PĂRINTELE

ARSENIE BOCA.
IN MEMORIAM
Profesor Cornelia Cucu
Liceul cu Program Sportiv Bacău
 “Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare
păcătos este mai mare decât iubirea celui mai
mare sfânt faţă de Dumnezeu.”
Arsenie Boca
 Studiile și formarea
S-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în județul Hunedoara.
A urmat Liceul Național Ortodox "Avram Iancu“ din Brad, pe care l-a
terminat ca șef de promoție în 1929. În același an, Zian Boca (cel care
avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) se înscrie la
Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primește o
bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma
cursurile Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, audia-
ză cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc
Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor
Crainic de la Facultatea de Teologie din București.Remarcându-i talen-
tul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei
care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Atheneul Român. Trimis de
chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a
aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte
de o experiență duhovnicească formatoare necesară vieţii de călugăr
pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu.
Hirotonirea şi tunderea în monahism
Pe 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celibatar de către
mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul
Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la
Mănăstirea Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), iar în Vinerea
Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942
este ridicat la treapta preoţească.
Din 1940 declanşează la Mănăstirea Sâmbăta de Sus ceea ce s-a
numit "mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta",
despre care Nichifor Crainic spunea: "Ce vreme înălţătoare când
toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu
zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului
martir Constantin Brâncoveanu!".
Contribuţia la colecţia Filocalia

Îl ajută pe părintele profesor Dumitru

Stăniloae (fostul său profesor de la
Sibiu) în demersul de a traduce Filocalia.
Îi aduce o serie de manuscrise din
călătoria la Muntele Athos, îl încurajează
la lucru, recitind textele, realizează
coperta colecţiei, susţine lucrarea pentru
tipărire prin numărul mare de
abonamente pe care le procură. Drept
pentru care Părintele Dumitru Stăniloae îl
numește "ctitor de frunte al Filocaliei
româneşti".
 Prigoana

Imediat după instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie a intrat

