Sunteți pe pagina 1din 46

Ecoturismul in Asia

1.Aspecte generale ale potenţialului


ecoturistic al Asiei
2. Favorabilităţi si restricţii in
dezvoltarea ecoturismului in Asia
3. Studiu de caz: Nepal

A nu se posta pe website-uri. Drepturi de


autor
1. Aspecte generale ale potenţialului ecoturistic
• Ariile protejate acoperă 14,5% din totalul suprafeţei
continentului, având o distribuţie neuniformă în cadrul
1 statelor,(World Bank, 2014, ultimele sttistici).

• Ţările cu cele mai mari areale naturale pretabile


ecoturismului sunt:China, India, Indonezia, Malayezia şi
2 Filipine.

• Cel mai ridcat indice de protecţie il deţin:


• Brunei Darussalam (45,4%), Hong Kong (41,9%),
3 Arabia Saudită (34,7%), Iordania (31,9%), Buthan
(28,4%), Cambodgia (26,7%)
1. Proporţia ariilor protejate din Asia(%) (După IUCN, 2000, World
Bank, 2014)
Ţara Procentul arealelor Procentul arealelor
protejate terestre şi protejate -2000
marine - 2012
Afghanistan 0,4 0,33
Armenia 8,1 7,18
Azerbaidjan 7,4 2,20
Bangladesh 7,2 0,67
Bahrein 10,2 -
Bhutan 28,4 20,72
Brunei Darussalam 45,4 19,97
Cambodgia 26,7 16,56
China 18,3 6,05
Hong Kong SAR China 41,9 11,6
EAU 27,3 -
India 6,8 4,53
1. Aspecte generale ale potenţialului ecoturistic
Ţara Procentul arealelor Procentul arealelor
protejate terestre şi protejate -2000
marine - 2012
Indonezia 20,5 9,67
Iran 9,4 5,04
Israel 17,8 14.82
Japonia 22,1 7,46
Jordania 31,9 3,02
Kazahstan 3,3 0.33
R.P.D.Coreea 2,4 0,47
Coreea de Sud 10,2 7,05
Kuwait 18,6 1,11
Kyrgystan 6,3 1,43
Laos 16,7 10,30
Liban 0,8 0,34
1. Aspecte generale ale potenţialului ecoturistic
Ţara Procentul arealelor Procentul arealelor
protejate terestre şi protejate -2000
marine - 2012
Malayezia 20,7 4,46
Mongolia 13,8 3,94
Myanmar 7,5 0,26
Nepal 16,4 7,84
Marianele de Nord 23,4 3,23
Oman 12,0 13,74
Pakistan 16,6 4,63
Papua Noua Guinea 3,5 0,18
Filipine 13,4 2,02
Qatar 4,8 0,14
Rusia 22,9 3,84
Arabia Saudită 34,7 2,58
1. Aspecte generale ale potenţialului ecoturistic
Ţara Procentul arealelor Procentul arealelor
protejate terestre şi protejate -2000
marine - 2012
Singapore 6,8 4,54
Siria 1,3
Sri Lanka 23,4 12,13
Tajikistan 4,8 0,60
Timor Leste 12,5 -
Thailanda 23,9 13,66
Turcia 4,8 1,05
Turkmenistan 3,2 2,28
Uzbekistan 3,4 0,55
Vietnam 8,2 4,03
Singapore 6,8 4,54
Siria 1,3
2. Favorabilitati
si restrictii in dezvoltarea
ecoturismului in Asia (subiect de examen)

