Sunteți pe pagina 1din 16

Referat la disciplina

Creștere și convergență economică

Creșterea și convergența economică


a țărilor
Australia, Indonezia, Noua Zeelandă,
Malaysia, Philippines

Cuprins
Introducere
Capitolul 1.
1.1. Australia
1.2. Indonezia
1.3. Malaysia
1.4. Noua Zeelandă
1.5. Philippines
1.6 Evoluție PIB real/cap de locuitor în prețuri constante în ultimii 10 ani
Capitolul 2.
Creștere economică
Capitolul 3.
Convergență economică
Concluzii
Bibliografie

2
Introducere

În condițiile unei lupte continue și asidue pentru supremație și recunoaștere internațională,


economiile contemporane se află în postura deloc privilegiată de a surprinde noi tehnici,
instrumente sau metode care să le asigure un avantaj considerabil în fața principalilor competitori.
Obiectivul primordial al fiecărei economii este asigurarea unei stabilități în ceea ce privește
mediul economic, care datorită interconexiunii extrem de ridicate cu alte componente ale sistemul
global conduce la performanță. Performanța, fie că ne referim la cea economică, financiară sau
instituțională este un indicator absolut al abilității de adaptare la schimbările macroeconomice
frecvente, iar odată îndeplinit acest indicator următorul pas firesc este cel al creșterii economice și
al convergenței. Creșterea economică acompaniată de un grad înalt de convergență reprezintă una
din principalele provocări ale arhitecturii mondiale moderne. Complementaritatea celor două
procese continuă să suscite interesul economiștilor, politicienilor, sociologilor, oamenilor de
afaceri sau a simplilor cetățeni, fiind omniprezentă în cadrul activității economice curente. 1

Capitolul 1.

1.1. Australia

1
Rezumat Teză doctorat – Creșterea economică și criteriile de convergență în cadrul economiilor emergente din
Europa Centrală și de Est, Doctorand Ioana Sorina Mihuț, Cluj-Napoca, 2013, pag.9

3
Economia Australiei este situată între primele 15 din lume, în timp ce PIB-ul său este între
primele 20. Australia are o economie prosperă, alcătuită după modelul vestic, cu un PIB ceva mai
ridicat decât cele ale Germaniei, Franței și Marii Britanii (dacă se raportează la paritatea puterii de
cumpărare). 2
Absența unei industrii producătoare orientate pe export este considerată un punct slab pentru
economia Australiei. Însă, o dată cu dezvoltarea turismului și creșterea veniturilor rezultate din
export, criticile au devenit irelevante. În ultimul deceniu, inflația a fost de 2-3%. Sectorul
serviciilor, incluzând turismul, educația și finanțele, formează 64% din PIB. Agricultura și
resursele naturale contribuie cu 3-5% din PIB dar au un rol semnificativ în cadrul exportului -
65% din produsele exportate provin din agricultură. Industria reprezintă o treime din PIB. Cele
mai mari piețe de export ale Australiei sunt Japonia, China, SUA, Coreea de Sud și Noua
Zeelandă. 3
Țara este foarte bogată în resurse naturale ca petrol, gaze, cărbune, aur, cupru, uraniu,
minereuri de fier și bauxită. Cărbunele și petrolul reprezintă 20% din câștigurile prin exporturi,
minereurile și mineralele circa 25%, iar aurul 8%. 4
La 15 noiembrie 2015, UE și Australia au convenit să conlucreze la inițierea negocierilor
privind un acord de liber schimb (ALS) cuprinzător. Relația bilaterală actuală cu Australia se
bazează pe un acord-cadru cu caracter juridic obligatoriu, care a fost încheiat în aprilie 2015 și
urmează să fie semnat în curând. Acesta va ridica relația la un nivel nou, strategic. În septembrie
2016 a fost lansat Forumul liderilor UE-Australia. 5

