deeonul sítuafía dín Rom, 5, L2 b,
prezetl., dàndu-se pentru pacatele noastre, dqpà voía lui Dumnezert gí Tatàl
Amànunte asupra exístenfeí pàcatuluí oríginal, cum
nos t ru , C u î n v í e r e a l u i.F lr ísto s: ca r e - i în ce p à tu r a in vi eríí tuturor (IC or, f5"
20. 23 i t - ó a i ò v p él) .to v a p à g it d e ja in isto r ie , chíar dacÉ el conti 'uà sà. vom vedea rr.aí în. colo, Apostolui nu ne dà"nícàerí. Nu
ràm àn à a s c u n s p r i v i r i lo r o m e n e g ti. Eo n u l viito r se r a porl eazó fati cl e cel pre-
Ts nl : c à r u i a i - a p u s ca p it F lr isto s + ca ve cín icía fafà de vremel nícíc. C I- r Vezi lucrarea noastrà Saul dín Tars 115,
I(T!/B I, 205-20i1, , . j 2 Cf. Steínmann.'Conr. la loc,

140 1tl
i*t

Dr, GNGORIET. MARCU ANTROPOLOGIAPAULINÀ

- slss Teofilact Arhíepíscopult - eà,einicí unul níci-


celàlalt nu a avut tatà Jíresc pe pómànt, Omenírea
împàrlítí între cei doi Adam, va purta urtnel'e Îaptelor
acestora, peeetea calitàfíí lor morale. Pàcatui gí.moartea-
au fost sterse efectele dezastruoase ale solídarítàti cu tot alaíul lor de deficienfe pe d.e o parte, îndrep-
noastîe eu Adam, tarea 9i wíafa pe.de .altà 'parte, 'vor defín_i fóptura.
Adam s'a fàcut prícinuitor al peirLi, iar Hristos al moralà a omului contemplat de sf. Apostol Pavei.
màntuírií,
Otto Kuss' are dreptate cànd a{irmà cà conceptia
Adam a impàrtàgit pàcatul cel unul la toatà firea
paulinà a istorieí este de-o ,,Sranilioasà símplícitate" ;'
!'i omeneascà, íar 'Hristos o a màntuit si slobozít De
èà adevàrata istórie ràmàne în'veac istoria màntuíriL
I
aceasta de toate pàcatele - gi de cel stràmogesc, $i de
ceie de voie.
Adam ne-a despàrfít de Dumn ezerrt íar Hrístos
ne-a împàcat 9í ne-a unit cu DunnezelJ.
Adam ne-a omoràt vremelnícegte, íar Hristos rre-a
înviat vecínícegte,
Adam ne-a transmis ceea ce avea: un trup aple- I
cat spre pàcat, hàrfuit de poffe dubíoase,,muritol. Hrí- ft
stos ne-a arà.tat cà se poate viefui în frup gi fàrà a {i
rob pàcatuluí.'
In rezumat: ,,Adam era tip al luí Elristos. $í cum
era el típ? fua cà dupà cum Adam a devetít'.,cauza

In màiníle lol Do*o"Juu zae irànele istofiei. ,In


doí oameni se rezrtmà^eat Adam,sí lisus,Hristos, Unul
este pórintele nosfru dupà "!lie, iar celàlalt.dupà ,dar

r Paralela aieasta ue-o lmprumutà.


in cea mai mare patte Teollltct:
Com, la Rom. 5, li-14, 1 C.om,Ja -Rom, 5, t3-14.
2 Con, la Roo, 5, 14.
2 O, e.307,

742 r43

'li
ANTROPOLOGIÀP,{ULINA.

,optírnism reconfortant, vecínic acelag în ori ce împre-


jurare; chemsrea la Hrístos,

CAPITOLULVI 1 . O R I G I N E AS l F I I N T AP À C A T U L U I

OMIENIRE,A.
FÀRÀ HRISTCS
Acesta' est* 'aclevératul' ,ru*e - numele naulín
-- al omeníríí contemplate cle sf, Apostol Pavel^de pe
'píscurile 'de luririnà 'i.efrecàtoare f" i-u ridl,rot
"*ri
:minunea chemà.rií de pe_ drumul Darnasculuí -- gi nu ,telor
" clarvàzàtoare ale vremíi aceleia,
-acela de ,,omeníre pqstadamítiel", ,,ofirenire s.r-rbstà- Ispítind cu bàgare de seamà scrípturíle pauline,
.pànirea pàcatuluí" sau cíne gtíe cum alt fel, Prícína "vom cànstata cà, aòestea rídícà destule întrebàrí în le'
{óturà cu pàcatul. Insíràm càteva: und.e zace ísvorul
pàcatuluí qi p. ce cale a íntrat el în lume, care'i
fíín1a lui gí carí sunt formele sale de manífestare în
llume ?
Identíficànd texteler în carí Apostolul îe furui-
'zeazi datele ._ atàtea càte sunt - reÎerîtoare Ia pro-
blema în chestíune, orígínea pàcatuluí 9í chípul în eare
acesta gí-a fàcut intrarea tríurnfalà în lume, pare - la
príma prívire * pe càt de clarà pe atàt de simplà" $i
,ea este a9a - de Iapt,
Dacà faci însà o íncursíune maí adàncà-în ístoría

,complícatà,
Majorítatea exeSefilor ,cari abordeazà"aeeastà pro-
:blernà, accenlaeazi pufínàtatea datelor pè carí ní Ie

r A c este asu n t: R o n , 5 , l 2 - 2 I; I C o r . 1 5 ,2 1 - 2 2 ; I C o r , 1 5 ' 4 5 - 4 9 i


.Í[ Cor, 11, 3; I Tim, 2, 12-14,
.orí cà"t de drastíce ar fi - ascuncl un sàmbur.e de 2 Yezi Dr, I. Freundorferr Erbsíinde und Erbtod, indeosebíP. 105 - fine,

144 145
ANTROPOLOGIAPA.ULIN.tr
tr
in contrast, pentru ca iuxtapuneîea celor doí Adam
sà nu parà iniuríoasà pentru 'Elrístosr -'116" primul
!t om Adam, càpetenia omenirii :flindfufe de iHrístos, rgí
É Hristos, càpetenia lumíi màntuíte de El, arótànd,càF-

ti$ul sau paguba cu care s.ia'ales'ometLireadepe-ufina
acestora,
w
'il
&
Dupà conceptía sf, Apostol ?avel, pàcatul a inhat
în lume ? prính'un singur om gí prín pàcat moartea
i*
I gi -astfel moartea a stràbàtut in to!í oamenii, în care
s,* tofí au pàcàtuít__Rom,5, 72t Ec'évbs
tÈg'rir) tvPlprhrou'\filr,púa
'.# ei5 ròv :r.óop.oveio4i.$ev,,xai òtà r\e úp.a.puía3
6 &avmog, zo) oîjsaEek
n&vtdg 4v$pónoug é $úvacq òr!).8ev, è9'Q núweg fip,aptw).
'Ctne-i acest om prin care,:a:íntrat pàcatul 'în.Lume?
Adam (amíntít indírect in v, 14), Adam este cÉpetenla
lumií dínainte de Hrístos, întru c6;t'toti oamenií des-
':a:
cind din ,el. El a .abuzat de libertatea sa, fàcànilu-se
+
'74
càlcàtor .de poruncà,3 ;Penfru aeeea Dumnezeu I-a
alungat de la fata Sa, osàndínd o ptirr el, pentru gregala
IE I CL, Prat I, 254,
# 2 lumea (*óopoS) -are aici infelesul restràss de ."omeníre", ,de totali-
tate a líinfelor rafioq"le gi iutelí(ente, :pentru cé numai -ae€úia,pot.concepe
pàcatul ca atare, CL Logrange: Ep.arrx Romains 105-lf)ó, A+a btergeteazà-
cei maí mulfi exefefi. Citate si exputrere :mai lar(à .la Freundmler ?,8-223
tert 9í note subl,
8 Ia realítate, Eva a pàcÉfuit totej,
[tíind ìLr'àÉità,de'gaxpele riclea*
I Apostolul e conqtiu deacest fapt [v. I'Tim,2,'14i Ll C-or,11, 3). DacàA.dao
este llcut totugi ,ràapuzator de pàcatul 'rare.a intraf pria el,ioJume&pfu1
se poate.là-uri ,làrÉ a recurSe la'artea Facerii, ,càci Apostolul 'sgrie:
s'4:zid!l ialài, ;apoí E,ra" (LÎim,' 2, 13),sí -,q.dam
iegcii,.. ú.stàpà-
r Lucrul acesta .fl
accentuea#. cu _péifectà:dre ptale 'au:fuÉé,úte*,c
Sfunrrr5?. aeascà pe bÉibat' I aí8,..2' L2),}Jaú .de.acr;aàa, A'dAn,qtc teprezedarrttl
2 Discurc'l .care
Te l-. ,hout .sI. .A,poetol?avel .iu Areopagul omeníri rlinaíate de.Frísbosgí caafate, atètla:Roo, 5, L2-21 ctt 9í in.load
degi nu poate ,fí.cítat direct ln .,spriiinul dío J\,tena"
ac.sf.í aÍ.izmalit,,dovede$te.înt[ gfl paralel I Cor, 15, r45,nnmai 'el putea'fí opue ìlúí ,Hriefos (ct, Freunilorter .22t--22L),
pt4:: oralà 'a Apostor'or se va'fi ocupaiii
*o .5ss[inoí, de xre.e a Cum.sia transmis.pAcatul Iui,.Adam astpra urmagilor,aài, aco sta re
.íti- intr.'àad-prqpozífíi ca aceasta.: "..-"rr"u
T
5anÉe intre{ul aeam 'aI oameaílor, ca
_fid""if, J),rmn€aeu)ú fÀsut rilínÉfus poate .deduce;,numal cn,aproimafís ritin i:R6lr. 5, .18: att prh dcecenóet6 tru-
ro""i"r"a .pote:.r,oatàTafa .pàmfutiiluí peascà, lici 'irrin ;mífucirea ,nedíului:pi pà.rínflor p,Éctroqi cí
"e
5í a agezat,dgfrài ineínte vremuilleSíihotardlelaflezàriilor,
3 CL. Prod'I,,254 rfF. Ap, f?,;O: jria iudecata ilul Duoaezeu lfua:Mchsèli ""io:s*e'lF1ril
lTLeoL-N, T,'113).-,If, Ltturcm
:rr;m.-
(Com, la Rom. 6, 1), dupà ce afirmE cA atat h sf, ApostolPatel cil gi î

_ :t46
- 147 l0'
,'
DT, G RI G O RI E T, M ARCU
- ANTROPOLOGIA.
PAULINA
--
loÉíc deducern cà de vreme ce tofí oamenií motrraceasta
se întàmplà pentru cà tofí pàcàtuesc, tofí sàvàrgesc
picaté personale gí 'ca atare, îpí íau pedeapsa ca qi-
Adam, adícó moartea.
Dedtrcfíeí acesteía í se împotrívesc însà difícultó!í
serioase. Càci dín cele ce ne spune Apostolui în alte
uí Adam, Tofi oamenií sunt locurí, se vede cà el nu consídera absolut pe toti oa-
tofí','au pàcàiuít în Adarn. meníí pà,càtogi. Avraam qi dreplií V. T. (v, Rom.
.este consecínfa, exelusívà cap, 4) fac excepfia de la aceastà ref,rlló; eí au fost
socotifi drepfí de Dumnezeu gí cu toate acesteaau murit,
Apostolul se servegte de
morfíí. Cà totí oameníi n: Stàm aga dar în fa{a unei enigme, Ràsplata pàca-
tului este moartea, Tofi mor, dar nu toli au pàcàtuít,
Cum se explieó"ea? Foarie símplu, Dacà. moartea nu
í-a crufat nící pe cei ce n'att sàvàrgít pà.eatepersonale
saur clacà le-au sàvàrgit, nu li s'au socotit
atuncí urrneazà cà nu pàcatele personale sunt cauza
nul cunogtínfei bíneluí si al
ultimó a morfií, cà nu ele sunt condítía sine qua non
locul raíuluí (cL, Faceie Z, ca sà, morí, Dar întru càt Aclarn a fost pedepsít {u
nnul Dumne z e u L u i' A r{ a m
moartea pentru pàcatul sàu qi întru càt moartea dom-
ornií clín raíu pofí sà màncí.
-ràului negte pi peste aceí descendenfi aí sàí carí n'au pàcàtuít,
bíneluí gí a sii nu urmeazó. cà pàcatul lui Adam se întínde asupra în-
veí mànca,dín ,el veí nrurí tregeí omenírí,' cà deci to{i oameníí au pàcàtuít în
Adam, Aqu cà, în ultíma analizà,, tofí sunt pàcàtoqí.
Nicí chíar cei ce au víe{uít în períoacla de la Adam
pànà la Moíse, cànd nefíínd lege pàcatul nu se so-
cotea (Rom, 5, 13) ' cum i s'a socotít lui Adam, nu
fac excep{íe de la aceastà re{u1à'2
Iatà o conceptíe pe care Iudaísmul bíblíc aí rabí-
nistíc n'o cunogteau, Iudaismul reducea originea morfíí
cà n'ar fí pàcàtuít, în chip la gregalalui Adam, dar ídeea unui pàcat orifinal care
iudais r u l í p s e s c i s v o a r e ca r i. sà n e in slr u ia scà
in a ce a st ó di recfíe, sfàrgegtc p4i n t E greu de p.recizaf dacà presupuneiea luí
a c re d e c à n i c i p r í m ul,9 i n íci. ce là la lt n u p a r Anúot l, 742 n, 3 - dupi
u ,tí r "fl ""t^t';^f;J;;;""n"
asupra ches!íu1ii.acgsteia. Prar (II, 68) care cei càrora nu lí se soco+-eapàcatul ar fi putut fi oameníí cari nu posedau
- ií.t. us^, ,,L'en,.éè du pacÉ n,est
pas.une apparítion ísoléé et_.passa5lère, depi i nàtatea fa c ul tàfíl or míntal e 9í c opíi í ràpos afí i n v àrs tà fra{ edà - es te
maís une ínvasíon tríoliphale, Le
póché-,nesc -propagepas.,seulement: par pl auzi bi l à, sau nu,
irnítatíon, par la '.""iìgi"í--à", r,.- 2 C onrp. pentru l ntregi S i c henberger: C om.
xcnrple;,il . se.transmet Lrétédítairem*rrt,,.
, l a R om, 5, 72-21, P raÍ-1,
258 urm,

148
-
t49
: DT,GRIGORIE
T, MARCU
ANTROPOLOGIA?.AULINÀ
slar fí transmis tuturor oamenilor
ii .era complecta_ la diferite explicatii - cum 'a pi dat, Ea ne spune
mente stràínà.1
Concluzia care se desprínde doar atàt cà printr'un siagur om, adícà prin.Ada"', a
în chíp firesc dín intrat pàcaful in,lume pí qi-a întemeiat 'ací împàrrà:lia
rríginea "pàcatului care stà_ sa, cu fot alaiui ei de rnizerîi, rlintre carí ,,cea maí
rte, lrebse càutatà .ín fapta qrmilítoare este revolta simfurilor".'
,Hristos este creatorul uneí 'Dar
:are nu exísta înainte de El cu atàú.aincé,nu-i dovedit cà originea:pàcatului

típul luí Hrístos, ,a adus în trebue càutatà exclusív in Adam, latà de ce ! Verbul
tÉ carí fàrà el n'ar fí existat, nu poate insemna nící 'prima gí dcí símpla
eioT).rlev
:au,,,2 apari\ie a pàcatului în lt'.',e, .El indicà doar inaugu-
Dar concluzia la care rie_am :rarea impàrÉfieipàcatuluí în iume aga cum òrf1tr&ev
ves-teoriginea oàcatului dupa sl.oprit noi p._r-"i,
in ce prí_
.o,a
:l

colectat adeziuné Apostoi


a.tuturor c etaiorit;; ;i r'.i aJrp ut
cu aceastà.problemà.,.Istoria
"ti
paulínde -Rom, eiegezei tu!À""t,if"l
la s, t{;í
""r"iuA " di"e;;tupilga,
cares'a incínsin iurul p"otr"-"iì;;;"#';i;;_,
uacà ne oDrim qgtit à*gpr^
dguà.motíve, Intài,'df J;;ird^'d* ac.artu o facem din
"i, a fí càt maí com_
é g*ooq:rea acestei chLstiuní.
îP1tí
ranclr Ipentru cà suntem conviagí Iar în al doílea
cà examinur."u-dif.-
rítelor ipoteze cari igí a. :ilÀnire
va làmurí si maí . la acest 1oc,,ne
'pavel, pr*f"ú origíníí pàcatului Ia
sf. Apostol ^b+;
i" f*d;;;-;; ne_aminsuqit_onoi.
Èi
FI , toatà neînfele{erea Dor- ?e de altà parte nu se poate nega cà priotre alfe
locuiui dirr Rom. 5, li a: accepfíunipe cati le 'are'd4tapvía1a
.xóop.et sf, Pavel, eeade ,,p6eat
eZo.4ì,sev
fprintrlun om personificatrto - fi d4tapúe(articulat) - de ,lpaiete",
intervine des in aceastà sectíune,
:eastà_ propozilie, àS? cum
ti#
v -vÀs4srerd,ùurere oe ,*pi.ài"ai" "pit;;*""i" t Prdt ll, 67.
a ,Aga Gheorglriu-..Com, Ia loc.
si treirc: Nt, Theol, 204t ist,,, zu 3 Rom. 5, L4, Cl. Prcit l,'253,
iudenlebre ausgebildet worden-Es
sei, Nur {,Rom, 5, 15. L7. 18. Cf, Prat I, ?-53.
r súade .ddan., Die sfrnde ,,ist jedes 5 Rou. 5, ,19,
iúnde sieht das Judentu,- rín :dem..aner-
'6 Lagnonle: Saint:Paúl Epítre;au:c*.omaír+ ,ed, Í" Paíla, t922, 705t
elbst noch aicht Síinde .ist;,, ,Comp.
4i A, Sabslier::.De la:quesfíoa de I'orifinedu.péché il'aprè:sles lelfres de liapótre
2 Freundorler Paul, inl Revue ile lihístoire des reli$rots, 1887,p.7,'Írn4i óetFreundarfer
223.
221,i mar le.Farte: Slchmbergen: Com.'la,Rom. 2,'lít Sldhl}r.,io: Kf'WB I.298,

150
- tst
: AI.{TROPOLOGIA
PAUry

. 9qq_ ajunge Dumnezeuautorul pàcatuluí dupà sf,


Apostol Pavel - adícà dupà Holsten?
Iatl cum I III a.p.apría
ar ii Iost susfine_ ceva.
rcà acesta a fost creatca o&nF
r'ù'i ìaààui"-
;; r;;;;;ií;:
Flolsten ràspuncle: în stare
zre, Inaínte de porunca lui
de síSur Ia íntervàlul de timp
a omuluí. gi pànó la porunca

eserrfiat
ràu,pà_càro-s, . Ar"ii.g"""t; ,o: W'i:"1,
"luJ"rÍXt,,
se clesparte el de sf, Aposfol. Pavel, càruia îi substítue,
propriíle sale idei.
Pe'urmele lui Holsten pàseste I{, Líidemann, în,
tàlcuirea locului de la Rom, 5, lZ rTtrn;,zel pleacà de.
;ugí màrturísegte3 - cà sf,.
lor, 15, 46 o deplinà íden-
m 9í a urmasilór sà,í, ît -
, sà ajungà" la concluzía cà
leodatà cu crearea luí o,ip6:
9i {,unfr- adícà deodatà cu facerea omuluí.
Dar maí sunt gi alfíí situafí pe aceastà pozilie,a
Eroarea comunà a tuturor adeplilor acestei teorií zace
I O, L c, Yezi
. 9i lucrarea lui mai veche : Zum Evangelium des paulus_
rrnd des Petrus, 1868 p,418, in care alirmà, ln le{àturà Iì.o-, 5, 12 cd:
,,Es trat in der nupripcorg des ersten Me'sclre' zuerst die ",,
ín cjor Menschen-
natur Iie!ende, dern 1úesenGottes ent(e(engesetzteunheilígkeit tatsàchlich.
in die Velt des Síchtbarenals oÍne Wirklíclrkeít ein...
L CÍ, Freundorfer 2 O, c, 85,r a O. c, 90,
222, Vezi Ioan 1, 9 u, 3, lI , I9i
10, 36; 71, 27 ; 12,.46,Sa,u ceea i 6,. l4i t1,39 r, I wrede Paultrs 57 t
*f'nn'. i.,sugi .f. Aposlol pavel rlcspre ,'Aber wenn man die Fra(e auíwúrre (die er níchL
llrístos,tnI Tirc,r.,.15:_Xproròs -"_" "
'Ir1;;ù ii$u'-.is-rail"ei1rou.."" "" stellt) woher denir die Súnde Adams?, so bliebe kaul etwas r"à"r". iiiril^
C, Ho.itlnu,..pauiiniqcheTheot, g2, ' ' als rvíeder der Flínweís auf clasFleisch", Arte vezí ra Jurrcher; Ethilc
Pauli I, 42 si Freundorfer 224, n, i, 5, 6, ^urne
tJz
153
w
.F
i;i
ANTROPOLOGI,{PAULINA

.,
menea blasfemií. Cine .are ochi ,de v6zat sà vadà ce
-esen{ial ràu. Este -el astfel, .u., ou ?
fàndegte el despre }liistos in II Cor. 5, 27: pì1 lvÚvta
ul sàu cà. odpi nu-i ràu în à1tapvíav{n!a cunoscut pàcatulJ!
i$ine, pentru có, Dtrmnezeu Dín nenorocir.e, adeplti teoriei care dé' amaút-
ri ,gtím cà Durnaezeu toate fenieí pauline o c.xplicafle imanentd, sunt tot atàt de
fàcut, A afirma cà primul pufiní ca gí sàracele argumente pe cari se rea;zímà'.
"oÍrì €îa înclinat spre pàcat prin creatre, r;u-í gàndíre ParaÍrazànd'alternativa luí Freundorfer,t putem
'': paulinà, cí o eroàre grosolanà,
a spune - fàrà teamà-cà vom Ií desmin\ití - ci ceínai
Ori càt ai sucí sau ràsuci scripturíle paulíne, mulfí gi mai buni exege{i susfín urmàtoarele t sl, Apostol
4E
n'aí sà afli nici cel maí medíocru argument èu Pavel n'a cufetat oríginea pàcatului imanent, ei ístoríc-

pgli spriiiní o asemenea afírmafie. pentru cà "ur" ocip[ empiric; el lnu explícà originea pàcatului cu aiutorul
în ochií. sf. Apostol .Pavel nu-i eseniiut pe"ato, ji d""i oúpE-uluripàcàtos, pe care Adam l-ar fí avut fí înainte
n-u pgate fí idenfífícat cv :r1órpapúa.Dbvadà, príntre
-alte, Rom, 8, 3: ó $sòEròy éauroúuíbv nép$e;èv ip.ocollr.arct
-oapuit;dttzpúq:.Hristos, a$a dar, a venít in trup ome_
nesc, dar nu în trup pàcàtos, ci numaí intru asemà-
:rarea. (uvópouirparr) trupului pàcatului.. El nu poartà. în
trupul Sàu urmàritre pócatuiui original, nici 'd" .,rou,ro
pàca-t.personal nu l-a putut înviaov-a1ínímeni (ci. Ioan
s
d
8, 45). De vreme ce -el a tràít în trup (o,ÍpE)fàri sà.
+ "cunoascà pàcatul, e de tot clar cà oipE nu_i esenfíal apàrut deodatà cn 'od:pl,ci dupà aceeat la îndemn venit
'ràu,' Consecfultele.. dín afarà - în spefà: prin amàÉírea Evei de cÉfue
teoriei expuse, aplícatà la cazul
M?''tuitoruluí, ar ir tuneste si siÉur cà aoi rru am fi :safp€,2
É
.{ printre pavel
i€ ,ce.í.díspugi sà._Ie subscríé, Sf. Apostol
ar fí cel dintàí care s'ar ràsvràti în potríva uneí ase- t p. 223,
2 k' potriva adepfílor leoriei respinsà de tot - it special ln potriva
lui Holsten - ia atítudine .hotàrità, combàLóad-o *e larÉ, A, Jsrcher, î.ele
patru ;ar{uaeote raliniate de el [p, 43 urm.), nu sutàr.contradiclie' Pàcaful nu
de o4F: tn chip ' eseafial, .ci : umai ..emp tríc i eJ?l î a 'serví&óe sílag pà-
fine
catuluí dintru tot inceputul, "cí ,abia ,in cursul istori,ei {adícà prir càderea luí
1
idarq) a ajuns ,pàcàtos - íatà lconcluzia la care aiun{e Juncker. Aceea.gi mn-
il
vinfere 6 lmp{rtàgau, ,irrlrrrtg Ae ..e1, Glnel [Der ireíliée Geist in der Eeils-
werkiiodígna{ dee -Paulus ,43 ru.),9i Otlo PîWderer {Das Urchrirfentum cd. 2,
I, 203 uro-]. Paul Feíne alírmà expres cà a lost rm 'i-p cà-od ,àdam nn era
J pàcàtos [Nt, Theol e04) +í cÉ ,Apostolul ,:nia avut o coocepfie drryÉ care onul
:ar;liÉoat..supus gàcatului,p'rin.ry.ealt* fidets 20ó)' Omenírea a fuveott iàcà'
'úoasÉ:maí .intÀi;prin ;A-dam, Jàcatul ;n oapt" 'este gn :accídent fiIrsprury! der
Súnde ?93J,. decí,.el.,nu g:irtrat in,,carne''$írr- eealie,.nu-i sinoqrim ca wPE'
,il
I
154 t55 -
-{
Dr,IGRIGORIET. MAIìCU ÀNTROPOLOGIA PÀULINÀ

wrmeazi eà sl, Apostol Pavel era stràín de clualísmtllfílo-


sofíei anlíee eristalizat în forrnul.a ,,materíe - spírit" -

Expunerea prec,edentàne-a arótat în deraiuns cà.


tot ràul càt existà în lume decurge în ultima analizà'

Dacà lucrurile stau a$a,-- $i nu cum sus{ín adep{ií und ErbtoclbeímApostelPauluq-Múnster


bleme,lntr'o carte întreafó: Erbsúrrde
teorieirímanentíste despre amartíSenia paulínà. - atuncí i , w . 1927,
D ín bel qu{ ut de argumente i nv oc ate de el l n s príi ínu1 teoríeí c are V ede
amarti(erria paulini în Rom, 5, 72 wm, dupà ce a cerceÎal pe toate fefele
Intr'un cuúànt,.,,níernals.
hitte er.(scil,iPayel)sich zu cíner Anschauun{ be-. opiníile exefefilor antérlorí luí, refinem aicí numai douà' Cel dlnt6i príveqtc
reitfeftinden,welche'Gott als den Urhcher <1orS{íncle hinstcilcrr rntrss" (Nt,. conccpfi a paul i nl dc s pre..oftp€, D upÉ c e a anal i z at l oc uri l e c l as íc e mrí ref' rrz í.
T heo l,20 6). ,i l ': ì i d"ea {unu i oc tp[ ruu, pàc àtos [pri n dc fíni fíe] (t C or,6,13; I C or.6,19 u,l
DÍnire teologÍícontimporani (díntreceí mai vechi mai putern cita incleosebí R om. 8, l l ,23i R oru. 6, 13) c onc hi de: ,,W enrr al s o P aul us oott 6o oc fP E
pe...Wendt18?; alte nume la.Freandorfer,ZZS-227 note; eubl.), penlrrr a ntr al s ei ncr Quel l e, eínem S ítz und Organ der S únde s pri c ht (v É 1,bes . R 6m, ?, 14t
lntínde prea depar,teaceastàexpunere, el1tc,nenpap.éyosónò uì1v tip,apvíavi 7,t7 f,;... f1 horxoúoa
.vom televa numaí douà' autorífàfi in 1,...oq,pxor6q
malcríet FrÍcdrÌch Búchsel 9í Dr. Jos, Freundorfer, unul din lasàrul protestant, Èv èp,ol&p"aputa.o(òu 1àp, 6v, oúx oirceièv èpoí, uoúc'éorw,èv tí oapxí
iar
u' "àlàtaltlromano-ocóídental,
: lluovt&'g,86v"i 7,23r ,,,.,ÈvrQ vóp,qrt\6 tiwucruta6rQ óvu èv rot6,pé-
C*l clint0i e cÀt,sg pqate clc expcditivr Starea tle pàcat sc irrtcrnciaztr Leb[v pou") l<anner nlcht <lÍervesenhafte,
sondernnur díe emplrlscheoctp[
'
pe laptd luí Adam (Rom, 5, 12. 18. 19j,.,,Ihn auf Gottes Schópfunflzrrriickzu- melnen,nícht díe orícpE,
wie sie ursprúnSlichaus Gottes I'Iand hervor(ing
iiihren, heísst die Ged4nkendes,Paulus karikieten. Paulus hai auch nirgends. sondern so, wíe síe {eschlchtlich, nimlích durch Ac{ams Fall gewotdcn íst"
gesagt,dass Adam' eÍne AnlaSe zur Súnde anerschallen war, so class der 1226), Si atunci urmeazà cà arnarti$eníapuulínà trebue càrrtatóàu in. Rom, 7
Sch6pfer doch Ietzlich fiir seín Súndigen verantwortlich zu machen wàre,, ci ln Rorn. 5, t2 urn,
Er hat níe eíne erschópféndeAussafe iiber den Urstand Adarns (etan rrnd Al doílea arfurncnt asupra càruia ne refinem, privegte ínterpretarea
locului rle la care l:urcecleîntrea(a díscufie (Rom,5, 12 urm,). In polrívacelor
cari sus[in ca 'i1 últapctd a intrat in lume deodatà cu creorea onuluí, vor-
begte nu numaí faptul cà iu v. 15 ,,der Tocl ausdrricklichauf ein (pers6nliches)
fid.?&&t$lrd. Adams, ín v, 19 die menschlíche Súndhafti[keit ausdrùeklíchauf
eíne (pers6rrliclte) 1Íu'pdxoú Adu^. zrrrúckgefúhrt wírcl, son<lernyor allenr
voreilif, aus I Koi, '75;,45-49 zu schliessen,dass Adam schópfun(smiissi{ zur der Vortlaut von 12a selbst", Propozífia: ,,òt'évò6 civSpónou \ &ltaptia elE
Súnde vèrarrla(tseí. Denn der Zusàmmenhang redet nur voo der VerSiinglich- còV xóo1toV eicr{).0eV kann doch nacfi allen Règeln, mít cfcnel nun sonst
l<eit,Niedrídkeit und Schwiche, nícht von der Súndigkeítdes lVlenschen,R6m, Schtiflstcller beÉreift,nur besa{en,dass die Súnde als etwas Nouesovorher
7, 1-12 zei;htret'dèn Ménschennach, nícht vor clem Súndenfall, Eva wrrrde nichl Vorlrarrdenes,jetzt erst ín dÍe Welt ltereintral" 1224).
durch díe Schlan{e verfúhrt, (2 Kot, 11, 3), nicht an dem Gebot irralt ihrer 1 Acest adevàr l-au apàra( cu ar(urnente optime - in deosebiírr potríva
Anlage ali solche schuldíg'l (Theol, des N, T, 112-113), - Mai amànunfit 1uí H. J, Ifoftzmann' caie neputàpdu-se decíde pentru nicÍ rrna dín cele douà
ile càt autorii citafíln'aceastà scurtà.expunere,aLratafproblem4 anrarti{eníeí teorií prívitoare la amartifeníapSulinà,a slàrsit prin a proclama cà Apostolul
paulirre Dr. Joseph Freundorfer, Concluziile sale trag cu atàt rnai 6lreuln cum* le proleseazi pe amàndouà- A, Juncher fEthÍk Pauli 44, 4'l u,) si PauI Feíne
pfrrà, cu cÀt Irreundorfei s'a ocupal ln mod expres de làrnurireaacestcípro- (Nt. fheol, 204 u.), Vezi 9i Síchenbergerr Rórnerbríef 2lB urrn.

