Psihanaliza Psihologia umanista

vs
Psihanaliza este numita si a doua forta Psihologia umanista este numita si a
in Psihologie dupa behaviorism. treia forta in psihologie, dupa behaviorism si

Psihanaliza este metoda lui Freud pentru psihanaliza. Reprezintă o reacţie împotriva
tratarea nevrozelor si uneori in tratarea unor behaviorismului şi psihanalizei.
tulburari fara specificitate nevrotica. Ea a inceput sa se dezvolte prin anii 50
prin Maslow si Rogers. Rogers a lucrat in
special cu pacienti afectati de tulburari
emotionale.

Scopul psihologiei umanitare este o

descriere cuprinzătoare a existenței omului ca
Scopul psihanalizei este sa exploreze ființă umană
inconstientul pentru a intelege dinamica unui
comportament anormal.
Obiectivul terapiei este ca clientul sa
Obiectivul terapiei este ca clientul sa fie
aiba o constiinta de sine mai sanatoasa, adica
incurajat sa retraiasca evenimente traumatice
sa obtina autorealizarea.
si sentimente din perioada copilariei, sa le
exprime intr-un context securizat si sa le
readuca, lipsite de anxietate, in inconstient.

In Psihanaliza clasica terapia implica Psihologia umanista cuprinde mai

transferal -dislocarea gandurilor si multe abordari terapeutice; 

sentimentelor clientului si proiectia lor asupra Teoria dezvoltarii apartinand lui
psihanalistului, ascierea libera (enuntarea Abraham Maslow - piramida lui Maslow, care
fiecarui gand care trece prin minte), analiza stabileste ierarhia necesitatilor si motivatiilor,
visului. plecand de la premisa ca fiecare persoana se
naste cu necesitati specifice, acestea fiind
satisfacute de la baza piramidei spre varf.

Carl Rogers a dezvoltat psihoterapia

centrata pe persoana, o modalitate terapeutica
 axata pe capacitatea pacientului de a se
autodirectiona si a-si intelege propria
dezvoltare. Pacientul gaseste singur solutii la
problemele sale, ajutat fiind de un mediu
confortabil, fara prejudecati, autentic si plin
de empatie, creat de terapeut.

Rogers considera ca multe probleme se

In conceptia lui Freud, conflictul nasc din dilema a trebui/a dori. Este vorba
intrapsihic dintre inconstient si constient. despre conflictul dintre ceea ce oamenii cred
impregneaza viata psihica. Prin psihanaliza se ca ar trebui sa faca si ceea ce simt ca este mai
aduc la lumina elementele perturbatoare din bine sa faca. Disconfortul generat de aceasta
inconstient, care altfel sunt aduse la tacere. dilema genereaza anxietate.
In conceptia lui Freud nu este nimic Conceptul central este Sinele, Sinele
arbitrar sau intamplator in viata psihica. Cele perceput vs Sinele ideal. Cand exista o
mai mici idei, emotii au o cauza fie constienta relativa compatibilitate intre sinele perceput si
fie ascunsa in inconstient. Sistemele centrale cel ideal exista sanatatea psihica. Problemele
sunt Inconştientul, Preconştientul şi psiholgice apar atunci cand exista
Conştientul ; cel de-al doilea model a fost incongruenta intre ele.
unul de natură structurală, conţinând trei
instanţe purtând numele de Eu, Sine şi
Rogers difera de Freud prin accentuarea
Supraeu.
asupra potentialului uman pozitiv.
Psihanalistii sunt obsedati de
La fel ca Freud, Rogers și-a dezvoltat
inconstient.
teoria și ideile prin oameni cu probleme
Atât Freud, cât și Rogers vorbesc despre emoționale.
acțiuni înnăscute, cum ar fi id-ul lui Freud și
Rogers nu analizează istoricul unui
sinele organismului lui Rogers.
pacient.
Freud credea că copilăria unei persoane
Sinele ideal al lui Rogers este pozitiv;
este o parte esențială a problemelor sale.
este un scop pentru cineva să ajungă și să
Super ego-ul lui Freud este negativ, progreseze în continuare către sinele lor ideal
deoarece super ego-ul îți spune ce faci greșit. ideal.
 Rogers a crezut că nu numai oamenii se

Freud a vorbit doar despre ființe umane auto-actualizează, ci și toate ființele vii, cum
și le-a privit. ar fi animalele și teoria cartofului său.

Rogers a tratat o persoană ca un întreg.

Freud credea că existăm în trei părți,

cum ar fi super ego-ul, ego-ul și id-ul.