Jean des Cars FRANZ JOSEPH SI SISI Datoria si rebeliunea Traducere din franceza de Irina Negrea TREICuprins Cuvént-inainte veccecees Genealogiz Casei de Habsburg-Lorena .. 1. O dragoste cu adevirat fulgeritoare!. In cautarea noii impiratese a Austrici.. fh nictun Gaz, tmpararal nu trebale Heer o ameptc! Franz Joseph se va insura cu una dintre verigoarele lui Dar cu care? afisk enpsvdbellan stigliy perma Cinics Nimeni nu se gandeste s4 0 Informeze pe logodnici..., ET ER REIN EOE aon nce nincejein mmpecenscenmince mmcieap mm 2. Mariajul contrariilor .. 2 z De data aceasta, ,Gotha" va consemna 0 casatorie din desis Vor trece multe huni inainte ca Sisi si fie pregatita pentru v Franz Joseph isi sirutd logodnica in faya mulyimit orul ei statut . . aga ceva nu s-a mal pomenit vreodati la Viena! Dupa zile istovitoare, Sisi este impariteasa la 16 ani 3. O Inn’ de miere sub supraveghere ...... in Prater, impariteaza redevine Sis, rintra pastonata de cite. Ce siretlicuri trebuie si foloseasca Sisi pentru a putea &, in sficpit, singurd cu soyul elFranz Joseph si Sisi In prima ci vizita oficial, imparateasa ii incdnta pe cchi 82 trebuic sf arate lumii cdc insarcinata. 85 Din ordinul soacrei ci, Si Razboiul Crimeii perturba viata cuplului imperial ........... 87 Un doliu la SankePerersburg, o nastere iminentila Viena... ... 90 4, Maternitatea pedepsita. 95 Se banuicste ca imparateasa ar avea o influent politica... . - 99 Le Paris, Napoleon al [Lea are un fiu. La Viena, Franz Joseph els aiba un mostenitor... 101 In Lenka ia si in Veneto, Sisi ii incanta pe opozanti . . 104 Scandal la Scala din Milano..., dar nu din cauza unei oper: 108 Acum, o calatorie in Ungaria, indispensabila, insa riscanta... .. 112 In mod paradoxal, moartea fiicci sale pecerluicste apropicrea dintre Sisi si unguri... 116 5. O bucurie: un mostenitor! Un dezastru: Solferino. 119 Cuplul imperial se muta ¢i Viena se transform 123 Surpriza: imparateasa Sisi se ocupa de maritigul surorilor ei 127 Serbari publice la Viena, nelinisti in sufletul imparatesei 131 Sisi este disperara cand Franz Joseph pleaci la rizboi. 134 Dupa criza politica, cei doi soti se confrunta cu o criza conjugala 138 6.0 absent atat de lungs. 145 149 organizeazd prima fuga: aleg Sisi isi descop era adevarata suferinta: nu se poate simi bine nicieri.. 7. Sisi sufera o recadere, un cuplu in criza, Bismarck il ingrijoreaza pe Franz Joseph ............ 161 Viencezii se simt ofensati: Sisi ¢ bolnava cand ¢ cu ci, dar se face bine cand ¢ plecata. La Venetia, cuplul imperial se striduieste s ajunga la un compromis . Dupi o absent’ de un an si dow’ luni Sisi este sarbatorité la Viena.Cuprins 8. Capcane pentru doi imparati.......-.2...0.200.00544 179 Doua surori ale impararesei sunt infidele in casnicic! banuise ceva... 2.05 etemexeeraae 182 Imparateasa ingrijeste vilegiaturisti care nu-i cunosc ideritlnates... 060 Se eens alee eee 105 ‘Charlotte nu asculta sfaturile lui Sisi: vrea si ca sa fic imparateasa ‘Contrar oricdror asteprirl, chestiunea Mexicului le apropie pe Sophie $i Sisi. 2.6.6... eee 193: La Bad Ischl, un ultimatum din partea lui Sisi, care ameninga sa plece definitiv! 6.0.02... eee eee 196 weeresaens TBD Sisi se reintalneste cu straniul el vir, devenit acum rier reese ‘Srupoare: imparateasa devine avocata Ungaricil . . seve 204 Sisi se intoarce la varul ei Ludovic al Iea, tradat de Wagner... 209 In fata ungurilor, triumful lui Sisi estompeazd esecul politicienilor . . Prusia vrea s4 climine Austria din treburile germane . regele Ludovic al [l-les al Bava : - 25 ‘Dupa infrangerea de la Sadowa, Sisi cheama in ajuror Ungaria.. 