156 157
tr
ANTROPOLOGIAPAULINA

.fr
tolul nu- predica oralà.a Apostolilor .,.í a aiutàtoriior 1or, adicé.
mepte greqalaIuí Ad^- acoo din cateheza aposlolícà,.
.Fa ne conduce la fiinla pà
Dar aceastàlipsà poate fí acoperità, Dupà pàrerea.
bind * este :reas"ultare^ I
noastrà, existà cel pufin douà modallti\i de a recon-
socotirea voínteí :Sale aràt:
stítui concepfia ?e care o avea sf. Apostol Pavei despre
turalà, penfru tofi oamenii
starea dinainte ;de 'pàcat a primuluí'om, Príma ar fi
pàgà1i, càt q.iîn Legea mozi
FÉ acceptarea în bloc a re{eratulai'fieneziac în chestiune,
Cauza càderíí luí Adar Este în afarà de orí ce indoíalà cà'sf. Apostol ?avel,
;

cate a aràtat totdeauna o deosebità :prefuire pentru
cà.rfile sfinte ale íudeilor, pe caú Le cileazi copios qí
ry
'1É
din cari se inspirà prea,adeseori, rr'a ,putut d.isprefuí
if îl w ,t
amànnntele ce i 'le puteatt oferi.ele nici în acest caz..
. . Ursràrile pàcatului ía glenere sunt íncaleulabile. A doua modalitate cu aiutorul càreia ar putea fi
le càuta pe toate, a le expune gi a da seamà
+ de reconstituítà starea "prímordíalà a omuluí, at fi sà
ele cu deamànuntul, ar însemna sà alcàtuegti o
lucrare anulezî tot ceea ce spune Apostolul despre omul pé-
inkeagà. Orí scopul pe care_l urmàrim :aoí
ne inter- catului; cu alte cuvinte, sà-ti imaginezt ce-ar fi putut
ete, Nevoifi sà nu depàsím fi omul dacà 'urmàrile r:àcatuluí 'lui Adam nu l-arfí -
aurrili33s subiectuluí noshu cufundat ,în starea ,ileplórabílà in care,l contemplà, î1
idite, noi urmérim aící doar descrie 9í-1 judecà cregtinul Pavel.
plàns pe .care le-a rodit.si
.*r ltul origínal gi pe cari le-au Noi :renunfàm la ambele moclalitótí, Ceea ce .în-
nì t .pàcatele perionale,
Pàcatul a aclus ,su sine tulburare, desoriline, ràs-
semneazà cà ;reuunfàm pur gi simplu ,la reconstituirea .
fàpturíi ínocente ,a omului paradísíac,
vrà:trre,
EI a vàtàmat armonía iniliaid Lucrui acesta nu tre-bue sà suroríndà, Procedeul.
*i dínhe .omeiúre gi Dumnezeu adoptat de noí e absolut paulin. ?i.Apostol - care-i
dinlre oameni gi atàt de realist - au-l ,intereseazó. ce :ar dí :putut sà .
dín om, fíe omul dacà au íntervenea códerea lui "Aéam.
^ 'ci
tulburatà .d.e pàcatul luí ceea .ce .este .el .în ,prezenl gí mai :cu seàúà ,ceea,$,e-

acesfa inainte de ,càdere,
' f rr lín símPlul unotív,cà APos-

starea,omriluí,din oa-
'spîe
ea cà ctlilorn scrípturílor
aproape cele .douà ,stàrí xeltgioase de fiecàrui om':
Pe ce sle?,truóeií o cunogteau dÉur Ein gs- una p.e coî€,,o poseilà, iar alta !a,'care:l clhiami:filrísfos,-
Hi fa.íils ce se fàceaudin ,,Legs;iÉ";;";F;i"Eaili
cultului sinafoSal,iar ceiialf
'de
j-;did-,óÉgaoii:ir"
lnchidem raceastà scurtà parantezà. qi revením la-
,o,$aga,erpuuerii ::roastre. : :'

f, - .158 - - t5 9 :J

w
:t! S:i.:': i,l'in ;i.taii . ::1,\- - - .,i: ; ,ì l:r., ,, ,, ..,.,; , ;
-

'D','cRlGoRIÉ:T; MARCU P,A.ULINA.


ANTROPOLOGTÀ
"+ -:-.--:-
. f- 71. e 1
Uonsecínfa ultímà a neascultàrii lui A.darnr car:i) pa$ubà fa{à de înàl!ímea cunogtinfeí luí Hrístos Iisus,
le írnplicà pe toate celelalte, este Donrnui sàu í la toate renun!à, ca la niqte lucruri ne-
trebníce, ca sà-l càgtige pe Hrístos (cf, Fil. 3, B), Nu
, . 2.. ;UNIV E RS A LITA TE A ' P À CA T UL UI , , se,rnaí màndregte cu Legea gí pe pàgàní nu-i maí ùr-
fisegte, cí. spre deosebíre de, compatrío{ii sàí,' e[ ,,îí
va plànge Iàrà. sà-i dísprefuíascà qí-í va aeuza fàrà
sà-i condamne'íremedíabíl",'
Orizontul vederílor luí - stràmt ca hotarele Pa-
lestineí là.rgegte càt zarea. El vecle lumea cle la'
ínàl!ímea sboruluí ímperíal'al vulturuluí gí judecó{íle
luí sunt deÎinitive. Ar vrea sà qtie înl';,eafia omeníre
plecàndu-gí genunchíi întru numele lui Iisus, Realítatea
e însà alta. Povara pàcatuluí încovoaíe umeriî ei,
Penfru sf. Apostol Pavel starea de pà.cateste ceva
..nai mult de càt o obsesie, maí mult de càt o închí-
puíre rezullati din vreun pesímísrn íneorigibíl: este o
-realttate, Iatà ce constatà cregtínul Pavel, íatà. ce pro-
po'viduegte neodíhnítul mísionar', íatà ce repetà mereu
în srcripturile sale cel maí I fecund dintre sf, autorí aí
càr{ilor Testamentuluí Nou: omenírea fàrà Hristos, ca
tota-títate, zace. sub stàpànirea sau sub puterea pàca-
fuluí; omul, índívídual luat, deasemenea, Lucru pe care
na intàrzie sà-[ dovedeascà cu argumente îndestulítoare,
pe carí í le va îurniza pe de o parte ístoria, iar pe
'de alta víafa fíecà.ruí om,
Nu strnt rare prilejuríle cànd Apostolul vorbegte
despre pàcàtogeníauníversalà, Primele trei capitole
'a7e epístoleí. càtre Romaní ne îmbie în aceastà pri-
vin{à un material pe cèú de abundent, pe atàt de clar,
Tabloul corupliei religíoase morale. în care decàzuse
,omenírea întrea$à fàrà deosebíre de neam sau de
-
'culturà '- ne este zugrà"vit aíci în culorí !ípà,toare.
Apostolul dovedegte îndirect càt de perfect stipànegte
acest subíecti asupra càruia se apleacà.de sígur cu multà_
Cf; F; A-p;8;;1, 3ri
Ci., Prat.l, 238-239 t Cf' Prat I, 239.

tó 0
161
ANTROPOLOGIAPAULINÀ

decí
de 1oc.9i de acleeaatitudínea j".ur. frîje ca sà se ftacà cunoscut tuturor oamenílor,
î"::"1à o adoptà gí ior,
ta!à de ea nu-i aceea a unui satiric oarecare, Ei o
La aceastà cunoa$tere a lui D:umnezea, liecate am

asemenea vielí, sà trezeascà. desSustul fafà, de ea gí La ideeaunui Creatorcare posedà- dr-rpàRom.il,'20 -


apoi sà-i imbie gygoitii perspect-iva:ispitiioaf,€.a màn_
trtirii plinite de Hristos. -

Adoua caie pe care fiecare orn - decí pí pà-


fànul - poate aitnEe la cunoagterea lui ffnrnnsTstt,
éste legea- moralà rraturaló scrisà :în inímile aoastre,

In deserierea pà,cltogeníei omeniríí, Apostolul în_


cepg cu pFLgî:nií (Rom. L, LB-321. Intreaka sectiune
se lasà grupatà în jufll alor trei idei bine reb,efate:
7. Pàger';i posedà o cunoagtere ,a adevàratulul 'exact ca gi nozaice gi deci ,9i eí strnt in
J)umneze1u: 'iudeú Lefií
stare sà. deosebearci bínele 'de ràu,
?r- _1" i* sà.-i dea ascultarea r,.cuvenítà,,eí au .cazut
jn idololatrie;
3. .Consecínfa ràtócíríi lor ,este ,o vtzlà, imoralàn
:încàrcatà de victi.ilesSustàtoare,
mullumeascà, .Nlau'làeat-a,

1 Acesta este funilanenhrl:scripfirrístíc al rtrgtnrcltulul cot rroloÉlicp'úru


dovedirea eristenfei,luí llumnezeu,
2 Prat 1,.233'

162 - ,63 _ tf
Dr, GRIGORID T. MARCU A.NT]I.OP
OLOGIA PAULIN.A.

lítatea era atàt de adànc înràdàcínatà, în càt víciul


ajtrnsese uneori sà fíe glorífícat, l

aceea$ aspríme, ca Fi pe pàgàní, chíar în epístola càtre


Ìì,ornaní, , càt ce-a íspràvit descríerea iaradelegílor,
acestora dín urmà,
Fa{à de pàgàní, cari aveau o cunogtintà imper-
fectà, iímitatà despre Dumnezeu, iudeíí erau mult maí
avantaja{í, Dumnezeu i-a învrednícít de fayosssa _-
neînrpàrtàgità alfor neamurí - de-a le face clescope-
rír'í succesíve gí de-a încheía legàmàut cu ei.,
Cele díntài sunt consemnate în Le{ea lui Moise
gí'rr càr{ile Profefilor, dín care puteau deslugi cu ugu-
rínfà. voía Luí.: Iar semnul vàzut al legàturii 1or cu
Dumnezeu era eírcumcisíunea (nspcrop,í1).

Au íudeíí'vreo întàietate înaíntea lui Dunnezeu

Sa fina la ele cu toatà stràqnícía, sà ,le urmeze, din


toatà íníma, sà-gí îndrumeze conduita dupà adevàru-
rile pe cari Ii ie-a încredínfat Dumnezeu-- iatà ceea
- 2 Yezí Weber: Júdische
Theolo(íe, ecl, II, p, 233--239. Cl, prat I, 66 n.
I 5i Síchenl,rerger;
Cour, la loc, t Cî, Amíot l, 146.
3 Cítate la S/mar
3l n, 2, Vezi 9i prat I, 66 n. l, 2 Yezí qi Rorn, 9, 1 urm, prín contrast cu F,L,2, L2.

r64 165
DT,.GRIGORIET. MARCU
ANTROPOLOGIA PAIJLIN.I
:íi penfru :ca :intàíetatea lor
gttie nící de .pàSèni [Ro*. pot scàpa de càt recunoscànd cà sunt tot ,atàt de vL
[,pavel. rrovafí înaintea lui Dumnezeu, cel ce judecà dupà
ci dín .potrívà, în loc sà se
adevàr, ca gi pàSànií.

tr

invàfàtorul ce'ior nevàrstnici (mínorílor), avànd for,mu-


larea cunogtinleí gi a adevàruluí tn lefe., deei fua,cel

Ie-a rÉ.néuít iuleílor r:risiunea de-a Ít lumí:rà n€ÍÌmu-


rilor, dar eí au &ezr,tat d.e Ia împlínírea ei, co@ver,
rceea ,era cazul sà proce_ tínd-o in prflej de smíntealà,
:er dacà voia sà nu ;;;_
i ,ascultat
,#
*
-È conglomerat .de 'citab a[ese la :intàmplare, Ar {i o
greqalà sà se .sreailé. 'cà Aposto1ul nlai maí fí putut
è ínvoca gi alte mÉrtunii.sírníJane.Iàsàm sà rtrmezetextut
i
pomenit;
a hd LB
a. t .
r Cítat.dia Isaia5.lL, '5,; tc{, Ezechíel 36, 2V23,
I
166
.J
- ':l6t _
Dr, GRIGORIET, MAIìCU ANTROPOLOGIAI'AULIN,À.

10r Nu egtedreptlnu esfe nicí unul;


111 este,clnese infefeagX,
nu este cínè sà caute pe
fu
Dumnezeuí

Apostolul î1 întoarce asupra 1or,

,, 14t Gura lor e plína.de,blestemgi de amàràcíune;l


,, , 151 lu[l bunt picloarele,lor spre vàrsare de, sànge;
,, ,!6t:Pràpàd gi nenorocire, sunttîn drumurile lor;
,, !7 ; $í,calea pà'ciiei nu au cunoscut-o;r , ,,
,, ISt Nu éste frícà de Dumnezeuînalntea ochilor lor,6

Întrebarea ,aceasta $í-au pus-o foarte multi cer-


cetàtori ai Sf. Scrípturí, Ea e perfect îndreptàfità,
În ,privegte pàgànií, nu încape níci o îndoíaló
"e
cà. toti au pàcàtuit (ndvre6 íipaprov),1o1í au pleiít tri-
butul lor pèicatului, într'un fel sau altul,
Dar presupunem, prín absurd, cà ar fí existàt
Eí personalitàtí cu desàvàrgire vírtuoase în rniflocul

'íiltzprov
n'ar îmbrà{íqa absolut pe to!í oamenií cari au
víefuít înaínte cle Hrístos, apoí nu putem trece eu ve-
derea cealaltó expresie : núweElg' ,iy.aprtav
eivat,tofí sunt'
sub pàcat, pentru cà - dupà cum am vàzttt - tofi
descínd dín Adam. Cu aceasta am dat índirect rà's-
I Psa lm 14 1i3, ' 1- 3i 53152,2- 4 - : puns gí în ce privegte pà,càtogeniaSeneralàa íudeilor,z
2 Psalm 5, 10 ( f I J , 9 Pialm l, 4} ll3g, 4
{ Po^alm10, 7 (tu LXXI 9, 28) r C (, S tc henÍerger: C om, l a R orl , l , 32
5 Citat liber dín Isaía 59, ? urnr. Cf, GheorghiùrCom, la loc.. 2 S à admi tem ex c epl i i ai c i ? C redem c à nrr-í c az ul s à c ons i derànr s pu--
o Psalm 36 135,2. scl u A postol ul ui i n s c ns rel ati v , c u toa[e c à uníí tc ol o(í s unt Inc l i nafl s l fac ó-

1óB 769
ffi
4
- Df. GRIGORIET, À,I.ARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA.

3. STA RE AMORA LÀA .OMULUIV E CHI U


aceastà legàturà .de ,ord.in negatív, ,ceea ce caracterí-
zeazà-raporturile dintre oamení,.este o desordíne'totalà,
O asemenea stare de lucrurí aumai pe placul luí
Dumnezeu nu putea fí, pentru cà El ,nu-í Dumnezeul
nedreptàfii, Drept aceea, raporturile dintreEi 9í ome-
nire era de agteptat sà fie càt se poate de incordate.
14.
Apostolul flu ascunde aeeastà reahtate, n'o trece sub
*
'g tàcere, 'pentru cà-í esenfialà pentru scopul fínal pe
@

care-l urmàreFte prín scrípturíle sale: pe tofí sà-í


i*
facà una qi sà-í vadà impàcafí cu Dumnezeu'prin -
iE
)É. si în - Iisus Hristos,
Dar Apostolul nu se mullumegte numaí eu alàta,
E[ ne aratà cà ceea ce sia vàzat în rnare, în omenire
il
ca totalitate, se poate constata,gí în míc,
.-È 'in omul con-
siderat ca ,parte a acestei omenirí; có desordínei din
,omenire îi corespunde desordínea moralà .dín om,
t+i
ùrÉ i Lucrul acesta llam anticipat, tangienfial, in des-
@
crierea stàrii fenerale de pàcat, pe care :am fàcut-o
maí sus. Am spus ,iatlnci cà omenirea dinaínte de
EI ]Irístos avea "putinfa sà-l cunoascà pe -CuDumnezeul eel
Èù)
viu pi adevàrat pe càíle aràtate, toate ,acestea,
€a llu l-a ,'màrít gi nu í-a mulfumit ,crlrr rse,cuvenia,
.,eí qí ;iní-a eî cea'ne-
éi sla ràtàcít în ídeíle (),o-1ropoí)
EI
E' infeie$à.toale sia întunecat :(cf. Rom, 1, 21).' Acest
amà.nunt anticípeazà vizibil ,desordinea moralÉ care
t
sàlàglqeqte în om, Aposúo1ul ne-o 'va zttÉr.6ví mai de
: +arecarí coocesiuai. Asa.de
aproape, cu lux de.,amàounte 'pi în .culori veridice,
(I, Z4O)tApostcilul ,;aepretendpas :qulil
,n'y .ait i ais..,err,.{ans ls ',i'dà.Frat
justes fiilèles 'JéhovaÀ;
masse.tlu',p"upt"-,hébreu, rra petit .aoyau
de Omul paulin dínaínte de llristos este o.fíintà e*trem
5L
'à .aais il ,soutieni'qut la :ma*se,{ut inriilèle.:.
- sic- de complícatà, El í1 poate icunoaqte -pe Dumnezea qi
-h.gtbe.r*erfCom, la Rom. l, 25),.e de,pXre"ea noastrÉ: .,lSélbstrweno:der.Jude
'- iwas praktisch dcht,der Falr cu toate 'acestea nu-l .flmoaste, :El'eún star,€rsà,deose-
ist - ;in .allen sfúcken *"io"- ,é"J.,u"-
durch,,dEr,SúnderÍlienen.,dass.
beascà binele Ée ràu, ,qthe'cà. ,ce1 ce 'Iiptueste ràu1
er:sidh vom
r,uud'r{as .,Glaubeasbeíspiel Abra-hams vreilníc .este de,osàndà:[Rom. 7n 32), wea sà=lacà bí-
y'ersr13]
'aicht,aaóhah*it", -1la Rom,
:relegí tofqg àtgeqte prin a lace -'inevitabíl - ràul.
rntului .Vechlu. Intre pe leoparte
'ctlnoa$tere,d 'vrer€ 'qí'-între úaptele
i. lui pe :de ,altà parte, ,stàrue :ilr fesacoril perpétuu,
t7D
t7t
DT, GRIGORIE ANTIìOPOLOGIA PAULINA.

in expunerea,'saeste fíctívl sau nu, Fapt este sà lui


ií corespunde o realitate, Care-i aceasta? E omul
dínaínte de Flristos, omul sub stàpànirea pàcatului,
omul nemàntuít gí cleei lipsít de harul dumnezeesc.'
:í 'deslegar
ea ei în , moarte,' fn: acesta se petrece teríbila dramà m.oralà pe eare
,utinfeí, omuluí, làsat pradà. ne-o descríe Apostolul aici.
l,e a rezcrlva acest conflic:i Pentru în{elegerea corectà a acesfuí conllíct, a
capítol 7 al epístoleí cótre acestuí proees care se desbate în forul là,untric ai
Romaní., omuluí fàrà Hristos, e necesar sà, precízàm eàteva
,,$tím cu adevàrat cà leÉea este duhovniceascà_ chestiuní de amànunt,
- 5s1is Apostoiul - dar eu sunt de carne, ,,ràndut Din lectura fragmentuluí citat, se vede límpede
sub pàcaf, Iar dacà fac ceea ce nu-mi este voía. mà cà Apostolul vorbegte de douà Legí. Una e le$ea luí
potrívqsc cu legea gi zrc cà , este .bunà, Cí acrrm nu uoù,0eo0)3
Du.mnezeu,(o vap.oE lar cealaltla,leSea pàcatului
maí sàvàr$esc_ eu_acestèa, cí pàcatul care sàlàgluegte (6 vóp,o6ú1q &l.apvtaE),a
întru míne, Fíindcà gtíu cà ià míne, aclicà în îrupul.
meur nu locuegte ce e bun, Càcí,de vcit voiesc, d^, ' Prat I, 272 crcde c[-í fictív gi-i Ioarte sigur cl ,,toatà lurucan fàn-
de lucrat bínele nu-l lucrezi cà.cinu bínele pe care îl dogte ca eL Síchenberger : Com, Ia Rom, p. 229 uede cà, cel pufin fa parte,
vreau îl fac, cí ràul pe care. nu-l voíesc, pe acela îl Apostolul desvàluegte aÍcí cítitorilor propriile sale experíen[e làcutu cànd se
sàvàrgesc.$í atunei, dacà fac'ceea ce nu-rni este vr:ia, afla sub le(e - adicà lnainte de convertíre,
2 Aga Srrncr 33 n, 2l
pu maí sunt eu fàptuitorul, cí pàcatul care locuegte ,,Wír Sehen von der Voraussctzun[ auq' dnss in
dem flanzen Abschnitte R6m, 7, 7-24 der Apostel in seíner Persor meto-
, întru míne, Gàsesc, decí,, aceastà lege în mine, care
nymisclr den síttlÍchen Zustand des unerlísten Menschen schíldern wolle, der
vreau ,sà fac bine, cà ànum ohne díe Grrade der \ííeder(eburt, mil der ungebrochenen Herrsdiaft der
dupà omui dínlàuntru mà Stlnde und der b6sen Begíerlichkelt irn Herzen dem Gesctze Gottes (e[e-
neze11 dar vàd cà,în,màdt níibersteht, Dieser Au[[assunfl huldi(en die meísten Viiter und kirofrlichen
care se luptà împotríva mir E xe[eten", P rat l , 274r ,,N ous c herc hons l a v raíe pens ée de P aul et tout l e
coutexte nous crie, de la première à la derníère ligne, que le rnoí represente
pàcatuluí, cea,din màdulare l 'homme aux prís es av ec Ia c onc upís c enc e s ous l e ré(írne de l a Loí et trop
I)eocamdàlài noi ne desínteresàm de chestíunea fai bl e pour ne pas s uc c ornber dans c ette l utte i négal e, Tel l e étai t Ìopi ni on
dacà. acel è1o dé care se servegte Apostolul ca subiect unaníme des Pères avant Atgustin et telle est de nouveanu I'oplnion comnrune
cles exé51ètes,Seule elle rentl conrpte d'expressíons quí séraíent plus qu'étranfes
daqs la bouche d'un iuste sous la 1oí de Sràce", -- Có acest om, determinat
r A,invoóa acest;terset:lrr.sprííinul arliosuprímArií(sinuciclerií)ar Ií o
rnai deaproape, e iudeul care se allÉ sub reflímul Le(ií mozaice - 9i el este
eroàre {rosólanà,.' Aga ceva e posibil în ,stoícísm;rcregiinul Paveli care-l aîe. de fapt - ne este indíferent, Pentru cà situafia moralà a pàfànului e cu ne-
pe Hristos 9í'maí areqnàdeide,.inuva lace'nicí barem indirlctraÉoloqía unuí puti nfà sA fíe maí bunà de c àt a i udeul ui . C f, S l c É enúetger C om, l al ìom,7,
aserneneapàcat, ,El nu se doregte atàtal dupl eliberarea din trupul vi+[íi ace- 25 excurs, Deci spusele Apostolului lmbràfigcazà îu ultíma analizà pe fiecarc
steía,càt dupó,lmbiàcaieatrupuluí sà fie cAtmaí aproapede Demnull onr di nai nte de l l rís tos .- Is tori a ex e(eí l uí èTó ai " R bm, 7, 14 oredà.pe
"".esf, "u
(cf, II Cor; 5, I'urm,). Cîi Deíssner: Paulus und Seneca 26*27, lar{ Paul Alth.aus:. Paulus rrnd Luther úber den Mcnschen Zl urm, Tot acolo
,2 Despr.ecarc sft spus, èú drept cuvàrrt, cd reprczlntÉ
,,une dcs pa[cs, l 2l n' 2), prefi oas e i ndi c atíi bíbl ío{ rafi c e l n nral eri c ,
les plus,liardíes!'ale,scriDturilóipaulíne'(Prat'I, 271), i : 3 R om, 7, 22 4 R om, 7,23, 25

:- t72 J
173
ANTROPOLOGIA'PAULINÀ

qentr^uS_,ot poate. De ,unde derivà" aceastàîepu-


tinfà? Dín
'ràsvràtírea omuluí .dinafarà,"uru nu,or.u
sà.asculte.poruncile ceL:uidinlàuntru. De ce? p.enuu

/ú4

,il

Dupà omul
aceastà lefe (v. 2', el se bucurà de
lineascà. pentru ca dínlàuntru gi omul dinafarà. Din aceastàluptà ine6ialà,.
sà traducà in faol omul dínlàuntru íese totdeauna infrànt. Ei nu iibu-
re nevoe de con_
;il t màdularelor (pé).c)
"rr""t-;;;;
:estea insà :îí fac o
''* e înfàptu'irea vre-
z\
fl
.T

* u;;,"Hr,: JS,l;JTilti
if-i,
ilîi #
înfreolaltà. Í:llu"H:1
Devoir,;;;;t" li""ri, ai, #T,r:t#il?:

1 Cf, SrtÉanóerger: Com, la Rom. ?, 18


l:!

H t74 -
-775-

Í_
ta.;l
if;'rl
B

INTROIJOLOGIAPAULINA. ffi{
lrl

:{

vr:i\l
jl

a rezista cu succes asalturilor luí, nu epuizeazà sín-

povarníce ale Pierzamiei,


Despre nrcdíul corupt în care se mí$cà omul cel
vechiu, sf, Apostol Pavel gtíe sà istoríseascà amànunte
ínfricogàtoare.

I Exegeza moderni obícínuegte si cíleze ra acest loc urmàtoai.ele màr-

1 Midularele omuluí, armede nedreptate ale pàcetUf UÍ (Rom. ó, 13), roabe


ale necurafiei 9í fàradele$íi'spre làrlldele$e (Rom. 6, 19), iar lucrtrl lor roilegle
moartea (Rom, 7, 5),
/ 2 CL, Amíot I, 290. Asupra lnsemnàrÍlor 'pe cari le are termeaul
art, înr K T\i fB III, 867 ui m.

,$
ó x6o1toq, vezi H erntann S os s er 1[q19f,
3 Vezí KT\IB IIL 893,
: ,_ ,
176 r77
ANTROPOLOGIA PAUTIN.I

1 A.cest fiovTlp|g 'èste caracteristic peatru felul ,de,a vorbi al tf.


Apostol Pavel deepre.eooul prezent ca eon al pàcatuluí.. Cf. KTWB l, 206,
z Yezi qi Rom. t3, 72 t tù, Ég1a 'toú oxórouc
i Ef, S, 11 r .,a ;fí pàrrag
î,0í6'Épi1ol6Eotl :&y"úpÎcot6,
ro0 :o2(órcn
6.
8'Veeí mai bue- p, 764 t- t
-celelalte Líetadevicú din scrípturíle
,pauUne.
-t? E -
_779_ L2'
@MW@F&EEÚPEwrmM!&mrMe@WSr@ffi

CAPITOLULVII
IMPÀ C AR. EA
O M EN I R I I C D
U U M N EZEU
'; Am và.zut
cà' pàcatul a' prieituít în lume o de-
zor dine to talà ;' v iziloÀlàîn' rap órtur.íle ornenirií eu Dum-
nezet1 ín legàturile omu.lui cu" semenii sài gi'n tulbu-
rarea echílibrului suiletesc al fiecóruí íns, Celelalte
urrnàrí ale pàcatului, se lasà Srupate cu ugurínfà în
jurul acestor treí , puncte cardlnale,

r Expresía apale nunrai


o síngurà datl in T. N, - gí anume cicí îrr
EI. 2, 12. :,
1 Conrp,
; 180 ;i Gheorghíu: Corn, la loc,

181
ANTROPOLOGIA.PA.I.'LIN.A.

,slqbozità ;dín rrobia strícàcíunii, qí .ea ,va partícipa la


,::-=-$í va benefícia dtn"-:inoirea .futrnii,.Sorocul doriteí
.izbiviti, ea.îl.agteaptà suspinend gi totugi,purtàndu-pí
'cu resernnate partea.dedurere ce í.sla dat .din ncr.leea"
veacuiuí de ,acuno.
r, 'Ni"'laí proorocul Jsaía a mai cítit cu ,atàta clarí-
ttate, în cartea suferíntelor fópturii, certítudinea man-
lt1irií,eí: ,,Iatà.,voiu zidi:ceruîi nouí gí:pàmàqf nsu.
Nímeni 'nu-qí vè maí .aduce amínte de luórurtle vechi,

cei necredincíosí, ocolesc ' Pe mósurà ce spoîea rnizeria din lume, .cauza!ó,
fost rànduit de Dumnezeu ,de càderea Iuî Adam
9í 'amplífícatà de pàcatele per-
sonale, c'r'egteagi dorul izbàvtrií tuturor.-ln vremuríle
:intà esenfialui constatàrÍlor ;prooroeílorn càrora Dumnezeu le-a descoperít, lraÉ-
a urlma urmelor, orí care rnéntar, íoterrfíile ce le nutrea fafà,de lurne, congtiinfa
urà fupotriviti fafà_,devoía apropieríi'nnui început de via{à nouà plutea in raer.
a ,o ,exploata ,cu ,cel maí Cat de adàncà iera ,pràpastía sàpatà'depàcat intre
'
Dvmnezan 'qirlume, ,se.poate vedea din,eforful erte,.a
,ifost necesar pentru ca ómenírea ,sàfíe rrrnità din adàtr-

' Dumneuufiatdl,o ,plà:ruegte gi o -organir*azà,


jDunmezeu-lFiul ..o=€r(€cutà, ràscumpàràniLu.ine dín
;iobía pócatului, iai
. 'Ce rost iare .aceastà, dàrzi.uipotrivte.î
Sî.àntul D.uh .a,tlesàvàrgegte, sfinfíndu-ne, ;fntàrín-
du,ne l+i fàcandu-ne i.rredni ci àe-a
::1€ :^ú[ta din.'aeeastà fUme dea-
'dreptrf in impàràtia,bucuríílor fàrà
,iîàr$it ;dlewiefíí depe cejlàIalt tàràm.

-1 8 2 -
- 183-
T.' MARCIJ
Ur.,GRIGORIE' ANTROPOLOGIA:
PAULINA

'ip&g el6 utoSeolav,òcà.'Irioo0


Xproroú ed5arSròv,rauà rì1v eùDorcfav
roú
0e).{parog aùroú, èiE énawov òófue rrle yúprc,ogaúro0, fiG è1apírtuoev
'i1r.dEèv cQ )q1arr11t€vqr,
cf, Ef, 1, 3-6),
Frargmentul, ugor paralrazat aci, e dens de doc-
trínà 9i greu de duh, El aratà cà în íntentia ilumne-
- la;'primírea,$í pàzirea cu :sfín{enie 'a beneficíu.itlî zeeascà, màntuírea a fost plànuità - gí încèpe, -
màntuirii;', ,a ,darurílor lpe carí, ní le 'îmbíe Cerrrl milos- pentru to{í oameníÍ, dín eternitate, Din eternifate a
tivirilor, Dumnezeu creazà condítííIe îmbuuàtà!íríí hotàràt Dumnezéu'sà ne înfi,ezegí sà ne facÉ pàrtagí
soartei noastrei noí ne íntegràm în ele, congtient gi cle daiuríle sale bínecuvàntate, Dín eternítate-a sta-
vrrit - ceea ce înseamnà cà consímfím sà gi rirmànelra bílít rríjlocul prín care avea sà se sàvàrgascàmàn-
în ele, tuirea tuturor i tlisus Hrístos. La màntuíre nu se poate
ajunge ígnorànd pe Hrístos sau ocolíndu-i.
pÀRttrtTELUlCERESC
1. lNrTlATlYA, Hotàràrea aceasta atàt de bogatà în consecinfesa-
lrrtare, Dumnezeu a luat-o nesílít de nímení, dupà bu-

r:olo d.e veac le va fí reagezat în Flristos (v, 10L


In ístoríe, planul de màntuire unîversalà concepuL
de Dumnezeu dín eternitate, s'a descoperít Ia- ,,pli-
nireavtemiT" (n),{porpa rúv xaqllt Ef, 1, 10), Panàatuncí,
de pàcat ,la cgal,de dreptate,,;-,,,îndreptarec sau iusti- de9í bàntrítà 9í agteptatà în rlrma revela{íilor fàcute
proorocílor Testamentului Vechiu, hotàràrea.aeeasta
tainícà - paulín vorbind z tq.ína uoínfei Sc/e (ròpor{prov.
ro08e).{prarog
aùroú,Ef, 1, 9) - a ràrnas necunoscutàlumíi.
Pentru sf, Apostol Pavel, taína (puor'í1prov)l rnàn-
Dumnezeu pí Tatàl Domnuluí nostru Iísus tr.lristos tuíríí tuturor oamenílor, fà.rà deosebíre de rassàsà.lt.rB:
ne-a binecuvàntat pe noi cu toàtà bínecuvàntarea clu-. lígíe, a încetat sà maí exíste, Intruparea .Fiului :lui
hovníceascó îa cer, întru; Hrístos, Dumnezeu ,a desvàluit-o cu totul, íar Apostolul nea-
-le
Incà înaínte' dè îtrterneier'ea'lumíí (rcpbxawpoÀ1e
xóo- rnurílor duce preúutíndeni solía ei, Cànd scríe Ro-
pou), Dumnezeu,he-a iales,întru .Hrístos, ca sà firn sfin{i rnanilor, taina era cunoscutà deia la toate nearluríle,.
9í fàr'à' príhanà înaíntea Luí gí t ne:a rànduit spre în- I)e aceea zicèt, ,,Iar celui ce poate si và întàr.eascí
Iiere Lu.1, în draSoste, prin Iísus Hristos, dr.rpà bunà-
'voinfa voíí', $slg, : spr'e'lauda mfuîtii harului Sàu, ctr r A scvedea pentru amànunte,Dornhamm, l\vo\ítpnv, art. tc KTIIB
care àe.a,dàruít pe,noí întru'.Hristos (!v rildnp npoogí.oaE IV, 809 urnt,i Prot Il, 467.

184 - 185
ANTROPOLOGIAPAULINÀ.

F
r'L

1, amnestíe generald, fàrà


.ditíí, sau prín compensare gi fàrà con-
2, exterminarea deplin
meritatà .a omenírú cul_
?abile, sau

I A se vedea
gí Amlol I, 161 n. 5.