Dezavantaje
• Resurse ecoturistice
bogate • distanţele mari faţă de
• potenţialul natural ţările emitente,
imens, • riscul contaminării prin
unii vectori,
• tradiţii apreciate,
• instabilitatea politică-
• acces variat; terorismul,
• comunicare dificilă în
Avantaje limbile de circulaţie
mondială,
• riscuri date de
cutremurele de pământ,
tsunami
Resurse ecoturistice bogate (subiect de
examen)
 Resursele ecoturistice sunt variate, ( 80° lat. N, până la 11° Lat. S);
 Zonarea climatică a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii şi faune
diverse;
 Unicitatea reliefului
 cu cele mai mari altitudini din lume (Munţii Himalaya-Pamir), relieful
glaciar de excepţie,
 vulcanii activi situaţi în partea vestică a „Cercului de foc” al
Pacificului (Fuji San, Apo, Krakatau etc.),
podişurile înalte cu peisaje deşertice reci (Gobi, Tibet),
câmpiile traversate de fluvii cu delte imense (Gange, Mekong, Indus);
 Mări continentale (Caspică, Aral), lacuri tectonice (Baikal),
vulcanice (L.Toba-Indonezia), ţărmurile cu mangrove, insulele
coraligene, vulcanice, continentale;
 comunităţi cu tradiţii bine conservate.
Ecoturismul în statele Asiei a avut şi are un cadru
diferit de dezvoltare
A. Ţări care au fost focalizate anterior pe industria turistică, dar care au
găsit în ecoturism o altă dimensiune de gestionare a resurselor
naturale şi de dezvoltare a comunităţilor (Thailanda, Japonia, China),
unde strategiile au fost puse rapid în aplicare (Ly şi Bauer, 2013).
B. State, care, din cauze politice au intrat sau reintrat pe piaţa turistică şi
unde ecoturismul este o alternativă inclusă în planurile de
dezvoltare, dar care este aplicat parţial sau inconsistent (Vietnam,
Cambodgia), (Ly şi Bauer, 2013).
C. State ce se constituie ca modele asiatice pentru ecoturism (India,
Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Malayezia etc.).
a. China
 Prima rezervaţie naturală în China -1956.
 Ecoturismul a fost încorporat în industria turistică din 1980,dar de o
dezvoltare se poate vorbi abia după 1994, când s-a înfiinţat Asociaţia
Naţională de Ecoturism, şi, mai ales, după 1999 (Liu şi colab., 2013).
 Statul a început şi un program consecvent de conservare a mediului,
astfel că, în anul 2006, pe circa 15% din suprafaţa ţării erau areale
protejate (Zhenguo Zhangsi colab., 2009).
 China devine o destinaţie pe piaţa ecoturistică, prin declararea anului
2009 ca an al ecoturismului şi prin numeroasele resurse naturale şi
culturale, care ar putea să îi asigure succesul într-un interval scurt de
timp.
 Limite: limba, contrastul E-V, poluarea accentuată din unele zone,
experienţe nefericite legate de o serie de viruşi, obiceiuri culinare,
politici etc.
Principalale obiective turistice şi ecoturistice ale Chinei
(Prelucare după www.topchinatravel.com)
 China are un sistem propriu de management al ariilor protejate,
disjunct faţă de IUCN, din care mai importante pentru
ecoturism sunt:
o rezervaţiile naţionale naturale,
o parcurile naţionale,
o site-uri naţionale seismice,
o geoparcuri naţionale,
o parcuri naţionale miniere,
o parcurile naţionale forestiere,
o parcuri naţionale deşertice,
o parcuri umede interioare şi de litoral,
o parcuri naţionale marine etc.
 Gestiune initială-Administraţia de Stat a Pădurilor, „Regulamentul
tehnic pentru planul ecoturistic al rezervaţiilor naturale” şi „Indicatorii
de evaluarea al rezervaţiilor naturale”, dar care nu a fost puse în
aplicare, din cauza numeroaselor organisme care se interpun pe
verticală sistemului chinez (Liu şi colab., 2013).
 În prezent parcurile sunt administrate de Ministerul Mediului.
 Destinaţiile sunt clasificate de către Ministerul Turismului în 5
categorii (1A-5A), după evaluarea serviciilor, popularităţii şi
calităţii patrimoniului natural şi uman.
 În anul 2014, erau peste 100 de destinaţii de tip 5A (Munţii
Huangshan, Marele Zid Chinez etc.).
M-tii Dazhang
Sursa: R. Gheorghe
Satul natal - Jiang Zeming