22. Si Mexicul se dovedeste 0 capcana pentru imparatul Maximilian 226 9. Bucuriile unui cuplu: o incoronare si Sisi este insircinata. . Sisi sufera un egec politic, imparatul preia din now controlul. . Zvonuri: Ludovic al II-lea al Bavariei se va insura cu osoraa lui Sisi?... 22.2... eee eee Franz Joseph recunoaste cd Sisi are instinct politic Temeri deo nenorocire in Mexic, sperange de cisttorle in Bavaria......... Hie aS Rege gi regina ai Ungarici: incoronarca unui cuplu........... 250 O tagedie in Mexic, doua drame in Bavaria: vara anului 1867 este dureroasa . . © confruntare imperiala: Sisi o intalneste pe Eugénic la Salzburg Ludovic al I-lea al Bavariei nu se va insura, iar $! ste gravida .. 26410 Franz Joseph gi Sist 10. Sisi, mama posesiva, Franz Joseph, in calatorie: un alt compromis. 269 Impariteasa Austri i oare si nasca in Ungaria?..... 275 Este oare Andrdssy aril celui de-al patrulea copil al lui Sisi?.... 280 Miaritara in fine, sora cea micd a lui Sist devine ducesa d’Alengon «0.20.00 cscs eect eee ee 285 Franz Joseph pleaca singur Ia inaugurarea Canalului Suez ..... 290 Sisi geloasa pe Eugénie, care ¢ prea des in preajma lui Franz Joseph... ......2--20-.00005 + +++ 300 Eeanz Joseph revine, Sisi pleaca: deumuaile lor se intersecteaza. O 303 Sfarsitul unui duel de optsprezece ani intre Sisi gi soacraci..... 306 La Expozitia Universal, sahul Persiei refuza sa plece fara sao fi vazut pe Sisil ... 314 Jubileul de argine al imparatului este un triumf pentru Sisi 321 Imparacul mosteneste in sfarsit averca Habsburgilor ......... 326 11. Viata seereta, viata calomniata. 329 Franz Joseph nu stic, dar Sisi economiseste cu chibzuinra . Imparatul are o legatura secret: - 334 Un calaret englez o socheazA pe Si: 338 Rudolf simre cd mama lui este aproape o strdina pentru 343, © anunri de aur unde imparateasa pare si mai intinerica! 349 12. Un mariaj pentru printul mostenitor, un ménage a trois pentru parintii lui? 357 Rudolf este pringul cel mai haituit si spionat din Europa. 360 Cuplul imperial se cearti pentru alegerea unei nurori.......... 363 Oare mariajul lui Rudolf este doar consecinta unor rapiuni de stat? ...... eee ea eee seeerenreeas 367 Dac Franz Joseph este in pericol, Sisi pretinde sa fe cu el ..... 372 La Viena, Franz Joseph urmareste deburul unei actrire . . 379 Sisi isi alege ,inlocuitoarea“, pentru perioadele cand este absenré de lane’ sotul <1 382Cuprins Pentru a o retine pe Sisi, Franz Joseph ii ofera Hermesvilla .... 388 Ludovic al II-lea al Bavariei este arestar! Ce poate face imparateasa? in Carpati, inealnis Rudolf, soz rau si arhiduce dezaméeir, fi ingrijoreaz’ pe parintii lui .. Criciunul 1888 la Viena: Sisi are 51 gi Maric Waleric: este logoditi . 2.022222 22000080 0e ee le celor dowd regine Elisabera 3 13. O tragedie si secrete dureroase 405 Franz Joseph si Sisi se confrunta cu cea mai grea ineercare...... 410 Sisi este ingrozita: ¢ posibil ca ful ci 4.8 murit intr-o criza de nebunie! » 413 In Cripta Capucinilor, Sisi il striga pe ful ci mort. . 47 ‘Une ciple Gare Camid sd dijsioherulack ter amill desdali, . 4 1890: in sfarsir, un moment de fericire dupa atatea nenoroci: 425 O noutate absoluri: impreund la horel... in vacanra! ......... 430 La aniversarea de un mileniu a regatului Ungariei, Exzsébet este cao fantoma! 20.22.22. eee eee eee 435 14. Optsprezece ani de solitudine » 443 Sisi calatoreste incognito, dar imparatul nu poate fi lini: ah La Schénbrunn, faralitarea il doboard din nou pe Franz Joseph... 