186 _
t81 __
:= ___ ANM
...._- ------=----
lndreptarea oarneníroreste capodoperaíubir:ií
Dttnnezerirarà de ;;ili;à,i;,,i rui
nrolt gí învíat întru
Flur,r?Slr'-ilìriìpnt,
màrire.
Ceea ee a fàcut r Dumnezeu pentru
îndreptar.ea.
nearnuluí omenescr covàrgegtepri"gpnr"a
noastrà, Trei
lucruri. sunt în' deosebí demne d;;;ir";-ffi'acesr
proces fàrà eSal'.care s'a consumat
', -:-**' acum douir míí.
de ani,

, cel întrupat ca sà rnoarà


rea noastrà, este Fiul lui
ristologíc: din epístola cótre
i. làmurít egalítatea Sa crr
'à a linea la aceasta ca Ia
'lu! pe sine (èxÉvoroev éauróv,
r de om gi fàc6.ndu_sease_
út ! El, care ca Dumnezeu

,J;TiÍl'i?1x'i
3"::11':
r u u,T,illt pe slne.(èrazretvooev
€avuóv,Fí!. Z, g)
ìi,^"1:i:-ti::
racanou-se ascultàtor pànà la moarte (1ev61tevos
ún.{xoo6
pÉypt" &av'ricou)".
$i încà dò rnoarte; $avarog ouaupo6.
In al doílea rànd, nu trebue sX píerJe* Orr, .rr"-
_.,
o,ere cà. moartea ,pe,cruce a Fiuluí 1ui.Dumnezea
gà.segteegal în ceea ce ar putea sà facà nu_qí
ut--oÀl*rrtr"
altul, sau pentru ma! pentru cà Hrístos a pà,màqt, ci gí a oamenilor fafà de l)umnezeu gi a ín-
-mulfí, murít
-uru*
pentru noi,,Ia ceasul hofàrît,.întrfo or.*à cairJ suluí f.fà de aproapele sàu. Dar clespre aceastavom
suferinzí, bolnavi, fàrà vlagi (ao+rvof,Rr*. maí vorbi
S, O),ìr"-
cr.efígíotí,ímpíosí,,(a,yepoi;.Boii.
s, lo[- p*eileì'*p,p_
lY,- Kom, 5' .9)'-vràimagí Rom,'5, 10t càncl
(lxteot,, l-, r Cf. Ioan 15, 13; ,,Maí mare dra{oste de càt aceastanirueni nu are
aolca nu merítary, absglgf d* ,loc. o u."*"neó iertfà, viafa lui sà gí-o punà pentru prietení",
ca
coplepítoare .favoare, Aportoi;l-;;à 'lrn.t 2 CÍ., I loan 3t 16,
î ilet 9."
,Xll.":,^11 Stim gi.noí,,.ià,qentru ,un, pàcàtos'nu se va 3 CI, Rom, 9, 6t
_Pavele gata si fie el insugí analernapentru frafíi Iuí,
gas r _ n l c l , u n
o m,ca resà se h o tà ra scà,sà
m oar à,pentr u pentru ruclenííle lui fagft od,pxa, adícà perrtru íudci, Pe de, alli parte,
unul drept, poate cà totugí uutroixiagtecíneva.a Lóare. Acvila gi Príscílaau pus jos grumàzuliorpentru víafa Apostolului(Cf,Rom,16,4),
uaca o iacet atunci respectívul dovedegfe cea 4 Am,ànuntela Gheorgh\u..Com. la loc,
rnai
lBB !
fB9
F

DT. GRIGORIET,:MARCU
ANTROPOLOGTAPAULINA,
,2. ROLUI.LEGIIMOZAICE
IN ECONOMIAMANTUIRII
"Dar :pànà sà.,se ajtrngà :,adolo în càt 'Ínfi eeî ínte-
resali sà priceapà cd Le{ea,rnozaícà. este cu adevàrat
juS,cu rreputinfó de purtat .9í sà accegite 'eliminarea
eí dín economía -mànfuírii, avea sà mií cur{à multà-
apà pe lordan, Soborui cle 1a .Ierusalím nia Gbutit sà.

numaí cà nu infeleSeau ,sà se óespartà de vechíturíle


lor, dar fineau piatra Sata sà o aîunce în orí iine
cuteza sà se .atinSà de tànduielil,e :mozaice,

i+
'.'l

- 'tgl r

a.'
ANTROPOLOGIA PAULINA'
.-..-.--

-t
Vtt lucrareanoastrà stlt:duBtbhco p,'9,
2 Adicà noud, Yezi-le analizate pe'lar[
la prat II, l2l urm,

-' 192
193
Dr. GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGI.APAULINA,

urmare, tot ,ea trebue cà sufere d. ca::e stàpànegte"în màdularele luí îl'.constràn5le,séae-
rmeó ,scàdere, lioneze tocmai confrar Lepií ; iar, el,afiioneazé,,întocmai,
, J)ar Ínsugirile. excepfíonalepe cari am vàzut cà.i deoarece trupesc fíind, e {ncapabíl sà,opunà vreo ba-
re .recunoa$test, Apostol pavel îe interzic incà odatà úerà. rà,rilrlr,..Fàràdele-gileomuluí de sub LeÉe, în .loc
sà-í atríbuím scàdeii ,pe carí ou I" ,ur". sà scadà,prin prezenfa,Legíí,'sporesc1nereu,;aÉlravàrld
treptat pàcàtogenia lui gi gràbindu-í rosànda, adíeA
moartea, Aga se ajunge la situafia paradoxalà stílizatà
în .Rom, 7, 1}-t| t ,,rrí s'a aflat a 'li spre rmoarte
porunca cea daté spre víafà.i eàci.pàcatul,:asmufat prin
poruncà, :mla amà$it gí :prín ea m1a omorît", Dar .de
aící 'nu urmeazà nici de -cum ci Le$ea ar ti respon-
sabílà de moartea ,spirítualà a ,iudeuluí care se stró-
duegte s'o împlíneascà. Unieul vinovat .este pàcatul.
El a abuzat,de un lucru bun. în sine, de Lepe, penku
a spori càlcareaporuncilor, príciadind,osàndàgí;moarfe.
Prin urmare, el trebuegte pedepsit. $i va Ii pedepsiL
"Deocamdatà însà, constatHmcà Le$ea:ru-l .poate ntet
màcar :zàSizw,temporal, de cum sé-1 pedepseasci pe
culpabil .stàrpindu-I, Din potrivà, ,ea ,însag:.aaiuos a
fi pusà.'în sluiba pàcafului si;a morfii, .,;CécL'fàrrilege
pàcatul era mort. $i 'eu tràíam .oarecànd'Jàrà Lege,
Urme;azà.oare ile aci càLegeaaretotuEi .:vr€o:scà_ dar venind porunca, pàcatul :a ínviat" (Ron, il,8b,9l
-
dexd? gi .,,luàncl:prícínà (ît'clemn) 'prin rponrncà.,:a. lucrat in
míne toatà -pofta" [Rom, 7, 8'aJ.
Nidi de cum. ,.Scàderea :e ra:omuhri, Omul càruia
e omut -frit -ii""_ P.rín urmaîe, ,dacà Legea nla pufut 'birúi pàcaiul
1..î:,,19T"ya5
.t:É21,
tulií .sí""l mn-*ii-Unui
, 4v l ""I-;;;hi;,
;G;t""ii:LIrLr"
* ar ,
dín om ci dín potrivà, l-a ínmulfít., urmeazi ci colrl
î-,v f .v
"":à""rt tribufía .ei la nànfuire ,e nulà, ,cÀ,Legea rnrií mult a
rfacà fafà uaor so1íciteri .uiíi"pagesc
-Y
-s.à --"ii"ft
--X puteríle sale
.ue
de ,pàcat,
,pacat, ,'Ueva
Ceoa
C""a .-
._,St .rnai -làrr- stricat 'de càt ,a dres ?
{ib.{ro{i!e
È:??_:9Te
:ùfàrhrrndu-se 'mai rilt
'I*gea, rsi Lmai ràu,
s{ :împlineascà.
- neuseste ,slo
neugegte írn_
,sto îrn- Sàlru fie'! In ,tot ràul ,este'pí-un ,;bíne - 'spuse
pliaeascàrtocamí ?e'dos. Ét i"""""LJriJ*H',f.I ea .,e zicala, $í ,maí eE aeamà aici se ,confinnÉ-,adévàrruL,.e7.
tS rfl.Sutregte,àorinta_.fi-obí"d,à!:; .J ;;?;; Réscolínd pàcaful dín,sràilulàrile saleg fuei.lroidu'i,cons-
dispozifiilo" ,*i, ,d"r ;il4 ;;piJ.ete ,fa a, par"t rf tíin{a ;responsabí1ítófii.lsir,6í a'incapffilitàtii opune
cu ',la ,sine paterc ,o .*er.iúenlà. c;Íil,nee,-ile-aí,.
Lefea deg-
'de
'tepJa
'ltn;Y e*itfterga...lnpenatiyelor ealc, ,I+Éea au ,;puba :blnrl :Écatal, 31,srrfleiul..omuluí' 'as''renhrít dsf:nja,isbàvirii
- . fi.liprea""das;Éaadeniuiche,Du
+àcf -."-Po
z.C!., A. Brwct
hawul".
.Etelamann,:;Com.
laiGal.,3,2- prin ajutoldínafarà, :aclícà de '1a'Dumnezeu, 'Numaí
,biblique
llanuel fV, 5g3, Dnmnezeu mai ,era ìn.stare sà-í ofere putínta ,de,a .s
-1 9 4 - 195 -
ANTI{OPOLOGIAPAULIN,A.

conceput dín. eternítate de Dumnezeu, ci tocmair ac-


centuarealpermanenfeí gi stabílítàfíi luí, Omenirea de
srlb LeSe avea só înve{e tocmai dín experímentarea
re.flmuluí LeSii cà nu se poate înclrepta înaíntea luí
f)umnezeu prin propríile sale puteri - a6sasfa-í în
rrltima ana\izÉ,noutatea concepfíeí paulíne care a stàrnít
atàta revoltà în ràndurile íudeílor gí iudaízan!ílor con-
tirnporani cu sf, Apostol Pavel,
Dar oare doctrína paulínà despre ímposibilítatea
màntuíríí rprín faptele Legíi era de fapt o noutate de-
r;ivatà dîn - Si întemeíatà. numaí pe - experíen{a
sguduítoare ístorísítà în capítolul 7 al epístoleí eàtre
Romaní ? Cu alte cuvínte, propovàduírea îndreptàrii
prín credínfa în Iísus Flrístos, càreia-i slujia sf, Apostol
Pavel, nu cumva ascunde tendinfe dístructive fa{à de
LeSea mozaicà,?
Apostolul prevede aceastà acuzà.gí vrea s'o pre-
vínà, Rom, 3, 31 artículeazà,lapídarqí categoríc punctul
sÌiu de veclere, în spríjínul càruia nu va întàrzia sà
ínvoace ar$umente ftezislibile: prin credhfid. nu sfrícdnt
LeElea, ci dín potríuà, o întdrím. Cu càrfíle sfínte ale
íudeílor în mànà, le va dovedí detractorílor sài eà co-
rectítudínea predícii luí despre înclreptarea prín cre-
clinfà e spríjinítà 9í màrturisità copíos tocmai de acestea,
Sf, Apostol Pavel 9tía cu càtà màndríe reclarnau íudeii
privílegíui de-a fí descenden{íí dreptuluí Avraarn, Dar

I CÍ, Prat l, 219,

tv I
:
ANTROPOLOGIA PAULINÀ.
sa ràvnà 9í pricepere îndeslugírea
i#!r[:.^Otla scrip_ Scríptura cà ,,credínfa i s'a socotit lui spre dreptate." t
(Facere L5, "6).,Ceea,ce insemneazó. cà.Awaam slaín-
a un om drept înaintea luí vrednícit ,de :suprema dístincfiune - .aceea de a :fí
întru totul.dé acord cu con- socotit drept,de cófr.e Dumnezeu - nu 'prín faptele
e acer'anící nu rídícà, .nici sale, ,cí prÍn darui luí Dumnezert, eare bine a voit a-í
'une, ins[, masiv, intrebarea: socotí iui credínfa 'spre dreptate, Dacà Avraam ar:fi
tarea de dreptate? .,. prín ajuns la starea de dreptate- prin faptele sale, atunci
Scríptnra niar Îi 'zis cà ,,í s'a socotit grsî1inla s6rre
dreptate", ei có, dreptatea i sla dat ca :ràsplatà "peaku
ii
faptele sale - de sígur bune '- întocmaí cum un
stópàn igi ,pIàtegte aîgdii pentru munca pe care eu
sàvàrgit-o în casa ,lui, în curtea Iui, în tarina lui, In
rea lnaí lrrmínoasà acest caz, plata pe care o prímegte 'lucràtorul nu aaí
Sí mai
:e nefàrmurità în atotputer_ ,este dar, ci ,datorie, :nu ,,í ie socotegte",cîi se cuvÍne,
.mnereu l-a invrednicii a se nu .este ceva benevol, ci o oblíga1íe, Ori omul, od càt
de :neprihànítà 'ar ,{í conduita sà, nu isbutegte sà-l
,,oblige" 'nicí odatà. pe Dumnezerrt eate îiràmàne tot,
deauna superior în nepríhàníre,
Pentru credínfa lui, Dumnezeu ,,1-a ales anume"
pe Avraam ,,ca só lase in grije fíilor ,sà.í9í caseí .sale,
in urma sa, ca eí sà urnble rîn càile Domoului inde-
plinind dreptatea gi pravíla, èSa în cà.t Do"t.'ul sà ís-
bàndeascé fàgóduinfele {àcute luí Avraam" {Facere
x8 , 1 9 J,
Dumnezeucondifíona aga dar isbàndírea {àgàdu-
infelor fàcute Iui Avraam de umblarea în cà;ileDmu
nuluí a urmagílor acestuia. de înileplinirea de càtrc,,ei
a dreptà|.ú, Sernnul yàant al'.legàmàntuluí pe .carel-a
fócut Dumnezeu cu Avraam qi cu semínfia lui, a &st

ú círcumcisiunea, Actul acesta, care í-a fost ,ceret Iuí
nezeu,ú lpromíte Ínsà ,cà_Í -Awrae- .abia ilupà,:14 ani de càní ,,credínta i s';a:so-
:aa:n sre.úe, rede tare, cotít spre [lreptate'\ ,@rà:rsaran{iaiJrataite Dumneaeu
cà cà igí va {inea fàgàduin{ele fafà óe tofí urmagii lui
Ímplíneascà JàEàduinta,+ae
ce su neputíafà .este fa, 2$r1aam.
Dr,n'.ezeul, $í 'ne op*" 1 llai pe Tatgla :Gheorphiu:;
€om, a Rom. ca.p.4,
198
-1C9-
Dr, GRIGORIE'l'. MARCU ANTROPOLOGIA P-/!ULiNÀ

al acelei pàr{i dín tàierea împrejur [: íucleí 9í pro-


zelíti) carí umblà pe urmele credínfeí sale dín vremea'

Dar oare exístau într'adevàr círcLlmcíqíîn în{elesul


sever, paulín, al cuvàntuluí. Istoría íudeilor e màrturíe:
pfea putine exemplare, Poporul acesta s'a abàtut de
atàtea orí de la calea Domnuluí, Toíagul luí Moíse .,si'
ttrnetul predtcii proorocilor au trebuít sà íntervínà.
adeseori, ca sà-í întoarcà. - vremelníc - la brazdà,,.
Càderea luí Adam nu i-a crutat nící pe eí. De sub
bles{emul osànd.eí care a lovit prima pereclte de.
oaureni, nu-i maí putea scoate pe urma$íí eí de càt;
Dumnezeu, Pànà atunci, Qeneratíidupà generatií aveaul
sà, pàcàtuíascà mereu,
A fost o vreme -- de la Adam pànà la Moíse -.
cànd pàcatul nu se socotea, fíindcà nlr era le$e (Rom,.
5, 14), Avraam vie{uiegte în acest ràstímp, El a anti-
cípat modalítatea - unícà. a dobàndiríí íertàrií pà-
catelor. Urmaqíí lui s'au abàtut însà" de la calea pe.
ca1'ea umblat el, Dar'rDumnezeu se mílostívestede eí
gí le oferà încà o posíbílítatede îndreptare: dupà 430'
cle ani de cànd încheíase leSàmàntul cu Avraam, Íe-
înoíegte acest legàmànt, prbmulgà" pe Sinai Le{ea lui
Moíse, De acunr în colo, íudeul cunoagte în chíp po-
zítw ce-i íettat gí ce trebue evítat gí, prín urmare, nu.
va maí putea sà-gi punà pàcatele Ia adàpostul negti-
inlei" El are în Lege ,;dreptarul 9tíínfeí 9í al adevà-.
rului" (Rom. 2, 20). Ori eine avea .sà calce de atunci
încoace porunc'íle, se fàcea pasíbil de pedeapsà amar-
nicà, Càcí zice Scriptura: ,,blestemat este or-í cíne nu
va ràmànea întru toate cele scrise în cartea Legií, ca
r Comp, Rgm. 2, 25-27
9i 2, 13 ; ,,Nu auzitorií Le(ii sunt drep{í la
Durrnezeu,ci plinitorii Le{íi se vor indtcpti[i",, 1 loan B, 33 urm, Vczí gi apostrofa sf, Ioan Ilotezitorul, la Mat, 3, 9r

zDO.^- 201
,n

______LGRtcoRrE T. M.A.RCU ANTROPOLOGIAPAULINÀ.

Cu 'totul altfel era .fàgàduinfa,Ea,era condífiouató


numai de voínfa luí Dumnezeu:. Orí .acteLe voínteí
dumnezeegtísunt irevocabíle. Nimení,nu,fe poate in-
firma,

avea un caracter uuíversal, ysginig, absolut, pe cànd


5i
LeSea era tempora{à gí localà, era destínatà,unúí singur
popor gi pentru 'un'timp determinat; avea aga dar un
caracter transitoriu,

càt atuncí ,cànil se voî íntoarce la Do-"ul, cici;numai


-t CÌ.. Prat'L 217i Ststnmonn..Com, ,la
CaJ,3,29,
.z,CL Prat
E ttli Aniot.I, t49, t .CL. Amlot I, ISZ D.,7,

-2 0 2 _ - - : 203
Dr. GRIGORIET, MARCU
, .j
ANTROPOLOGIÀPAULINA.

Dumnezeu,,în, da,r;'cu harul Lui" 1òtopeàv ú aùuooXrÍprrc,


Rom, 3, 24), dandu-l pe Hristos'Iísusjertià.'de íspÈgiró
(laordpcor,),ca sà avóm ràscumpàrare (dnolúrpoocs)-întru
El (cf, Rom, 3, 25. 24).
Pentru lràscqmpàrarea noastrà dín veci plànuítà
de Dumnezeu, Hriétos s'a fà.cut ascultàtor óàoà ,lu
nroar.te-(cf, FíI. 2, 8), Prín neascultar.ea (nopo*ri1unuía
-
vimà pe credínfà qí atàrnà Adam :- ,46 devenít pàcà,to9í, Piín asóuitarea
(rnaxo{) celuilalt - Hrístos - ne putem îndrepta (cf,
Rom, 5, I9), Tofí, fàrà deosebire,
Uníversalítatea pàcatuluí gí-a Sàsit remedíul cores-
lrunzàtor; uníversalítatea ràscurnpàràríi, Tot omul are
acees la dreptatea luí Dumnezeri, Ea se oferà tuhmor
celor ce cred în Iísus Hrístos, fàrà nící o deosebíre
{cf, Iìom, 3, 22, ,29--30), Totí pot fi îii ai lui Dl,rm-
3 , R OADELEJERTFE IIS B A V ITOA REA M A NT UI T O RL I L UI nez,elr prín credínfa în l{rístos lisus, Aící nu mai este
iudeu nici elin, nu maí este barbar nící scít, nu'lnaí
motfli, pe icarí í le_a hà_ este tàiere, îpplejur gi netàíere împreiur, nu maí este
Adam,. a fost a$ezat * .la rob nící slobod, nu maí este paite 'bàrbàteascànící
:olul, de dumnezeíascà re_ pytu fern^eiascà, cí suflete chemati Ia Hristos {cf, Ga.[ 3,
I
., barlera de neinlàturat a C91:3, 11)._Deosebírile anulate de Dumnw;e17,
?6,28 Sí
le _pot r_eedíta,în altà formà, oameníí.I acceptànd,sau
à. cuvíntele , de-o neîntr-e-
rstolul le scría ,,fíuluí,, sàu
I
i
re[uzànd ràscumpàrarea, Càci uníversalítateà ràscum-
pàràrií, spre deosebíre de cea a pàcatului, - care-i
absolutà de fapt, càt nimeni nu se poate sus{ra6[e
_întru
<lg syb puterea ei, ntmení nu se naEte flrà, pàcat
_ e
absolutà numaí de drept.t Ea'nu se atríbuà níminuí
cu síla, nu constràr.rgglìbertatea ínc{ivídualà, nu'oblígà
cu necesítate.'Particíparea la màntuíre este benevoÉ;
r care rrrl orn merítat-o cu
ú l{ristos toate au fost îm-
:à,tuít {o-ar 9í tofi erau [íp-
cut atàt între.pàmànt gí eer,
u (cf. Rom, 3, Z3). $í ctrrn -Faptic,'ierffa
, Col, 7, 20),
aceastài màrire, i_a dat-o
ia cuvenítà lui Dumnezeu,
I PiaI Il, 119.
I Cf, Amtot I, 208 rr, 2,
-204J
205
Dr. .GRIGORIE'T.,MARCU ANTROPOLOGIA PAULIN.A.

ca ,sà-l povàfuiascà. 'Copilul insà :ru ascultà de povà-


fuitorul .sàu $í, prín uîmare, pàrintele 1uí ar putea
sà-l pedepseascà..Nu o face, ,cí í1 slobozegtedesà-
vàrgít ,de pedagogulacela, îr redà. Iibertatea, Tot ,aga
ne-a slobozit E pe noi Hrístos de legea mozaicà,,in-
torcàndu,nela El,'
Jn .epistola cà,tre .Galateni, sf, Apostol Pavel :re.
làmuregte mai deaproape .asupraprocedurii pe ,carea.
adoptat-o Mànfuitorul ,Hristos .ca sà scuture.jugul cel
f cu reputintà de purtat alLe{ii mozaice. Ea se te:atnà
íntr'un siar6iurcuvànt i crucea. Galatenií gfiau cà to{i
I eàfi sunt dín faptele Lepií zac sub blestem- pokívit.
precizirii exprese ;a Deuteronomuluí (2X, 26) - de-
I
oarece nící unul nu ,era in :stare sà observe ri{uros,
toate :poruacile gí opreliptíle ei. Hrístos í-a :ràscum-
pàrat pe cei de sub .Lege din blestemul Legii, fàcàn-
ù du-se pentru ei blestem,penku cà.scrís este (în Deute-

stemat, a plàtit ?e cruce, 'prin sàngeleSàu, pr,etul làrs*


cl'rnnàràrii celor de srrb LqÉe, ca sà.i scape dín
temul Lepîi.' 'bles-.

t::by aceastàpropozilie -""" ;;jj,


lryqrytte ,p.rrtí"t;
jri;.';;í;rit#;;:.;t
dinlcelelsb*ii"a."-a"
lt: ^":-1,*li gigtenlig.a.1.expti À U" ?u _ A.$a vàd ochíí ,cregtíní aí ,sf. Apostol Pavel shr-
rinte iubitor IlncrJdinle*ip",iul""tr" ;d-rr
"toraíe-,- pitul legii: un sfàrpit spectaculos, Legea 1-a omorît.
B;;g'"g
Prircte ì[oca, .derbat cu,deamàl,mrul
I 'capítole.alèicpistolei .cótre Evreí
aceaslà Lezi l,anli^t, .Cî.
I Com. la Rom. 10, {,
Jgnaz ,Rohr: Der Heb,róerbrief ,etc, Ílg. 2 CL Stetnmannr Com, la,GaL 3, .13.

-2 0 6 - - 207-
ANTROPOLOGIAPAULINÀ

Cànd urma Legea, n'o avea. ,.Acum, cànd îi urrneazà.


ltrí Flrístos, o posedà, De aceea. am spus cà. Legea.se
desfiínfeazó în Ilristos desàvàrgindu-se,E ceea ae te-
zultà cle alt cum tocmaí din predicatul ré).ocvópou(Ronr.
1 0 , 4 ), '
Cu Hristos înceteazà valoarea de drept a Le{íí

Ràscumpàràndu-ne dín blestemul Legíí, Hrisfos


ne-a ràscumpàrat totdeodatà 9í din. robía pàcatulni,
Epistola càfte Evrei (9, 22) afírmà. cate$oríc eà,
^Íàri
vàrsàre de sànSe nu exístà iertare", Iertatea aceasta,
Íudeíí càutau s'o ob1ínà prin jer$e de animale iunShiate
:în onoarea luí Dúmnezeu, Hrístos, clupà precizinle
,éxpresè;'"ale aceleiag epistole, a adus odatÈ,,penku
iotdeaunatl $í pentru tofí oamenii - suprenia jertfà:
,gí'a vórsat .pe crirce propríul Sàu sànge, rnurínd în
rànd cu fàcà.torii de rele, E[ cel ce nu a fost vàdít de
níci 'un pàcat, IrÍ paradís, prín neascultarea luí Adam,
pàcàtuít cu tofíí, ne-am robít pàcatuluí, Pe crucea
'arn
,de' pe Golgota, datoría noastrà fafó de pàcat a fost

' Prín pilda víefíí Sale omenegtí, Hristos ne-a aràtat


,cà se poate. vielú în trup 9í fàrà a fí rob pà-Catuluí;
'cà pàcatul în trup nu este ceva esenfíal ncjcesar,ci
un accídent, Iar prin moartea pe srace, a a.nula,t
r ,, , ,. nícht : Aufhebung, sondern., , ugllhomqorc Erfiillung,,
,rr:, lairo, t, tbo à.àte maí,,cií cleamànuntul
Ct,:pr,a,t,ti,t, i'": r!9e
contrít,u[ía
ìLegií la ràSti(nírea MàntuitoruluÍ. : : m ,,l a R o m , l 0 ,4 ,cu r e fe r i r e l a r o l u l d e p e d a g o gr p r e H ,r ísto s
. S l c h e n b e r g e rCo
2 l?.ouenfa:Com, la El;.2;,,15, pe care íl atríbue Le{ií mozalce Gal, 3, 24 ttrm, La lcl Gheorglilu, IW-
cu trinríterela Rom. 2, 14,
3 Amiot I, 199-n.,,1., .. ' 'xÉ\.a, .Ltetznrdnng, a,; Com. la Rom, 10. 4,
2 Cî, Amìol I, 196 s, a, .2,,.
208
--' -_ 209 l*
ANÎROPOLOGIA'PAI]IffÀ :

puterea qi dre$Étoría,9i de càt.tot :rumeLece se nu-


mepte !u numai în veacal acesta,- c-r '$i'n. c-e^lv1i^tor'
Toate Ie-a supussub picioareleLtr- (cf' Ef , 1,20-22 a)'

urmàndu-l pe Hiístos.

inima se crede spre Índreptàlite, íarcu;:$ura,se màrfu-


risegte spre r"àntiir-e" (Roio. .10,9 i 'glmp, gi Fíl. 2' 11),
l,
I
t
I

ì
i

zeeqtei.íntenfii ;arliculatà io:Ef. 1, "10::


.toate .sd le Íesgeze în Hristos, eete din ceruri qi
L-Vú.ICTWB.IU, IO{Z 1056urm.
cele ..de:pe pà:nànt, toate írúra El.

z T.d. lurrare,,:troaska, Str/ltt Blbltce ;4

-2 1 0 - - 2ll- 14'
ANTROPOLOGIAPAULINA.

iràneqzà. în acel ceas rótàcíta alergàturà în ístoríe a


omenírii gí-í determínà. conduita ulteríoarà, Flristos
:,' I
'':)

CAPITOLULVill

' CIMENIREA
ÎN HRISTOS

Am putea pune punci stràdaníílor noastre, încheínd

paternítate, Eí confundà ,ualabílitateouníversalà a ràs;;


cumpà,ràrií plínite în:Hrístos cu drsfríbuirea ei: Oúi
Apostolul -, cum ràmàne sà dovedí61.- nu încuvíín-
\eazà, o asemenea conlundare, care ,duce la confuzíí;

212 -
- Z LJ

OLOGIA PAULIN,À.
^ANTROP

mao, tilaztu, .cÀnd .ne vom intàlni cu ,altà eroare îtro-


testantà, provenítà dín . conceÉia ,despre justifícare;
epfíe,..despr-eiustifícare poatè exagerarea insemnàtàfíi credínfeí in .dobàndirea mà.n-

eabílà _- dar' nu_í paulíné, - tuirii, Pànà acolo, sà. cercetàm mai cu dinarlínsul cro-
:stantà,justifícarea se redu
ce Ia Tile teztuale -pe carí lr f ace protestantísmul inpri-
icíparea omului ia consumarea 'cínat - gi chiar ;unii. comentatcjrí îomano-eatolíci i -
r ràscrrmpàyfuii,
*"v.,.,.Pa r .é r u , Consecínfele în interpretarea,concepfíei .parrlíne despre
rztò l\
\v(Jl l sgc eì iustíficare,
i
r Mantuitorul
Mànfrrifn-rr1
-^-J---

catastrofale.
,,drept,, cee
,, i toatea Sa r
È.
P-
era -nevoe
Pr?? -narraa
sd._rqea pe .hlristos
símplu 6n'la tiberiatia omului de ocarà, .sau pur sí
-a"*a"tce
à" asupra
F :,T#ÍXt.o;;uil-r;'=îi ce p:iveste jerrtaMàntuiro_

1nezi Gheor(hltr,.
'Com. rìlaLoa, 4, .23:.25,
z $i chiar ,gítaauníte iraducerí romàneqti
8,,o, Noul Testamenl,.ed-
de ùuzunar ilin 193?,.care fratluoe.,ilearÀadfl J(Roo, 4, 3, ei ; Gat. 3,
"6)t nin
dreptAfre'. E4presia euÍee .d.eímprecí-iure. La .o aouà.edÍJi*- ar trebui,rc-
r Vezi ,comboterea lftzuita. Ca sa: .creaeoa.+i mai uult -vÉloarea arxrli€t traducerí, pe care io ,Eob
acesùei-dockÍne la GÍeorAhlu:.Cou,
la loc, cotim cea maí ieugitÀ ..dtn
-deúe"'"tr +;ià.rit _.laooí la..anll dín traÉ.
2t4 -
I
: - 2t 5-

l
I
Dr, GRIGOiIIET. MA.RCU ANTROPOLOCIA,
PAULINA i

cregtinílor dín Efes {2i 5, B a). Harul dumnezeesceste


de-o bogà{ie, nemàsuratà gí s'a arYatatriouàr în toati
bogàfía lui, prín Iísus Hrístos íEf. Z, I t iromp, $1 1r
6, 7), Isvoarele luí au fost'descuiate pe Golgota,t
Bínecuvàntàríle luí le datoràm bunàtàfií ('trpror:ów1e)'lui
Dtrmnezeu (cf, Ef. 2,7), Harul ínauglureazi màntair.ea-
personalà gi o spríjínegte, lucrànd în om fot felul de
însugírí bune, Flarul rezumÈ.., darul covàrgítor qi crL
aspecte multíple pe care Dumnezeu l-a ficut oame-
'este
nílor (cf, Ef, 2, B), El expresía majorà a partici-
pàríí lui Dumnezeula màntuírea noastrà, Prezenlal:uí
actívà în lume nu se reduce numai la temelulrea pro-
cesuluí de màntuire, ci gi la desàvàrgírea 1u1. Dum-
nezetT- dupà cum cítím în Ef. 1, B'- l-a fàcut sà-
prisoseasci fafà de noi (èneplooeuoevz pr'ín,deplínà-
elEl1td.6)
în{elepcíune (oagta)gi prícepere (gpóv4or5). Iar acestea
sunt numaí douà dín roadeld înràurírii luí asupra eelaL
ce gí-l însugegte, Altele, le vom vedea rnai în colo,
Omul care se aflà, mutat în starea harícà, expe-
rímenteazà bucuríiie cómuniuníi cu Durnnezeú, El: se
gtíe aitrtorat de Dumnezeu gí bongtiíhfa acestuí aiutor
real - a cà,ruí mà.rturíe istorícà. e jertfa' Màntuíto-
ruluí - îí întà.regte hotàrîrea de-a îndruina vía{a sa
în spre Dumnezeu, I{arul este acest aiutor, care ní
L. Precizarea aceasta e deosebif de importantà, ca sà nu se ínfetrea{i
curnva cà, ha rul ar îns emna i ertfÍrea, nes oc oti rea s au trec erea c u v ederea de-
- ' : : , , . .r , cdtre D umne z eu a rnaj es tà{ íi qi dreptàfi i S al e, J ertfa Màrrtui torul ui l e-a' s ati s :
,.
' fi cut di n pli n pe amàndouà, ' N umai pri n s àv À rgi rea ac es tei r.eparafi i au fos t
I C o m p , d l r c o r g h lu : Co m , la Ro m , 4 , z3 - zs,
fàcute posi bi l e rey i rs àri l e míl eí c eregtí as upra oanl eni l or, D c ac eea pi rtàqi a
l" ì z 'Prot II;2gl-2g2 ln ce a r cl o iè b u tít""ca te { o r ísírè a dreptdl l t l ui D unr- i a stórea ha ríc à l ns emneaz à.împrc una_reac u H rÍs tos i de ac eea v íafa ,,s ub har"
''
nez eu . E l d í s t í n ( e un a sp e ct n e cr e a l g í a ltu l cr e u t al dreptà{i i . D reptatea e unul gi ac el ag l uc ru c u v íafa èv X ptoi (1, D e ac eea nu po[í dobàndí bíne-
c.reatd, pe care o mai nurnegte gi dreptate tulglard sa:u ssluatoare, ssr mani- ci rvàntàríl e haríc e i gnorÀ nd pe H ri s tos , - A s e v edea gí D r, S auo D i ul i ano-
festl' incà in Téstamentui Vechiu; Psalmii captírtil.àtii 9i partea a doúa a prooro- ui cl : Fl ei l ígk ei t und H ei l ífun{ bei P aul us 17,
ciilor' lui Isaía au un r.ol:pregàtitor pentru dreptatea Testamentuluí Nou, Drep- 2 Infe l es i rl v efbul ui rc eptoeúec V es te egdl ' c rr c l c pàgi rea.nèc es arul uí, In
tttea necrca[d poate tÌ ulnrllcatlu'd sau dlslrtbtitlod, dupÈ cum pedepsegto fàrà- corrcretl V e rbul z r)' 1póol l ns emneaz à a turna i ntr' un v as a:àta c àt s rtportà-
c lele( e a s a u î m p a r t e ,:,fig cà r u ía r ó sp la tà d u p à ,m e r ít, - wu ni cí urr fol os capaci tatea l uí, a-l urnpl ea, C el àl al t i ns emneaz à. a pri s os i , a fi maí mul t de
deos e b í t i n a c e s t e p r e ò izà r i d e a m à n u n t, "X a
cà.t dl n al i undenfà. C î. R ouenfa: C om, E I, p, 25 n. 2,