1.2. Indonezia
Indonezia este a treia cea mai mare democrație din lume și cea mai mare țară cu o populație
majoritar musulmană, cu un înalt ritm de dezvoltare economică.
Dezvoltarea industriei este favorizată de rezervele mari de substanțe minerale :
carbuni, petrol, gaz natural, cupru, staniu, nichel, bauxită. Pe bază de materii prime proprii se
dezvoltă intens industriile electroenergetică, metalurgia feroaselor, constructoare de mașini,
chimică, textilă. Indonezia este unul din principalii producatorii mondiali de lemn, inclusiv a
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Australiei
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Australiei
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Australiei
5
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.6.6.html

4
lemnului prețios de santal, teck, bambus etc. Condiții climatice mai favorabile pentru creșterea
plantelor sunt în insulele Jawa și Sumatra. Aici se obțin cîte două-trei recolte pe an. Culturile
principale sunt : orezul, arborele de cauciuc, arborele de cacao, arbustul de ceai, culturile citrice.
Se cultivă arbori producatori de mirodenii : piper negru, vanilie scorțișoară, cuișoare, nucșoare
etc. Orezariile ocupă 50% din suprafața cultivată, fiind extinse și pe versanții terasați. Creșterea
animalelor (bovine, caprine, păsări) joacă un rol secundar în activitatea populației. Pentru mulți
locuitori ai arhipelagului ocupația de bază este pescuitul. Rolul principal în traficul de pasageri și
de mărfuri revine căilor maritime, Indonezia având circa 300 de porturi. Pe insula Jawa este
prezent și transportul feroviar. Lungimea șoselelor este mică. Indonezia dispune de un potențial
turistic înalt, anual fiind vizitată de circa 6 mln. de turiști străini. Principalele obiective turistice
sunt templele budiste și hinduse, în special templul budist de la Borbudur - cel mai mare
monument arhitectonic (sec. VII d. Hr.) din emisfera sudică. Alte atracții turistice sunt vulcanii și
lacurile vulcanice, stațiunile balneomaritime etc. 6
În iulie 2016 au fost lansate oficial negocierile privind un acord de parteneriat economic
global cuprinzător între UE și Indonezia. Indonezia este prima țară din regiune care a semnat, în
2013, un acord de parteneriat voluntar (APV) cu UE cu privire la asigurarea aplicării legislației în
domeniul forestier, guvernanța și schimburile comerciale (FLEGT). Prin aducerea reglementărilor
naționale în conformitate cu acordul de parteneriat voluntar, Indonezia a îndeplinit ultima cerință
majoră din cadrul regimului de licențe FLEGT. În rezoluțiile sale, Parlamentul a abordat
probleme referitoare la drepturile omului și la atacurile împotriva minorităților naționale. 7

1.3. Malaysia
Malaysia este o țară cu un venit ridicat pe cap de locuitor, fiind unul dintre tigrii asiatici,
datorita ritmului său rapid de dezvoltare economică. Este una dintre cel mai dezvoltate țări
din Asia de Sud-Est. Puterea economică a Malaysiei este bazată pe industrie, agricultură, minerit
și turism. 8
Industria din Malaysia se concentrează pe electronică, confecții și construcția de mașini. Mâna
de lucru ieftină a determinat numeroase companii internaționale să investească miliarde de dolari
6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Indoneziei
7
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.6.6.html
8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei

5
în Malaysia. Politica guvernului de stimulare economică i-a facut pe numeroși malaysieni să-și
deschidă firme particulare. 9
Malaysia este unul dintre cei mai mari producători de staniu din lume. În partea nordică a
Malaeziei situată pe insula Borneo, în vecinătatea sultanatului Brunei, au fost descoperite mari
zăcăminte de petrol și gaze naturale care au ajuns printre cele mai valoroase produse de export ale
Malaysiei. 10
Agricultura are o pondere importantă la realizarea PIB-ului Malaysiei. Se cultivă cacao (locul
5 mondial), cauciuc natural din coaja arborelui ficus elastica și din arborele hevea (locul 3
mondial), orez (in special in insula Borneo), ceai, cocotieri. 11
Silvicultura este, de asemenea, una din ramurile economice importante ale Malaysiei, aceasta
fiind un mare producator mondial de lemn, cu toate că defrișarea pădurilor tropicale a atins cote
alarmante. 12
Turismul joacă un rol uriaș în economia malaysiană. Partenerii comerciali cei mai importanți
ai Malaysiei sunt SUA, Japonia si Singapore. 13