în vizorul Securităţii, fiind arestat pentru prima oară în 1948, pentru a-i
fi ajutat creştineşte pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului.
Atât pentru aceste bănuieli, cât şi datorită notorietăţii sale în creştere
printre credincioşii creştini este anchetat de Siguranţă, invocându-se
pretinse legături cu Mişcarea Legionară. Arsenie Boca a respins însă
acuzaţiile, demonstrând inexistenţa oricărei legături cu lumea politică.
Strămutat forţat de la Sâmbăta de Sus la Mănăstirea Prislop (1948),
devine acolo stareţ, iar după ce lăcaşul s-a transformat în mănăstire de
maici, a rămas în continuare ca duhovnic până în 1959, când
comuniştii au risipit obştea şi părintelui Arsenie Boca i-au stabilit
domiciliul forţat la Bucureşti. Între timp mai fusese încă o dată arestat
şi dus la Canal, unde a stat aproape un an .
În timpul pribegiei la Bucureşti, a fost marginalizat , fiind un simplu
pictor bisericesc, mereu supravegheat de Securitate (ultima acţiune
de urmărire, consemnată în dosarul său, datează din perioada 5
februarie 1975 - 29 septembrie 1989).
În ultima parte a vieţii se va lega mult de două locuri: Drăgănescu –
unde a pictat biserica timp de 15 ani, începând din 1968 - şi Sinaia,
unde, din 1969, şi-a avut chilia şi atelierul de pictură, unde obişnuia
să se retragă tot mai des, şi unde a şi închis ochii, la 28 noiembrie
1989, în vîrstă de 79 de ani.
A fost înmormântat, după dorinţa proprie, la mănăstirea Prislop, la
4 decembrie 1989. Mormântul părintelui Arsenie de la mănăstirea
Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din
ţară, în ultimii ani numărul pelerinilor veniți pe 28 noiembrie fiind
de 30 000 - 40 000 de oameni.
La împlinirea a 20 de ani de la moartea lui Arsenie Boca, peste 40 000
de români au venit în pelerinaj la mormântul părintelui , aflat la
Mănăstirea Prislop
 Profeţiile părintelui Arsenie Boca
Devenit el însuşi o icoană a spiritualităţii româneşti, părintele Arsenie
Boca a fost renumit, printre altele, şi pentru darul profeţiei. Era un
vizionar care cunoştea sufletul omului dintr-o simplă privire, ştiind
cele spuse, dar mai ales cele nespuse despre faptele şi gândurile
oricui. De aceea, regimul comunist l-a purtat prin închisori sau l-a
ţinut sub supraveghere, temându-se de influenţa pe care părintele o
câştigase în rândul drept-credincioşilor ce îi căutau cuvântul plin de
înţelepciune ca pe o oază într-un deşert. S-au povestit multe despre
viziunile sale, dar şi despre vindecările pe care le putea face. Însă
unele dintre cele mai interesante profeţii, mărturisite de cei care au
fost martori ai rostirii acestora, au fost în legătură cu soarta ţării şi a
oamenilor ei. “Zdreanţa roşie, secera şi ciocanul, steaua cu cinci
colţuri o să dispară, dar va veni steaua cu şase colţuri, anarhia, şi va fi
vai şi-amar de lume”, spunea Arsenie Boca, în 1940, despre
ascensiunea comunismului, dar şi despre ce îi va urma acestuia.
 “Oamenii îşi vor pierde speranţa”
“Veţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru:
la serviciu, în magazine, în instituţiile statului, în conducerea lui şi,
mai ales, în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiş chiar şi în
sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că
oamenii îşi vor pierde speranţa. Doar cei care îşi vor păstra
credinţa adevărată vor fi salvaţi şi mare va fi atunci Slava lui
Dumnezeu peste ei”, dezvăluie Radu Cinamar, în cartea “Viitor cu
cap de mort - în culisele puterii”, profeţiile părintelui Arsenie.
Tot el scrie despre ceea ce Arsenie Boca spunea că ar fi “planul
lucrării diavoleşti”, care, prin puterea banilor şi a viciilor - între
care minciuna, prefăcătoria, intriga şi omorul sunt cele mai
importante - va conduce forţele răului spre controlul şi dominarea
lumii. Dintr-o altă mărturie, dată de călugăriţa Septimia Măniş,
aflăm lucruri tulburătoare pe care Arsenie Boca le-a prevăzut şi pe
care, astăzi, părem a le trăi aievea: “Îmi pare rău de voi că sunteţi
căzuţi în credinţă. Veţi cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol,
nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte
grele, dar toate sunt îngăduite de la Dumnezeu. Vor cădea şi cei
aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei de pe urmă. Vă vor cerne. Vor
pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vă vor lua totul!”.
 Şi-a prezis data propriei morţi
În anii ’80, Arsenie Boca a prevăzut prăbuşirea sistemului comunist,
dar şi violenţa schimbărilor din România, după cum avea să declare
unul dintre credincioşii care îl mai vizitau în vremea în care părintele
lucra la pictura din Biserica Drăgănescu: “Spunea că toate celelalte
ţări vor face paşnic trecerea de la comunism la capitalism, numai
România va face trecerea prin vărsare de sânge şi vor muri mulţi.
L-am întrebat pe părinte dacă voi muri şi eu (...) Mi-a spus că nu voi
muri la revoluţie, dar că «ăsta » (se referea la Ceauşescu) va muri în
ziua de Crăciun. A completat: «Şi voi muri şi eu cu vreo trei
săptămâni înaintea lui»”. Arsenie Boca avea să treacă la cele veşnice
în ziua de 28 noiembrie 1989, fiind înmormântat pe 4 decembrie , fix
cu trei săptămâni înainte de execuţia cuplului Ceauşescu.
 A pictat Biserica Drăgănescu

Arsenie Boca a pictat biserica din localitatea Drăgănescu, de

lângă Bucureşti, între anii 1968 şi 1984. O adevărată bijuterie
artistică, supranumită şi “Capela Sixtină a Orientului”, lăcaşul
este
plin, de asemenea, cu imagini profetice despre viitorul omenirii.
Părintele Arsenie Boca a ilustrat pe pereţii bisericii, într-o manieră
neobişnuită, progresul tehnologic al omenirii văzut ca sursă a
decăderii în morală şi credinţă a oamenilor.
Arsenie Boca, pictând unul dintre pereţii Bisericii Drăgănescu
Pictura lui Arsenie
Boca este plină de
reprezentări ale
tehnologiei moderne.
Mormântul părintelui Arsenie Boca,de la Mănăstirea Prislop,este îngrijit
şi cinstit de toţi credincioşii care ajung aici ca într-un adevărat pelerinaj
 Bibliografie

1.www.fundatiaarsenieboca.ro
2.www.libertatea.ro/.../in-anii-80-parintele-arsenie-boca-
profetea-vremurile-grele-va-vor-lua-totul-
3.www.sfantuldaniilsihastrul.ro/.../179-printele-arsenie-
boca-proorociri-despre-romania
4.ro.wikipedia.org/wiki/Arsenie_Boca
SFÂRŞIT