216, ; 2t7 -.
DT, GRIGORIET, MARCU AMROPOLOGTA.PAI'LINA,

'Moartea rgi invíerea Manfuítoruluí acopàr,:aproape


sutà ,la sutà, confíautul Eva:rghelíei pauline, Ca. fapt
ístoríc .consurnat odatà pentru totdeauna ,în locuríle :$í
:împreiuràrile'cunoscute, gí,ca realifate,permanent Iu-
,crótoar.e,,în ceí ce ioriacceptàgi.o urmeazà ;fàrà govÉire.
,,Cuvàntul Cr.ucii'1, dupà ,màrturia repetatà a Aposto-
lului, r ezuma".,desàvàrgit'propovàóuírea sa, Acesta este
puterea lui .Dumnezeu cea mar.er nurrumai penttr.el,
ci 'pentru tofí cei ce se -rnàntuesc (cf, J ,Cor, '1, 1'8:
ó ).ó1o6 roú oraupoú,.. roig òè og(opévors ípr-v Aúvapr5 $aoú èorrv).
'Cu'hotàrîrea omuluí .care ,aleargà si{ur la rfintà - gí
sf, Apostol .este"o píldà màreafà in .acest sens - .eI
se rostegte dírect asupra íntenfiílor ce ,le :nutregte: Noí
:p:opovàduim pe Hristos cel rdstignl'f (I.Cor, t, 231. Ceci
El - '.zicea maí 'nainte - .,,nu mia trimis ,sà botez, ci
sà bínevestesc", .puruîea purtànd de .$rije ,,co ú tul
se :facd zadarnicà cruces. lui Hristo.s"- (l Cor. 1, 1Z),
Pàtruns de importanfa soteriologici a evenimenùduí

1. IMPREUNAREA
CU HRISTOS

murlt'Si 'a invíat ,pentru ,eí, &a ,cà noí.óe 'acum lu


rnai,cunoagtem pe nímeni dupó trup, iar .de .aw gí
cunascat ,dupà lrup ,pe Hristos, de .aanm.:întó, nuJl.ffiai
.cunoaEtem astfel" ,[[ rCor. '5, \4-76}
E foarte putín probabíl Cà .sf, .Apostoll.Pavel 1-ar
fi cunoscut ,F,e. Merrtuitorril in trup,, Dar nu ;aceagta
'Dt, D, $tónlloe: Artropologíe ortod,oxÉ10, ne -intereseazà aici, Ctúar dacà l-ar Íi,cutroscut nsr&

2L8 - : 219
ANTROPOLOGIA.PA.ULIN,À.
I
I
I tarea însemnàtàfii,morfíí gí învíeríi Domnuluí în con-
I
I
gtíínfa ascultàtorílor sài,',,$í cum modul în care Hristos
a revolufíonat lumea este de ordín duhovnicesc,,Apos"
i tolul va întítula ocazional .-- dar nu mai pufín pro.
Sramatic - apesfslia sa, deadreptul ,,slujíre a Duhuluí"
,il (Araxov(a ro0zcveùparoE i II Cor, 3, B), íar pe síne se sóco-
l tegte cànd sluiítor al Duhuluí (8,úxovo6 uoúnveúprero5; gf;
I
f II Cor, 3, 6), cànd slujítor al nouluí legàmànt (òrórovos
!i6 rc{rvqs6ca${x1e ; cf, II Cor. 3, 5) -_ pí de aceea îm-
preunà lucràtor al luí Dumnezeu (ouveplò5 .}eoú;cf, I
Cor. 3, 9) în ogorul Sàu ($eoo 1eóp1cov; I Cor, 3, 9),
íspravníc al tainelor h:í Dumnezea (olxovópo6 p.uoqp[orv $eoúJ
c[, I Cor, 4, 1), qí slu$à a luí Hrístos (rlnqpérr1c Xprouoù ;
cf, I Cor, 4, t),
. Míilocul de'caîe se servegte pentru îndeplíníreacu
sucqes a' acestei sluiírí a Duhuluí, este bine.uestireu"
Hrístos m'a trímís sà.bínevestesc (eùa11elf(eo$ac; I Cor. 1",
.1?; comp, 9í Rom; 1, 1). Cu cuvàntul, bíne'nfeles,
f)ar cu altfel de cuvànt de càt cel care se ínspirà dín
întelepciunea lumii acesteía, Marea, írezistibíla forfà
de penetratíune a propovàdui.ríi sale - víziUíó.'pe
orí care hartà p ímperíuluí roman, stràbàtutà de.liníile
de foc ale alergàturílor paulíne *'lace tocmai în calí=
tatea verbuluí sàu inspírat, care nu se bízuía pe obíci-
nuítele artífícíí retoríce intrebuín{ate de în{elepfíi vremíí,
El ntr purcedea - cum eítim în I Cor, I,.t1 _. dín
,,înfelepcíunea cuvàntuluí'f, nu era cuvàn,t ornenesccí
cuvàntul luí Dumnezeu (cL, I Tes, 2, t3; ).ó1oE dv$pórcov
fa!à'n fa{à. cu Àó1oguoú $eoú).Acest cuvànt este:numít în
scrípturíle paulíne fie ó lóroeroúXproroo(Col, 3, 16) sau
ó ; ló 1 o su o oK u p f o u[ I T e s , 7 , B i 4 , ' 1 5 ; . I I T e s , 3 , J . )c u
rèIerire la,isvorul sàu,,fíe ó.\hoe {e ctll0efas(II Cor. 6, 7 ;
Ef', 1, 13) roú eùarÌe).fo, (Col, 1, 5),r cu referíre la,esenta
sa, {íe \61os xaratrÀaris(II Cor, 5, .19) sau ó },610;q6
6 qe
(o'ie (Fí1, 2, 16) eu reîer':re,la efectul sàu, fíe. ó ló1og
cils&.,to\e(Evr, 4,, 2), Acest.cuvà.nt este unul gi acelaE
22A
22r
i
I ANTROPOLOGIAPA.ULINÀ,

presii cèi rò ÉItrz -rrlE'zcíoceo5


..8rcrlprloool-rw
'[Rom, 70, 8]-

cepe prín alJziîea cuvàntrilui, {àrà c8 ,sà .se reaLTzeze


totugiiíntegral prin =e1,:Propovàduirea cuvàntuluí ryes-
tegte pàgirea' în ístoríe ;a unuí "eon aou - ,i-am zis,,

Am numit pe cel dintàí dintriacestea : bunàvoínfa sxani-


festatà:.de .Dumnezea î.alà,.de 'omenirea pàcàtoasà pría
Fíul Sàu preaiubit, adicà harul. Harul -e.màtrtuxie ci
Dumnezeu a gàtit totul:-pentru':màntuix.ea noashà, h-
clusiv màna de ajutor suprafiresc ,intínsà omenírú*
mànà care nu ostenegte aiciodatà. De :aceea ;harul.
este incepàturà .a uàntuírií ,noastre, poîttre cerearlc;i
la împreunaîea cu Hristos, .Acceptar ea- acestei invitaltl
se face prín creilinfà,

a) .cREDINT'A

*.
Fapt exceptional ún'Testamentul Vechiu, .fu Testa,
mentul Nou creÍlinp .,este atituclinea nor:nalà f,..cr€ft
tiauiui. t Lucru pufect explicàbíI, rsub regimul Tes-

t CÎ.,Pral ,ilrept -rcÀ ,.alta-i :h*ven|z


II, 283, Et.remarcà - .pe er'-
presiilor -?EfoB!E$l ÎtsuÈuEfv tn N. T. de c't in V, T., fapt .',o,ko,'bí! w
aiutorul ori cAreí goo"old'nfe conplectl 9i,3iae lntooníta,

- 223-
, ; Dr. GRIGORIET, MARCU
PAULINI,.
ANTROPOLOGIA

.I'tú credhìta nu ar {i exístat,r Cu alte cuvínte, cre-


dín{a este realítate în I,[rístos, care se oferà oameníior
ca încredere în aceastà realitate,z
1.a
Prín urmare, vredníc de crezare este cuvàntul Prin urtnate, credinla nu este propríu zis o în-
su$íre a omuluí, sau numai atàt, cí în prímul rànd dar
cle la Dumnezeu, Oameníí o pot prímí sau o pot re:
îuza, Dar ahíar gí în acest caz - destul de Lrecvenl -
'credinfa rlu se desÎíln!,eazé,,cí contínuà sà. exíste ca
'realitate obiectivà, a$a cum atítudírrea oamenílor nu
poate supríma sau adóugí continutul ei, faptul ístoric
,consulnat pe,Golgota, Aga c5, Ia dreptul vorbínd, npí
putem reÎu.za propovàduirea credín{ei în Hristos, Î6rla
'ca prín aceasta sà nirnicim credinla ca atare, care
'existà índependent;de voinfa noastrà fííndcà obiectul eí
a fost creat',,fàrà , participarea, fàrà amestecul nostru, ,
r I s t o r í c í t a t e a m o r fíi
9 í ln - vie r ií' Do m n u lu í co n stituo temeírrl de nescl run- nÍmaí prin bunàvointa luí DumnezeLt,
Ca adeziune a omuluí la òpera de màntufue plí--
îLtà. cle l{ristos, e de net5.Sà"duítcà credi.n\a are un
accentuat caracteÍ subiectív, Tocmai în aceastà'ade-'
ralà cà zeii,exis-fài;,,:sau..invocaîea,,,zeilor qa ,màrturíe (c1.,Prat Il, 28t tr, ,2)" zi.ane a noastrà zace rostrli eí, $i cu acest scop se
Dar nímení dintre eí nu .puteà dovedi cà zeii .existà' mor gí invie, cà au aga propovàduegte; ca faptul concret al mor!íi gí învíeríí
<1ar o e x i s t e n f à . í s t o r i c X , r à a là ; St,;Ap o sto l Pa ve l le d ovddeqtó tnsi ca H rístos Domnuluí sà fíe îmbrà{ígat ca realítate determinantà a
j
a dat El lnsugi r'àrttiríe despre prezenfa,, .Sa dumàezeeascà. ín ímanerrt, ln
propriei tale exístenfe, ca tofí sà. vínà la ascultarea
Ì s Lorí e , r n u r i n d s i l n v í in d :p r è cu m a u p r o ó r ó ciÉ Sciíp tu ríl e gí,au adeverít mar-
t orii. c o n l í m p o r a n i i n v o ca fí in I Co r . 1 5 , 3 - 8 ,,In ch íp u l acesta, di stan[a cfín[re
rgí aurc 8 e ó y g í n í o c r E ' Ilo o ú - a r licà zà d à tn ícia u n ei a gí temeínícía cel cí-
1 ,,N íc í c redínfa nrr-í de l a v oí, c àc í de n' at fi v eni t E l
lalte - erd aqezafialn lumína eí iealà. Problema desbàtutà' aící acopere o [I]rís tos ) S í de
pqgí { Li ' m a g n i f í é à a É e nia le lo r ,; p o síb ílítà fl p a u lín e , rìú ne-ar fí chemat, curn arn {i putut noí sà credem ?" - zice sL Ioan Erí-
z l ? o u o n l a . ' C o m, b f,L , p , 5 4 , sosfonr; C orn, l a R om, 10, 14, C f, s í R ouenfa: C orn, l a E Í, p, 54,
',. t 2 C Î, D j uhanóutc t: O, c , 82,
^^,
LA\

l5
ANTROPOLOGIAPAULINA

la ,ascul- Níci nu se 'poate altfel. Càci cum ,ai'putea sí.-i


Larea iuí Hristos {.Í7
únaxoì1
rooXp:ocoú,ii Cor- tO, O,ì placi .luí.Dumnezea dacà.nu mergí la El, dacà pote-
insofità totdeauna de doua cíle bàtàtorite de tíne nu se întàlaesc cu càrórile Sale
de lumínà, dacà nu i te devotezí cu toatà fiín)a ta?
Cum rpofi li credíncíos 9i cum te-aí putea indrepta
inaintea lui Dumnezeu dacà credinfa ta nu-í alteeva
de càt o încredere oarbà care'te-ar face sà-fí privqti
pàcateie ca acoperite fàrà a îí iertatet care te-ar Í.ace
tot"' í se devoteazó'inte- sà te crezi tratat de Dumnezeu ca drept fàrà a li
$r4, fàrà_condí1ií,,,rouo* realmente drept ? t
judecàtíí Evangheliei, ascu
Numai acèastà crddinle e níwtÉèvXprotQ.$í numai
aceasta îndrepteazà., numaí aceasta tace posibílà im-
pîeunarea cu Hrístos qi deci pàrtàsia la starea haricà.
Am vàzut maí'naínte, cà:rd am vorbít despre ftn-
racrerur dreptare, cà anumite cercuri protestante profeseazi a
cre.stinurui.a
De Éi*Ì'lf;l: teorie a -justificàrii pe care ne-am ingàduit :a o reluz-a
nuegte_sà-i numeascàpe ""L?"':í."i;.$3i
cregtiní ,iredín.io+l; lr,*r,
úoweR 5 ,o m . 3 , 2 2 ; I C o r. t, Z t; t+,, \"- cu toatà. hotàràrea, ca urra care n'a nimerit $àndirea
Z Z q.- ij- .- paulinà gí decí :ru întrunegte consimfàmàntul Aposto-
De aceeacredínla sÍncerà, credínfa paulínà, nu se lului, $í fiíndcà acea teoríe se întemeíazi pe o ídee
-
reduce c1t!+l de_pulin I" o.iàr"-."it"i""'."à e"'î";._ orígínaló despre credín!à, vom întregí aíci cele spuse
?eîe, m tntelesul curent al cuvàntului, cí imbràtisazà maiinainte, ,,îngs1gàndsà arà.tàm lipsa de temeiu paulin
qtlgaga.fíintà a om'''Juí,
in roare*""ir"riaiii. -Jà'd"
viafà, Acesta-ísensulpaulinut Ei
""rf"i"i;;;;.
se màrgiínegte ia un anumít aet, "*
ci se ;întínde luruoru
redíncíos, Fíecare faptà . u"1"r-
ítà în con-formítate cu ascultarea
care sla învrednícít a se
cre,líncíosul paulín nu el
ríeqte întru.el @d. 2, 201,s manifestat pi cunoscut prín cuvàntul lui Dumnezen
Iar pentru 'Caluin, ,o ;clrnogtinfÉ fermà gi sígurà a bttlrà,-
1 Aclicà
fí la ascultarea Evaagheliei ft ù,ncrcol .uoOeÒe11elíou, Rom- voinfei .Lui ffizeu'Ja!i 'de aoí oamenií-,z
10, 1ó; II Tes, 1,8 s, a,). Acestea t1i, ,,roieryresii
paralele,
2 Cl, prat I,205, 1 Cf, si Pat I,464,202. ln O. c, I, 205: Qredttfa:tnseoneazà ascrl-
3 Cf. firss: O,.c,2Bi;284. a pral II,2B5, tare a .lrtîeÉieí ooastre líinfe de voínfa du-.ezeeaecà cunoscutà prit revelafi,e,.
5 DjuhanovícÍ: Ea e totdeauna activé: oreau sd fac tot ce-mi porancegte.Dumruzeu - aÀicl
O. c, 79. g1 are pa{ini d[Uo irbutit"
activ al .rg.linfeí. despre .caractenrl
voía -Luí, bíuele.
2 CÍ., Prat l,279.

-2 2 6 _
t6'
,,&
Ii'i

,l I
''

il
tffi
,tj
I

Aceastà credinfà, stearpà era socotítà. -- gi mai


este încà - în cercurile protestante zise ,,ortodoxe",
ca întrunínd pe dea'ntregul consim{ómàntulsf, Apstol
Pavel, Anumíte locurí dín epistole au fost ínvoceteîn
spríjinul pretínsei ei paternítà!í paulíne.
Sà vedern ce cítim într'ànsele?
Cà omul se îndrepteazd prín credinfd, fàrà. faptele
LeSíi (cf, Rom. 3, 28). Sau altfel - 9í maí prede -
stílizat: ,,Nu se îndreptàfegte omul dín faptele lo,fí1'
cí numaí prín credinfo în .Ilsus Hristos; gí nol am
crezat în Iísus Hrístos, ca sà ne îndreptà{inr clin cre-
dínfa luí Hrístos, íar nu dín Laptele Legiíi pentru có.
pe. u,rme,se pun deacúrmezíqulvoíí Sale ori de càte nu se va îndreptàfi din faptele Legíí nící un frup'1
ofl pot, (Gal, 2, 16),
,,Legea" urgísità aící e LeSea mozaTcà, Tertele,
contextul lor 9i tàlcuíríle în chestiune, nu maí lasà
níci o îndoíalà în aceastàprívín!à. Faptele carí parced
clín credinfà, dín leSà,turaexisten!íalà a credirrciosuluí
cu rnoartea gi învierea Domnului, sunt cu totul ahceva
Cledinfa protestantà cam aga este: credínfà pa- de càt cù,ép1aroú vó1.tou,,
de cari e vorba aí.ci, Intre ele
sívà. Ea n'ate niei o valoare moralà, Ea ràmàne o stà. credín{a, Cele dintài sunt roaclele conformàríi.tale
putínfà pur receptivó, a iustiîl,càr'tlt care nu exercità cu voía luí Dumnezeu manifestatà în Hrístos, sunt màr-
nící o cauzalitate, Ea nu justífícà realmente, Justífí- turia gí consecinfa fíreascà a íntegràrii tale în ordînea
carea necredincíosului - în concep{ía protestantà --
are loc în Dumnezeu, Ea nu schímbà nimíc în om, Ea

zintà., într'un anumit sens, manífesta!íí ostentative fa{à.


cie màntuírea plínítà în Hrístos, Adevàrul aòestaApo-
stolul l-a precizat cu argumente irezistîbile în toíul
controverselor cu íudaizanfíí. $i afírma{íile cítale fac
parte tocmaí díntr'aceste clarífícàri atàt de necesare
atuncí. Cititorii scripturílor paulíne trebuíau sà înfe-
leaSà cà ce a fost odíníoarà (róre)a trecut. Cà ,,acum"
1 Mai fe larg la Prat II, ?.97. (vuvl)începe cu credínla, Cà aceasta îndrepteazà,,Toate

228 229
ANTROPOLOGI.À
"A.ULINA

orice urme despre glsdinfa;activà. Din"potrivà, Barem


jumà.tate din textele'acestora .:ar ttebuí anuJate ca sà
poatà sta :în picíaate teza'protestantà. despre màntuirea
,,sola îíde",,Relevàm càteva !
In Rom. 4, 23-.24 citím, prín comparafie cu se-
dínfa Iuí Avraam, care i sla socotít spre dreptate,
ceva despre credinfa :noastrà:
,,Dar nu s'a scris numai pentru el fAvraat") cà
{crediota) í s'a socotít (è).o1íos4) spre dreptate, eí qi pentru
tloi, càrora ni se va socoti. (pé),).er, lolf(eo0ar,),celor ce
credem în cei ce a învíat din morfi pe Iísus Hrístos;
Domnul ,nostru",
Sà luàm amínte la verbele transcrise din textul
oríginal, Credinfa lui Avraasr i s'a socotít ftawtst pasív)
spre dreptate, Credínfa noastri ni se aa socotí(viítsr)
càndva, :ol;aí tàrzíu,t Este aíci subîntelesun ,dLacà",EL
rlu trebue :negliiat bunóoarà"pe motivul cà nu spriii-
riregte leza,protestantà.
Cum cà credinla trebue sà. se reabzeze in fapte
conforme cu voia luí .Dumnezeút tezulté" límpede din
.cele ce cítim in Ef. 2, 8--10.
,,Cócí suntem rnàntuifi din hsv (7úpwt)
'prin.credintd Íòíà níoreti,sl,
si -aceasta nu de la voí; al iui Dumnezeu este. darlul.,
mu din fapte (oùr.èEép1ov), ca sà :nu se laude cineva.
Càcí suntern fÉpturà a luí, :2ídi1i intru Hristos rlísus
spre'fapte bune (èntép1otg 4a-
€oîs),pe earí Dt""'nezeale-a $àtít dinainte, ca só umblà.m
inhu ele",
-,;Fapte!e', óespre ,gaîi ,se vorbegte aícî de 'douó
ori, nu 'sunt eSale întreolaltà. Primele, ,sunt faple,pre-
c ed ente.credintei,.,íar cel elal te,'consecuente. P r esupunànó
cà faptele rantececlente ,credinfei ar avea elicacîIate
soteriologicà, cred.inta ar fi zadarnícà pí obiectdl ,si -
r ,A.srànunte
b Prat I, 460-461, t Cl., Gheòrghlu.: Com, la lloc"

'230
- 231
-
krtu*ómdryú6.., ,]ir$o&er.-,r&Wrui"
-.,*,lwilffiit*iw,.

r.1;, ,
,TNTROPOLOGIÀPAULINÀ.

n. Htislos (prezer
:à pe mà- pe celalait tàr
:ari o pro.. gàtit Ilomnul
afc qí sunl p6.udla moartt
Iui Ijurn- de-a Ii zadarnl
e (tvaèvdù- vad, nu sunt i
t ele cre- tului nostru dr
nu se poateo mai comperenrà .i
-,Nici concepfiei proteslanfe
scàcferilor.
dívulgare_at ""t";tj11fffi,
uE ursu',td nu trebue (
rreDue despàrfít
àespre credíni-à:
dill 'u
spusererApostolului, rezultà cà Dumnezeu
insugi o o, BoTEzuL
retuzà.'

\ Prat 1,462-463, 2
Yezi pi Djtthanouici:O. c. j4,78.
a FauI Felne, urrnat de
Djuhanoulct:O, c. 76.

233
DT. GRIGORIE T, M.ÀRCU
-

Dupà Fil. 9
*, gí.wm., Apostolul se.aflà îo Hristos,
'if grrnea$te",reEl *
puterea'inví"rú Lar--prí" iitai"n
;in Hristos jrus; i"-Laìffiir"u -frupuluí luí Hristos,,,'
"i ' cea de la Dum-
eezeu pe temeiul credinlei, Botezul se conferà Ífuà, consíderar s la vlslnisia
Prin urrnare, într'un loc màntu iîea personalà:a insuluí.2 Aceastà weclnicie nlci au Àirta,
'1- se conferà omuruí- - atàta càt
in trupur 1i"yi acesteia---este :pócàtos, Inaínte de botez,
'un bun al botezuluí, íar >entru amelíorarea condiliei
i"irÈtui-;i-
Constatareaace.astaa dat nagtere ";;&G. eàt atuncí botezul n'ar maí
la ínterpretàri ar fi gí moartea gi învierea
feluríte, Nící una-dín I'nì;-;-il";.
91"
,caîe doctrína. paulínà despre acest rost îl are: de a în-
Aot., ar face"pi"ií'à"pa
oarecum temeia o nouà vlalà. în ce1 ce se bote azà,,de u lt"À"lu
redíntà't- nurnecesità,zi- ameliorarea conduítei sale etice.
amànun{ite. Fapt este cà $t-5";
cel ce întemeiazà acest iqceput a"-ri+a,""11'"^"-i
"ràl-.rt"
exprimà asa cum am vàzut _
in întregime darul rui, Aga dar contributia ì"rur, ."
ozitiv cà era botezat (vezi se boteazà e exciusà, càci Itu-i datà-ptsililltut.u
rt pàcateleîn botez (F.'Ap. -li or"-
úrií eî càtà weme tocmai botezur îti""p;. u"""u
ii din Roma, càrora le aduce transformarea care .se opereazà. în" botei ut" i.-
racter absolut obiectiv r Dumnezeu îl ía in primire "u- p"
9.m..Ta cum e, adicà pàcàtos, gi il spalà de'oti ce în_
-pe care se ajun6le tinàcírme, I Cor, 6, 10-11 sp'une tot în aceastà.,prí_
la Hrir vinfà.:,,Nící furíi, nic.í.lacomi, nicíA"tiir, rrrà-l"rio_
-care te intàlnegtícu Hristo
vor mogtení împàràfia lui
tt uníí (diatre .voi, Coriate_
r v a!í sfinfít, dar vt,afí în-
uí lisus $i în Duhul Durn.
Ori de gàndepte, ori de l, 5 e gi naí cateforic: ,,Nu
ntru dreptate, ci dupà míla
màatuit prin baia nasterii
huluí .Sfent.,,
rte :lace nímic ca sà. tnetTte
p"otà-=_ :ei tilli'fí:#;# !:i:f ?iT:
ereúe\e , nu-l poate gsnsfî'6ngiepe
""
rr"à"-i,,'rt ilto. "1" sà-l spele qi sà-l sfíntàasóe,
aumai ?.^_?..?" ,,u.
*:1,, a acceptavestea ',.r=iro"Àíu*e
l-*l;':E";gf;ií;':;#
""" Djuhanouici: O, c, 7g.
L H, J. Holbmmtn: e+a Àat pf, botez- luereazi direct, i,npàrtàregte :hanil Anrmezeesc
Nt. Theol, II, l9g, Contra lrrt, yezí : ín-
z ldea, l. c,, Djuhdnoatci: L c, -
dengndeni
coatra lui Eeitmíiller de staler ,pmùtorului
9i a *t"a.Jtor,i1ui' ,f""-"o*" ,lllír;-'- o,
nu invers (ex opere operantis). cL L Mthdlcesctt, '
Dog'-. izi.ri"lgi"e'st.
234
-Bs
l

T, MARCU
Dr, GRIGORIE PAULINÀ
ANTROPOLOGIA

inclreptÈtrii uoastre i moartea Ia[[ cle pàcatr spóIarea


întinàciunii prícinuítà cle el pe deoparte, slírr{ireapo-
zítivà" sau particíparea la viafa cea nouà pe de altà
parte,t Cel ce se boteazà, repetà în víala sa fiIoartea
,9i învíerea Dornnului în chip spírítual 9i totugi real.
'Cum vine asta?
Hrísfos a murít realmente pe crucer a6ionísíndu-ne
iertarea pócatelor. Cànd ne cufundàm în baía nagteríí
duita prin vtered gí putetea noastrà, ca 'n hoteznl celei de a doua, noí ne în$ropàm împreunà cu Hri'
sectar,t unde Dumnezeu este,luat oarecum prin sur- stos numai în asemànarea mortíí Lui 1uo,-tóptocópartroúsa-
príndere gí pus în fafa unui fapt împlínit, în rffzirea 'vóuou aùroú,Rom, 6, 5),t ceea ce însemneazà cà viala
càruia El nu are níci un amestec, noastrà trupeascà nu se curmà, Sufletegte însà, íegim
dín apa botezului complectamente schímbatí ; am murit
pàeatuitrí (&ne}avopev Rclm, 6, 2),
r!'.dpaprío,.,
Nící nu era necesar altcevar iíírrdeà aceastàmqarte
spíritualó Eí totuqi moarte realà. fafà de pócat e esen-
{ialul, aceasta-í totul, Ea ne scoate de sub pàeat gí
ne aqazi sub har (cf. Rom, 6, I4), De víafa trupuluí
avem maí multà lipsà dupà botez de càt înaínte de el:
ca sà umblàm întru înoírea viefii 1èv xauvivqut (to'{srvepc-
nav{oopev, Rom. 6, 4), ca sà legitímàm prín fapte efica-
citatea - gí deci realítaLea .-_ morfíí noastre fa{à de
pàcat, Moartea' noastrà trupeascà n'ar folosi la nimíci
càci ea nu poate satísface, Dacà ne-ar fí putut màntui
moartea trupeascà, nu rnaí era necesarsà moarà Hristos:
ne-am Íí ísbàvít prín moarte i am fí ajuns poate sà.
urmàm pílda stoícilor, fàcànd apología sínucíderíí.
Moartea noastrà trupeascà în botez ar fí o ne$are a
efectelor ràscumpàrà.toarea morfíí Màntuitorului, El a
I Protestantsau altlel, murit ca sà învie, Noi murim în botez fa{à de pàeat
2 Rom, 6; 3i Gal, 3, 27. ca sà ne sculàm la o víafà nouà, tràítà în Dumnezeu.
3 UcenÍcií dín Efes aí sf. Ioan Botezàtorul, Ia lndemnul sf. Apóstol
L Amíot l, 278,
Pavel, s'au botezat,ei6 vò óvopairo0 rcupíou 'Ir1ooú (F. Ap, 19, 5), - Dar. 2 ,,Moarte es te gi ac eas ta (a noas trà, ín botez ) c a qí ac eea (a l ui I{ rí-
la dteptul.vorbínd,'.expresiaaceasta îifureazà.gi in epístole, lntr-o stílizare stos), însi nu es te gi ac el aq s ubíec t, c àc i moattea l ui Fl ri s tos a fos t ac eea a
paralell(,Vczí I;Córr 1; i3:,,Sau v'a{i botezat ei5 rò óvo.p,allau)'oÚ?" 9í I frupul uí, p e c ànd rnoartea noas trà es te c ea a pàc atul ui , D trpi r c urn rnoartea
Coi' t, tst niCa,sdlnrl4ic.[1,cin9vaci'an,botczal el5 rò èpòv óvo1ra", {ceca a fost adevrirati, lot aga cle adevàrati cste qí aceasÍa", z.ice sÎ, loon
j
Vczi AnrIot l, 276, Jy'rlsoslonr,' Com, la Rorn. 6, 5,

- 236- 237
ANTROPOLOGIA PAULINA

de ce md prigionegtí?" (F. Ap, 9, 4) nu poate aveal


de càt acest ínfeles: Saul, ,prigonindu-i pe cregtíní cu
învergunarea eÀte se crlnoa$te, 7-a prígonít pe Hrísfus,
insugí, Deci, dar, cregtinli-una.sunt cu Hrístos. Boterul
i-a transformat in aga rmàsurà, în càt sunt ca :nàsm{i
dín nou, In ei s'a petrecut o adevàraté. no,\t11evmía,.
care poate .fí - qi trebue - desvoltatà printr'o cser--
cum spune epistola eàtre Tit (3, Sl,'
tínuà Avaxaívuot'5,
Prin puterea lui Dumnezeu Ei,:Itumaí ptirL ea, Oruu1
nu se renagte prin proprííle sale puteri aga cum nfu,L,
a se nagte nu poate,-
Nu putem incheía acest fraSment al TucràrrLinoa$re-
fàrà sà încercàm sà ne descurcàm - atàta càt ue
ajutà tertele gi ne íartà puteúIe - cu càteva clrcs-
tíuní de ordín formal cari au ,stàrnít adeseori disca[iií,
gi neînfelegeri,
1, Prima dintre acestea 'prívegte data instituirii
botezuiuí, Romano-catolicii susfín cà Màntuitorul a.
rànduit acedstà sfàntà taínà cu prilejul'botezàrii SaIe,

r Trench: Syronyma
4es N. î, 42 stabile$te astfel raportul dintre aecds,
douà erpresíi, Ilaltlleveold este acel act lÍber al puterú 9í haruluí &,in,
prín care Dumnezeu lace ca pàcéùosul eà vinà día impàrÀ1ia hluuerecului ln,

nu in pre{àtirile pre-er(àtoare :acestuía - omul ee comportl ín chíp.abdht_


pasív, ca 9í copflul care n'are nici un amestec ln aaglerea sa, -*{ltfel ,Can.
lucruríle cu expresía i1 ù'vaxatvao!6. Aceasta-i derystlslglt'eplztÉ,6íparà1,;,g..
a omulur cu rroua;l'ng spi;tu.la:î. 6'6t. a fost irrtrodus, la care tràiegte a-.m
$i semiecà, resta,urarea chipuluí luí Dumaezeu. Aíci omul ,ta-ei poa[efi-
pasiv. El trebue:eÉ colaboreze cu Dum.ezeu, Ilz).r11eveoía .de1eÉeneîft,î\
&yqxa.tvuoti 'grle .rmsoatio, ^Ele ou,trebuesc nící conlundate Sílttci.tzo}É
1CÍ., sf. Iwt una,de alta, -'Pentru amàuunte de,,ordin .istoric reUgios .Si eztflehc, veú#-
flrisostom,- Com. la Rom, 6,3t ,,Boteul ,este crucea pe excelenta moaolraIíe a luí Dr, Jorcph Dey: natrtl|eveoíu., lfíinster i, W-
cal.e te ràrti{nic'.
1937 sí comentarele la loc,

238
239 -
Dr, GRIGORIET. MARCU ANiRoPoLoGI,}l Í'AULINÀ.