Sursa: R. Gheorghe
Satul natal - Jiang Zeming

Sursa: R. Gheorghe
c. India
 Are un potenţial extraordinar ecoturistic, cu ecosisteme deosebite, tradiţii
culturale unice, ghidaj în limba engleză etc.
 La nivel guvernamental, ecoturismul este promovat de Ministerul
Turismului (1998), Ministerul Mediului şi Pădurilor, ultimul gestionând
22% din teritoriul statului şi cele 75 de parcuri naţionale, sanctuare de
faună şi şapte rezervaţii ale biosferei (Kelkar, 2002). Printre activităţile
intreprinse în domeniul ecoturismului se pot cita ghidurile pentru
operatorii de turism şi turişti şi implicarea comunităţilor gazadă în afaceri.
 Dintre destinaţiile pretabile din această ţară se remarcă state cum sunt
Kerala (din sudul peninsulei) şi Karnataka, care şi-au creat propriile
instituţii ce se ocupă de turism. Astfel, Kerala a devenit un model de
dezvoltare ecoturistică bazat pe resursele naturale şi culturale.
c. Indonezia
 Indonezia are o biodiversitate ridicată, marcată de specii unice,
cum este varanul din Parcul Naţional Komodo, florile gigantice
(Rafflesia arnoldi şi Amorphophallus titanium din Sumatra, Ross,
2003) sau relief spctaculos (vulcanul activ Krakatoa etc.).
 Ecoturismul pentru Indonezia a devenit o alternativă la turismul
clasic în 1996, susţinut de Societatea de Ecoturism a Indoneziei
(Manurun, 2002). Destinaţiile recunoscute internaţional sunt I.
Bali, I. Kalimantan, Jawa, Sumatra etc.
 Dezvoltarea ecoturismului în destinaţiile din aceste insule a pus
capăt exploatării masei lemnoase, populaţia locală fiind implicată
în ghidaj, plimbări cu barca, valorificarea produselor agricole şi de
artizanat.
Sri Lanka
 Perlă a Oceanului Indian, Sri Lanka cuprinde trei zone (semi-uscate,
intermediare şi umede) care au favorizat diversitatea climatică şi
fitofaunistică.
 Alături de prezenţa cascadelor, râurilor, păduri tropicale umede
intercalate de culturile agricole, insula rămâne o destinaţie pentru
cunoaşterea avifaunei, a ţărmurilor coraligene şi a unei populaţii cu
numeroase şi fascinante tradiţii, păstrate în unele situri culturale.
 Deţine cel mai vechi sistem de protecţie a naturii din lume, având, în
prezent, arii protejate incluse în ecoturism.
 Deşi pădurile deţin doar 22% din suprafaţa ţării, legile anterioare
budiste au protejat numeroase ecosisteme.
Sri Lanka
 Sri Lanka dispune de un nivel înalt de biodiversitate, grefată
pe diversitatea geomorfologică şi climatică, fiind
recunoscută la nivel mondial.
 Endemismul este unicitatea produsului ecoturistic ceylonez.
Din cele 86 specii de mamifere, 16 sunt endemice, iar dintre
cele 427 specii de păsări, 250 nu sunt migratoare, 26
endemice, fapt care creează insulei imaginea de paradis al
păsărilor.
 Numeroase specii de peşti, reptile, amfibieni.
 Plante extrem de variate, cu peste 3000 de specii cu flori,
ferigi, muşchi, arbori cu lemn preţios etc. (Lai, 2002).
 Destinaţi: Parcul Naţional Horton, Parcul Naţional Gal Oya,
Parcul Naţional Uda Walawe, Pădurea Sinharaja, Pădurea Yala
etc. (Lai, 2002).
Filipine
 Ţară în curs de dezvoltare a Asiei de Sud, Filipine se confruntă cu o
creştere a populaţiei fără precedent, însoţită de o sărăcire
accentuată, corupţie, inechităţi sociale şi economice şi dezechilibre
de mediu.
 Pentru a rezolva o parte din aceste probleme, guvernul filipinez a
trecut la aplicarea programului de dezvoltare durabilă, din care face
parte şi strategia dezvoltării ecoturismului.
 Departamentul de Stat al Turismului din Filipine se focalizează pe
un marketing de promovare a acestei ţări ca destinaţie tropicală
sigură, cu scopul de a creşte fluxul de turişti.
 Ecoturismul este identificat în politica turistică a acestei ţări ca fiind
un turism în natură, a vacanţelor de aventură şi cunoaşterea vieţii
sălbatice.
 Această promovare are la bază Planul Major al Turismului (1992)
pentru 20 de ani, dezvoltat sub auspiciile UNEP, unde se
accentuează ideea ca turismul să fie sensibil, să contribuie la
menţinerea vieţii, să minimalizeze efectele negative şi să
maximizeze creşterea durabilă, iar din 1999 s-a creat Strategia
Naţională pentru Ecoturism (Andrada, 2002).
 Destinaţiile cele mai cunoscute ale acestei ţări sunt Luzon-Pinatubo,
Palawan şi Boracay etc., (Zeppel, 2006).
3. Nepal-studiu de caz (subiect de examen)

Iniţiatoare a proiectelor
ecoturistice în Asia
Principalele areale protejate ale Nepalului

(Prelucrare după www.ntnc.org.np)


Nepalul a înregistrat o creştere deosebită a cererii
turistice.