1.4. Noua Zeelandă


De-a lungul ultimilor 20 de ani, guvernul a transformat Noua Zeelandă dintr-o economie
agrară dependentă de accesul la piaţa britanică într-o economie de piaţă mai liberă şi mai
industrializată , care poate concura la nivel global. Această creştere dinamică a sporit veniturile
reale - dar a lăsat în urmă o parte a populaţiei - şi a lărgit şi aprofundat capacităţile tehnologice ale
sectorului industrial. Venitul pe cap de locuitor a crescut timp de zece ani consecutivi, până în
2007 în ceea ce priveşte paritatea puterii de cumpărare, dar a scăzut în 2008-2009. Cheltuielile
consumatorilor pe bază de credite au produs o creştere robustă în prima jumătate a deceniului,
fapt care a ajutat la susţinerea unui echilibru semnificativ al deficitului de plăţi, impunând
totodată o adevărată provocare pentru managerii economici. Presiunile inflaţioniste au fost cauza
pentru care banca centrală a crescut rata cheie într-un ritm constant începând cu ianuarie 2004
până când a fost printre cele mai mari din OCDE în 2007-2008; fluxul de capital internaţional,
9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei
10
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei
11
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei
12
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei
13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei

6
atras de nivelul crescut al  ratelor a consolidat şi mai mult piaţa valutară şi imobiliară, agravând cu
toate acestea deficitul de cont curent. Economia a căzut în recesiune înainte de începerea crizei
financiare globale şi a fost în scădere timp de cinci trimestre consecutive în 2008-2009. În
conformitate cu colegii la nivel mondial, banca centrală a redus ratele dobânzilor într-un mod
agresiv, iar guvernul a introdus măsuri de stimulare fiscală. Economia a înregistrat un declin de
1,7% în 2009, dar a ieşit din recesiune la sfârşitul anului, şi a atins o creştere de 2.1% în 2010.14
UE, Australia și Noua Zeelandă sunt parteneri care împărtășesc aceeași viziune, având
principii și interese comune. Pe lângă relațiile comerciale puternice, perspectivele similare ale
partenerilor le-au permis acestora să dezvolte legături strânse în sectorul public și în cel privat în
probleme cum ar fi schimbările climatice, comerțul mondial, securitatea și dezvoltarea, cercetarea
tehnologică și drepturile omului. Parlamentul are o delegație pentru relațiile cu cele două țări.  La
29 octombrie 2015, UE și Noua Zeelandă s-au angajat să înceapă procesul de negociere, pentru a
elabora rapid un acord de liber schimb aprofundat, cuprinzător și calitativ. Sunt în curs de
desfășurare așa-numitele studii preliminare în cazul negocierilor privind ambele ALS, cu scopul
de a lansa negocierile după ce Consiliul UE va autoriza acest lucru, la începutul anului 2017. În
ianuarie 2016, Comisia pentru comerț internațional (INTA) din cadrul Parlamentului European a
votat asupra rezoluției PE referitoare la inițierea negocierilor cu privire la aceste două acorduri de
liber schimb. 15

1.5. Philippines
De la începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, în Filipine este implementat un program
foarte amplu de restructurare economică. Țara are, în general, o economie de piață bazată în mare
parte pe agricultură. Deși serviciile au ajuns dominante atât în cadrul populației active, cât și în
crearea PIB-ului, Filipine are o economie în care se remarcă agricultura și industria. Industria
prelucrătoare are o participare de 2 ori mai mare decât agricultura la formarea PIB-ului, cu toate
că numai 15% din populația activă lucrează în această ramură economică. Țara a fost mai puțin