,la Ir:rdan,t Prin utmarei botezu| adminístrat de sf, pq"1u4-prín baía nagteríí dín nou gi prin înoirea I)u-
loan Botezdtorul gí de sf. Apostolí, ar fí cleasemeîea Iruluí Sfdnt,__pe care l-a vàrsat pestà noí dín belgug
' s i à n t ú ta ínà . prin lisus Hrístos, Màntuitorul nòstru" (Tít 3, 4-61.
Amíot t are dreptate cànd se'ntreabà: ,,S'ar putea
gà_siun _comentar maí elocvent al poruncíí date Apos-
tolilor de a boteza în numele Tafàluí qí al Fíului $i at
tíurre un cuvànt aatotrizat, L'am''auz7t. El e întru totr:l Sfàntrrluí Duh?"
conform cu sfintele Evangheliî,' car't sunt màrturíe a 3, Botezàm pruncíí, sau nu ?
institrrírii botezului dupd tnvîere, în pragul înàlfàríi la Intrebarea e veche qí ràspunsurilecarí í s'au dat,
"cer (Mal;,28, 19; Mc. 16, 16). Abia prín moartea s;i î.elarite, Pentru a solufionaaceastàproblemà în, chip
:invierea Sa ne-a agonísít Hrístos putin{a renagteríí în afirmativ_gÌ totdeodatà paulín, uníi pleacà de la cele
baía botezului,? Asta, teorelic, zise în Col. 2, Lt--12, $i conchíd; întru c6,ttàierea
Pra<>tic,sf, Apostol Pavel denunle ,eroatea în care: împrejtrr preinchípue botezul, gí întru càt ea se sà-
: aLL cdzut teologíí papístapi prínl atítudínea pe care o vàrgía a opta zí de la nagtere, urmeazà.cà gi pruncíi
ría în F. Ap, L9, 4 urm, pot fí boteza\i; Alte orí se încearcà sà se deducà
practíca bísericiínoastre de a boteza pruncTídin pre-
supunereacà însugsf, Apostol Pavel trebue sà,fí pro-
cedatla fel. Cà.cîziceApostolul: r,,,.ambotezat (dintre
voi; Corintenílor) pe Crlspussi pe Gaius,,.am boteznt
'tO),
si casaluí Stefanaì" 1I Cor, i, Orí, de vreme ce
spune ,,casa", presupunemcà trebue sà fí fost vorba
de-o famílíe numeroasà.,dín cate cu anevoíe.vor fi
putut lípsi copííí.
Faptele Apostolílor ne relateazà,alte cazuri sími-
lare, Lídia, neSufàtoreasade porfírà dín Fílípí, ,,s'zr
botezat ea gf ccsa ei" 116, 15), Iar temnicerul dín
aceeat cetate, dupà ce vàzusemínunea care se sàvàr-
gíse cu Pavel gí cu Síla, i,a întrebat ce trebue sà facà
pentru ca sà se rnàntuíascà?(16, 30), ,,Iar ei au zis:
Crede în Domnul Iísus Hrístos gi te veí màntuí (nu
rmení alui Dumnezeu,,, dupà mila tuí (Dumnezeu) ne-a numai) tu (cí) 9i (toatà) casa ta, gí ei i-au gràit lui
7 Mlltùlcescu: I)o(ma soteríolo{ícà 128 (cir'trirnítore la Do{matíèa Iui cuvàntul Domnuluí gí tuturor celor din casa-luí,,.si
-IL T. Sinnr sír la a lui Dr. Vaslle Suciu).
s'a botezat eI 9í toli aí luí indatà,,.:'(16, 31-33),
z lezi ìi Gheoightu: Corn, la Mat, 3 sí 10,
3 Cf, Amiot l, 283,

240 2 .t1 l6
PA
ANîROPoLOGIA NÀ
==_.. -
Pentru noí, dupà lectura acestuí fraglment, bote_
za\ga pr^uncíiorde càtre sf. Apostol p;;*i . o
tudíne, $í íatà de ce: Cu "àrti_
se :intereseazànumaí de mÍ
cà. dacà (el) crede, se va r
cu toatà casasa,t Sí aooi,
cuvàntul Domnuluí,'í-a'si Noí credem cà sf, Apostol Pavel ar subscríe:msnai
to!í aí lui. aceastà ultímà modalitaie, cà nutnaí aceasta'poate fí
Dupà pàrerea noa.strà, solufía paulinà a problemeí în chestíune. $í íatà de ce'
tig+" afirmativ qí pe -problema se poate soiu_
caià
-altà _ de-catcere aràtate oànà
arcri aceastaîasà teologícà r-
si nu altfel.
Iatà curn!
. - sfr Apostol Pavel-nu-í putea excrude pe rrrunci
de la botez càtà vrem"
goare universalitatea ràsc "l ;;;;Jia"'ìà'"",r"=rtí#"i-
oameníi st'''t chemafi sà s
vàntàríle pe cari i"-a o( I

'-l
:I
I

maí pufín iacàrcat de pàcate gí Dumnezeu


prímire aga pàcàto.: cur'' e.t" îl ia.în
ro"ru'f-'-t*ti*io- toate privinfele pe cea a primuluí Adam ?
tínàciunea.E adevàrat cà se J"r; credínfà
'i'ir de la cel Dar botezul nu are numai rolui de,a spàla pàeatul
ce se apropie de botez, Dar aceastanu
e meritul ceiui
*î _:i^l?tuTà:. nu-í lmbunarailetecondifía etice.
pàcàtos gí.r.ectrnoagte
cà. pàcàtos Si cà.
prtn urmate, aîe nevoie de màntuire,e ,Òredínfa
_.1,1*"ne
ceiui
, ,e totdeauna :împreunatà ou
'u. pàcatele plinite in trup. de .pàcat,
,n'au de ce sè càí, fiindcÉ ,eí Maí cu seamà dín prícína'caracteruluí 'sàu pre'
mcà pàcatepersonale. In ce aentia fafà de piacatt, el trebue împàrtàgitiqí:pnrncílor,
t Sa dldu*r, de aigi cà nagií pot ,subdítui ,pruncul
in màrturisirea de
credinl6 care se t^ce la botez? Noi'"r.d"_J-rr--,ui--lrr"ì,.--"'l:";; 'r Sf...Iocn Hrlsoslom: Com. la Rom,'6,'5 eubliníazà'cu apàs aceadà in'
acest caz, ,, suSire, c6ntl .zicet nBobzul ,nu are puterea numai de 'a qterfe;pócatele de di-
nainte, ci te ,aslpurd încd,ql fald de cele aliloare".

- 24?- 16'
- 243
tj)-r;L! 1iitn1: nEtilIUt,^ i i t;:4&t,tllr {lir.l-r,;;.[Ji?i

a$
! t)l$
Ì'ffi

fi,,,Onldonra
f, Manòù ANTROPOLOGIA
PAULINA

orí care clin multiplele ei înfà{igerí. $i aga gi esteI


De realitatea fuzíunií díntre Flristos gí credíncíos,
A.postolul care petrecuse în preajma porfilor Damas-
ctrlui hotàrîtoarea experíen{à a întàlníríí lui cu Domnul
înviat gi preaînàllat întru màrírea scaunulní celuí
ràncluít de-a dreapta Tatàluí, era atàt de convins gí
atàt de preocupat, în càt face din ea articolul ftrnda-
rnental al Evangheliei sale, ,,Taina cea ascunsàdin veci
uò ,ùpoxexpvls.pévov
gí din neamuti" (rò 1r,uor{prov rinò urír,/aiírvorv
pàrtà9í, xal ò.nbróv .1evérrrv),
acum vàdítà sfinfílor luí DumnezeLrt
adícà credincíogílor, este rezumatà în Col, I, 26-27
Iatà de cè s.ocotímcà cei ce reînzà.sà boteze la aceastà propozí!íe símplà t Hristos este ùt uoi
copiii se-îrnpotrivesc
voii luí Dumnezeu,care-î chiamà (,\proYòEèv rlpiv).
pe'to{i oamenííla màntuire, Eí cà decí practicile lor .Alte nenumdrate iocuri paulíne vorbesc in acelag
sunt abuzíve,sunt''nepauline, sens, crl o amploare gí o ínsistentà fàró pereche în
I

celelalte scripturí neotestamentare, Pretutindení însà,


,!.
c ) BI SERI CA dacàine aducem bíne amínte, Apostolul stà de vorbà
cu r:blectivitatea gí nu cu insul, cu ,,voí" gi nu cu ,,tu",
Sín$rilarul este rezerval de preferin!à Persoanelor dum-
nezeeglT9í - arareorí - luí gi apostolieí sale, Pluralul
este numàrul agreat al presantelor apeluri parrline,
Constatarea aceastanu este lípsítà de însemnàtate
teoloficà, Dín potrívà. Ea este o màrturíe stràlucítà.
a .neînduplecateí ràvne paulíne -' ràvnà întru totul
conformà cu voía lrri Dumnezeu gi cu slujirea ràscumpà-
ràtoare a luí Iísus l{ristos -,- de a-i aduce pe to!í
oameníí la cunogtín{a adevàrului, de a-i vedea pe to!í
una în Hristos ("L Gal, 3, 28), aga dar màdulare în
par{:e ale uneía qi. aceleíag omeníri în Hrístos,
In conceptia gí stràdanía paulínà prívítoare la
împreunarea noastrà cu Hrístos, punctul de veder e îndí-
vidual e dísparent gí oarecum gters, lípsít de relieÍ..

244 245
DT, GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGIAPAULINA

Cat de desàvàrgità este 'împreunarea noastrà cu


Hrístos, participarea noastrà.ia viafa trupuluí Sóu mis-
tic - Biserica - se vede ,ilín reprezentilrile'pe carí
ní ie imbie Apostolul 'pentru,înfelegerea - atàta càt
omenegte-i posibíl - a acestei'tainiee reallti\i,

sorbità de viata trunchíuluí, s',a.amestecat cu aceasta,

negte ramufíle,'
Comparafia cu altoirea este ceva maí mult de càt
o simplà. compara!íe: e o tealítnte, Existà realitàtí de
ordín-óuhovnicesc, Ele sunt"totdeauna mai 'traínice de

O astfel de realítate avem ,aicí.

r C{. Rom, Ll, 16: ,de este tldà"íoo sfentà, (slinte) sunt ;i ramurile"'
I Cî,
Amiot II, L 2 Comp,'# Col, 1, 18;Et. 1'.22-23.

_246_ _ 247
i].iii

?::iì ,.i.i:.rÌl;t::t, r , ,
iu,;i';il,i ni*'*o Ei:i
tii.

; : I,
' 'l)íf.erenfa 't
úínlre aeeste dr,u/a ttoúurí tJ,: íla.:,trare-
a solidarifS!íí credincíogílor cu l{ríslos, realizal1uinBi-
serícà-,este de ordín pur formal, $í într'un caz gí în
celiialt, împreunarea lor cu l{ristos este deplinà, este
desàvàrgità,in pr'ímul caz este accentrratàcalitateade
înaíntestàtàtor a lui Hristos în Bísericà, de conducà.tor
al ei, fàrà ca prín aceastasà fíe anulatà partícíparea
Sa la vizrfa Bíserícíi alàturea de credíncíogi, pe care o
exprirnà mai cu dínaclínsul cazul al cloilea, Prín ur-
maret ímagínea cu capul {Hrístos) opus rnàdularelor
làmàne însà.totdeauna aceea$. Cum vom vedea, (credincíogíí) nu trebue înleleasà ca gí cum rnàdularele
ar putea forma un trunchiu Iàrà cap,ti Apostolui ne
spuner cu atàtea prilejurí, cà pànà qí màdularele soco-
títe în de obgte ca vredníce cle mai pu{ínà cinste îgi
au ínsemnàtatea lor în trup, sunt necesarepentru buna
funcfionare a acestuía (cf, I Cor, 12, 22 urm,). Capul,
cu atàt maí vàrtos, In ordínea fíreascà, a lucrurilor,
trnpul decapitat înceteazé, sà rnai fíe un orpianism víu,
în care pulseazà víafa,
Consecín{ele practice ale acestei doctríne pauline
sunt prea stràvezii ca sà maí aibà nevoie cle comen-
tariile noastre.
Existenta concretà, ínstítu{íonalàa Bísericii începe'
dupà sf, Apostol Pavel - ca 9í dupà ceilalli inter-
prefí aí revela{íeí neotestamentare în zíua Cíncí-
zecimíi, In intenfía dumnezeeascà" - dupà màrturía
t C a p l í n t r u p , in Bíse r ícà fie ca r e
làmurità a capítoluluí I dín epístola càtre Efesení -
r n à clu la r a r e funcfi unea sa, I vi atà
gi nu u n i l a f e r a l í t a t e , E u n ita te in va r ie [a te , liie ca r e co ntri bue, cu darul ce i s a
ea existà dín eternilale, ea face parte integrantà dín
dat , I a l n t à r i r e a B i s e ricíi, Pà n à g í h a r ism e le - in co n cepfi a paul ínà - hotà.rîrea taínicà a IuL Dumnezeu de-a màntuí lumea,
sunt
f 5rà l e ( í t u r à c u B í s e r ica , .Ha r ism e le n u su n i..sco p ln si ne, E l e se ol'u eri i n-
Ia plínirea vremii, prín Hrístos. Maí rnult ! Ea repre-
sului sín(uratic cu scopul de a serví la zidirea Bisericii, Ele i9í le{ítímeazà zírrtà expresía împlinítà a acesteí tainíce holàrîrí dum-
ori(í n e a s u p - r a f i r e a s c àn u m a i d a cà se r ie sc p a ce a g i b u na r'ànduíal à i n: B íseri cà, nezeegtrt omenitea în Hris{os, Vía{a prezentà" a Bí-
Cap, 1 4 a l : e b í S t c i l e i I Co r , d e sb a te p e la r g l a ce a stà probl emà (A mànunte Ia
serícíí se prelunSegte díncolo de tàràmul veacului
Djult a n o u t c l : O . c . 3 9 ) . - ASa zig ií ,,p n e vr n a ticí" n u formeazà i n B i seri cà o
pàt úrl s u p r a p u s à , o a iísto cr à fie e cle sfa stícà . lìíe ca r e cregti n cste -- cl upi i curu
rez ultà d i n G a l , 6 , 1 - u n o r n clu h o vn íce sc ( n ve u lwr r xò 5 éi v$pul ruog),u11,rprìcv- 1C ornp . pc ntru i ntreg Mei nertz .' C our, E î,70-72 (ex c urs ul des pre
rnatic", un pnevmatofor (Yezí Schumaclrcr: Kra|t cler Urkírche 43), B i serícà),

248 249
Dr. GRIGORÍET, MARCU ANTROPOLOGIAPAULINA

Hristos (Ef. 1, 13) 9í în Duhul Sfant lEî. 4,30); sugtem


tàíalî împreinr in Hristos (CoL.2,l1J 9i in Duhul Sfant
(Rom.2,.29); suntem temple,ale lui Dumnezeu(I Cor.
3, 76),,dar gi ale Duhului Sfant (I Cor. 6, t9),'
Vieluhrea aceastasímultanàîn Hrístos gí în Duhul
Sfànt este explícabilà maí ales din príeínà cà Hrisios
9í Duhui Sfànt una sunt. II Cor. 3, 17 este categoric;
,,Dornnul este Duhul", Prin urmare, impreunàndu-ne
în botez cu Hristos, arn primit Duhul Lui gí am íntrat
prin botez - în comunitatea de viafà haricé. a
Biserícíí, în imperiul càreia puterile duhovnicegtícu-
ràtesc, sfinlesc Ai intàresc pe tofí 9i toate în ,Hristos.
Paralela díntre Hristos 9i Duhul Sfent, ameste-
catea înràuriríi lor asupra oamenilor, stabílítà rnaí
sus, merge numai pànà la un loc. Exístà funcfíuní so-
teriologice pe cari scripturíle pauline i le atìibue
numai luí Hristos, Sf, Apostol Pavei n'ar fí scrís nicí
odatà cà Dumnezeu ne-a íubit 9i ne-a ales in Duhul
Sfànt, cà ne-ar Ii trímís Duhul Sfant ca sà ne màn-
tuiascà prín patimile, moartea 'qi învíerea Lu1 sau cà
Duhul Sfant 'este ,,a1doilea Adam" qí capul Biseúcii.'
Intruparea qí màntuíre1 i se potrívesc numai lui Hri-
stos,De aceea Hristos este uíala (Fil. 1, 2L; cî, qi Gai,
2, 20J ,sírru Duhut Sfànt. Aceastà via!ó', care-í Hrístos,
luereazé, în noí prín Duhul Sfànt, Duhul Sfànt'este
distribuitoral .ei, iar Hristos - intemeietoril ei,
A li in Hristos pí a te impàrtaí de asísten\a:pozi-
tivà a Duhului Sfànt, insemneazàa fí qi :a ràmànea
màdular al trupuiui Màntuitorului, adicà píatrà poi':,i-
vità in zidrrea netrecàtoare a Bíserici,
Botezul te íntroduce în comunitatea de vía{à nouà
' Biserica esfe iatura ímanentà a impàràfieí lui Dumnezeu, .este calea
care conduce la impàràfia luí Dumnezeu, óacà. aczasta este consíderatà ca o in Hr.istos, adícà in Bísericà,. Desvoltarea :ullerioarà.
realitate eshatolo{icà.. ca atare,'Bíserica depà9egteho[arele'aceetei.lumi. vezí
admirabilul studiu de sintezà al Arhímanilrítului cosoion; Die ,Lehre ,des I Vezí-paralel4 aceasta,laBarlmann: Paulus 7ó: Deissnann:?aulus 110.
Neuen Tcstameofs vor der Kírche, in r Iaternalionale kirchliche -*TrtschtitL Cf, 9i lucrarea rroastià. 'Studli Bibliae 35,
XXX, 1940 p,2, 3 si 7, 2 Cf, Bsrtmann: O, c,77
i Stuilil Btbltce 35-36,

- 250 251
lj!

isi

::l:
i:.:!
r. . ,',i ..., - .iÉ:I:;TÈ.,ts21í-t?l;t:. ?t-!-,'.-î:i!,
i :.]:1 .l :.:l l ],f"].i |r a ':fi t..::':f:l ìJi;:i.ii'.j.::i;:-i:Ìj',ij''']':.r'L'..:'j:'l.:'.::Î:':'.-::.-,.1-

rní.vàrare în'I)uh, pe care o conleîe \,iata cíe comu..


nhune cu Hrístosr sunt plíne de fàgaclrrinfí, Depínrl.r:de
conrportarea sa ulteríoaró dacà. zarea vietií Iuí, abia în-
seninatà, se va umplea de tot mai multà stràlucire sau
îgi va, stràn$e razele, Fermanenllzarea viefií în H:ristos
e -- rJe acuîn în colo, aclicà de la botez - în màinile
sale, O poate pàstra gí o poate pierde, O poate pàstra
-s'ar
nu în înfeles static, ca gi cum în botez í fi con-
ferít rnàntuírea deplínà, ci desvoltànd-o prín trudà
necurmatà, prin neîncetat efort personal. Botezul con-
ferà doar starea de ,,prunc" în Hristos, E datoría celui

, l In c a d r a r e a c u o r i ce p r è [, in a b e a sti e xp ìin e r è , a însugi ri l or IJíseri ci i ,


nu nri s ' a p à r u t . n e e e s - a r àL, o cu l Io r e ste in l.r ' o .r n o n o [r a { ie príúi l oare l a E cIo-
sioloÉia paulínd (curureste de píldà ahrtea lui w, Koester,' Die Ideè der Kírchc
b eirn A po s t e l P a u l u s , i M ú n stcr í, W. 1 9 2 8 , S. a ,) . T o tu g í, intru càt aceste ínsrr-
girl s u't c o p i o s a l i r m a t e < Ie sI. Ap o sto l Pa ve l, în se r n n àm ai cí 'càteva cl al .c,
UníIatea;.:Ilristos e unul, 1ìiin úrmare nu poate avea de càt uri tiup, Intr'rrn
l)uh ar. f o s t p c c e t l u i f í g i cu u r r b o tè z n e - a m b o te za t, Avc m o cri dí'{ó qi urr- Pànà la încorporarea noastrà în Bíserícà, a lucrat
trí nr o nà d e j d e ( c f , E f , 4 , 3 - 5 ; Ga l. 3 , 2 8 ; I Co r , IZ , 12,27), Gàt de mutt Domnul, De-aící înaínte e ràndul nostru sà. lucràm,
[ í nc a s L A p o s t o l P a v e l I a u n ita te a Bíse r icíi, n e a r a tà ( r ij a cu care s'a i nl c- Nu síngur!, ci în colaborare cu Domnul, ajutora{í în
res at dc d e s b i n i r i l e c l í n , Co r in t q i in fe le p ciu n e a cu _ ca r e le -a currnaf (cf, i C or,
toatà bunàvremea cle Duhut Sfant, Epísfoleie paulíne
1, 10 unh , ) , p r e c u m g i . . i r id é n r n u r ile :in síste n te p e cà r i lc clà i rr acest sens ci l i - -acestui
t orilor, ep í s t o l e l o r s a l e ( v e zi b , o . Ei1 ,, t,' 2 7 9 , a ,) , Un a d i nh.e cel e maí vi (rr- - mai toate sunt tot atàtea màriuríí ale
r oas e m f r t u r i i d c s p r e u n ita te a Bíse r ícíí o co r r stítu c tr lp à rtÌl gi rca nr[dul nrcl or adevàr, $í ístorísírea ostenelelor paulíne dín cartea
e i c u s c u m p u l l r u p g i S àn Se a l M d .n tu íto r u lu í i t,,.,.o p à ine, un trup suntern Faptelor ApostolíIor, tot a$a, Cu excepfia epistoleí
c ei nrulf i , c à c i t o [ i n e i mp à r tà 9 im , d ín tr ' o p à in e ,,, ca r e - i trupul l ui l {ri stor:"
I Cor, 1 0 , 1 7 c o m b í n a t cu 1 6 ) , - Sfín fe n ta , Ye zi EL 5 , ZS -27 i I C or, 3, t't ;
f lirrr. 3, 15 (in Bisericà sàlàglueqte plenítudinea adevàrului), - EcumenÌcilateu,
I'of í oam e n í í s u n l c h e m a fi la b ín e cu và n tà r íle vie [íí ce le i noui i n fl ri stos, tol i
pot f i m ld r l l a r e a l e B í s e r icíi, M à r tu r íe - i ln tr e a { a F va n g h el i e paul ínà, al càrcí
c arac t er n n í v e r s a l í s t l - a m su b lin ía t cle a tà te a o r i, - Ap o stol ícítatea, E L Z, 20.
- Arrràn u n t c l a M e i n e r l z : Co m . Ef. 7 1 - 7 2 I Br a ssa c IV, ó02-604 s, a,

252
2s3
b'. cRlcORET M4!i,J _ AutnopoLoc
_
din bíserícile locale pe cari Le-a întemeiat Apostolul botezaf| suntem mogtenitori ai vielii de veci numaí
neamurilor? dupà nàdeide (xllpovóporxac'è)$ctòa
(at1; atavíov).
Màntuirea nu se oferà toatà deodatà. Grafuit e
numai inceputul màntuírii, Restul se arieútó. gí.se cu-
ceregte, cum spuneam, prín efort personal, în Biserícà,
Botezul conferà numaí inceputul .màntuírií, un acont
al mà:rtuiríí, arvuna ei, Despre acest adevir, Apostolul
ne ínformeazà, Ei ne încredín\eazó" de repetate oxi, ldró.
echivoc, Precum rrmeazà.2 ,,Auzind {voí, EfesenílorJ
E prea adevàrat gí e paulin cà botezul ne con- cuvàntul adevàruJui, Evanghelia màntuirií voastre, gi
ferà calítatea de fii ai luí Dumnezeu (uicirleoú;cf, Rom. crezàndîntru'ea, afí iost pecetluifi (èoqpa1íofie) cu Duhul
Sfànt al fàgaduínfii, care este aruuns @ppapwv) mogte-
n irí i n o a s t r e " ( E f , t , t 3 - 1 4 ; c o m p . q í I I C o r , 7 , 2 2 1 5 , 5 ) .
. Valoarea acestei ,,afiitrîae", care reptezintà, contri-
bufia initialà, grafuítà a luí DumîezerTla urnirea noastrà
pe calea cea bine plàcutà Lui, nu trebue depreciatà.,
$i invers: sà, ne ferim a exagera valoarea datoriilor
pe carile are de îndeplínit cregtinul ca sà dobàndeascà
restul mà,ntuirii. Contribufia lui Dr'"nnezer: - degi-i
numaí ,,arvr[là" - covàrgegte pattea omului,
Dar cam,càt reprezintà ea oate?
In operafianle llnaneiarer arvrrna sau acontul re-
ptezinté. o parte dín pre{ul de crtrr'pàrare al unui
obíect oarecare, care trebue compleúatà pinà la suma
convenità ca sà-fi po!í rídica ,ctmpilritura.t Sf, Apostol
Pavel întrebatnleazà. acest ,termen ín ,sens metaforic,
',ideea
ca sà. expríme cà Durnnezeu ne of.erà.în botez
numai o parte,din intregul. rràntul.r.:n.
Dacà.o€,d,rrÌlua dupà ?remea aoasfrà, cànd se plà-
tese de obíceiu aconturi :nult sub jumàtate drn'preful
obíectului #LrÉ1rtl, am Îí ndreptàlîti sà preamàrim
partea de coutríbulie a omuluí ín,ilofuendirea màntuirií
t A .màdular al fsraèIulul bi
i9 vedea gi Gal,6, L6r creptínul este integrale, $í am fregí la :sígur.
Dumnezeu ('Iopcuì1). roú $eoú, púu .contrast gu 'Iopcìl r,mù, otpxa 6s1
I Cor.: 10, 18), Iudaisrnul - cum bine observà Amíot lI, Z3D- nu mai arè
drept ,la acest titlu. r Cf' Melnerlz.' Com, Ia E,f, 1, 14,

-2 5 4 L - 255-
. r,,Li,., ri:i ri ì rii i r: : . i ? " ' , : t - , i l : ì l , a t

i*

GI P.\T]LI )i À
!i,::,,ìf:r .iil.i.it:i,:ii:,; jit,:' ', '.:'t ", i. -\ìiTRCIPOLLTA
a triít
Sl. Ap:s,sitr1t'Pavel, însà írr aLle,vremrrí, cu In general, dacà, am nimerít esentialul vrerii
pauline, credincíosul trebue sà" iinà cont, ca sà nu
6ireqascà,cle urmàtoarele consid.erentegi pove{e:
Sà nLr în{eleatriàSregít siobozenia (cf, II Cor, 3, 17)
cle caLe-l face pàrtaq ímpreunarea cu Flrístos gi asis-
tenfa Duhului Sfànt, Eliberat din robÍa pàcatuluí, el
a fost robit automat dreptàlií (cf. Rom, 6,. 18 ! èlsudepor-
iÌévrr aè cinò,rle ,Í:p"apuiaE
èòouló,)rireri òcxaroorJylì),nu în mod
sílníc, cí de bunà voie,t Prin urmare, în lumína acesteí
dreptàfi trebue sà-gí controleze toate acfiynile.
Maí precis ! ,,Tot ceea ce afí face bu cuvàntul sau
cu lucrul (xai n&v6 v Èùvrcorlreèv ).ó1tp^l èv ép1toJ,
toate sà,
Ie îace\i în numele Domnului lisus, mulfumínd prin
El ltri Dumnezeu 9i Tatàluí" (Col, 3, I7). Sau, Ceva
rnai la vale: ,,$í tot ce afí face, din suilet só facefi,
ca pentru Domnul, íar nu ca pentru oamení, gtiind cà
de la Domnul veli lua ràsplata mogtenirii; càci Dom-
Faptele:pe cari este îndatorat sà Ie sàvàrgascà nului Flrístos slují{i" (Col, 3, 23-24),'z In chípul acesta,
oi'egtinul,trebue só fíe în conformitate cu credinfa în cregtinul nu va da níci odatà prilej de smíntealà níci
bare stà acesta, Dacà întrunesc.aceastàconclí{íune,ele Bisericii Iuí Dumnezeu gi níci necredíneíogilor (cf. I
sunt- ele nu pot fí de càt - fapte bune (ci, Ef, 2, 70), Cor', 10, 32), ci va serví de píldà tuturor cu cuvàntul,
,,Tot ce nu-í din credínfà, este pàcat" (Rom, 14, 23), cu purtarea, cu dra$ostea, cu duhul, cu credin(a, ctr
Fapte slrnt gí acestea,gí anume, paulin vor,bíncl,,,Î.apte curà{ia (cf, I Tim. 4, t2),
moarte'l (ép1avexprl,Evrei 9, 74),3 Ele nu ugureazà
suíqul n.ostrupe drumul de razi al màntuíríi inteSrale Inventaríerea amànunfità a îndatorírilor cregtínuluí
ci dín potrivà, î1 îngreuiazà. Càcí zrce Apostolul,gi 9í categorisirea 1or, apartíne Etíceí paulíne. Noí'ne
màrgíním aici Ia urmàrirea líníilor marí ale desvoltàrií
vîe\ii în Hrístos, $i aceasta e o contínuà luptà, care
se duce pe maí multe fronturí, Vom încerca sà le
identífícàm

1 ,,Robia" :rceastaasí{urà adevàratalibcrtate. Càci zice Apostolul:


. tt Yézî Mlileis: Chr9"1op ,,Cel
il:, 2, 2g.!uf,,r, citat la Meinertz: ce este chemat rob in Dcmnul, este liberat al Domnulrrií asemeneasi cel ce
^tie ',, ,257)
Conr. la 'El. 7 t'14 .,: ' " ' I esfe chemat iíber, esle rob al lui Hrístos, Suntefí curnpàralícu pref mare;
2 Ciírrt|.aI? .ouir nt |: à: : Cor u, laEf ' 1; . t a, ' ]
3 Sau, tot paulin volbind, lapte alc lrupulul (rlpci[etE ro0 odrl-tarog, klcci) rrrr vd faccli robí oainanilor" (l Cor. 7, ZZ-23),
2 Vezí gi I Cor, 10, 3l r
,,Decíori de nrirncafí,ori de bc(í, ori altceva
Ronr, B, 13 ),
dc Iaceli, [r:atesprc rrririrea hrí Dunrnezeusà ]e faceti',,

256
.i' 257 17
ÀqfnoÉoroctA PAúLrNA
A ) IN F R ÀN G E R E A
ÎMP O T R IVIR ILOR
D"+tJryp1eun3! cu Hristos gí aiutorat ,dín plin de
puterea Duhuluí Sfant caîe s'a sàlàgluit
sàlàsluítîntru
întm el,
à1. cre-
nr.._
gfinul :paulín, fàptura cea nouà, omul duhovnicesc
trebue sà..se ,nevojascà din gîeu ca sà se poarte în
- Omul cel nou viefuiegte în trup, ca gí omul cel
chíp
chíp wrednic,de
wrednic,de Evangheli"
Evanghelí" Flaot,ritorului,
Flaotuitorului, rblabiciuní vechíu, Am aràtat doar cà în boiez,nu se .desfiin-
làuntrice, urmele,pusliitoareale pàcatului ie_
pe de..ó.pyte, ispiteài" "urà-i=
p" i"
"às1"'fiioîa
p{te,. reprezintà, "i"re "fta
tot atàtea Sariere, tot atàtea impo_
lliyi:i "rur,t_,r"pun. deacurmezigul"r"+teriil-rul"'îr,
*îtl1._idàturarla loi polt; f;;';;""#à"e"_
iànd lupta cu ele. ""-." se impàrtàgi în botez,t Botezul a isbàvit trupul d.e
leSea pàcatului xal- rob *c,-
qí a rmor{ii 1a v6pe v1e àp,apcíag
vdrou) gí a pus .în màdularele lui altà lege: aeeea a &u-
hului vietíi în Hrístos (ó vópoE 846(ofl6 ÈvXpro{r;
roúnveúp^aro6
Rom, B, 2). O forfà ímperíalistà care îndepàrteazó,.&e
màntuire, :a Jost inlocuità cu alta care'te intefreazé,
in :mà,ntuire. Chinuitoarea despicàturà .prícínuità în
fiínfa omuluí de 'pàcat, a lost astupatà de harul dum-
* nezeesc. De ,acum în colo, ,se poate víefui :în trup gi
È fàrà a {í rob pàcatului, su 'toate cà trupul ràmàne
expus pàcatului gí în viitor. Sotezul :ru'l face ;ínvul-
EI nerabíl fafà ,de pàcat, -ci.i conferà doar ,putinfa de-a
ú rezista cu succes 'tentafiílor Iui. Omul cel'nou iru se
maí aflà póràsit si síngur în ,{a{a poftelor netrébníee
carí contínuà sà tieze în trup gi maí departe-'bineb-
i

4
+
+
j

E ceea .ce rezrtltà din atàtea locurí ale ,scríphr-


rilor pauline. Iaté. càleva,

r Adausulracesta, la Rom, 8, I nu figateazà în Textub Recéptus, deoarcce


e conlirmat de pufine manuscríse. Yezi Neslle: la hic,

-2 5 0 J - .2Ég ' ,7f


ÀN R.OPOLOGIA
PÀULTNA.

Dar ce însemneazà. ,,amurí pà,catuiui"(Rorn,6,2, t}l?