45% din acest flux este reprezentat de ecoturişti


axaţi pe vizitarea Parcului Naţional Chitwan (42%),
Annapurna (30%) şi Sagarmatha (10%), (MTCA1,
2013).

În 2012, peste 800 000, o dublare faţă de 2005


(circa 400 000)1

Înainte de 1955 Nepalul era o ţară


aproape închisă turismului, în anul
1962 primea circa 6 000 de turişti

1.MTCA- Ministry of Tourism and Civil


Aviation, 2013.
Nepalul - model ecoturistic
Turismul este declarat şi administrat ca prioritate
economică a ţării, iar proiectele derulate încă din anii 1980-
1990 au contribuit la crearea unui model ecoturistic nepalez
şi exportarea lui în alte ţări asiatice (Sri Lanka, India,
Kazahstan etc).

Profilul turistului consumator de produse nepaleze este


predominant masculin, cu vârsta 20-60 de ani, provenitdin
Marea Britanie, Germania, SUA, Franţa, Australia şi India
etc.

Sezonalitate: fluxuri mari in lunile


octombrie, noiembrie,februarie,
aprilie şi august.
Resurse:
Parcurile nationale in Relieful
zona montana nordica
Fauna
Parcurile nationale in
partea sudica joasa Traditiile
culturale
Concentarea mare a
parcurilor in vest
Activitati ecoturistice
 Plimbari pe jos-ascensiuni montane;
 Safari-elefanti: PN.Royal Bardiya, PN Chitwan;
 Zbor cu balonul: Valea Kathmandu;
 Safari in jungla: PN Chitwan;
 Curse aeriene montane;
 Admirarea pasarilor;
 Rafting;
 Ciclism.
PARCUL REGAL CHITWAN

Localizare: in sud
Suprafata: 932 kmp

Habitate subtropicale
Este cel mai vizitat parc
Protectia a fost inceputa in 1959 130 000 sosiri
(Mahendra), continuata pentru internaţionale -venit - 1
rinoceri in 1963. 1973 parc mil. dolari (2012)
national (primul) (MTCA, 2013)
1984 UNESCO Fenomene de perturbare
a faunei (vanat-nobilii
nepalezi)
Pachete ecoturistice:
 plimbare in natura ;
 admirarea pasarilor si a
animalelor
(rinoceri, elefanti salbatici,
leoparzi, tigrul bengalezi);

 safari –elefant;
 vizitarea satelor traditionale
etc.
Seara:
 dansuri traditionale ale
populatiei Tharu
Sursa: A. Gurung
PN. SAGARMATHA
• Localizare: Nord-Est in Regiunea Khumbu, Mt
Everest.
• UNESCO, 1979
• http://whc.unesco.org/include/tool_video.cfm?youtubeid=xYq
5gj_iMt8?1

Resurse
• relieful glaciar, ghetari himalayeni, defilee, paduri.
• tahr-ul, mosk-ul, leopardul de zapada, ursul negru

Populatie
• redusa: Sherpa
• cresterea animalelor, calauze.
PN. Shey-Phoksundo
Resurse
Paduri, leopardul Resurse
de zapada, oaia Activitati:
Localizare albastra, tahr-ul -Lacul
Himalayan (capra Phoksundo, cel -plimbari pe jos,
1984, zona mai adanc din tara -admirarea faunei,
vestica. salbatica), capra
-Manastiri peisajului,
himalayana
Cel mai mare parc (serow), sacalul, -asistarea la
din Nepal. -Relief muntos cu
ursul negru, altitudini de ceremonii
mustelide, 6000m religioase
maimuta rhesus
etc.
 Tahr-ul himalayan

 capra himalayana (Serow)