14
http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/2171-nouazeelanda-
enciclopedie-geografie-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-
aparare-nationala.html
15
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.6.6.html

7
afectată de criza economică din Asia, între anii 1997-1998, decât vecinii săi, în mare parte datorită
infuziilor de valută provenind de la muncitorii filipinezi din străinătate. Filipine se confruntă cu o

8
rată de creștere demografică mare, cu o sărăcie extinsă, prețuri ridicate la petrol, dobânzi mari
la împrumuturile contractate, o inflație crescândă. 16
Industria produce energie electrică, autovehicule, televizoare, frigidere, cherestea, mobilă,
conserve de pește. În cadrul inustriei prelucrătoare se remarcă producția alimentară (zahăr - peste
2 mil.t anual - și uleiuri vegetale), textilă, chimică, petrochimică (pe bază de petrol importat),
industria medicală și electronică (fiind orientată clar către export), prelucrarea lemnului,
exploatările miniere (în scădere drastică în ultimii ani), producția de cauciuc natural. 17
Agricultuta rămâne o importantă ramură economică, ce concentrează 1/3 din populația activă.
Se cultivă porumb (a doua cultură ca suprafață din Filipine; locul 3 în Asia), trestie de zahăr,
banane, cafea, cacao, abacă, ananas (locul 2 pe glob), sisal, rafie, tutun, nuci de cocos (locul 2 în
lume), copra (locul 1 în lume). Se cresc animale și se pescuiește intens. Din totalul suprafeței
cultivate (cca 1/4 din suprafața statului), aproape jumătate este ocupată de orez (cca 15 mil.t pe
an), ce satisface consumul intern. 18
Turismul este o importantă ramură economică, ce s-a dezvoltat impresionant în ultima vreme,
în ciuda unei insecurități create de mișcările separatiste islamiste. Anual, aproape 3 milioane de
turiști străini vizitează Filipine (2.843.000 în 2006), jumătate fiind din doar trei
țări: SUA, Japonia, Coreea de Sud. 19

16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filipine
17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filipine
18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filipine
19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filipine
1.6. Evoluție PIB real/cap de locuitor în prețuri constante în ultimii 10 ani

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Country Name
48656.475 49374.0555 50910.3423 51749.8951 51616.6945 51845.6549 52346.9025 53321.8793 53703.5747 54232.6584 54717.70671 Australia
2524.61029 2628.52744 2758.81275 2886.64547 2980.946 3125.21993 3274.73369 3426.99168 3570.93115 3703.3659 3834.056212 Indonesia
7941.5733 8236.02151 8601.65626 8862.49759 8582.06039 9069.04176 9397.58682 9758.62122 10064.8071 10512.1797 10876.73111 Malaysia
33658.2045 34223.3055 34876.9597 34129.4261 33608.2592 33692.1696 34336.3179 35083.1058 35364.3301 35939.4546 36463.53058 New Zealand
1821.12005 1884.84001 1978.54912 2030.32422 2023.50366 2145.24001 2189.33978 2298.79144 2421.77313 2529.65792 2635.040498 Philippines

Australia
56000
55000
54000
53000
52000
51000
50000
49000
48000
47000
46000
45000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Serie1
Indonesia
4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
Serie1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Malaysia
12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
Serie1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
New Zealand

37000
36500
36000
35500
35000
34500
34000
33500
33000
32500
32000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Serie1

Philippines

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Serie1

Graficele de mai sus indică faptul că PIB-urile celor 5 țări sunt într-un tred ascendent,
exceptând anul 2009 (anul crizei economice mondiale).
Capitolul 2.
Creștere economică

VARIATIE PROCENTUALA / RITMUL DE CRESTERE A UNEI TARI

Country Name 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Australia X 1.47 3.11 1.65 -0.26 0.44 0.97 1.86 0.72 0.99 0.89
Indonesia X 4.12 4.96 4.63 3.27 4.84 4.78 4.65 4.20 3.71 3.53
Malaysia X 3.71 4.44 3.03 -3.16 5.67 3.62 3.84 3.14 4.44 3.47
New Zealand X 1.68 1.91 -2.14 -1.53 0.25 1.91 2.17 0.80 1.63 1.46
Philippines X 3.50 4.97 2.62 -0.34 6.02 2.06 5.00 5.35 4.45 4.17