450 Asasinul lui Sisi a ucis o femeie mule mai revoltara decat el 452 Ultima calatoric terestra a lui Sisi nu este cea pe care cao dorea!.. 455 Franz Joseph si Katharina Schratt: o prietenic intrerupta . 58 Franz Joseph participa la cultul memorici lui Sisi 461 Postfata . . Credite foragrapice. eee ccc ceneee ev cee eects eeeeeeneenaee 469 11Cuvant-inainte Vor rimane pentru eternitate un cuplu legendas, printre cele mai admirate din toate timpurile. Au fost unifi la bine ¢i la riu, avind parte impreuna de cateva bucurii gi de nenumarate tragedii per- sonale si politice, roare ancorate in memoria european ca prelu- di »lumea de jeri“, cum avea sd sorie Stefan Zweig in cartea sa autobi- ale sfarsitului unei lumi, acea lume de dinaintea anului 1914, ografica, adevarat ,testamentul literar“ al autorului.” $i astici inca dupi peste o suti de ani de la moartea sa in 21 noiembrie 1916, Franz Joseph, imparar si rege, reprezinté o figura legendara, re pectard gi iubiri a destinului dureros al Imperiului Austro-Ungan, Un suveran de refering, un pirinte, un zid de aparare. Decedat subit in roiul unui conflict fratricid de o amploare inedita, a avut sansa de a nu & martor la prabusirea universului siu. La capitul celei mai lungi domnii din istoria Habsburgilor — gaizeci gi opt de ani —, stupoarea gi temerile au umplur sufletul supugilor si, ” Lumea de ieri, amintirile unui curepean, lucrare publicata postum, in 1942, (Me) 13os Franz Joseph si Sisi rimagi orfani, Dezorientagi gi ingrijorari. Pentru generapil intrest, el fusese singura lor calauza. Cum si supravictuiasca disparitici lui? Republica austriacd, nascuté in 1918 din ruinele defunctei monarhii multiseculare a Habsburgilor, nu a uitat, in 2016, tot ceea ce i datoreaza acestui monarh-soldat pentru care uniforma era tinuta favorits. La Viena, indeosebi, unde totul aminteste de cpoca imperiala si gencreaz un comers fructuos in diverse dome- ni desi nu intordeauna prea inspirat, sau organizar remarcabile expozitii menite si comemoreze euvernarea tumulruoasé a unui sef de stat nascut in 1830 intr-o Europ’ postnapoleoniand, pla- madici de Congresul de la Viena, i care se stinge intro Europa devastati dupa aproape trei ani de razboi. Viastar al secolului al XIXea marcat de revolupiile europenc, printre care aparitia ciilor ferate, cfrora el avea s3 le acorde toatl atentia pentru a moderniza imensul mozaic al teritoriilor lui, Franz Joseph sica dat duhul in patul siu, in castelul Schénbrunn, unde se niscuse in urma cu opweci gi gase de ani, temandu-se acum c& avea si piard& acest rizboi, ca atatea altele in care luptase de-a lun- gul vietii. Degi era considerat conservator, ba chiar retrograd, seco- ul al KXlea care abia incepuse i-a dat posibilitacea s8 fe primul monarh din dinastia sa a cirui voce si fi fost inregistrat pe discuri scare a purut s8 Ae Almar cu prilejul unor ceremonil familizle, cade pild’ in 1911 la c&sdtorla unui nepor de-al siu, care aves 58 devina, peste cinci ani, nenorocosul siu succesor la tron, imparatul Carol I al Auctriei si regele Carol al [V-lea al Ungariei. Astfel, se poate spune cA Franz Joseph a cunoscut preistoria audiovizualului di reverberapiile acestuia, mareate de solemnitate gi respect, ciel nu devenisera inc’ harguitoare sau agresive. Funcraliile lui, gran dioase si solemne, au fost celebrate in 30 noiembric 1916, intr-oCuvant-inainte Viena impictrita de durere, demnitate si frig, Asistind la parada regimentului de garda cilare, un copil de ce ani, nascut in par- tea pe atunci austriaca a Poloniei, va spune, mult mai tarziu, cd a fost sun spectacol de neuitat’, Acest