,,4 nu, mai asculta cu nímic de pàcat a-í tàia
vínele gí întreafa putere" - Tisq sf . Iosn Hrisostorn,l
$i contirruà: ,,Aceastaa fàcut.o odatà boteztl ce l-am

Sfàntul Pàrínte pomenit clistinge la acest loc - gi pe


bunà dreptate - ,,douà mortíficàri1'. Cea díntài se
face de Hrístos în botez, iar cealaltà o lucràm noí,
prin sàrguín{àpersonalà, ,,4înSropa pàcatele cle dínainte
de botez este rezultatul darului Sàu, iar .a ràmànea
dupà botez morfí cu pàcatul, asta-í lreaba noastrà gi
a sàrguín{eí ce-o depunem, degí chiar 9í aíci noí î1
vedem pe Dumnezeu aiutàrndu-ne foarte mult. Botezul
nu are puterea numai de a qterge pàcatele de dínainte,
cí te asígurà încà gi fa!à de cele viitoare".z Cu o con-
dítrie: ,,Cànd. tu auzi de viafa nouà, gàndegte-te cà.
trebue a càuta ca sà-!i schímbi cu totul purtarea, gí
o mare prefacere sà introducí în víala ta,,, sà te în-
{relogezí mai mult in fapte de càt în vorbe".3
Efortul personal pentru pàstrarea curàlenieí do:
bàndíte în botez, este absolut índíspensabil pentru le,

Dumnezeu" (I Cor, 6, 20). Oríce pàcat sàvàrgítîn trup

1 Corn. Ia lìonr, 6, 2 3 Idem: L c,


'Com, la Rotn, 6, 5
260 -
26r
ANTROPOLOGIAPAULINA

2, 72, 14-15). Numérul celor carí cautà de treburíle


ior pi nu de cele ale lui Hristos (cf. FíI, 2, Zt) este în-
gríjoràtor de,spornic,

. fm vàzut, 'la alt loc, inlelesul peioratív


este luatà în care
lumea (óxóopos)
î" .iript*it-" ;;ii;";'G
àm.Importantesteca.médíul"a
I nefiiad complectamenteîn_
:ieà, íntegrat in împàràfia luí
r încuraiazà
-càiugidetpufín
o wiafà conformÉ ,i"o"a
rt prin ,bolez, Apelurile.pre_
"u
sunà prea adese-oríin sciíp-
i"à + cu cufremur la rnàn_

1y!irt, ca-eàjíriîn,mijtocul
ra,e..
p,íhll,f
tt,lXi rf"tf.,i:;tr
quí neamsramb
?:::::y$!!t
íntre ìi.ùit,
carestràtucífi oiqt. i*iill;;i"L*i,i*11,"iÈii: pitifi peste puteríle 'voastre, cí,odatà cu,íspita va aduce
"u gi, scàparea din .ea,g ca s1o putefi ràbda'i [I Cor. 10,
1 Ci _I Crr. iO,
16_17,
,13), El au-i_sinÉiur_aici_odaia.
r *r,'"P?À"n;.ifl;;î:"
suntem indatorafi {a}à de trup nu o prefacefi 'Starea de príveghere continuà este cu atàt mai
'eà necesatà, cu càt frupul ,gí lumea au un aliat puternic
262
263 _
:=:-::=::_:::==::,==$TROpOT.OGI^ À'
'AUI.rN

gdcíuneapentru toli sfinlíi" (Ef. 6, 10-18),


E cea maí amplà $í maí complectà. prezentaÍe
paulínà a fàpturíi omuluí rlou,r care se aflà în perma-
nentà ofensívàduhovníceascà,
b) PRACTTCAREA
VTRTUTTLO R
Sàvàrgirea de fapte bune {ace parte inteSrantà,dín
clesvoltarea vielii în Hristos, Elé merg mànà'n mànà
cu lupta în potríva relelor carí urmàiesc vàtàmarea
curàfeníeí acesteiviefí gi îndepàrtarea noastrà de Hristos.
Vírtutea (r1 àpeuí)reptezinti biletul de identítate al
omului nou, Acesta îgi leSitimeazà,înoirea de care s'a
învrednicit a se împàrtàEi'a prin vírtute. Vírtutea e màr-
turia prezenlel aótín. Duhuluí Sfànt în om - gí
roada ei (cf. GaI. 5, 22i Ef. 5, 9). Ea cumuleaz,ó.-
dupó îngíqi spusele Apostoluluí toate càte sunt
acleudrate, càte sunt onsfíte, càte sunt drepte, càte sunt
curate, càte sunt íubite,càte sunt cunume bun @f' Fíl,4, B),
I O prez entarc s uc c i ntà
- dar nu rnaí pufi n c ornpl ec tà - a ,,os tagul uí' ,
cregtí. oferà qi I Tes .5,5-dr ,,V oi toti s untefi Iíi ai l umíni i gi Ii i ai z i l eí;
nu suntem ai n opfi i , l i c i aÍ i ntuneri c ul ui , pec i , dar, s à rru dornti rn, c a gí c ei -
lal[í, ci sd priueglrcm gi Sh [irn lreit. Citci cei ce dornr, noaptea dornr;
5i cei
ce se írrrbati noaptca se írnbatà, Iar noi, Iiind ai zilei, sà lim lrcjÍ, inbri-
I cf,
cíi ndu-nc ctr pl atoga c redi nl el 9i a dragos l c l gi c u c oi îul nddej d.i tdc màntui re' 1,

zo ) -
Dr. GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA

Iubirea,une$te cele de,ios eu cele de sus, coboarà


cerul pe pàment gí pàmàntul îl'sue la cer,_ Acfíunea
eí se ez:ercite vertical, in sens descendent fDugnezeu
nemà.otuegte din íubíre)' gi ascenóent {noírne arpropierr-
de rDumne2eu din - 9í cu .. "iubite) deopo{rívà.

iubirea. De aceea ea e cea maí de seamà virfiúe.

bea, càci fàcànd aceasta gràmàdí-vei càrbuni de foc


pe capul luí, Nu 'te làsa':biruit de ràu, ci :biruegte cu
binele ràul" (Rom. 12, .t8_-21). ,,Urmàrítí dragostea"
(I Cor. 74, t), càci dragostea,este plinírea. le1ií. 'Qc\i1pw1tz

L Prst ll' 559 a'reconstifuit


urmàtoarele líste de vírtufi cregtineale scrip-
turilor pauline:
a) CincÍsprezece virtufi iasofitoare ale dragosteí (I Cor, 13,4:71, oREQTTNA
3. DEsÀVÀnqrnrn
b) Cina virtafi tipice aie cregtinului; íroJúvirea, :indelun(è tÉbdarea,
sruerenia,blàndefea9i bunà.taúea(Col. 3, l}iEl. A,
21.
Viala qea rrouà'in;care 'Í)etrece cre$tínul pdulrn e
c) Noud roade ale Duhului; dragostea, bucuria, p,^,*
ioa"iuoga ,al- o continuà colaborare :între lharul dvrrnezeescAí iíba-
darea, bunàtatea,facerea de biae, cred.infa, blàodefea
ii tatea íriilívidualà. Tocmai ilín aceastà pricínà desvol'
pilarca lGal, S,Z2), ,In potríva acestora nu estelege"
d) Treí roade ale lu6iníi1 bunàtatea, dreptatea:9í ailevàrul (Ef;
"o__
{Gal, 5, A), lar,ea ei - óe lcare 'tocmaí am vorblt - nu conte-
e) Vittulí cari Se pretiad de la preot (I Tím.,3, ,2_6),
5, 91. negte *ííci odatà, nu cutroagte ré,gazul stàríIor de ne-
f) n , t, a n , t diac ouf lTí m , 3, .g - 1 3 ) ,
lrtcrare'stricàcioasà, ';Paszele" ,îi sunt ,atàt de pufín
d
"
special ssgenen:lafs lui Timotei: dreptatea, evlavia, credinpa, símpatice sf, Apostol !avé| in cet:riu Ie 'recomaùdà
iabirea, ràbdarea, bténdefea gi pacea
0 Tío. 6, 11; lI îm.
2,221.. 1 ,Ir II Cor; .73,.1 I .Dumnezeal lr.ostru este numit deadreptul ó &esl
2 vezí ,gi elocventa
tabela (f) .sinoptícà alcàtuità di,Hcibert prertbzr :
Geirf und Leben l30, precum gí ,eoncluziile f-.llÉ Aljr/nftl, iai dragostea lui ÍIrístos depÉqe+úe,ori ce cunoginfà (cf. El
de:lta pag, ,132.
3, 19), futr'ateta i este de.,covàrsitòare.

- 266 ':-
- 267-
!e-o, el s'a! crestiníi càlífi:îo
càlíti: în focul luotel pentru
focul luptel oentru urmarea
urmarea luí

adlesa_rÍù!iaíplqàrbsulni: è."r;"""."à e?';;;lj?; I ;ì,"t:H:,
ngc{, tiltrps al docfrínei "à
despre harul dumnezeesc, : Cutelioríile aceslea nu sunt alcàfui{e din punct
if.. Apostol.Pavel_este.înegaii;;a;;t ;p;;;ili-;".: . au vederéal apropieríid" fi;;";;;';i';i.ì*;"" J;i
tuluí uman.întru dob€ndireà íntegîalà a nientuirii per- a se consider:aiíxé, Apropíerea de Dumnezel
son-ale'r * ii'à i' "tatic..
. Elo.rt fàrà límílà, _sau-_ mai precis
'!aulínà,
a unora $i a celorlalli este
-aé"""ili; C.i dintài sult 9i
o"é"a9i.
cltà límità de càt moartea.In conceplia viala d;; i" laìàillii ij
cea-noui, viata' de_,str{da'Iíiîmpinse penà h. suprema "i "i"ìiirí;.ú;i;
maturitatea -""it-rebuesàfacà
creglinà, Ca s'o dobàndeascà,
iertlà, víalA ttuita la ieàpératurè urcità, in necurmatà i elorturi - pi e{orturíle acestea ce! totdeaula tímp,
tensiune,voluntaîà, ln efor.t ener:fic Aí fàrà preSet de i chiaî $í în _caàd_cànd cel _convertitla Hristoseo per-
a_-lurma pe_Hristos pàni la capà1, reprezíntà-atítu- sonalitate de _valoarea9i de_ proporliíle excepiionale
dinea nornralà a cresiínuluí, felirl íe-a'fi - cum se I ale lui Saul din Tars, Ce alt rost putea sa.aíbà re-
zíce - al omuluí nou, tocmai peotru cà ea €ste acce- r trallerea sa ln Arabía, dupÉ conveÌtire (ct, Gal, 1, 17),
sibílà tuturor, Cum vom vedei chiar acum, de càt acela de a se întàri în Domnul? Toata viata
Intre creg{íniipe cari îi aú in vedere scriplrrrile rnàrturíse5fein la{a pro-
..,,r;.;;=;"ìl"il;s'*.ri"ìi"ill;;:ii"j-ii."'.,iar1i'j'.i'-ì
-^..--;^.! r,-,',-:-i-'-,-, tl-;--, I cuÍatoruluiroman-lelix - ca sd qìbd Dutureacuoel
':i-.!:-:ry"-l^:-tum.insupi
91:j:,j:llÍl1T.i._{j".L;-:"::
(congtiìnfd) ldró vìnd înaintes luí "A!a!!:!,::,:'q"l
Dumiezeu gí a óa-
menilor (el. F. Ap. 2a, 16l.
Cum a pro&dat cu sine insuq, a,îa se va pqrta $i
cu converti{ii sli: îndemaàndu-ícu indelunfó ràbdare
9i ajutoràndu-i fàrà preget sà.se salle din starea de
(vln'o!)la cea de .bàrbat desàv6.rpit1'laqp
"prunci"
re).eros),
împArtà.9indu-ifiecaruia adevàruríle EvanÉheliéi

I to'6!og diq El, 4, 13, Are hlelee tiEur.t, Íirà co^srd€rlrèrr


-^vìP
yàrdl.l,11 Dunlrul aúilor vieli. $1., CrÀ von vedéa, CohI,, rÈnku.tari_
_- ., Iicrré t Cor. 16, 13 u"de dvaPqea$È*. ..4a5 *"s. Ct. O"7*", or.'tlv{p,
h' KT'ÚB I' 36{'
',lad.aoa a.,,,"r, l, *"e"e da* s. p{rt 7,
,.Exialrsnd v{rr< * rqoa,..i1ìry1r.ir. -ilì;"ì'*}.,,i,r
9_a!1, 3t.:Ddi prcúp*.cor- d,:t6ì, ;
";;;"
a"p,i,a*. o.ri.u"ari r.ini"r, o
vcruticion lllirlHriito! ' : diil|ùld. i|c Hr is t o9' c c |elalt elò è ù r i v d r u D r t D I a c e a r h e n à m e ú t a 1 l e t i c . P r I r d é f t v . | i e , "
t ca1,a l!fdd e&e I€a lhiì t ! i: i4[ r óÈhs dr dr ' pt ua". , I ai. opi t . 'f b , q l c Y o i n i à n l Ù i i r | c i 3 ! u c d t t 1 g i o $ c à ,
Gar' {' 1l -::ri nu 1a ffÉurat N liforearl dc loc. cr, BÙB d sctù,oLri lù ioc; Borúet: o, c, t6.

:268 ^-
- 269
p,. cRtcolir f, À,tc,itcij

pàt convertifí la
.Cregtinism,
aeeea)cu lapte v'am 't $i continuàr ,,(Drept ttli pànà ce vom ajunge toli la uaitatea cre_
re"ii, iJ nu cu bucate, càci ,H|.sfos,r
ri;sníocer,l6)
consumafiJ",r,,Orí cine se hrà_ *]il:i t;11,rqevanra
f{lulut
,Si a cunogtinfei(ìnfivoroq1
Iu1 ljflmnezetJ, la starea barbaiului desàvargíi
te príncipial ,epístola càtre (dvì7p
nepriceput,în cuvàntul în_ la màsura vàrsteí depfinliúli r"ì-Èirtor,
':ré).eros),
ca sà nu maí fim pruncí, aruncati a" vàiu"i -ri?" tot
)fllnC, Iar hrana tare (il wepeù,
vàntul invàtàturii,,i t ri finand li'àrl,[eolín, ra
ífí (rov re).efov),carí au' ,sím_
cregtem în toate intru el, r "rj*ii"i
rinfà sà deosebeascà bínele
car,e tot ,trupul bine alcàtu
care leÉ-aiuràde sprijin, ,
màsura fiecàrui màdular,' c
în dragoste".

. .All" locurí paulíne pk


înrà.l-àcínafí9í întemeiali" ît
tefí dragostea:luiHrístoi ce
ga- sà fi!í plini de toatà plínàt
[Et, 3, 18-19). ,,Ne bucuràm cànd suntefí taú...
i
;àvàrqirea'.voastrà,,ffi Cor,
rqgóm pentru voi 9í sà ce_

Tàlcuirea acestei metafore nu prezinfà


nici o díIicultate, ,,Laptele,,
l!il'a) reprezlntà rnvàfaturire ere-erita."
ale .Evanghel iei, nr ,,bucatele.,
pe cele speciale, amànuntele,
!ppótt'). tt,r-i aíci de graó.e de.inifiere,
cu caraeter static
- cari reríEÍile de mistere '.*Uu
ale orientulu;"- Jaìli cunoagterealuí Dumn ezeu,în
I normalé intru Domnul,
"r"" dupà tària màririi lui,, (Col
2 Yezl gr I Cor.
13, ll I *Cànd. eram pruuc,.(ràiam
O:iT o-un pînnc, cugetam ce nn prunc, gan_
ca un prunc; dar cend am:aiuns.bàrbat,
pàdat celp ale prunculuí.,. am le_
3 Arr
lmtea aumi a-c1stà.niumàtate,,_raapostolieí rale _
iatrebuiafatà insA în ,altà ordine cu o expresie
.tjjlÎl . de iiA _ día661ig de Dràdora),oe
vfl?Erov lcl. Ron. 2,
20), CealaltX ,,iurnàtaìe,i-*" premerÉe acesteia, ar fí
r aràtat4.dacà aq,ue fuselém, i" Roro,
15, 1g;
rilor, cu cuvàntul:.gí,cu îapta,,. ""doo"r"u.Ia.ascnltare aúeamu-

Pltotg, tàda .làuntricà fíe .a Biserícií,


:a cregtínnlui, $tarea de copt,;.
raraprí(eo$e,lDar àp"rói "oegfin
+i rtiri_.
a cum trèbue sà ,fie omul cel nou, CI.
{75,

'270
- 271
,'il*íÈíili:,'$ffi..L,,
..,.,,

'5,
ANTROPOLOGIAPAULINA
:
l tr*b'u i nijía1; dobàndínú-q _eqgqp!_q_ma
tur it ate,__D_ar.
_.nu-i mai
",','uí;rilr
estè ínsistcntrc'. pu[iÀ-a-clevàfà-[cà nu ie'pòate fiià o limile pane la
comaníati, tocmaí pentru.lcà în El locuegte truperste care au sà se întíndà eforturíle sale morale, Fíecare
toatl deplínàtatea clurnnezefuii gí în afara, Lui - care alatorie împIínítà trebue sà rídíce automat noui felurí
egte cap a toatà. dornnip,Ei stnpflnirea - nu poate fí de víafà, gi maí înalte, pe carí trebue sà se síleascà
níiúeni deplín (cf. Col. '2', l0). I l
,sà le atíngà.r'Omul desàvàrgítse aflà.aga dar într'o
I)ar oare desàvàrgírea vie\ii celei no1li în l{ristos, continuà stràclaniede perfecfíonarereligioasà moralà,
culmína{ia eí, poate fí atinsà atàta vreme''cirt cregtinul El se opíntegtenecontenítsó se apropie càt mai muit
petrece în trupul viefii acesteía? cle ídeal r Hristos, El e un idealíst incorígibil. $i locmai
Problema :-'- desbàtutà în límítele datelor pe cari
le oferà, scripturile paulíne - a fost solu{ionatà {elurit,

,certitudíneacó.o va dobàndí, Iííndcàgtie cum,aleargi,


In preaima morfíí salemartírice î7va scríe lui Tímoteiu:

tr:atà vsiI luí Dumnezeu (ré),etor


xal'rcen\r1po,gop'qyrévo).
Aga gí,este,

putea-o cuprínde în toatà stràlucírea eí suprafíreascà.


O vom_cunoagtesímultan cu tràirea ei, pe celàlalt
-tàrà.m,Prín urmare, în lume fíínd, putem nutrí ,-

I Ernst CrernerìÚber díe c hr í s f lÍ c he' Vollk o m n i e n h e3i t5 , l Cî, Tiench: Synonyma des N, T, 50,

272 273 t8
Cit

Df, GRIGORIET, MARCU


ANTROPOLOGIA.PA.ULIN,À,
fj+

Amànuntele eí ràmàn :insà ascunse,,cu Hristosin


Dumnezeu" ltcÍ.Col, 3, 3),
Dar nu penku totdeauna,

+t

Repetatele spovedaniíîu chestiuneale Apostoluluí,


sunt de-o cucerítoare eloanen!ó,z

PrgÉui care_desparte regimul transítoríu al ve-


dinÍeí de regimul vecinic al uederíi fald cdtre fafó, este,
moartea trupului,
$i aceasta,.amanticipat deianoua semnificafíe
a moriíí-9upen.tr:ucel ce s'4 îrnpr€unat cu Hristos,
'-t

$tq

poate ,$,ítrebue - sàYíe un ,,ascet,, dacà prín


- P"rpe4irea ,sufletuluí de trup, :în moarte I e rte_ ascezà .infeleSem ,,,tot ceea ce în viala duhovníce-ascà
melaicà., e fel de ràgaz pentru:t uorfor-*"" tru_ -
'n este .deprindere, ,efort, .luptà în ;potríva *a însufi # ín
I C-omp,
úI,Cor. 73, !2at,Aeum veilem ca prin qÉIindà, tn ÉÀciturà"
iar :sftncí fafi cútre fafa,". t Cf, I Cor. .15,26, 42--44,, 46, A9:-55,
2 Rom. 14,7-4; II Cor. 5,'I--2..1-103 îil. t,
Zt+2í
- 274
- 275 tE'
DT, GRIGORIE T, MARCU

PARTEA III

CIRIGIF{EA$I ORIGINATtrTATEA
Suroasà, ea se opereazà.în adàncime, Scopul eí este
de ordín làuntríc t pe ruínele omuluí uechíi sd hstau- ANTE{OPCLOGTEI
PA,UITNE
rùzí fdpÍura cea .noud". , r. :,,,

276
CAPITOLULIX

RAPORTUL
DINTREANTROPOLOGIAPAULINÀ$r
ANTROPOLOGIABIBLICÀ

- 279-
Dr, GRIGÒRIET, MARCU ',
ANTROPOLOGIA.
PAULIN,À

un scurt program al vietii omene$ti alcàtuít dupú


idealul fa,risaic,' tànàrul Saul din Tars va fi luat con-
tact foarte de vreme - cel maí de vreme la vàrsta
de cíncí 'ani - cu confínutul Bibliei, $í tot de tírn
puriu se va fi dus la lerusalimt ca sà învefe la pícioa-
rele Iuí Gamalíel. Cum însugi ne sprrne, sporea ftr
íuclaísm maí presus de càt mulfí dín neamul iàu, cmi
.coetaní
erau cu dànsul, plin iiínd de ràvnà fíerbínfe
pentru datiníle sale stràmogegtí(cL Gal, 7, l4). Cà era
un om excepfional, se vede dín moqtenírea pe ease
ne-a làsat-o, Trebue sà fi fost la fel sí'naínte de nmt-
nunea de pe clrumul Damasculuí, care í-a frànt viatq'
în douà.
,ì- I
1. IUDA ITMUL $tíut flind cà în qcolíle rabiníce uzajul notelor wa
necunoscut, cà elevíí trebuíau só se hizue nurnaí pre,
rnemorie gí cà" cel maí de invídíat elogíu pe care'l
putea ràvni careva díntre aceqtia era sà fíe comparat
cu o cisternà bíne címentatà care nu lasà sà se pse-
lín$à níci o pícóturà, de apà din ea 9í sà fíe în stse
sà. reproducó cuvànt de cuvànt învàtàtura maestrului
sàu,z avem dreptul sà conchidem cà acestuí exemphr
de elità care era Saul dín Tars, Legea i-a íntrat oarecffir
în sàn$e,
Scrípturile sale confirmà aceastà presupunere; bl
posedà o atà.t cle sígurà cunoagtere a Testamentu$mi
Vechiu, în càt îqi permíte prea adeseorí luxul de a
cíta clin memoríe,

ptrtea pàstra din zestrea {aríseuluí Saul de odínioasÉ,


Antropologiía ia, alàturí de destuie elernente nmi
- cari se explícà în de ajuns prín împrejuràrile ff,e

I Cl.. Prat: Saint Paul 5, 2 CL Prat: S, Paul B.

2BA. -
281
ANTROPOLOGIAPAULI N,A.

Teazà, toate functít'nile spirítuale,aie omuluí ; cltÉetaîea,


woínfa, sentímentele, De aceea-în IXX ea schímbà locu1
adeseori cu Qvyít,òui,vota,tweúpe,voú6gí altele, :pàstrà:rd
insà fafó de aceste sinonime ale sale caraetenl sàu
specific de totalitate gí unítate a infre{ei víefi,làuntríc€
omenegtí, care se manifestà apoi in afarà prink'o plu-
In_ceprivegte concep!ía paulínà despre.alcàtuirea ralitate de funcfiuni sufletegti sau spírífuale.t
r.
lrreascà a omului, ea stà:într'un acord -vàdit cu cea Douà piese ímportante din registrul termtnoÍogiei
aT,V. paulíne privitoare la aicàfuírea lireascà a omului lip-
sesc cu desàvàrgíre din'vocabularul T. V.: voú6gi or.
veíòr;or6.Pentru aceste notíuni límba ebraícé, n'are eehi-
valente exacte. Funcfiunile lui voo; le cumrjleazi iníma.
Íar eàt privegte ideea de congtiin{à, aceasta era eeva
deadreptul sfràín pentru concepfía leSalistà qi forma-
lístà a ildeiLor despre viala :rnoralà.,z
Nu se poate spune acelag lucru despre formulele
ó Éoroqí ó é[o óv$pronrE.Fàrà a avea expresii paraleie
pró1:rn, carí sà corespundà acestora, iudeul avea însà.
s ;i ideea uneí împàrfirí a omuluí intr'o parte làuntricà gi
alta externó.. Vehícolul 'celei díntaí este fie -úD) qí
H
È
ilrì , fie :b ; iar al celeílalte ìu:, Spre deosébíre
B insà de sf, Apostol ,Pavel, iudeul nu pune atàta pre\
pe ùs.i_q9!í_1
_{!1!1e_ele,
E
!L
Omul T, V. este creat de Dumnezeu,Scopulultim,
supremul scop al îacent omului este sà implíneascà,
voia Celuí ce 7-a zídit, Damnezeu voia sà aibàin om
un servitor credíncios qí supus, care sà-l asculle or-
begte.3 Omul este cugetat dearàndul ín T, V. ca co,
r_sanà a ereaffu:r'ii, Elnla lost sítuat prin nealíe ín con-
diliile grele cle víafà in caii î1 Sàsím m,ai tàrziu. B.
i-a rehuat luí Dumnezett:asctrltarea'cavenità,, a càzat
r Exemple h
în pàcat gí a devenít muritor. Indemnul 7a placat i-a
Sellín: Theol. A. T, 59. v,enil: dinafarà.4
2 Ele insi an pot
fí ídentificate totdeauna. cànd a' pot h,.atatà, selrín sg,
3 Ia'poteiva ,ceror
cari d,rndesc -alÉel - in rpectl r"'pru""-lrr rr. I Cl. Jobannes Behm: în KTVB !Il, 612 rrr.m,
-Delibsch [Bíbl. Prychologie),-.r""i Sellin g. 2 Aoiauote la:Sp;gt, La coascience'dans lg N. T, 50
t Cf, Ghcorgftiu..Com.
.Ia ltla| 6, 21, tt Gaúrod 56,
3 Cî, Sellln 63. a Cî, Sellin 66,

_282- 283
DT; GRIGORIE T,,MARCU ANTROPOLOGIAPAULINÀ

Opínía lor trebue întàmpínatà cu rezerve, $í íatà


,de ce,
Este adev àrat ei în líteratura rabínícà dín veacul
III încoace se întàlnegte nu arareori expresia ,,Iàptura
cea nouà" (niutn irn\'ì!), întrebuín{atà cu díferite prtle-
jttri, Uncleva se spune despre Wozelí|ii có ar fi ca
ffeati dín nou,' Dar acest lucru -- dató fiind vàrsta
documentelor în chestiune - nu constítue o probó
suficíentà. în favoarea presupuseí orígínl extra pauline,
aclícà rahíníce, a formulei 'i1xawì1xttor.s,Chíar în cazul
; càncl Apostolul ar cunoaFte-o dín tradi\ia rabínicà, nu
se poate tà$àduí un lucru: el i-a dat, el a umplut-o
,cu un continut propríur specífíc paulín.?
Dacà e adevàrat cà în Gal. 6, 15 Apostolul se cîleazi
pe síne însuEí (comp, cu Gal, 5, 6) - cum opineazà.
Lagran{e -. atuncí suntem deja în posesiunea acqstuí
confínut cregtín pe care-1.învestmànteazó"Apostolul în
formula r) xalvi xríor6(: nímr6òr'&1&nr1e
èvep1oup.évr1
dín Gal,5,6),
Cam Ia atàta se reduce asemànarea dînfue eon-
ceptía antropologicà paulinà 9i cea a luclaismuluí. A-
supra deosebirilor, nu insístàm deocamdatà. Importan{a
lor va fi relevatà la sfàrgítul acestei secfiuni.
Dupà ce am consíderat relafia eí cu ludaísrnul,
vom purcècle la aràtarea raportului în care stó An-
tropoloSía paulínà cu restul scríerílor Testamentului
Nou, mànecànd de la învófàtura Màntuitoruluí, aga curn
ne-au transmis-o

I Cf. Sellfn 60, 1 Citate la Windísch: Corn, la II Cor, 5, l?.


2 Arnànunle la Stiihlin-Grundmann, 2 Aga Lletzrnonn.' Com, la Gal,6, 15 (urmat de Stelnmannr Com, la
ín I I(TVB I, 292,
s Sliihlln-Grundmann:KTWB Gal, 6; 75) 9i Logrange., Com. la Gal, 6, 15, Exe$efii,ortodoògi sau í6inoreazà
I, Zg4._2g5,.
t Cî, SlchenbergÍor,:
Com, la Rorn,.5, 14. ípotezaaceasta (Olarlu: Com, la Gal, ó, 15; Mo,u0órcoulo5
: ; Com, la Gal,
6 Cf, J. Iaremlai; KT\íB I, l4z. ó, 15) sau o remarcà IÉrà sà se pronunfe intr'un Iel sau altul (cf. tE, 'I.
.
. ù CL Stracl4BÍUe;rbech: I(omm, aus Talnucl und Mítlrasch III, Ia II Cor, Zù'av&,1 Com. la Gal. 6, lsi II, Tpepzré),a; Com. la II Cor, 5, 17 si
5, 17, Yezi.,gi,Sieffeit:Gonr,la Gal.;S, 15; :,, I Gal, 6, 15).

:- ZB4 - 285
I

I
gll
iF
t
.t
t
DT, GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGIA
PAULINA

2. EVANGHELIILE SINOPTICE Sf, Apostoi .Pavel nu l-a cunoscut pe Mà.ntuitorul


D e o c o m p a ra re a te l in trup, Nicí cLúarII Cor. 5, 16 nu ne spune'nímíc
sf, Apostol Pavel cu cea . sigur in ,aceastàprivínfà.r
vorba. Sf. Apostol pavel v
Màntuitorul pe cea arama:

qua non ,a màntuirií :noastre,


_ toruluí. Frecvenfa .nofíunii
,,1pòZva. covàrpí, Insemhareaei va fi identica
oin lucta$m. "i- ""*
pe care Apostolul se întàIaegte cu Invà_
.=._ {"r:nul
!àtorul sàu, este acela al destínului religio. omului,
Màntuitorul.predicà neîncerailoceínti. r'iia "l Jà ."
putín!àsà.pàtrunziin îrirpàràfiacerurilor(sau
1";1,
a lui ".*
uumnezeuJ, care sfa apropiat ca gí la sf, Apostol ,Pavel, íubirea ,este virtutea cate
deia de lume.
Atitudínea Màntuitorul
tícà cu cea paulinfl, La fe
mozaicà,, Ea e duhovsíceas
bunà - {aî. au mànfuestr
plíneascà:ru s'o .delàfure,i
Jn de aproape înrudite cu,gandiîea,palrlinà, sunt
;íalul acorduluí dintre pre_
sf. Apostol Pavel este èon- 3. SCRIPTURILE
IOANEICE
r istoricà ,Iísus dín Nazaret 'Sf. Apostol?avelmàrfurisegteapriat (I Cor, !S,t'l;
Fíul lui,Durnnezeur ,care a Gal. 2, 2, 9) có propovàduirea rlui ieste întru totul dó
nscà, sà moarà gí sà învie acord,cu aceea a mai marilor Bísericii ereg!írleprímare.
1 si tnàntuir€,
$í ,ea esterde :fapt.
. Deosebiri între predica Mànfuitor.uluí gi cea a sf, Nu-i cle ,mírare daci - în eeea ce îe prívegte
È1" lr., p"i-li b* ;pe .noí - sf, Apostol _Pavel stà mai raproape de,uee-
oeoseb'l favel
fi*t:l "uoi.
nu sunt "regJte,
conkaziceri, Sàaulse """rt. .nícul pe care-l :iubea lísts, ,{màntloi - cum,ammaí
uite în aceastà
privínfà maí qr,seamà douà, tucrtrri: remarcat undeva - gunt niEte virtuoEi aí Sandíríí
inalte gi profunde totdeodata,
t co^p. Mst
E, l? (; ;Sà au socotífí cà ,amwenit.sà ctrrc le{ea sau
proorocíí; a'am ygoifi s{ stric ci.sà plínescl r Un hcru ,e .abtolut si(ur
cu Rom. :g, 4 (: - scite Bsrlmann fPaulus 21 - eA lau-
lefiÍ eàse imptÍnearcà rn noí, .ari oì l*il.ù-il; -...f",L1ptar"" tÍsmul .eéu ilia weuea ;aceea,ru :í-ar ri inlemit nící un fel de ,lefóturí ;pozitive,
* i#iii:j. cu lísus. 2 Cf, 8íicluel td5,

-2 8 6 - -2Ct -
I
jt
'CRICORIE
:j O., T'- MARCU ANTROPOLOGI.\PAULINA

nu íubím cu vorba, numai din Surà, cí cu fapta gí cu


,adevàrul'r(tr Ioan 3, 18),
Dar sf, Ioan nu i, se aseamànà,
sf, Pavel numaíîn

,sfarme lucràríle diavolului'f (I Ioan 3, B), ,,Pàcatul


.estecàlcarealegíí" (I Ioan 3, 4) - hotóràgtesf, Ioan,
, (loan 3, 6), $í pentru eI nu mat existà de càt douà categorííde
oarnení i tù, réxva roú ùeo0 qlt tù. úxva roù òccpólou,
cum sti-
Amàndoí accentuîazàpreexístenfa Fíuluí luí Dum- 'Tizeazà. (I
el loan 3, 10) dupà o manierh semítícà atàt
nezerr maí cu apàs de càt leílalfi sf, scriítori ai T. N,
,de curentà gi sf, Apostol Pavel,
Intre aceste douà. categoríí stà Màntuítorul.