 Rhesus
Annapurna

Centrul nord- Are o suprafaţă Este străbătută de


vestul ţării, în râul Kali Gandaki,
de 7000 kmp şi
cu o vale adâncă
Munţii o populatie de (1824 m) între
Himalaya. 100 000 vârfurile
locuitori. Annapurna
(8091m) şi
Dhaulagiri
(8151m) şi un
climat etajat.
Mountains: 1) Annapurna I, 2) Tilicho peak, 3) Khangsar Kang or Roc Noir,
4) Gangapurna, 5) Annapurna III, 6) Khatung Kang, 7) Yakawa Kang
Sursa: Andrees de Ruiter www.nepal-dia.de
 Habitate deosebite:
 leopardul de zăpadă (Uncia uncia),
 oaia albastră (Pseudois najaur),
 Moscul (Moshus chrysogaster),

 peste 100 de varietăţi de orhidee,


 rododendron,
 bambus,
 pini.
Proiectul Annapurna
• Creşterea animalelor la un nivel subzistenţial
• Exploatarea resurselor forestiere au o- întrebuinţare multiplă:
Populaţia construcţii, plante medicinale, hrană, energie (90%).

• Dezvoltarea turismului în aceste areale a însemnat apariţia unor dezechilibre în


mediu şi a vieţii tradiţionale.
• Anual, regiunea se confruntă cu circa 300 000 turişti pentru care se folosesc
Turism peste 80 000 de călăuze.

• Traseele se opresc în Pasul Thorong, respectiv localitatea Ghorepan


• Sosirile turiştilor se concentrează pe o perioadă de 4 luni (octombrie,
noiembrie, martie, aprilie).
Probleme • Acest lucru a atras investitorii locali care au ridicat peste 700 de cabane plus
puncte comerciale, cu materiale obţinute prin defrişarea pădurilor.
• Produsele de consum, precum şi personalul de deservire a
fost adus din Kathmandu sau Pokhara, ceea ce a condus la
Impact modificarea dietelor tradiţionale şi inflaţie pe piaţa locală.

• Deterioarea peisajelor prin inexistenţa unor facilităţi


sanitare şi raspandirea deşeurilor nebiodegradabile lăsate de
Impact turişti.

• Modernizarea a produs schimbarea pragurilor de consum.


• Explozia aşezărilor, care au redus habitatele rinocerilor,
tigrilor, afectate şi de tratamentul aplicat pentru eradicarea
Impact unor boli tropicale.
Proiectul a avut finanţare bazată pe donaţii
externe (WWFN-SUA, UK, Organizaţia de
Dezvoltare Olandeză).

Managementul acestei destinaţii implică o


utilizare multiplă (turism, fermierit,
silvicultură şi conservarea biodiversităţii).

Zonarea arealului:
1. zone cu limitare restrictivă,
2. intensă,
3.areale naturale pure pentru faună,
4. teritorii cu management special.
 Implementarea a fost stadială in teritoriu.
 Realizari:
1.Introducerea de surse alternative de energie :
boilere, energie solară, kerosen, aparatură cu
voltaj redus, microhidrocentrale, energie
geotermală) ;
2. Reîmpăduririle pe baze ecologice
fără a deranja structura speciilor
 refacerea pădurii,
colectare tradiţională a deşeurilor specifice
pădurii de către populaţie.
3. Programe de dezvoltare comunitară :
 înfiinţarea de instituţii de sănătate,
 şcoli-centre de educaţie comunitară,
 refacerea podurilor,
 sisteme igienice de apă.

4. Cercetare, perfecţionare, educare


 educarea populaţiei implicate, pe grupe de
vârste în bucătărie, igienă, managementul
deşeurilor, economisirea lemnului,
securitatea turiştilor etc.
Efecte:
 Reuşita acestui proiect a încurajat implementarea
ecoturismului în Nepal
 Proiectul Conservarea şi dezvoltarea Munstangului
Superior,
 în alte ţări (Sri Lanka, India, Kazahstan etc).

 Concluzii
Circuitul Annapurna
Durata 20 zile
Dificultate : Moderata-dificila
Perioada de vizitare: Februarie-Martie-Aprilie-Mai,
Septembrie, Octombrie, Noiembrie
Durata zilnica a traseelor: 5-6 ore:
Combina conservarea cu exploatarea prin turism
A ridicat nivelul de trai al comunitatilor locale
Bibliografie selectiva
 Zhenguo Zhang, Lee Liu, & Xueli Li, 2009, Ecotourism and
nature-reserve sustainability in environmentally fragile poor
areas: the case of the Ordos Relict Gull Reserve in China,
Sustainability: Science, Practice, & Policy 4(2):12-22
 Matei Elena, 2015 Ecoturism, Editura Universitara, Bucuresti

S-ar putea să vă placă și