Sunteți pe pagina 1din 5

Anul

II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

Sinteze curs 11
Data: 18 decembrie 2020

DREPTUL TRATATELOR (I)


1. Noțiune. Clasificare
2. Condiții de fond privind tratatele
3. Încheierea tratatelor

1. NOȚIUNE. CLASIFICARE

A. Noțiune
Potrivit Convenției de la Viena privind tratatelor (1969), tratatul este un acord încheiat
în scris între state și guvernat de dreptul internațional, fie că este consemnat într-un instrument
unic sau în două sau mai multe instrumente conexe și oricare ar fi denumirea sa.
Tratatul se poate încheia între state, între state și alte subiecte de drept internaționale,
dar și între diferite subiecte de drept internațional.
Denumiri folosite în dreptul internațional pentru tratat: convenție; acord, pact, protocol,
act general, statut, Cartă, schimb de note, compromis, modus videndi, declarație, Gentlmen's
agreement, comunicate comune, aranjamente, înțelegeri, memorandumuri de înțelegere etc.
B. Clasificare1:
- după criteriul funcției: tratate-legi; tratate-contact;
- după numărul de participanți: bilaterale; multilaterale;
- după termenul de validitate: cu termen sau aplicare limitată; fără termen; cu termen și
posibilitatea prelungirii;
- după posibilitatea de aderare: deschise; închise ;
- după criteriul formei (procedurii) de încheiere: propriu-zise; în formă simplificată;
- după obiectul de reglementare: politice; economice; culturale; în probleme juridice.

2. CONDIȚII DE FOND PRIVIND TRATATELE

Condiții de fond în funcție de care un act internațional este calificat ca tratat:

1
Potrivit Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public. Sinteze, Ediția 9, Editura C.H. Beck, București,
2018, pag. 257.

1
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

„a) Părțile tratatului – trebuie să fie subiecte de drept internațional (părțile tratatului
trebuie să aibă capacitatea de a încheia tratate);
b) Voința părților – trebuie să fie liber exprimată, fără vicii de consimțământ, iar obiectul
tratatului să fie licit și rezonabil (posibil);
c) Tratatul să producă efecte juridice (stabilirea unor norme de conduită obligatorii cu
caracter general și permanent sau crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi ori obligații
anume între părți);
d) Guvernarea tratatului de către normele de drept internațional”2.

2. ÎNCHEIEREA TRATATELOR

Încheierea tratatelor are în vedere „ansamblul de activității desfășurate, proceduri care


trebuie îndeplinite și reguli care trebuie observate pentru ca tratatul să se formeze, să devină
obligatoriu pentru părți, să intre în vigoare (să existe în conformitate cu dreptul internațional)”.
Etapele încheierii tratatelor:
A. Negocierea
- „se desfășoară între reprezentanți ai statelor special abilitați în acest sens, fie prin
funcțiile pe care le dețin în stat, fie prin împuternicirea conferită de deplinele puteri ce le-au
fost eliberate”3. „Deplinele puteri reprezintă documentul emis de autoritatea competentă a
unui stat, prin care sunt desemnate una sau mai multe persoane împuternicite să reprezinte
statul pentru negociere, adoptarea sau semnarea unui tratat, pentru exprimarea
consimțământului de a deveni parte la tratat sau pentru a îndeplini alt act cu privire la acesta”4.

B. Autentificarea textului
- semnarea = atestare solemnă a faptului că negocierile s-au încheiat și că textul
reprezintă forma definitivă a tratatului, nemaiputând fi modificat unilateral de nici un stat
participant;
- semnarea ad referendum = etapa facultativă a încheierii tratatelor, care constă în
semnarea cu mențiunea ad referendum a unui tratat de către reprezentanții părților prezente
la negociere, în vederea fixării cu caracter provizoriu a textului convenit sau adoptat în urma
negocierii (Legea nr. 590/2003 privind tratatele);

2
Ibidem, pag. 256.
3
Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., pag. 258.
4
Idem.

2
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

- parafarea = aplicarea inițialelor numelor reprezentanților părților la negociere, în


vederea autentificării, cu caracter provizoriu, a textului convenit sau adoptat în urma
negocierilor (Legea nr. 590/2003 privind tratatele);

C. Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat
- ratificare - modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat
care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament
sau, în condițiile legii, prin ordonanță de urgență a Guvernului (Legea nr. 590/2003 privind
tratatele);
- aderare - modalitatea prin care se exprimă consimțământul de a deveni parte la un
tratat multilateral care nu a fost semnat de partea română (Legea nr. 590/2003 privind
tratatele);
- aprobarea - modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un
tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei hotărâri de aprobare de către
Guvern (Legea nr. 590/2003 privind tratatele);
- acceptarea - modalitatea prin care se exprimă consimțământul de a deveni parte la un
tratat multilateral care nu a fost semnat de partea română și care prevede expres această
modalitate (Legea nr. 590/2003 privind tratatele);
- schimbul instrumentelor de ratificare, aprobare; depunerea instrumentelor de
ratificare, aderare, acceptare; notificarea ratificării, aprobării, aderării, acceptării.
*
* *
Legea nr. 590/2003 privind tratatele
Definiții:
Art. 1. - Pentru scopurile prezentei legi, prin:
a) tratat se înțelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care
consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel
departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi și obligații juridice
sau de altă natură, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un instrument
unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;
b) încheierea tratatelor se înțelege succesiunea de etape care trebuie urmate, ansamblul
de activități care trebuie desfășurate, precum și ansamblul de proceduri și reguli care trebuie
respectate astfel încât tratatul să intre în vigoare pentru România;

3
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

e) depline puteri se înțelege documentul eliberat de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de


ministrul afacerilor externe și învestit cu sigiliul de stat, potrivit reglementărilor și practicii
internaționale, care consemnează aprobarea pentru participarea la negocieri, pentru semnarea
tratatelor la nivel de stat sau de Guvern ori pentru participarea delegațiilor române la reuniuni
internaționale;
l) instrument de ratificare, aderare, acceptare sau aprobare se înțelege documentul prin care se
consemnează ratificarea, aderarea, acceptarea sau aprobarea tratatelor.

Deplinele puteri
Art. 17
(3) Președintele României, primul-ministru al Guvernului și ministrul afacerilor externe pot
negocia și semna tratate fără a prezenta depline puteri.

Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat
Art. 18
(1) Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se face, după caz, prin ratificare,
aprobare, aderare sau acceptare.
(2) În mod excepțional, în cazurile prevăzute la art. 26 alin. (1), exprimarea consimțământului
de a deveni parte la tratat se poate face prin semnarea tratatului respectiv.
Art. 19
(1) Se supun Parlamentului spre ratificare prin lege următoarele categorii de tratate:
a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora;
b) tratatele la nivel guvernamental care se referă la cooperarea politică sau care implică
angajamente cu caracter politic;
c) tratatele la nivel guvernamental care se referă la cooperarea cu caracter militar;
d) tratatele la nivel guvernamental care se referă la teritoriul de stat, inclusiv regimul juridic al
frontierei de stat, precum și la zonele asupra cărora România exercită drepturi suverane și
jurisdicție;
e) tratatele la nivel guvernamental care se referă la statutul persoanelor, drepturile și libertățile
fundamentale ale omului;
f) tratatele la nivel guvernamental care se referă la participarea în calitate de membru la
organizații internaționale interguvernamentale;
g) tratatele la nivel guvernamental care se referă la asumarea unui angajament financiar care

4
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

ar impune sarcini suplimentare la bugetul de stat;


h) tratatele la nivel guvernamental ale căror dispoziții fac necesară, pentru aplicare, adoptarea
unor noi dispoziții normative având forță juridică de lege ori a unor legi noi sau amendarea
legilor în vigoare și cele care prevăd în mod expres cerința ratificării lor.
(2) Tratatele prevăzute la alin. (1) NU se ratifică prin ordonanțe ale Guvernului.
(3) În situații extraordinare, tratatele prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), a căror reglementare nu
poate fi amânată, vor putea fi ratificate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, sub condiția
justificării temeinice a urgenței ratificării.
Art. 20
Tratatele semnate la nivel guvernamental care nu intră sub incidența prevederilor art. 19,
precum și tratatele semnate la nivel departamental sunt supuse Guvernului spre aprobare prin
hotărâre.

Pentru completarea informațiilor, poate fi studiată una din următoarele lucrări:


1. Raluca Miga Beșteliu, Drept internațional public, vol. I, Ediția 3, Editura C.H.Beck,
București, 2014, pag. 105-114.
2. Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public. Sinteze, Ediția 9,
Editura C.H. Beck, București, 2018, pag. 255-259.