4. C E L E L A L T ES C R I P T U RAI L E T . N .
La acest loc vom consídera datele antropolo$ice

'cregtínà însà poate culeSe materíal mult gí ales din


.sfaturile în{elepte pe cari le rostegte aceastó epistolà,
in scopui tràírií rrneí viefi corecte,
Numaí douà ideí vom desprinde dín confínutul
ei pentru ceea ee ne trebue nouà aíci,
Cea clíntài zace în L, L8, Sf, Iacob cunoagte ídeea
cle renagtere Ia o viafà nouà, cu care ne-am maí ín-
tàlnit pànà ac:um, Aceasta se opereazà.de Dumnezeu,
prín ,,cuvàntul adevàrului'l (ó ).ó1os c?1e
ctÀ1$eía5),
adícà.
prin Evanghelíe,'
Indemnul la plínirea de Lapte bune este dease- A doua, e stílízatà în secfíunea de la 2, 74*2,6.
'menea destul ,de irecvent în scrípturile îoaneice: ,,Só lf vorba cle atàt de controversata problemà a necesí-
Eiis{"lor bune pentru màntuire, pe caqt sf. Iacob
L S c h u n t a c l r c r ; O, c. 3 5 , 2 Btichsel 191 n' 4, I Cî. Meinertzr Com, la loc.

288 289 +
1
'l I
I ANTROPOLOGI.APAULINÀ
fil
gl

tr. Cíne citegte epistolele sf, Apostol Pefru, dupà. ce


"c a sI. lacob rru-l contrazice,în acestpunct pe Apòstotutr i1 a lepàdat orice idei preconcepute, va constata asemó-
neamurílor, ci-l întàregte,::il dewolt8 si-l àxpfiia]o"o_ ì(:
nàri ísbitoare între concepfiile celor doí apostolí.
tru ca sà :ru fie înteles gregit, Dealic,r- àhoti,rrr"* Tn cazal.nostru, ele se pot urmàrí pànà Eí'n termí-
aceastae clarà astàzi chíai pentru protestaotísmul care noloSialor antropolo$icà,1)ovadà? 'O xpunròe trls xap-
I-a.nedr-eptàf1t :atàta pe sf, iu"ób. 'De urde odi.rloara xai {o.rX{ouzrveúpcro6,
ò í a'. d.v$ p ron o 6 èv r{r dg$óprg wÍt rcpóeog
Luther îI socotea cam màrgryt qí epistola lui o scríp_ 6 èoslvàvózirov roú rleoúrcoLure].é6
din I Petru 3, 4, cum am
o silabà demnà de-un fruntag antícípat în treacàt mai susr nu este altul de càt
tàzi se pot auzí glasurí cari ó Èorrr&v$ptrr?rog-ul paulín. .Epistolele petríne lucreazà apoí
rte sà-i fíe resunoscétoare cu aproape,toate nofiuníle antropoloSicepauline, Numai
adevàrata ei iumínà ideea ó vaúsnu apaîe în ele,
In concepfíi, gàsim deasemenea'asemànàri ísbí-
rku-Pavel" a incetat sà maí toare, Planul de màntuire a lumií prín Iisus Hrístos,
diníoarà, Contrastul dintre conceput dín eternítate, nu-i ígnoràt itt Epistolelepe-
ruía :íí datoregte faima sa trine (cf. I Petru 1, 10'urm,). Hrístos ,,a purtat pà,ca-
ngen:F, CI:u.Baur, nu maii tele noastre în trupul sàu, pe lemn, pentru ca aoí,
ia recentà a lui H. Líetz- murínd pàcatelor, sà viefuim dreptó{ii't (i Pefru 2,24l,
rtolul Petru ar fí combàtut Ideea de renagtete a omuluí la o víafà nouà, Iuí
folnea st, Apostol pavcl frta de legea mozaicà," Durnnezeu bit * plàcutà, este afirmatà cu cuviate
. - -
i cearta din Antíohia Síríeí _ nu b^z"arà pe exprese: ,,8ínecuvà.ntat fie.Dumnezeri' gi Tatàl Dom-
ursrrmsrl convíngàtor, Lietzmonn "é ar fi vrut nului nostru lisus }Iristos, carele, dupó fiLare rní14s3,
# "l"i "q pe Apostolul
t^"-t y"gi neamurílor pomeníndu_l oe sf- prín învierea lui Iisus lHristos din rmorti, ne-:a aàscut
& Apos.tol.t'etru, ín epistolele sale,maf des de cum o'.face. din nou (dvalevvdoas) spre nàdeide vie" (I Petru 1, 3;
r\rrmai ceva .avem de rípostat, In tr .petru 3, cf, 9í 1,23) ,
Ur rrí,despre sf, Apostol pavel
*i
,.* Am maí putea contínua cu alte idei accesoríí
:F :ari nu sunt de loc de na- cari se lasà frupate in iurul acestora, In esenfa ei,
:e susfín cà între acegtí doí Antropología petrini - atàta càt este - nu o contra-
I un dezacord notoriu gi zice pe ceaipaulinà.
perpetuu,
Scurta iepístolà a sf, Jucla ne hrnizeazà o para-
IeIà cum :rf,,u,,s€
poate maí potrività pentru :înleleperea
exactà a fqrmulei paulíne ó rfurxòs&v$ponos, ',Cei ce
umbló ilupà poÌtele ceTenelegiuite, batjocoriad 9i fà-
cànd óesbinàrí, .sunt oamení psihici, eari nu au Duhul
(rlulrzof, rstúpd, pl É1owegi t, t9).
In colo,',ea ntr ne maí oferà nimic ÉleoseÉit.

290 - 291 19'


ANTROPOLOGIAPAULINA.

El a Iost un creclíncios gí un fílosof totdeodatà, CX


filosoful a covàrgít pe credínciosul dín el - cum vrea
Tixer'ont I - sssasia.í cel putín sígur, cànd ne fàndím
cu cfltà ugurin!ó a plecai sîeaguT convíngerilòr sale
CAPITOLULX natíve în fafa íspítítoarelor splendorí ale culturíi eleniste.
De o influínfà pe care Fílon ar fí exercítat-o în-
RA PORTUL
M I N T R EA NTRO POLOGIA
PAULINÀSI
coNcEPTilLE ANTRCPOLOGTCE
. .EXTRAB IBLIOE Al[íí' o îrnpíng 9í maí în colo z cdtre 25 î. Hr, Ori
Saul, , dupà consensul unaním al teologílor, dacà s'a
lorale extra bíltlíce ale antí- nàsctrf între aníí 2- 10 d. H,, trebue sà fie mai tànà.r
logícà,modernà obícínuegte de càt FíIon cu aproximativ un sfert cle veac, Fapt
Paulínismul,sunt urmàtoa- care ar face probabilà o eventualà cunoagtere a opereí
acestuía, Totugí - cum noteazà.VoIInrcra - chestiunea
eí rirosoria,sreco-romanà.'35ttl";rl:nl;n
ìH"#;.'jl; aceasta trebue làsatà în suspensíe atàta vreme càt nu
asesteaîn ístoría spírítualítàfíí.omenegti9i eare-i iden- va Ií rezolvati nesíguranfa cronologíeí luí Fílon, Cu
lítatea'1or, nu-i loòul sà aràtàm noi aíci,' Esentialulva toatà. prevederea de care dà dovadà, Vollnrcr înclínà
! totrrgirelevat;incídenfal,în cursul expuneríí noastre.
Deocamdatà,urmeazàsó vedem dacàgi întru càt prrtem
considera,,pefitiuproblèma:pe care o désbatemnoi,
:-:
,-, '::,:'
. _ qt:)'
.l
Repiezentantul celimaí emínent al acesteí forme de refractari'erau faríseíí fafà. de ori ce ínfluínle din
<le íudaísm denaturat este iudeul alexandrín Fi\on. afara iíudaísmuluí ortodox. Rationalísmul saducheilor
Fílon r:eprezlnté.o foarte curíoasà .sí'neobícínrrítà era c{oar atàt de oclíos faríseílor legalíqtí,
tendín{à de încàlcare a severuluí exclusivísm íuclaic, Pe de altà parte, Filon e o personalitate gtearsàn
un offr de concepfií elastíce,t ceea ce nu eta níci Ia-
I Histoíre des dogrnesI, SI-SZ,
2 Geschichtedes júdís:henVolkes II,21886, p.832 urm. Cl. If, Volhnert
Altfestl, Citate bei Paulus 84,
mari de,gàndire ale antíchítógiit íudalqpul sí elenísmul, a 11, Schnúdl:.Philosoph, V6rterb, 489,
'r Altf.estl, Citafe b, P, 85.
r Cf , Dr, Johunncs.Ntha| în .I/rrtryI Christus 954, t CL Wtniltsclr,'Paulus u, das Iuclerrtum79,

::,,
,...,;,: : 2g2
;i
293
l:i.i ,ì
ANTROFOLOGI.APAT'Lff,A,

;;r :2. RELIGIILEPAGANE :

t Y_ai TÍ*ront..
Hist. d. dofmes I, 55_Só.
2 Wnilisch:
Tari,feu,,Súode 63. s Tade
u. Súade 51. r €o'np, de pílilA penttu 1+.apli!aGutbrod 70,
294 _
-295-
ANTROPOLOGIAPAULINÀ

el în contact în cà"làtoríílesale misionare.'Vorbe,gte,


límba eí 9í se sílegte sà,-i facà înleleasà Evanghelía
cea nouà pe caÍe o predíca el. Dar nu curnva, comu-
nícànd cu pàSànótateagreco-romanà, se va fí molipsít.
- Iitró. vtere gí fàrà gtíre poate - de concep{iíle ei?
Nu cumva s'a petrecut gí cu el acelag fenomen ca qi
cu ctd,fura elínà, care elenízàncl Orientul a fost Ia
ràndu-i oúentallzatà de acesta? Sau, maí deadreptul
sptls: nu cumva sf, Apostol Pavel a fost ínfluinlat de
ícleíle re\igrllor pàgàne contimporane cu el?
Uníí cereetàtori ràspund afírmatív, Altií neagà
ori ce ínfluinfe, In sfàrgít, o a treía categoríe pàstreazà.
calea de mijloc,

I Delssmann:
Licht vom Osten 226. pé pa(ína unnàtoare (227), Deis-.
tnann are un fra S ment de-o rarà s av oare, c are c ons títue c ea mai mus c àtoare.
C, M2rtlndgle h H.1tby..Chrísrus 542,
:2 :ítat^ia . rnustrare l a adres a c ornparatí9tíl or dín c ategfori a di l el anfíl or, c um íi numegfé,
F.r, Cumonl: Les religÍons orientales dans le pa(anisme
ronraín elc-. el pe ceí ce và c l dependerrfà ac oto unde-í o ptrrà ana)o(íe,
o I a u l e r i n d A b e n< lm a h l
b e í p Àu lr :s 5 2 ,.
V ezi gi i nteres anta prefafi l a H uby : C hrís tus p, V II_X L
- :_ .:2 9 6 J
zVl
Dr. GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGIAPAULINA.

-€ prea'mult, ArSiumente convingótoaîe pentru srs.


\inerea acestei opiníi, lipsesc cu desàvàrgire. In schimb
e foarte sigur cà sf. Apostol Pavel a citít cu multà
sàrgrrinfà IXX,! cà limba acesteia gi límba {reaeà, -în-
trebuínfatà'în vorbírea,curentà a "\rremií au :fir::nízat
elementele vocabularului paulin, Cercetàrile sàrguín-
cíoase fà.cute de Th. Niigelí'nu încrrrajazé, de loc afír-
mafííle luí Reitzenstein qí ale celor cari fl .urmeazà.
orbegte, Niigelí'socotegte cà níeí un alt ,Érup d,escríp-
turi :reotestamentare rru reprezintà. o atàt de nemiilo-
cÍtà expresie .a fiinfeí làuntrice a autoruluí lor ca epi-
stolele pauline, nicí,unele 'nu sunt atà.t de oríginale tn
termínolo$ie ca acestea,z
Aga dar nu :ne6iàm prezenla în vocabularul Apos-
tolului a unor termeni eurenti:relígiílor eleniste, dar
nící nu le.exageràm importanta. Sf. Apostol Pavel a
împrumutat vorbirea vremii, dar a umplut cu con-
tinut specific creqtin formele ei, ori de càte ori a
trebuit sà. o facà, Cu alte cuvi:rte, a îmbràcat in
aceastà vorbíre alte idei .Vom
de càt pàganíí, Nu ne putem
înSàduí exemplíficàri,3 face- ln schímb altceva
mai ímportant.
Am spus la'vremea sa cà expresííle ó na),acó; sl ii
xd:yoJ &v$ptozros
.__._\_._ constitue vehicolul esenfei Antropólo@
1 CI. Niigelt: Der Wortschatz des Ap.'Paulus 74, Vollnur; Alttestl,
'Cítate b, P, 9,
z Ndgeli: Wortschatz .des Ap, P, 11. Aprecierea defioífivà pe care o
face aces!învàlat asupra limbíi Aportoluluí,:sunàaqa: Schreibweisedes
Paulus ist weder. uohellenintich noch im eí(eltlichen Sinne"Die
literacisch geschult,
sondern €ehórt (neben sehr begreiflíchen Aaklàoger an die LXX) in den Be.
'ireích einer zwar unliterarischea, aber doch aicht vulgàren, soadern io Aus-
druck gewandteni Umfa.gseprache, díe sích aucú io den abstrakten Lebens-
lebieten zu bewegen weíss" (p, 13).
3 Totugí ,dà .dÉci .rrn .ereoplu: -Itofnp la curtea Plolerneílor
si nai
apoí Ín cultul Ceparului era un calí[ícatív de onoae ,al domnilonrlul Semni-
I Die hell, Dlystetienrel, 1 Iícafia da .,MÀntúitorr' .dín T, N. rau mai are rxfutric cu cea preceóentÀ, Cf,
1910, 50, {.lemen: Relg, Erklàruu! .d.':N. T..418 qí BlùflB la loc,

298 - 299-
I
-.ffil%

ANTR.OPOLOGIAPAULINÀ,

Lucruríle nu stau tocmai aga, Dovezi suîícíente


cà sf. Apostol Pavel ar fí cítít líteratura elenistà.n'avem.

ronom Z:7, t5-26 sau Cartea Infelepcíuníí luí Solomon


741 2L--28. Noí, renunfàrn însà gí la aceastà ipolezà,
càcí adevàrul trebue sà fíe cu totul altul, Ceea óe des-

'î-ntrea$à
.asupra ,,preístoríet" Iui, numai din dorínfa
de a proba ,,càt de departe putem noí urmàri istoría
unui rítualr',{
Reitzensteín stà pe o pozifíe absolut falsà..El este
înclínat sà deducà dín o c6,t de neînsemnatà asemà-
L Aga Kittel: Rel{, u, Urchr, 116, cu privire la lista de vicíl dírr Rorrr,
7, 24 l:^rn,
3 l{ell, Mysterienrcl.59, 60, : z l-lell, Mysteríenrel.102 rrrm,
{ Das iranischeErlósun(smystèr.iurn 3 I-Iell, Mysterielrr.el.26,
16l n, Z, .",it
{ Die Vor[eschichl.ed, chr, Taufe p, VL
: 300' -
301
ANTROPOLOGIAPAULINI,

ralele pentru botezs' spunea HolI I - s[ rru mai vor sà pàstreze .àin
.i".t"rii"Eti-tl[at,rri -K,
Pavel de càt ceea ce li se .pare lor convenabil si ex-
:"t"gii',-ii
ale místerelor eleusice, à ioi_ plícabíl. In fafa lor iudeul Pavel díspare aproape cu
egipteanà, în cultul zeileí desàvàrEire, iar eienistul capàtà proporfíí trLale,-
, ale vàíí,Iordanului de.sus,t
. le obicinuíau pàSànii tLÍ_ Marea gregalà a lui Reítzenstein zace în înfele-
: omuluí o nemurire ttctivé,. Serga inexactà a loculuí de la I Cor. g, 20-22, EI a,
m a fost, poftele gi plàceríle qeÉliigt cele ce scrie Apostolul ceva-mai sus (I Cor,
nici în ,,vecinieia,,-de care 9,- l?)i r'úvvaltot É[eorrv,dli' oúr è1ò è[ouorao,]fioopar6nó twog..
Sf, Apostol Pavel nla fost nici iudeu, nicí elin. Hrístos
era toful în e1.2

3. FILOSOFIAGRECO-ROMANÀ
e renagtere adevàratà. Din- Alàfurí de relîgiile orientale de mistere cari au.
n, Cel pufín pentru cultul ínvadat imperíul roman, filosofia 5lreco-romauà
a vrewii
rt cà nu se póate vorbi cu împàrfea curacestea inràurírea pe care o ,exercitauîn,
rfà a acestuia asuDra T, N, comun asupra spíritului ar,rtic,
sà admità cel mult o iden_
între Rom. 6 gi ,,botezul mí_
e comparatigtí (Reitzenstein
:a analogíílor posibile ag1
le trec-cu oeúerea,
>itzenstein sunt valabile si
te fac sà bàauiegti _ cum
liilor de mirtere cari practicau spàlà_
I, s28.
neol, IL tz9. Otto pfleideter: Urchrís_
euharistíe:,,Wie unverfleichlích h6her
. allen fisidnisgfueq..
CL. H. Gmhet:
-85. In wreduríle neotestamentare, fílosofia aiturse.,fu_
dÍen fúr G, Heiaríci 39.
la Karl Geot(.Kuhn zu Róeo,;6,llio:
o círcnlafíe .pi :o :înflorire culmínantà. -l{1àfuri'de"lilo_
sofií bíne inten{íonafi, cari'erau îràm6ntafi serios de
1 Urchristentum,uad rReligíonegerchichte, jor
?f,iT 1C24,#1, CL, Reí_
tzendein-Haeder.. i ,51o6i"o zum ,sdtíkcn ,synkretis-nr :ets, lig.
12 Ct, &ichl;el: iNT. Theot, :148.
8 CL Knopf :i Einf, N, T, ZtT,
'r Cl, Tixeront
I, !9,

- 302
-303_
ÀNTROPOLOGIAPAULINÀ.
;!:;oî,II9,9-Il-l*I,,T"SSll.*i*==11=i"--:E,::.ì;:'=: ::i:::,:-.:a1!:::s:::1::::.:L:ij:;5_-i=F::.î:1i:*::::,1=i:i
-:=___i.:::"_:::--;rjrr::::::_

de agteptat,. clespre. o ínfluín{à a Cregtínís_


"-:1111
:rnulul,n]'"
asupra stoicismuluí, o líteraturà abundentà.'Àa"_
turisegte despre insistenJacu care r'u,r upr*"i-""t""ta-
torií asupra acesteí probleme.

,.,^._P,ti^:atego:.ía _acelora carí au susfinut cà Cregti-


Nu rfe acegtía ne vom ocupa noi aící, ci déh-filo- nÍsrnul este,clependent de stoícism, trebtre ,"t"""i
i"
sofií carí dàdeau severe lec\ti tle virtute lurnii blazate prrmul rànd franeezul Ernest Huuet, Dupà
Havei,
a vremíi aceleia, "a
rluí nostru, Cregtínísmul este
Dintre toate curentele fílosofice carí îgí dísputau ;ín de càt un produs al evo_

,",,î
3îfj"
ii i?,'Ji?i,
tl "Í:;
paguba elementuluí íudaíc., H_avgt dà proporfíi
b
f,randíoase contríbutjeí stoícismurui t" f;t-"íàI"ér."-
'gtínísmuluí, afírmànd cà chintesenfa reliÉiei, noort.n
.nu-i altceva de càt filosofía stoícà,r'
temperat de càt Havet,
nemurire gí celelalte pro_
egtínísmului au fost îmiru_

Paul Wendlan(.s gí Joh, Weiss a constatà o strànsà


:înrudíre între Paulíníém- gi sfoícísm, a""urrfuÀirà
--- .G;"n_
'clen{a celuí díntàí cle celàlalt.
Rudolf Bulhnann5 e4p1ícà asemànarea cle
. exprí_
*are dí'tre sf. Apostol pàvel gí sroícísm
i, d"àr-o"'.",
' BonhiileriEpilctetund das Neue Testameni383-384, L Iì llauet: Le christíanÍsme
2 Senecaa fost ,,1àràlldoíalà cel mai bun clintre filosofíi pe cari í'a et ses ori6lines,ed. 2, parís, 1gZ3 rrrm,,
317i IL, 200, CL Bonhífer 83-84 n.'t.-- """"' I,
2 I)er Stoizismuseíne
des
-aO-r, Christentums, Leipzí(, Ig79, p, 52
^Wurzel
trrnr. CI, Delssner: paulus u, S""n*
J+.'"
3 Die helrenístísch-rórníscrre
Kurtur ín ihrer Bezíehungenzu Judentum
und Clrristentum,2 u.3 AuIL itìttù"", rgizi"tt, u"rr"nnr.. parrlus und Se-
neca 8, 39 n, 2.
{ ln urnràtoarerclucràr-i.r
. Díe chrístricrre Freiheit nach der Verrrúndí-
Éung des Apostels Faurus,^Goí[í"É;;,-iiò;]"ilulus
l)er erste I(orí^therbrief-GóttinÉe:^ und Jesus, Berrín r909;
lgib-l-óor ìJrchristcotur', I Tcit, Góttin-
trfcrr1914. Cf. J)etssnar:pautus i.: S,-é;3b -r;:,
Der st' cier oaulíníschen-predigtund díe
{-ióttingen, 1910, p, 6? urnr, rOe, kynÍsch-stoíscheDiatribe,
Ci. ó;;:r;*;; È, u, S, 43 n, 4o.

394'- 305
-
#i
di
,tl
Ei ANTROPOLOGIA .PAULIN,À,
Dr. GRIGORIET, MARCU tl
Àt
.rrÌ

Apostolului, fà_càndu-ltributar fílosofíeí numíte, Spre. Teza l:ui Zahn a :ridícat.o adevàratà Jurtunà de
deoseb.irede Wínkler, Bultmann :releveazà însà rp"- proteste, Spíritul care ,domnea .în cereurile teologíce
cifícul cufietàrii paulíne fafà de stoicísm, óe la sfàrqítul veacului -trecut, :ií,era complectarrente
nefavorabíl. Afirmafía aceasta ,este valabílà 'io rdeosebi
Radicalí*a1ulluí Havet - dupà cum ne asíguró ,H pentru protestantismul german,
Bonhiiferr - s'4 rà.cit curànd. Cr càt ne apropíem de.
Un deceniu .maí tàrziu, cànd'teza.Zabn începuse
lll
ii
ztfele noaske, $í pe màsurà ce problema-pietínseide-
pendente a T. N, de stoícism a fost.maí cu dínadinsul sà Iíe datà uitàríi - maí cu s€àrnà dín vína,autodrului
aprofundatànconstatàmcà cercetàtorií devin mai mo- eî, care n'a înleles s'o apere fafà de criticii sàí - un
derafi, gi corecteazà,vechile opínií in favorul Creqtí- învàlat olandez, K. Kuiper, discufà întrlun studiu'maí
nismuluí, vast raportul dinfre Epictet gi :moraia cregti:eà,1ajun-
t Ar {i o gregalà însà sà ne închipuim cà toate
gànd la aceleagi concluzii ca -gí Zahrt ,El .a .fost com-
tr
,\ bàtut cu .furíe de compatriotul 'sàu Van den Bergh
cercetàríle cari srau fàcut în aceastà drrec.rieau aiuns. aan Eysinga.z In Germania, -învàfafíi se altuúarà. ia
ia concluzííle,autoriior.pomeni{í, Mul1í dtntre cerc,età.- punctul de vedere reprezentat de van Eysingc: .Epictet
toríí problemeí în chestiuneau susfínuiptocmaipunctul n'a cítít T. N. 9í Cregtínismul nla ínfluínfat stoícísmul.3
de vedere opus, Curenful la :moclà era .insà. pentru o ínfluinfà eontrarà,
Francezul A. Fleury' era de pirere cà Seneca làrà a .maí profesa însà extravagatrtele lui Havet" Dar
gjte iafluí{at penà h fimítà de Cre$finísna.Mai multll rr'au iipsit nici de-aci înaínte inv-atatí carí ne$au cu
Dupà el, filosoful roman trebue sà fi fost cregtin,3 totul sau cel mult admiteau unele .influi:rte perrÍerice
Teodor von .Zahn, în cuvàntarea Iestivà pe care ale stoicísmului asupra Cregtínísmului.
a_finrrt-o in 1894, cu prilejul instalàríí sale cà rector In potríva celor cari susfineau cà terminologia
al .Uníversitàfíi_din Eilangen,a susfinea cà rEpíctet a neotestamentarà în spefà: 'paúliné-,- .ar Íí'fost .in-
citit càrfíle T. N. qí qí-a însugit,din ,e1eanumite idei. f luinfató de filosofia grecó-romahà, Th. llag eli,4 P . Feine5
& religíoase gí oarecarí percepte morale, ,De adevàrul $i A, Bonhiifer 9'au demonstrat tocmaí contrarul"
spuselor sale,.man"ele
& protestant,era deplín convins, EI,
nu urmàrea sà-l proclame cregtin:pe Epíctet, cum amL I Epíctetus ..en.de christelíike .moraal, Verehgen en ,MededeelirÉen der
vànú cà, a làcut Flgury cu Senecà. Oià potrivà ! Era K. Akad. van Wetens.happen, Afd. Letterkunde. 4 Reelcs, 7 Deel; 4asX.rd.rg
1906, Ct Bonh.ífer 45,
perfect_convins cà .Epíótet ,,nia .frostcregfin, deoarece 2 latrlun articol iniítulatr Epictetus en.het Nieuwe Teste.oeat, fir: Mu-
era stoíc aí voia sà moarà stoic",5 eeum, Maaridblad voor Philolo{ie en GeschiedenísflV,.190?,
3 Bonhífer 72, trimite raici la Ed, Nordm: Die antíke :Krmstprosa,
,ìÈ Leipzíg t898, U.;519; UlrÍcb vos, lvlllamowltu,-JttóIlendorl.. GripúlscLes Lese-
.. ,':1'p , &4 , buch I, 2, Berlin 1902,301 i ?aul Barlh: Die Stoa, -2 A. Stutt@t 1908,246,
t S;.t Pall et Siénèque,.Recherches sùr les rappo.rts du philosophe
.-é -t Vortsúatz d. Paulus 28 ; Ip olea, dail'care limba sf ,.Apostbl ?.avel ar f i
:avec'llapÒtre et anr l'infíIbation ',du,ghr-is[íaîiss naissant à travers .!e pa:ea- fost influíafatìi de vre-un poet, fi-losofiau òrator antic trebué.aefatàdincapul
nisme, Paris, 2 fut;ri 1853. Cf. Deissner: p. u, S. 39 r, 6, locului i 74: astàzi .imeni au..maí,.ia .:ln ,eerios.vreo pretínrÉ "ftifliínff, lexicalà
3 Ibary I, 59, Cl Deissner,.,P.l directà a celor lechi, lie Platoa, .fíe ,Demogteoe;,agltpîa;limbii pdíne
u.'tS. 39 :r. g, 6 Stoizismus und Christentum, lnl TLB, 1905, col.?3; Chiar,!r dome-
{ Der Stofter Epíktet und sei.
Verhdttnís zum Chrilentum. 2 A. Er- niíle iorutlíte, ferurlnolo{ia.,stolcÉ dilerà.lde ,ceri.aeotestamentari
angen-Leipzi{ l8*S, Ct, Bonhófer 4,
o Despre opinia 1n chestiune .a Lu BorilúÍer va,lt v'orba nai in.colo.
5 O, c. 3tL

,l '305 - 30?-
d
I

i
I
Dr. GRIGORIET. MARCU
ANTROPOLOGIA
PAULINA,

Unele locurí dín Faptele Apostolilor (18; lZ urm.;


28, 16 urm;) 9í clín Epistolele paulíne
-la (Fí1, 4, 2Z), au
condus pe anumí1i cercetàtori ídeea unuí' coirtact
personal_între Apostolul Neamurílor $i perceptorul luí.
Nero. S'a vorbit de-o prietenie 9i de un s;hímb cle
scrísorí care aÍ fí avut loc între ei doí.'

cu scríerile luí, Pe IànSà aceasta, datà fiínd fatma pe


care o avea Seneca,e cu neputíntà sà nu fi fost amíniít
dírect de sf, Luca sau de Pavel insugi,

1 Die Ber{predigt begriffsgeschichtlich untersucht, Leipzi{ 1905; Cf,


Bonhiifer 87.
t Dré{ an{eblíche or.ieqtalischeEínschlag der Theolo{ie
., rles Aposteis
lraulus, NI{Z;.1909, H.3 u, 4, CÍ.,Bonhiifer 85 n, 1,
3 pespte.ol>íniileacestorava mal fi vorba,
a Einf. N. T. 348,
5 L'ídéal ,.religíeux e|c. 264_2801 Excursus Dr
Saíít paul et Marc
A rrrèle, L C f, D cl ss ner.' P aul us
u. S enec a 8-9 gÍ notel e res pec ti v e.
2 p'2,
308
-
309
ANTROPOLOGIAPAI.ILIN.A.
i ..l+

Cat de ;imp_erfectà, cat de confuzà .qi de lipsítà de


dinamism .,esteideea de Dumnezeu în.stsicísm se vede

Hr
Ì
c
E
=
$i
E
Xyú p,aulilrrà, care ràsunà atàt de Írecvent ío scriptu-
ríle Apostolului, ,stoícísmul n'o crrnoa$te,

r Mai pe laa:g
la Bonhófgr 115 urm. L Cî.. Deíssner,. Paulus u, Seneca
z p . lt7, 3Bi Bonhófeq L54 u-
2 p.279'

!* 310
- - 311-
..,221
e,. Àtttu !)srlrriúTi*! tra,ti_:ri_ffi flf &ridi€t4{.ti4i}:I,Í

tri
#
'#-

|tr'{È/tl1Y
,"','''",l;';1tg,;'4ì.;;(
7,46rrt ; 3i; , i' i' : ' , . . "\ . ' ' ' - ' ' ^' - . * - . . . - * - 4! W Y # ! ! # Í l#;ril
.
't11.'
I

sií"fÈísiruo rtssluefle{r :orí c0.tn€-atnosteni,.


conceptie,
Opusui ,eí î1sà,',-da,Fentr:u sf. Apostol pavel vía{a nu.,
înceteazó'nící odatà sà nu mai ai6à înfeles, Durnnezeu
poattà. d,e {rije ca încercàrile sau íspítele carí se abat: ,
asupra cregtinuluí paulín sà nu íntreacà puterea lui- deosebírí1orsociale însemneazà curÍrarea protestefor-
.
ele reziste,ntà,;.pe care El, i-o dà gí í-o aulmenteazà,. : pe carí Ie ridícà un. om în potriva altuía, însemneazà
t-o sporegte ori'cle càte ori trebue, cu harul Sàu (cf, I. tetezarea cu ràdàcinà cu tot a unuia díntre cele maí

bucurie via{a aceasta,,, t


ràfuegtespre tot lucrul. .
i, neîncefat, crestínul,
doreascà dupl isbà-.
lotugí, nu schí{eazà
e aceasfàísbàvíre, càci
bucuriile netrecà.toare,
licà aceastà, dorínfà ?'
se va stríca (de altrlt, de.
'nostru
nroarte, m zice ,rde y9ry strica") sàlagul pà, {reuiazó. 9i-1 índíspune, Dín cele maí vechí tímpurí -
màntesc, avem zidire de la Dumnezeu, casà vecínicÉ,9i lucru aproape de ne'n{eles pentru noi cregtíníí -- rníla
Cor, 5, 1), vorn vielui: {ígureazà. în cataloagele de vicii ale stoicismului, Firà

cvàrat în trupul acestar


l admíte sinuciderea.
gtíe nímíc: despr,eun
nu-í constiu cle-o ne-. ::
traSà cu'atàta putere
rutat în ímperíul ei,o
oí încheíerir,
. Am spus cà':morala stoicà se dístínSeprínfr'o se-
verilate care impune, Stoícul e omul cùe preclícà în-
1 Das Llauplproblerl der Sozialethik etc, 158,
I Ci Dpíssner,::P:aulus
u. Senec*.42 n,.26, 2 CÍ, Detssner:Das Idealbilclcles stoíschenWeisen 4,
z CÍ, Borlthfer 174-176, ' . 3 Conrp, Greeuen158-159 qi Deíssner,.Idealbílddes st. W, 13-lL