tinir martor ocular va deveni unul dintre cei mai talentagi cineasti de la Hollywood, realizand atat pelicule apartinand genulai filme noir, cat si comedii de succes este vorba despre Billy Wilder, care sa niscut im imperiul lui Franz Joseph. Dar spectacolul, fotografiat si flmar, pierde din grandoar al optulea cal din etelajul monumentalului car fanebru era suferind, Un seman de rau augur pentru viitorul Austro-Ungarici. Si astazi chiar, destinul romanesc si tragic al celei care a fost imp4arateasa Elisabera si regina Erzséber, fascinanta Sisi, continua si farmece generarii intregi. Frumusegea, alura sa, dar gi tempe- ramentul sit rebel, nesupunerea fara de regulile protocolului si ridiculizarea lor au plasat-o, in mod neagteptat, in lumina indis- ereta a familiilor nobiliare din Almanahul Gotha, desi ca nu cauta jecat umbra, discretia, anonimatul. Sisi detest mondenitarile obligatorii, privirile celorlalti, uzantele stupide; este o amazoand neinfricata care infloregte parca in gaua calului, o poeta care ar vrea sa fie pasare, o calatoare inflacarata care adora plecarile si detest intoarcerile. Nu voia si fe imp4rAteasd a Austrici, insd a fost coplegira cand a devenit regina a Ungariei, si a luptar pen- tru eliberarea popoarelor supuse dublei monarhii, Au vrut so ingradcasca intr-un rol mut, s4 o constranga sa fic o preafru- moasa prim-figuranta; dar ea a fost o stea. Mai mult decat o putere absoluri, Sisi a avur o influenga real, de care a gtiut sf se foloseased. S-a spus cd nu arf avut instinct politic, insd sa eresit nefinandu-se seama de presentimentul ei, atunci cand a declarat in 1890: ,Furtuna va izbucni in Balcani.* Ce treaba avea aceastai6 ‘ranz Joseph si Sist femcie depresiva si se amestece in politica? Ce gtia ea despre aceste blestemare nationalisme? Dar Sisi era vizionara, prezicind cumva, cu doudzeci si patru de ani in avans, atentatul de la Sarajevo. Sisi nu era cantonata in trecut, ci avea concept avangardiste, moderne, depasind manierele inchistate si viziunile inguste ale timpului séu. O pionier’ a ceea ce se va numi, mult mai varciu, ferninism, Desi sa nascut acum o suti optzeci de ani, amintires cia supravietuit tuturor modeler trecatoare. Sisi domneste pentru totdeauna in inimile noastre. Prezenta lucrare, consolidata print-o noua abordare documen- tari, deveniti posibila odaci cu prabusirea lumii comuniste sf acce- sul la un trecut pus sub obroc, dar conservat in Europa Central, isi propune si relateze viaga acestul cuplu inedit si, de aceea, roma nese. Mariajul lor 2 fost unul dintre cele mai grandioase .romanc* ale nobilimii din Almanahul Gotha, in a dous jumitate a secolului al KDGlea. O opereti care se sfargeste tragic, o povestire intima niscuti din imbinarea contrariilor. Cum a fost viata lor public: Dar cea privat? Casdtorir flind, Franz Joseph a avut intradevar amante in timpul nenumiratelor absente ale soriei lui, iar aceasta a intretinut pe furig relagii amoroase cu prilejul peregrinatilor ei? Tanara Anna Nahowski, care era cu aproape treizeci de ani mai tanird decis impiracul Franz Joseph, a fost oare prima lui legarard extraconjugala recunoscuta? In Anglia, capitanul Middleton a fost cumvs, pentru impargteasa versati in echitapie, mai mulz decdt organizatorul unei vanitori cu gonaci? Este adevirat ci Sisi ar fi ales-o pe inlocuitoarea ci neoficiala, .priecena® sopului e! Katharina Schrax gala, dubli si ca? Existau infruntisi, era o uniune tande: actrita 2 Cum funetiona care aceasti monarhie conju- sau severa, vesel ori patetica? In ce domenii au fost ci oare de acord? ImparatulCuvant-inainte