ANALIZA CRESTERILOR
Australia Indonesia Malaysia New Zealand Philippines
2007 3.11 2007 4,96 2010 5.67 2012 2.17 2010 6.02
2012 1.86 2010 4.84 2007 4.44 2007 1.91 2013 5.35
2008 1.65 2011 4.78 2014 4.44 2011 1.91 2012 5
2006 1.47 2012 4.65 2012 3.84 2006 1.68 2007 4.97
2014 0.99 2008 4.63 2006 3.71 2014 1.63 2014 4.45
2011 0.97 2013 4.2 2011 3.62 2015 1.46 2015 4.17
2015 0.89 2006 4.12 2015 3.47 2013 0.8 2006 3,5
2013 0.72 2014 3.71 2013 3.14 2010 0.25 2008 2.62
2010 0.44 2015 3.53 2008 3.03 2009 1.53 2011 2.06
2009 -0.26 2009 3.21 2009 -3.16 2008 -2.14 2009 -0.34
ANALIZA CRESTERILOR
anii cu crestere economica anii de depresiune economica
Australia 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 2009
Indonesia 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 -
Malaysia 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 2009
New Zealand 2006, 2007, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 2008, 2009
Philippines 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 2009

Capitolul 3.
Convergență economică
ABATEREA MEDIE PATRATICA 21113.8519 21393.846 21957.7663 22065.2065 21952.7306 21935.4436 22140.1225 22515.0254 22607.2778 22788.0623 22956.14527
MEDIA ARITMETICA 18920.3966 19269.35 19825.264 19931.7577 19762.2927 19975.4652 20308.9761 20777.8779 21025.0833 21383.4633 21705.41302
COEFICIENT DE VARIATIE 111.593072 111.02526 110.756488 110.703766 111.083926 109.811928 109.016439 108.360563 107.525271 106.568622 105.7623057
COEFICIENT DE VARIATIE
113
112
111
110
109
108
Titluaxă

107 Serie1

106
105
104
103
102
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Graficul de mai sus indică scăderea coeficientului de variație, însemnând convergență economică.

Concluzii

Asia va deține mai multă putere globală decât SUA și Europa la un loc până în 2030, se arată într-o prognoză efectuată de către
comunitatea de informații americană. În următoarele două decenii statele din Asia vor depăși SUA, devenind cea mai mare economie
a lumii, se arată în raportul citat de BBC. Totodată, raportul avertizează asupra unei creșteri încetinite și a scăderii standardelor de
viață în economiile dezvoltate, în condițiile în care populația îmbătrânește.
Raportul sugerează că până în 2030 Asia va depăși SUA și Europa la un loc, luând în calcul factori precum numărul populației, PIB-
ul, cheltuielile militare și investițiile în tehnologie.
În raport se precizeaza că vor exista coaliții internaționale asiatice care vor umple vidul de putere, luând locul Statelor Unite. 20

Bibliografie

1. Rezumat Teză doctorat – Creșterea economică și criteriile de convergență în cadrul economiilor emergente din Europa
Centrală și de Est, Doctorand Ioana Sorina Mihuț, Cluj-Napoca, 2013, pag.9
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Australiei
3. http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.6.6.html
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Indoneziei
5. http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.6.6.html
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Malaeziei
7. http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/2171-nouazeelanda-enciclopedie-
geografie-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html
8. http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.6.6.html
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Filipine
10. http://www.ziare.com/economie/economie-politica/asia-va-detine-mai-multa-putere-decat-sua-si-europa-la-un-loc-pana-in-
2030-1206612

20
http://www.ziare.com/economie/economie-politica/asia-va-detine-mai-multa-putere-decat-sua-si-europa-la-un-loc-pana-in-2030-1206612

S-ar putea să vă placă și