- 312 -.i
313
Ne oprim aicí, Conc

I N C H EI ER E
.ceea:ce i se,cuvin T"?HHT"'rllt;;.T#i:
tire, sàvàrsità cu ",,,"i,""',:Ìiu,flmenestí,
.sta!el9-;;i;;i
pe care avea sà-I deschídà -omenirii càfre cerul Nu vom reoeta aici ceea ce Be rroate citi în su-
.qí Paulínísmul, ct"9ii"i"À"1Jii"*l marul lucràríi s? níci nu ne vom lósa íspítifi de o
pildà prea des îmbíatà de atà.{ia cqcetàtorí cari para-
Parafrazànd o càntare bísericeasc {razeazó, in acest compartíment ídeíle e{puse in ín-
qi de tàlc, putem. s_punecà'n weme à, prin
frea de duh 'troducere.
j n'zàrii lumií t"-1"a,-pri"' ce stoicism
''1 Lumína,
1'mií
ó;;$;;il;"'*rTii*_" Ne-am dat seama, dírl capul locu1ui, de fireutitile
,gi ràspunilerile împreunate cu studierea unei probleme
de dímensiunile gi maí ales de ímportanfa covàrgítoare
,a AnfropoloÉíei paulíne. $í am nlzluif sà lebímímpe
toate pà.2índu-ne de prímejclia de a tràda prín exage-
ràri sau :de a minimali'a prin vinovate' scàpàri din
-
wed.ere gàndirea osebit de 'bogatà 9i de uuan{atà a
Apostolului neamurilor, Sau - cum rre-a Ínvàtat în
toatí bunóvremea ílusfrul'nostflr profesor de Testa-
menhrl Nou de la Facultatea'de Teologie dtn C*tnfufi|
.Pàrintele .Dr. Vasíle Gheoighiu - :r.e-?rn sílít sà. ni-
&
F
_a merím pururea Sànóul Apostoluluí care a ostenít ca
6
fl
nimení altul ca sà ne ajtte sà-1 infelefiem pe.Hrístos
.apa Cirm' trebue gí sà-l urmàm a+a cum Du*qezeu
.agteaptà.,de la noí,
ts E síngura cale care'te feregte de útàicr:í.
O istoríe complectà a întànlr,l:''u Paulinismului
:asupra,gàndirii cregtíne de dupà veactl apostolíc, ar
j
trebui sà 'arate - cu re$ret - c1l de 'ma'.e a fost
iillra patdúate pa-
'alaiul ràtàc;rríIor car.i tsrrend.icau
'u1ínà 'fost
I 9í càt de 1pàgub-itoare au rl;r'eTttlle 1or pentru
sporul iqpàràfieí Iuí Dumn ezeu înltrme. Ltrytele ,i.deo-
lo{ice *st4rqitei,óe ;,éle, au sfàrqit prín a airurr.-*,s'a,odatà.
vina ivíiíi ,lor în spinàrea Aposúolului, prln a,l Îace
,) 314 -
BT 315

'j
I t:ú .1
it{ - " 4 i 4.1 1 1 :- 1 !:ti :''j 1 r - í!1 i 4 , t'r ': |,t,i ' - : D , !, t. l
g
a
'A
u
:It

INCHEIERE

dftect responsabíl de ele , Maltratat de erezrarhi. gi adeseori ohíar de teo-


celebta dísputà de la încep 1oÉí, cu o învergunare care amíntegte prisoanele iu-
lenfele antipaulíne 'ale luj 'datzante, sf, Apostol Pavel a fost totug înleles gi urmat
nou - A, Rosenberg; car a$a cum el însuq a vrut, de Biseríca cea oarecànd una,
I
.9í apoí de urmaga ei legiuítà dín lìà,sàrit, Eva Aleith,
6iarea: ,,Laoparte cu Pavel
,t
intr'un studiu care ntare altà scódere cle càt aceeade
a fí prea colorat dín punct de veclere confesíonal,re-
cttnoagte - în urma unor eetcetirí sàr$uincíoase -
I
r:à,nicí predestinafia gi nicí concepfía luteranà despre
I rnàntuirea sola fide n'au fost cunoscute în Biseríca
pe care i-au conferít_o{àrà. veche gí deci n'au fost atribuite níci cànd siàntuluí
rspe{ií convertí{í din Corint Apostol Pavel. In schimb, faptele bune sunt rnàrturi-
d,eiut
casàsurpeereziite con* síte dearàndul ca urmele vàzute ale unei dispozi\.iî vrr-
A1;"ólt"î,T"r,"c1ili?r tuoase, ale unuí caracter emínamente cregtin,t Iar ma-
P.omelnícul celor ce nu rele protestant Adoif Deissmannaclmítebucttros, într'una
dín actual ar nota la . dín cele maí bune lucràri ale sale,' cà în Rà,sàrit a
volutie relígioasà, plinà d îost înfeles maí întàí sf. Apostol Pavel în ceea ce ate
fostului càlu$àr roman Mar el maí viu gi maí esenlial: via{a în Hristos. Cunoscuta
secvenfelor lui, doctrínare carte a luí Nicolae Cabasílas, flepiu'{sèvXprord;(toiseste
,'maí face. I)ar a stàrnít gi :nàrturia invocatà chíar de eL
níte din fericíie tocmaí dí
Ràsàrítul s'a ferít totdeauna cle gregala de a pà-
lor este dírect proporfíon
trtrnde fàndírea Apostoluluí nesocotind omul caÍe a
càgtíSat în vr,emuríÈ àaí
odrà,slít-o; sf, Apostol Pavel - ca qi Màntuitorul Hri-
danez Soeren !(íetkegaarcJ, pe care cond.eíul încàircat
r al pariitelui b, sierritoa" îl proclamà stos --- 9í-a pílcluit propovàduirea cu propría sa via[à,
de preqtisíu Aceastà, statornicà ílustrare a îndemnului rostit cu
àl reologíei în :mísíuneaeí esentíalàsír
,,restaurator, dapta - gí fapta premergea vorbeí - l-a rídícat nnaí
fireascà,-
de.màrturísítoàre
u o.l""ai"iui t*it, ;i;óú;
gàndit".3 ?resus de tofi în{elepfii lumii acesteía, Càcí dacà vor-
"" bele elocvente gí sincere mígcà, apoí exemplele con-
crete sunt acelea carí cuceresc irezistibíL ,,Calea eare
duce la teologul Pavel trece peste omul Pavel, Inaíntea

i l rl l rl ce po v eri l e 5i s à fac à v i afa ugoarà; i n ac es te c ondíN íí s e dàs es b fàrE în-


doíalà amici carí sà aiute, A.devàrata reformà impune totdeauna poveri gi
l ace víata { rea".
1 Paul us v ers ti ndni s ín der al l en Kftche 2-4, 25. 36. 121.
2 Paulus, ed, II, 122-123
9i n, f.

317
316
INCHETERE.

*
dogme a fost martorul viu al Iuí Hristos in lume,,,'

Darà ,nu o'sumà hotórîtà de zTle cere de la aoí


Pavel, cí prelacerea între$eí noastrc vieli' Noí însó'
ne întoarcem la prihana de dínaínte, qi dupà tíne'
relea càqtíSatàprin har ne pre$àtim troí înqíne, Prh
naturà. qí supra-naturà e desàvàrqitó., iar acordul dintre pàcate, bàtrànefea de dínaínte,'
vorbà 9í fapia ireprogabíl.
Sfintií Parinli - .'ìi mai cu osebire sf, Ioan FIrí-

goare, o prospefíme gí o claritate cuceritoare, Nimeni


nu l-a inleles pe sf. Apostol Pavel ca ei, Sàracele
opintiri ale ieologílor moderni nu isbutesc totdeauna
sl
.ryargà coaja sofiei_pauline, Sfíntii Pàrinfí :rimeresc
statornic mio,tfl eL. Omagiul ce-l aducem' tàlcuirilor
lor e obligatoriu i nu ne oÉlige Bíserica, cí valoareu lot,

. S'a.spus - qi cu drept cuvànt - cà Antropologia


este problerra cea rrraí arLàtoare a ceasuluí deàcuú.,

1 Joh. Schneider..,Die Passionsmystik


d, ?aulus 1,
2 Althms: Padus u. Luther úber
den Menscbea VJ. r Sf, foan Hrlsoslom: Com. la'Rom. 6' 4.

- 318 ,-
- "319 -
, Rporsrnùr.
TEXTELoR
nisuce "ffi',
iil],!

rat. P,id.
Luca
L9, 4 240,
REersTRuL
rÉxfnroRBtBLrcE 5,3?u
15, L2 n
t0B
108
19, 5
21,29
236
t93
F oc e r e t_8,10 19T 22, 3 4L 193
t'uú,
Pud. 22, 20 108 22, 76 234
2,7 54 31,1 22, 26 108 24, L6' 269
2, 76u 200 24, 45 50 28, 16 s09
14Bi153 36,2 ; 168
?,24 , 72 53, 2 rr
an 113 1(rB Io rn
ln t I
30 1C0,4 , 168
l l omntrí
3, 2u 148 1, 3 t9 28 1, I 4r LrZ 221
3,6 15f Ifclesiost
L,9 152 1' 3 7t t3B LB1
3, 75 134 10t 20 l, 72 t1 288 1' 5 226
i, '17**1.9 182
ffo
1, 14 VI 1,7. I 112
3, 19 t48 , Isnín 3,3
'12,3,' 239 l,g 62 63 65 87
,7 198 3,6 2BB L, 1,(t 1.13
1) 71, 4 59
. Ht .
198 3, 16 288 I, 11 230
L3, 16 52; 5 1,67
198 3, 17. T9 152 1, tB 32 Lrg 3lI
15, 5--6 198 199. 59,7 i68
65, I7'. , 6, 14 152 |, 18-32 L62-164
18, 1g 198 fB3 8, 33 201, l, 20 26 27 50
22, tB_79 tgg' 199 B, 45 154
Ezecbíel l, 2l 45 t71
26,t4 i, ',: 198 ;r' 9, 39 152 l, 24 4s 77 96
3',t.,27 . 71 36, 2o u 10,36 152 an
1.67 1,25 LT
LeviTic ll,27 152 I, 28 51 :.
I.fel, Solomon 12, 46 t52 L, 37 313,
r 7 , 1 2. 15 . t4, 23_31 73,34 108 L, 32 L7l
77, 74 164 30r
. 282 L5, 13 189 2, 1 r66:
2 3 ,2 9 , a r7, 21, VI 2,2 32
IÍsus .Sírah
Deirteronom 2,5 45
24, 23-25 191 F'Ap. 2A
u, t 55
21, 23 ., 207 25, 24 151 2, 73 200
L, 24 46
?1' 1? " 1643oI 5,6 t0B 2, 74 34 35 113 163
dt t zo ". . 2 02 207
M at eí u
B, 1, 3 160 2, L5 45 47 48 LI3 .
JUI-
3'9 201 9'4 239 2, l7 It3,L67
III lteSi 5, 17 9, lB 234 2, 78 35:
286
79, t4 56 9, 17 108 ro, 2g t 190 2,20; . 3s 201 270" ,
28; 19 1r4 :240 14, L5 20--22 2,25u 166| 168'20A
Ps a. lm i 15, 5 u. 190u 2,29a 43 45 70712,5r
M a r cu 15, B 46 3,7u , 34 35 165 t67
5, 70, . 1681 L6, 15 24r 169 170
10, J 1 ,2 7 10u
' i99 2, 22 l0 B 16, 30-33 24r 3,4,5 19 32
14, 1 tr . 113 168 17, 24 tr 20-23 L4r 146 3,9u 35 113 168
16, 16 240 18, 12 tt 309 3, 20 /J

JZtl
321
REGISTIIULTEXTELORBII]LICI]
t. Pa{ r I'oú,
7, 5 - ,:,',264 ,, 15,-lu, 138 224 Pa{. Pag.
7, 22 , .:257 ' '.15, 11 287 5,4u , 19 275 7, 73 65
7, 26 r,,r.,18 ,' ., ,' 15r 74 224 3 'c 255 1,74 179 287
7, 31 75, 20 140 5,7 274 t, 16 t9 75
7, 34 ":,I40
.637779 ' 15, 2I tr 132 t37 140 145 5, 10 49 78 tt 7, L7 269
7, 37 t' 45 15, 28 25 5, 11 49
8,6 28u 2'2 287
' 15, 35 u 84 5, t2 43 2'B 136
8,7 , '48 :.' ' , 15, 3g 5, t4 135
8, 10,. ,48
ill
2,9 287
:, 15, 39 t8 69 77 5, 15 31 73 225 229
gt 12 .48 2, 76
15,'40 II 5, 16 287
8,13 .69 2, 17 250
15, 42 262 5, 77 29 t05u 238 2, 19
9,9 .18 31
15, 44 70 77 5, lB 187
9,20u , 305 2,20 226 230 251
15, 45 u 30 54 70 99 132 5, 19 187 221 2, 2t 203
9,24u . 259 t34 138u 145275 5, 2L 154u 187 207 3'1 203
9, 27 . 262 15, 46 70 139 153
', 263 6,7 221 3'3 203
70, 12 tr 15, 50 75 78 6, 7L 43 4.5 3,6 21,5
10, 13 . 312 16, 13 232 263 269 6, 14 263 3,7 201
10, 16,u' . 83 252 262 16, 1g 68 6, t6 81 263 3'8 35
10, 18 . 254 16, 23 65 6,18 254 3, 10 202
10, 25 u .48 7' 1 63 72 3, 13 207 220
lo, 27 . 2;63 II Cor, 7,3 45 3, 16 202
J0, 31 7,5 72u 3, 2l 202
'lo, 32 100
4s 255 7t 13 68 3, 22 225
71,3,.
55 B'9 138 3, 24 196 209
77, 7
B, 14 140 3, 26 tr 205 225 2s4
ll, g 42 45
1.7,24 u 268 917 45 3, 27 236 238
264 10,5 226 3, 28 33 24s 252
12, t2 u
68 72u 10, 10 72 3, 29 254
12, 73
40 45 69 ;r 11, 3 t45 t47 tsl 4'L 268
72, t5 Àa
203 22r 11, 13u 264 268
12, 22 4d
12, 27 203 12,2u 52 138
13i 1 22r 12, 15 55 415 220 254
204 12, 20 t64 4,6 4s 254
13",4u.
13,trr 44 13,5 232 4,7 254
251 257 13, 9 270 a 4, 10 77
13,;12
264 13, 11 267 270 4, t3 72
13,"13
t40 t78 73, t4 65 250 4, 23 n1
TI
14, I
44 5,t 220
74, 14 tt 72 5,6u
14, 22 GaL 77 28s
. 225 4, II t9 72 5, 13 220
14, 32 . :'6 4 '4 :,,'i è 37 103 lr I r9 5, Lgu 70 164 t79
14 37 t
, 98
- , , , i- r72 2'15 312 L,4 r40 tB7 5, 22 265 tr
.t'
l, tL tt L9 5, 25 266
- i74
325
"1
I
1
i
= Dr, GRIGORIET, MARCU
REGISTRUL TEXTELORBIBLICIi

P"{.
Psg. P ae. l'ol'.
6, 1 67 98 tal 248 c , 1I U
6, 13 270 2, t2u . 263 2, LI 78 241 25t
7L 4, 72 83 7|',
6, t5 2, 13 .96 2, L3
t05u 238 ZBS 4, l3u 253 269 207
6, 16 2, 75 , 178 263 2, t4
254 4 14r 250 .2, 17 80
6, 17 2, L6 . 221
77 4, 77 51 66 11.9164 2, l8 5i
6, 18 2, l9u .57
65 4, 22 105u . 263 2, 19 78 83
41"
2, 2l
66 122 2, 30 .56 3,3 6 3L 274
Ef es e n i 4, 24 105u 3,5u. 122 1& 179
3,5 193
1, 3 u 4,25u 122 164 3,9u, 105u 238
185 4, 27 3,6 t60 193
1,4 2A 264 3'8 t6L 3, !7 205
4, 30 251 262 3, L2 266
66 210 254 3,9 234
---5,3u .. 164 179 3, 15 45 83
I' O o,ta
3, 10u 273
1, B 217 f,r b 256 5,13u 259 3, 16 221
q9
lq
186 vt v 179 3, 15 272 3, l7 257
i ,1 0 26 185 2î1 5,9 265 u 3, t7 262 3, 22 45 75
t, 1 2 20 5, Ll 179 5, 18 268 3, 23 55 257
I l?
221 v 251 ZS5 5, 24 248 3, 2L 78 80 4,8 42 45
I la
66 5, -25 250 252 4,7 45 4, 7? 272
L, 20 2LT 5, %u 72 8L 262 4,8 265 4, 18 45 65
1 )1 5, 30 4, 23 65
r40 ztt 248 83 I Tes.
t, 22 ztt 247 5, 31 72
1)A 6,5 45 75 Cologesí L'7 '42
83 247
))
ul 140 179
6,6 56
L,4 22s 1, 8 22r
2,5u ,
- 6,10u 265 2,8 56
217 6, 12 75 1' 5 221 2, I0 20
2, g-10 , 23tu 256 r ,9 122 271 u
6, 17 222 2, L3 221
2
zt
1 1
L t
71 169 206 6, 20 2î2
t, lt 27t
2, t7 42 4s
2, 12 178 180 L, 13 187
6'D 45 2, 1g 264
2, 13 206 I, 14 220
2, 14
6,U 65 4, 13 178
t23 L, t5 27u 4, t5 221
út 15 105u Filipeni L, L6 19 28 179 265
2, 16 5' 5u,
83 L,t7u 28 187 ,
2, 19 1,7 45 5,9
247 1,18 83 247 rt 51 23 57 63 77 8b-92
2,20u 3077u 7, 20
Jrl
248
66
't,'1i
:#: 251 275 L, 22
205 220
80 82 206
5, 28 6s
3, t6 t, 22 77 275 t, 23 27 29
37 66 u 103 1, 23 II Tes,
3, 1g 271 275 L, 24 83 246
3, 79 7, 27 56 252 I,26u 245 1' 8 . 226
'l
189 267 2,7 t
4,2 250 2'1 72 2'3 .79 i
266 2,2 57
4"
252 2,2 42'45 2,8 ,59 I
2,5u, I87 u 2t0 u 2,5 72 2, 17 ,45
atI
83 252 2,7
4,5 138 2,9 82 3'I . ?2t
252 2,9 20s 2, 70 272 3, 18, .65
326
- 327
Dr. GRIGORIET. MARCU BJBLIGT''i' 1.'1r'
iREGISTRUL'TEXTELOR "i

P oú. Ps f' I PùÉ' i lle' t


I Tím' 1
; : 3 , : 8 . : , . . 289
3,5 45 13,3 77
3, L5 225' l3t Ll 76 'J 288, ,
' 3 , ' , 9 ' : ' . ' . . ,A
7,5 45 48 ' ''1'' ,
, 3 , 1 o , , , ,,,
l j 9..: i i { r:,:.
3, L7 t9'270 65
i 1b9'288 -
l, 9rt , 164 L3t 25
7, t4 225 4,6u. 273 ', . . '3i L6"1,
I, lc 152 4, 22 65 Iacob , . 3i 18 , 299'
, . ' 5, 4. ' . 289; ,
l, 76 31 1,18 289 . 2u8"
l, 19 48 Tít 5, tl-rz
2, t4-26 289
2,3u, 187 1, 15 48 5L 2, 19 228
2,4 52 Iuda ,it t:

2, l0 32
2,5 187 2, 12 178 I Pettu í,5 . loo 291
2, Lz 145 1.47 5,3u. 204
2, 13 147 3,4 241. L,3 291 Àpocallpsa
2, L4 t45 147 157 3,5 235 u 239 241 1,10u 291
2, 75 232 254 t, 23 239 29r t r iE I ..28
3,2u, 266 3, 15 65 2,24 29t 1, 17 . 28.
?7 264 3'4 37 291 ' ''2, t7 .. , fo8
5,9 266 Fllímon ' , .3 ; ' 7 2 . 108
3,9
3, 15
48
247 252 164 76
II Petru
3, 15-16 290
3,,14
5' .9
.28
. 108 j
4,7t, 275 25 65 13, 18 .50
4,9 5L L4,3 . \ , 108
40 222 Evreí I Ioun 50
^t . L 7 ,9
4, L0 32
L,2 . 28 210 2,2 288 21,1.2, 5 108 239
4, t z 257
1,3 , 222 2,29 288 2 1 ,6 28
5, 15 264
1, 10 .28 3,4 289 22,',1,3 28
6,3 , 222 ,45
5, 12
6,5 5l 3, 15 .45
6,7 180 . 221
4,2
6, LL 19 266 4, 12 . 86 92,
6, 79 140 . 187
5,9ru,
6, 2L 65 5,13u . 270. ìl
li l l
6,5 . 140
lf Tím. 9, 10 .72 1l
lrl 31 9, tl ,27
1,3 48 r93 9, 13 ,72
1,10 30u 9, 14 . 256
l, 73 225 9, 22 . 209
2,7 52 10,22 ; .45
2, 7L 222 tL, 7 , 232
2,22 45 266 It,3 . 222
2,25u 264 tt, 6 , 223
3, 2'-;6 164 t2, I ; . ?L
: 328 - 3 2 9 '-
_Dr. Gl{IGOIìili T. MARCU REGIS'I'RUI-TEXTEI,ORI]II]LICIJ
%

l,ag, I'r g. l'u tl,


I ' rÍ .
6, 1 67 98 101 248 4, llu
6, 13 al
270 2, 12u 263 2' Lr 78 24r 251
II 4, 12 83 2, L3 96 2, 13 7L
6, 15 105u 238 285 4,13u 253 269 207
6, 16 2, 75 tIB 263 2, L4
254 4, 75 tt 250 2, 16 221 2, l7 80
6, 17 II 4, 17 51 66 11,9t64 E4
2, 78 51
2, 19u JT
6, 18 65 4, 22 105u 78 83
2, 2l 263 2, lg
4, 23 66 122 2, 30 56 :3, 3 6 3L 274
Efesení 4, 24 105tr 3,5 193 3,5u, t22 t64 179
4,25u 122 164 3,6 , , 160 193 3,9u. 105u 238
1, 3 tr 185 4, 27 264 3, lL 205
1,4 20 3,8 161
4, 30 ZsI 262 3,9 234 3, 12 266
66 2r0 254 45 83
7,6 217 5,3u 164 179 3,10u 273 3, 15
1,9 5,5 256 5,13u 259 3, 16 22l
217 257
to 186 5,9 179 3,15 272 3, 17
7, 10 5,9 265 u 3, 17 262 3, 22 45 75
26 185 2',t1 55 257
1 1) 20 5, lL t79 5, 78 268 3, 23
4'8 42 45
1, 13 221 u 251 255 5, 24 248 3, 2r 78 80
l, 19 5,25 2s0 252 4'7 4s 4, 12 272
66 45 65
7, 20 5,28u 72 81 262 4,8 265 4, 18
2LL
1, 2l t40 211 248 5, 30 83 4, 23 6s
5, 31 '12 I Tes.
1,22 , zIt 247
1,23 6,5 45 75 Coloseui 42
83 247 Lt I

2,2 140 r79


6,6 s6 1'4 225 l' 8 221
6,10u 265 2,8 56
2,5u 217 1'5 221
6, 12 75 2, l0 20
2, g-lo 231u 256 t,9 122 271u
6 , r7 222 2, t5 221
2, 7I 71 169 206 6,20 2t2
l,1l 271 42 45
2, L7
2, 12 178 180 6,22 45 1, 13 TB7 2, 18 264
2, 73 206 6, 24 65
I, L4 220 4, 13 178
2, 14 123 L, 75 ?7 tr 4, 15 221
2, 75 105u Filípení L, 16 t9 28 5,5u, t79 265
2, 76 83 7,77u 28 ,5,9
L,7 45 187
2, l<) 247 1, 18 85 247u
1,20 3077u 5, 23 , 51 63 77 86-92
2,20u 248 1, 20 205 220 5, 2g .65
r, 2l . î*. 251 275 !, 22 80 82 206
3,7 66 t, 22 77 275 l, 23 27 29
3, 76 37 66u 103 II Tes,
3, 1g 1, 23 275 7, 24 83 246
271 7, 27
3, L9 189 267 56 252 1,26u 245 1, 8 , 226
2, 1 2s0 a4
L 72 2'3 ,T9
4,2 266 2,2 57
Ér

4'3 2'2 42 45 218 .59


252 2,5u,
4 ,4
, 187 u 2t0 u 2,5 72 2, "17 .45
83 252 2,7 138 ?.q . 82
4 ,5 3, 1 . 221,
252 2,8 205
- .t
2, 10 272 3, 1g .65
326 _ 327
-
NUMDLOR
ITEGIS'TRUL

'Sf.
Dausch lJ. xxvil Foerster 125 ll9
Davey XXXVII Fotle'Patríarhul 174
l)eissmann XVI XVII XXV XXIX Freundorfer XXXIII 145 .147
XXK XXXII 232 251,297298 150.-153 t55 156
REGISTRULNUMELOR DeíssnerI(. XIX XX'XXXIXXXII Fríclríchsen KXXVII
l7z 176 304 305 308 309 Fuchs XKXV
ilbel XVI 98Bornemann XXIV 86 8tJ 311-313
Gamallel 280 2Bl
Aklba 280
Bornkamrn XXXVI 185 DelitzschF. XXVIII 92 282
Gheorfhiu ,,'XVl XVll XXI XXII
Aeschimann XXXVIIIBousset W. XIX XX Dellin{ 270
xxxvl t0 25 41 47 55 56
Aieífh XXXVII 317 Dey Jos. 239
Bouvet XXXVII 268 269 276 81 91 1LL tL7 118 13s 136
Allo XXIII 26 93 98 101 109 DíbelíusM. XXIV ó7
Bovon J. XXVI 139 151 168 181 189 r99
133 137 139 Dlonísíe Areop. 239
Brandt W. XXXIV 209 2t4 216 23t 243 282
Althaus XX XXX XXXVII- 173 Djukanovici XXXVII 2t7 220
Brassac 194 252 315
Anríot XXVII 13 33 96 101 133 225 226 232---235 248
Braun IJ, XXXIV Glocge XXXIV
149 t50 165 177 186 202 Brúchner .!1, XXVIII Dobschúiz XVI XVll XVIII XKIV Gloel lWlf tss
203 205 208 209 236 237 XXVIII XXXI 10 87 91 Godet XVI XXII 118
Bruder XV 18 50 54 6q 76 lo8
240 241 246 254 I)óderleln 108 Goguel XXXVIs
Bucevschi XXXVI
Atanasie (sf.) 10 90 1?
Búchsel XX XXVI 59 138 147 Ebelinf XV Goosens
t56 232 287 288 303 Ellweín XXXV Grafe XXIX
Bachrnann 101 Greeven XXXVI 304 308 313
Bultrnann XVIII XIX X.XVII I!pictet 1 7 6 3 0 43 0 6 - 3 r 1 3 1 3
Barth I(. XXll 170
XXVIII Grundmann 284
XXXit XXXIV 122 305 306 Ernesti
Barth P. 307 Gschwínd XXXI
Espinc. XXXVIII
Bartmann XVII 251 287
Ewald XXIII 121 Gunkel XX XXV XXIX302
Bauer W. XV Cadíer XXXVlII Guntermann KXXV
227
Eysínfa 307
Baum5farten XX Calvin Gutbrod XXXVI t2 14 18-20
Baur F. Chr. XVI XVIII 290 CassíanAthirn 250 Fascher XXKII XKXIV 26 27 30 31 35 40-42 44
Behm J. XX 108 283 Clcero 303 Iìeíne XVll XXVI XXX XXXIII 47 51 53-56 60-63 66 71
Bengel XX ClernenC. XVll XVIII XXt 299 17 2l ,150t54 t55 1s7 233 73-79 88 90 283 295
Benoít XXXVII 302 307
IScnz XXXI Colan N. XXIV Iìe'ner XXXIV Hahn XXXVII
Bertrarn G. XXXilI Colon XXXVi FestuSière XX 9 89 91 308 311 Hàrlng XXIX
BertrarnsH. XXXI58-64 66-68 Cornely XXII Feuerbach 2 3 Harnack XXXIXXXII
87 88 Crainic N, XXXVIII Filon 40 51 280 292-295 l{auck Fr. XX
Beyer H. \f. XX Cremer Ernst XXX xxxI272 316 Filson Floyd XXXV, I{aupt xxlt't 120 L2'l
Beyschla{ lf, XXVI Crerner-Kógel 27 Flaviu losif 40 Irlaussleíter XVII
Bonhófer XX 37 304-3Lz Cumont F. xlx 296 Fleury 306 Havet 305307

I 330 3s1

:'if
..".-.,-*-....n."-rila*.*s
I

Dr, GRIGORIEl'. MARCU


:

Ifeiler XXXII I(oehler XX Menoud XXXVII Pott XXXIT


Helnricí 502 308 Koehnlein XXXVII Mersclr XXVII 1.24 Prat XVII XXVII 37 46 53 58
Heínzehnann XX Koester XXXIII 252 Meyer A. XXVII 59 61 76 90 trl 132 133
Fleítmúller XX XXX 234 296 KólbinS XXVII Meyer G, W. XXVII 138 146-149 r5l 1,54 160
I{errnann XXiX Kraemer R. XXXI Míchaells !f. XXXUI 161 163 164 166 1,70 172
HoffrnannA, XXX I(rúSer G, XXXV Michel O, XXXIV XXXVT 173 176 185 1,92 196 202
I{olt 300 303 Kuirn 302 jVlihàlcescu XXXV 83 235 240 204 208 216 223 224 226-
Flollmann XX Kulper 307 Mlttels 256 228 23Q 232 233 266 2&r
Holsten XXVII XXIX 152 153 Ktimmel XXXIV 62 87
155 Momrnsen XXX Prelsker XXXIII XXXIV XXXVI
I(uss XNVI 132 143 226 264 XXXII XXXVII 266
lJoltzmann I{, J. XXV XXVI Monsc
54 157 234 302 Montefiore XX 280 Preuschen XV XXX
Lafaye 109 Múlter J. XIX Puech XXXfII
Iloltzrnann O. XX 8Z
Holzner LagrangeM, J, XXII Xxllt XXV Mtiller Ií XXVI Purdy XXXV
XVm'
I{osl<yns XXXVII xxxu 33 109 147 1512Bs Mundle XXXII 235
Ilrísostom (sf.) XXI XXI XXIV Leenhardt XXXVIII Musoniuslì.ufus 304 308 Rahlfs . XV
r0 25 136 139 t4L 142 144 Lemonnyer XXVI ReítzensteínXIX XX 133 298-
206 225 257 235 243 256 Líetzmann XIX XXI XXIII 97 F{iigeli xvl 299 307 503
26t 3LB 3t9 100 101 109 137 t47 154 Neander XVIil lì.enan XVll 316
Iluby XVIII 292 296 Zsl 176 209 285 290 Nestle xv 97 259 l{endtorf XX
LÍpsius ll7 Nikel J, 292 lleuss XXVI
Jacoby XXX Lohmeyer IXXIV XXVI XXKII Nord'en E, 302 307 Rienecker XVI
Jacquier XVI XX XXI 23 Lúdemann XXIX 11 13 L7 40 Nósgen 308 Rítschl A. XXIX 12
Jeremlas XX 103 l3Z 133 t3g 55 7t 79 r53 ir
Il.itschl O. XXXI
284 300 Lueken XX gz Oepke XX XXXII 87 92 269 3ut2 Il.ohr XXV:20ó
Jmschoof XXXVI Luther ZZ7 316 Olariu XXlt 2ó 109 lL7-Ll9 lloux , .XXXWU
Jíilícher XX XXVIII
285 Roven(a XXIV XXXV XXXVII
Juncker XXX Lz 153 155 152
frlaier F. ì(/. XVIII Orphal XXXVI 119 120 1,23 208 217 224
E{aftan XXV Marcu T. Gr. Xvllt XXV Ott XXXI 225 232 2s6
I{ant 2 3 XXX'/III Ovi<lir.r 176 296
I(arncr XXXVI Marcus'_Aulelíus 304 308 $abatler A. XVI t5î
KierkeSaard 3l B Martíndale 296 Faret XXVIII Sasse' 140 177
I(íetzíS XVIII nfar$órcou).os XXII XXn 90 109 Pedersen XXXVII Schaeder ]i., )íXffi
KIITEIG. XV XX XXVIIi.1314 1r9 285 Pfleirlerer XXVI :
L2 79 155 302 Schaeder I{. ,H, 300 302 3S3
280 298 301 302 Meinertz XXIV XXV BZ 249 Pieper XVII SchaeferA. XXIII'?1 '116
Knabenbauer XXi XXIV 87 252 255 256 271 289 Polrlenz XXXI Schauf XXXÍI 40 69 7l 73 Tg
I(nopI XVI XX 303 308 Menandru 46 PopcrvicíuN. L 83 80 81 83 102
332 s33
lt
I --
1 r : ú* j _ b.,cniéonrrt, l,ianctj
='-:: :: =- - _ - =- _ _
REGISTIìUL
NUMfiLÓR
,i Schettler XXX Staab
Schlatter XIX XXW XXIX tz XXI
, Stade WCNdtIJ, FI, XX XXVIII XXIX Wínkler 305 306
Schlter XtX XXXfV-sói XXV
Staffelbach XXXV 12 86 88 156 Wlnstanle'y, , 58
, i Schmauch XXXVI I')fobbe
Stiilrlin rct 284 Wernlc XVIII XXX 58 , XXXVI
SchrnidfH. I
' Stàníloae XXXVIII ZtB 3t6 \fletter Gillís l7ohlenberg 119
Schmtdt K. L. XXXIII XXXVII 'V/ilken XXXI
Steffen XXX Vrecle , XVII XXV 153 316
XXXVIII XIX
Stelnmann XXI XXIII 87 t}g
, Schmídt P. 87 2g3 Vflllamowifz-M6llendorf 307 Zahn,Ad. ,
141 194 202 207 285 XXIX
I . SchmítzO. lfíndísch XX XXI XXVilI
XXXII XXXII Strack-Billerbeck Zahn Th. XXiI XXIIi XXVI
XXI ZB3 XXXI XXXIV l\g 280 285
Schmoller XV 18 106_108269 Strathmann , , 28 115 118 306.307
XX ':'':
i SctrneiderJ. XXXry XXXV 318 293 294 Zù,uuù, XXIII 'tog z}s
'. Schnlewind XX Teíchmann
SchumacherH. XXX
i XXVil XXXV Teolílact XXI t4Z 143
i I 248 zBS Tillmann XKV
' SchumacherIì.. XXXI Tischleder
,