nu era intradevar decat un maniac obsedat de exactitate gi absolu- tism, opac la evoluria ideilor si a modelos, mai ales intr-o capitala cuceriti de tot cea ce insemna Jugendstil sau Art Nouveau? In timp ce Franz Joseph suferea in ticere gi se refugia in munca, Sisi nu cra intr-adevar decat o capricioasa insuportabila, anorectica, igno- rindu-gi cu incongtienga obligapiile? De ce nu a fost fubic’ de vienezi (simu este iubitd nici astizi), flind in schimb venerari de unguri gi italienii din nord (care o venereaza si astazi ma cao persoana de italicnii din nord ( ; jE P Ta acest labila, nevrozata, sau pur si simple egoista si excentric: cuplu conjugal, care a fost importansa politicii, care a fost viziunea asupra celor unsprezece popoare aflate sub stépanirea imperiala, cum au fost privite rivalitigile lingvistice si religioase réspandire pe tot cuprinsul meleagurilor Habsburgilor, pe un teritoriu de now’ ori mai mare decat Austria actuala? Cum au supravietuit cei doi sopi infioratoarclor drame care tau lovit? Cu ce secrete de stat au ramas pe congtiinta ace;ti doi soti in tacerea mormintelor lor? Stian cioare adeviral despre moartea la Mz} mogtenitor? De ce nu s-au grabir sf ajunga langa trupul neinsufle- tit al arhiducelui Rudolf? $i, apoi, aceasté cimpla intrebare, care oare s-au iubit ci cu adevirat ar putea lamuri atatea nedumeriri chiar dacd n-au fost fericigi? De la mariaj la coabitare, de la crize la ingelegere cordial, de la speranta la disperare, de la amuzament la agasare, de la on asperare la furie, de la scene intre doi sogi pana la impacirile lor cele mai duioase, aceasta biografic incrucisati, in paralel cu diversele evocdri ale centenarului Primului Razboi Mondial, isi propune si redea destinul exceptional a dowd capete incoronate Mital wulti- mului monarh de scoala veche", cum ii plicea sa se defincasca ridicate la rangul de mit inca din timpul vietii lor.18 Franz Joseph si Sisi singur, omul indragostit definitiv de spectaculoasa rizvratita a curtii, sopia lui fugara, asasinata de un anarhist, care nu gtia ca ictima sa cra mult mai revolutionara decat ¢l si ci abia astepra aceasta izbavire. O moarte care a bulversat popoarele gi a sfagiar sufletul sogului ef, ramas neconsolar gi resemnat pan’ la propriul sfarsit, care a survenit la optsprezece ani de singuratate oficiala. Au format un cuplu atipic, de o cutezanya insolitd, impinsa pind la sfidare, intretinand un pirelnic ménage & trois, care a Ficur 58 cleveteasc’ intreaga Europ. Accasta este intilnirea dintre un bar bar al datorici si o femcie rebela. Jean des CARSGenealogia casei de Habsburg-Lorena MarisTixct = PrancincT mee: * ae ; T T T T T T 1 estes Galen maiden) pl, ete plas nnn ae SSeS GS See ee Meee” Wences “ene Wee ce ee Sei Ges tora doe, wate eee ae UE, Sette Steele yt dckgteasats Nataly Af ale Parma | BYE Pav a Spates cqind a Neapelclad epi a Prayci opie a ae f T q T T T T qT 1 9 ae yeaepe 20, oe eb a ay Sree GeD REE wnibey | sable) Reebrnteatbuaneta oes Saeed ee eps. aia eee | angie aceon ma. pied W/92-1835, 1 de Nusaue Weilbsaty Poder #1 de Sarai al pling =e aes = a, ey eg el ou ra a — > vt WL jadewde ae, Coe ey = iene eee salts iia ee o4 Gee fee, = a ee 5 —- es bean i ahon slay wa as at ao Ae, GE gee sha Se dentate Soe Frc oie sol see mccibea ecole lle capa ms rr ae aie ere ey a een ane a — a rela = —— ee as T 1 1 Za, a, eae aia wi — = == oe Pees SS ee = a ee mae ee or 1 | a es 898-1963) (ser-1929 es ‘se al, ay _gasa PerioO dragoste cu adevdrat fulgerdtoare! statiunii Bad Tschl. caleagca este condusi de contele Grinne,